Page 97 - Drumul_socialismului_1969_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI• VĂ!
Anul
Redacţia
Nr. 4480
şi administraţia

Vineri D E V A , s tr. D r. P e tr u G r o z a , nr. 3 5

30 mai

telefoane : redactor şef — 1588 ; redactor şef adjunct,
1969 secretar de redacţie şi secţia viaţo de partid — 2138; sec­
ţiile culturâ-sport ţi problem e cetăţeneşti — 8317 ; * ect‘a
scrisori, docum entare ţi externe — 2317 ; secţia industrie
ţi adm inistraţia — . 1275 ; telefon de serviciu intre orele
4 PAGINI. 30 BANI 16-24 — 1585.
ORGAN Al> COMITEM JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC R $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN

SOSIREA TOVARĂŞULUI AU YATA,
CIT BIT DE DEIS SECRETARUL GENERAL

„Al DOILEA 8“ ? AL PARTIDULUI ELIBERĂRII

Şl SOCIALISMULUI DIN MAROC
M asă rotundă

Primăvara a adus pe
Joi după-amiazâ a sosit în timpinat dc tovarăşii Nicolae
străzile noului oraş Călon Capitală tovarăşul Aii Yata,
Redacţia şi-a propus să supună unei dezbateri mo­ voioşie, flori şi verdeaţă. secretarul general al Partidu­ Ceauşescu, secretar general
dul cum este organizat şi folosit timpul liber. Actua­ Bucuria copiilor e fără lui Eliberării şi Socialismului al CC. al P.C.R, Manea Mâ-
litatea deosebită a acestei probleme —în adevăratul margini... din Maroc, care. la invitaţia nescu, membru al Comitetului
înţeles al cuvîntului — rezidă în acea necesitate ome­ Comitetului Central al Parti­ Executiv, secretar al C.C. al
nească. firească a deconectării, a recreerii, care asi Foto : V. O N O IU
gură reconfortarea fizică şi psihică după orele de mun­ dului Comunist Român, va P.C.R., Gheorghe Călin, Vasile
că. face o vizită in ţara noastră Potop şi Bujor Sion, şefi de
Cc preocupări au în această direcţie factorii care sc La sosirea pc aeroportul secţie la CC. al P.C.R., pre­
ocupă nemijlocit de acest „al doilea 8*, în a căror da­ cum şi de activişti de partid.
torie de serviciu cade crearea condiţiilor care să ne Băneasa, oaspetele a fost in-
atragă spre locurile rlc odihnă unde vrem să nc sim­
ţim bine ? La întrebare ne-ou răspuns tovarăşii Vio-
rel Jianu — secretar al Comitetului judeţean U.T.C.,
Constantin Clemente — preşedinte al Comitetului ju­ r .....
deţean pentru cultură si artă, Dumitru Bogdan — di­
rector adjunct al Direcţiei comerciale judeţene, Ioan Plenara Consiliului LUCRĂRILE SESIUNII
Braşov»n — director al Inlrcprindei ii judeţene bal­ Recent, a avut Ioc sesiu­
neoclimaterice. Nicolae Plcşa — vicepreşedinte al U nea Consiliului popular al
niunii judeţene a cooperativelor do consum. Alexan­ comunei Brănişca, care a TELEX
dru Popa. inginer şef in cadrul Direcţiei judeţene de dezbătut acţiunile între­ judeţean al Organi-
gospodărie comunală, Marin Bălcscu — director al prinse dc deputaţi şi cetă­
T A P L. Deva. ţeni pentru gospodărirea şi
înfrumuseţarea comunei şl i ■ b a a a l COMITETULUI
Ce-am dori Asta se poate face şi în oraş satelor aparţinătoare. Refe­ zaţeei pionierilor EXAMENUL
Am vrea ca la locurile de
ratul. ca şi tovarăşii depu­
agrement să ni sc ofere ceva taţi şi invitaţi care au luat DE BACALAUREAT
noi, cetăţenii? Dc aceste lucruri, de alege­ cuvîntul, au apreciat că in Ieri s-an desfăşurat, în sala deţean al Organizaţiei pionie­
ce nu facem în fiecare zi
perioada cc s-a scurs din
pedagogic
De la Ministerul Invă-
rilor, directori de şcoli, acti­
festivă a Liceului
rea locurilor de agrement acest an, a fost terminată din Deva. lucrările plenarei vişti ai Consiliului judeţean, EXECUTIV ţâm intului aflăm că la e-
Red. *. Deschidem discuţia şi de suiprizele pe care să lucrarea de electrificare a Consiliului judeţean Hunedoa­ directori ai caselor de pionieri, diţi a 1969 a exam enului
cu această întrebare pentru le găsim acolo, de organiza ultimelor două sate — Tir- ra al Organizaţiei pionierilor. comandanţi dc unităţi şi de­ de bacalaureat se pot
că. înainte de ţoale, sîntem rea lor cred că ar trebui să năviţa şi Rovina. In acelaşi La plenară au participat to­ taşamente, invitaţi. inscrie atit actuala pro­
cetăţeni care vrem să fim şi se ocupe cu insistenţă sindi­ Plenara a analizat în vii moţie a clasei a Xll-a, cit
varăşi» Ion Lungii, secretar al
noi beneficiari ai timpului catele, organizaţiile U. T. C., Comitetului judeţean Hunedoa­ dezbateri, educaţia politică şi AL F.S .M . şi persoanele care au a b ­
liber. şi chiar conducerile între­ ra al P.C R., Vîrcjil Rarlulian, ateist-ştiinţifică a pionierilor solvit liceul de cultură
Dumitru Bogdan : Aş dori prinderilor şi instituţiilor. generală între 1965—
să spun citevj cuvinte ca ce­ Dar mai există un aspect, preşedintele Consiliului Natio­ şi şcolarilor, nivelul la care 1969, dacă nu depăşesc
tăţean pretenţios. Pretenţios acela cultural. Ce-i oferă că­ Se nal al Organizaţiei pionierilor, sc situează ca la ora actuală, lim ita stabilită în ceea ce
pentru că, sînt convins, de minul cultural, clubul, ce­ adjunct al ministrului învei- modalităţile do lărqire si creş­ In cen de-a doua zi a lucră­ priveşte numărul de pre­
ia acest nivel tiebuie abor­ tăţeanului ? Şi aici. ca şi pe ţămîntului. Viorel Faur, prim- tere a eficienţei muncii în a­ rilor celei de-a 36-a sesiuni a din funcţiuni publice şi simi­ zentări la acest examen.
date problemele pentru a terenul de spori, sint cîţivn secretar al Comitetului jude­ cest domeniu al instruirii şi Comitetului Executiv al Fe­ lare, Nguyen Cong Hoan M ai pot susţine bacalau­
(R.D. Vietnam), vicepreşedin­
putea da răspuns cerinţelor aleşi care joacă lealru, care înfrumuse­ ţean Hunedoara al U.T.C, educaţiei tinerelor vlăstare ale deraţiei Sindicale Mondiale, reatul şi persoanele care,
justificate ale oamenilor. A­ dansează sau eînlă şi noi cei Ion Badlu, membru al birou­ patriei. care se desfăşoară la Bucu- te al Federaţiei sindicatelor, pieriînd dreptul de o l
ceasta cu atît mai mult. cu mulţi, masa de cetăţeni, a­ lui Consiliului Naţional al Or­ Participanţii la plenară au | reşti. au continuat dezbaterile Gheorghe Apostol (România), mai da, au repetat — pe
cil este vorba de timpul li­ vem acces la spectacole. Dar ganizaţiei pionierilor. Con­ vizionat o expoziţie pioniereas­ " pe marginea proiectului do­ preşedintele Consiliului Cen­ b ara instrucţiunilor M inis­
tral al
Uniunii Generate a
ber, pe care omul îl foloseş­ acestea ţin doar două ore. ţează comuna stantin Clemente, preşedintele că dc artizanat şi au asistat cumentului de orientare şi de Sindicatelor, Cruz Villegas terului învăţământului —
te cum vrea. cum îi place. Ce facem în restul timpului Comitetului judeţean pentru la vernisajul expoziţiei de ar­ acţiune sindicală, ce urmează (Venezuela), preşedintele Cen­ şi au promovat ultima
Petrecerea timpului liber nostru liber 7 Caracterul de cultură şi artă. Au fost pre­ tă plastică şi fotografii a pio- să iie supus spre aprobare ce­ tralei unitare a- oamenilor clasă de liceu in anul
în mod recreativ ridică, mai masă al activităţii cultura­ zenţi membrii Consiliului ju­ trierllbr' şr 'şcolarilor lui de-al Vll-lea Congres sin­ muncii, şi Tran Hoai Nam. şcolar 1968— 1969.
ales in condiţiile creşterii le. ca şi al celei sportive, noastră dical mondial. membru al Sindicatelor pen­ Absolvenţii şcolilor mun­
gradului de urbanizare a Io cred că ar trebui să preocu­ Au luat cuvîntul Ramon tru eliberarea Vietnamului de citoreşti cu durata de 3
calităţilor, a aglomeraţiei în pe în mai mare măsură or­ Freire Pizzano (Uruguay), se­ sud. ani, lârâ bacalaureat, se
mediul urban, probleme deo­ ganele respective. Să se ini­ cretar general al Centralei oa­ pot inscrie la acest exa­
sebite In aceste condiţii de­ ţieze acţiuni variate la aces­ menilor muncii, Lutchmeepar- In cuvîntul lor. vorbitorii men dacă ou luat exam e­
vine tot mai evidentă dorin­ te instituţii de cultură, di­ sad Bardy (Insula Mauritius), nu subliniat o seric de pro­ nul de diferenţă la o lim ­
ţa oamenilor ca în timpul li­ ferenţiate pr vîrste. Dar timp au fost construite tro­ secretar general al Federaţiei bleme referitoare In conţinu­ bă m odernă — rusă,
ber să „evadeze*' din oraş şi cred că ar trebui făcut un tuare pe 1 000 ml in centrul Muncii, Ho Tchang Son tul documentului de orienta­ franceză, engleză, germ a-
să-şi petreacă sfirşitul de sondaj de masă pentru a fi dc comună, iar in alte sate, (R.P.D. Coreeană), vicepreşe­ te şi de acţiune sindicală, au nă( — pentru primele trei
Ăsăptămina in aer liber. Pe găsite formele cele mai pre­ printre care Rovina, a fost dinte al Consiliului Central al făcut propuneri pentru com­ clase de liceu şi dacă au
du altă parte, insă, vedem ferate şi spre realizarea lor terminată pietruirea dru­ Sindicatelor, Ryszard Pospie- pletarea şi îmbunătăţirea lui. promovat integral ultima
numărul mare dc adoles­ să fie îndreptată toată aten­ mului. szynski (R.P. Polonă), secretar pentru activitatea viitoare a clasă, in condiţiile prevă­
cenţi caic populează bule­ ţia In anul trecut s-a încer­ In satul Bărăştii Ilici, al Consiliului Central al Sin­ Federaţiei Sindicale Mondiale. zute de regulam entul şco­
necesitatea
A fost relevată
vardele. cafenelele, restau­ cat la Deva reluarea unui prin munca harnică a de­ dicatelor, Henri Krasucki lilor de cultură generală.
rantele şi-şi petrec timpul vechi obicei, promenada de putaţilor şi cetăţenilor a (Franţa), secretar al Confede­ dezvoltării unităţii de acţiune Examenul de bacalau­
lingă o cafea sau un coniac, duminică. S-a bucurat de fost ridicat un frumos că­ raţiei Generale a Muncii — a centralelor sindicale — na­ reat se va desfăşura pe o
in discuţii sterile, învăluiţi succes De ce nu s-n conti­ min cultural. Locuitorii sa­ C.G.T., Davingin Jadamsuren ţionale şi internaţionale — in­ treaptă superioară de e-
diferent de afilierea şi orien­
in fumul localului şi. nu o nuat ? tului s-au angajat ca pină (R.P. Mongolă), preşedintele tarea lor politică, în interesul xigenţâ. Comisiile vor ur­
dată îşi încheie distracţia — Ioan Braşovan : Orqane- în ziua deschiderii lucrări­ Consiliului Central al* Sindi­ general al luptei oamenilor mări in special dacă e le­
asia numesc ei distracţie — le care coordonează activita­ lor Congresului al X-lea al catelor, Andreas Zîartidis vii şi-au insuşit temeinic
prin certuri sau scandaluri. tea de turism, inclusiv în­ partidului, să execute şi lu­ (Cipru), secretar general al muncii de pretutindeni pentru cunoştinţele esenţiale pre­
o viaţă mai bună, pentru pro­
De undo acest refugiu spre treprinderea judeţeană bal­ crările. dc finisare, să aducă văzute in progroma aces­
cafenea, cînd pentru tineri neoclimaterică. cred că nu mobilierul şi să dea obiec­ Federaţiei naţionale a oame­ gres social şi pace. tui exam en. Candidaţii in
nilor muncii — P.E.O., Remi
este specifică mişcarea, s-au preocupat de populari­ tivul în fotosinţă. Concluziile asupra dezbate­ ale căror lucrări scrise se
buna dispoziţie ? Cred că ti- zarea acestei bogate comori. In planul de acţiuni a­ Rakobote (Republica Malga- rilor la primul punct de pc vor găsi greşeli de orto­
şă), vicepieşedinte al Federa­
nărui nu are la îndemînâ Este una dintre cauzele pen­ doptat dc >A\Viune, sînt cu­ ţiei sindicatelor muncitorilor, ordinea de zi a sesiunii nu grafie sau punctuaţie, vor
locul de agrement. Tinerii tru care tinerii nu sînt a- prinse mai" ..le acţiuni a Dagobert Krause, secretar ge­ fi exam inaţi oral şi din
ar trebui îndrumaţi, chemaţi Iraşi spre turism Spun a­ căror înfăptuire va face fost formulate de Louis Sail- principalele noţiuni şi re­
pi in activităţi atractive, spre ceasta deoarece vizitatorii comuna şi satele noastre şi neral al Uniunii internaţiona­ lant. secretar general al guli gram aticale.
terenul de sport In Deva frecvenţi ai cabanelor noas­ mai frumoase, cu un aspect le a sindicatelor lucrătorilor F.S.M.
de pildă, in afară de stadio­ tre sînt — spun fără să gre­ atrăgător. Amintesc printre
nul pe care se desfăşoară şesc — vîrstnici care s-au acestea, amenajarea localu­ FESTIVALUL FOLCLORIC
competiţii, altceva nu i se o- lui pentru un magazin să­
ferâ Or, această ofertă tre­ M asa rotunda realizata de tesc. lucrări de reparare a „M ARIA TANASE"
buie să cadă mai cu seamă S. POP drumurilor ctc. Instalaţie de degazare
La Craiovo s a deschis
in atribuţiile factorilor din N . STANCIU Festivalul şi Concursul de
întreprinderi şi instituţii ARON ALBU muzică populorâ rom â­
Nicolae Plcşa : A ieşi în a straturilor de cârbuni
Tănase",
aer liber pentru a mînca o deputat, nească „M aria Comitetul
dc
organizat
friptură şi a bea o bere. nu (Continuor* in pag. o 3-0; comuna Brănişca judeţean Dolj pentru cul­
cred că se cheamă distracţie. Pentru asigurarea unor condiţii optime dc exploa­ tură şi artă, in cinstea ce­
tare a straturilor de cărbune cu conţinut ridicai de me­ fei de-o 25-a aniversări a
tan. la E.M. Lupeni a fost pusă în funcţiune o insta­ eliberării ţârii de sub
laţie de degazare, prima dc acest fel din ţară. jugul fascist şi a ce­
Cu ajutorul celor patru grupe dc pompe, cu un de­ lui d e a l X-lea Congres
bit dc 25 mc/niinut, sc va reuşi crearea unei depresiuni □I partidului, Cu acest
prilej, artiştii am atori, re­
P a g i n a a I i - a : in zona de degazare dc 3 500—4 000 mm coloană dc apă. prezentând zonele folclori­
Prin punerea în funcţiune a noii instalaţii, comandată
Incepînd din tiimestrul III, capacitatea de producţie a la ­ de la un serviciu dc dispecerat, sc vor realiza impor ce din întreaga Oltenie,
minorului de sem ifabricate de la H unedoara, va creşte cu tante economii, precum şi o deplină securitate in muncă au prezentat pe principa­
peste 700 tone de lam inate pe zi. Acest însemnat spor de pro­ Pe baza rezultatelor obţinute in urma aplicării accs- lele artere ale oraşului
ducţie se va obţine în principal pe seama lucrărilor de extin­
Ritmul cadenţat dere a ajustajelor care, după cum arată clişeul de faţă, se tei metode, se urmăreşte generalizarea ei şi la alte uni­ Croiova, o paradă a por­
tăţi miniere din bazinul Văii Jiului.
tului oltenesc.
află in stadiu avansat de execuţie.
N O I CONTRACTE
al producţiei, imperativ ţării noastre Io tirggrile
COMERCIALE
Cu prilejul participării
de stringentă actualitate legumele — cit mai repede la consumatori! internaţionale, care a t a ­
vut loc recent la Leiprig,
Tripoli, şi M ilano,
Ir d e ­
prinderea de Comerţ e i
terior „Maşinexport" a în­
Unn din problemele ridica­ în perioade destul de îndelun­ prevăzut. De asemenea, de Ia cheiat contracte cu dive^r
O mostră de formalitate în
topitorul şef şi pînâ Io ulti­ te în cadrul discuţiei organi­ gate unele sortimente de le­ unitatea amintită s-au predat materie de respectare a con­ parteneri com erciali şien-
mul om din echipa, să nu fie zate la ,,masa rotundă** pe te­ gume mult solicitate. Aceasta importante cantităţi de guli- tractelor încheiate este întil- tru exportul de maşini şl
animat de o însufleţită hotă- ma valorificării superioare «o demonstrează că nu s-a ur­ oare, ceapă şi salată. Venitu­ nitâ la CAP Foit. Cu toate utilaje in valoare de cir­
rire pentru o do viaţă preve­ condiţiilor existente pentru mărit cu întreaga răspundere rile obţinute pînâ acum pen­ că unitatea şi-a prevăzut să ca 36 m ilioane lei valută.
derilor de plan, ongojomen- sporirea eficienţei activităţii finalizarea acţiunilor stabilite. tru produsele livrate însu­ Aceeaşi întreprindere, ca
livreze 4 tone de spanac, n-a
telor luate în întrecere. desfăşurate în legumicultura, Cauzele care determină go­ mează peste 83 ()()() leî însâmînţat cultura respectivă ocazia expoziţiilor perm a­
publicată în ziarul nostru nr lurile în aprovizionare sînt nente organizate la Tehe­
Lopidar, consemnată in ci­ De posibilităţi asemănătoa­ pe nici un mp de teren. A- ran, Koraci, M ilano -i
fre, munca întregului colectiv 4 400 din H martie a.c., s-a re­ multiple. Dar, ne vom referi re dispun şi alte cooperative timci se pune întrebarea: cum Tel-Aviv, a perfectat tion-
de muncă se concretizează ferit la necesitatea livrării rit­ numai la unele dintre ele. vi- agricole, însă valorificarea poţi să livrezi ceea ce nu în- zacţii in valoare de circa
de la începutul anului şi pî- mice şi pe sortimentele prevă­ zînd îndeosebi defecţiunile în lor lasă mult de dorit. Res­ samînţezî ? Acest procedeu nu 500 000 dolari pentru li­
nă in prezent, in realizarea zute de către fiecare CAP a Uluite în activitatea furnizori­ tanţele înregistrate pînâ acum evidenţiază altceva decît o se­ vrarea de maşini şi ut-
peste prevederile pionului, a producţiei de legume. Factorii lor, respectiv a cooperativelor Si nerespeetnrea graficelor rioasă doză de nepăsare faţă laje.
agricole de producţie
prezenţi la discuţie au dat a­
Nici o zi sub prevederi economii la preţul de cast de sigurări că ..in acest an sc vor Acolo unde există preocupa­ întocmite cu ILF. sînt ccl de respectarea propriilor ho- La rindul ei, Intrepnn
6 500 tone de oţel şi a unor
mai convingător argument ca­
târîrî. Doar cu ,,ridicări din
peste 5 500 000 lei. La obţî- realiza in lutalitatc prevederi­ re susţinută pentru a face din re reliefează deficienţele exis­ umeri'* şi-au onorat conlracte- derea „Industrial export*
le contractuale, iar cerinţele onorarea contractelor o ches­ tente în organizarea muncii la a semnat un contract cu
consumatorilor vor fi mai pc tiune de prestigiu, se livrează grădinile de legume şi în va­ le la cultura amintită .şi coo­ o firmă din Mascovo, p»#n
Lunile ce s-ou scurs din muncă ol O S M. II un bun VICTOR PETROIESCU deplin satisfăcute**. De atunci peratorii din Leşnic (10 tone).
acest an. hotârîtor în îndepli­ prilej de afirmare o dorinţei secretar al comitetului de au trecut aproape trei luni de cantităţi de legume mai mari lorificarea produselor. Iată eî- Sălciva (4 tone), Romos (2 to­ care se prevede exporlul
dccît cele prevăzute. Un e-
comp ele
unor instalaţii
nirea exemplară a actualului fierbinţi, aidoma înaltei tem­ partid O.S.M II, C S. zile, timp suficient pentru a se xernplu demn de urmat în a- tevn aspecte privind modul ne), Turdaş (l tonă). Invoca­ pentru forajul petrolului.
cincinal, desfăşurarea în cu- peraturi la core se plămădeş­ Hunedoara lua măsurile cuvenite în sco­ ccastă privinţă nî-l oferă coo­ cum cooperativele agricole in rea motivului eă ..plantele au Alte contracte permit li­
rind a lucrărilor celui de ol te metolul. de o obţine în pul materializării unei bune peratorii din Dobra. De pe ce­ calitate de furnizori se ,.stră- vrarea in R.F. a G erm a­
X-lea Congres ol P.C R şi întrecere succese de seamă, părţi din obiectivele propuse le 0.5 hectare cultivate cu spa­ duie.se'* să aprovizioneze con­ niei q 15 000 containere
sumatorii cu legume şi, pe a-
sărbătorireo celei de a 25-a demne de cartea de vizită o Nu este greu să constatăm nac, ci au valorificat peste 31 (Coolinuore in pag. o 3-aj de tronsport pe cale fe-
aniversări a eliberării patriei, oţelarilor hunedoreni. Nu e- (Contmuore in pag, o 2-a) însă că din magazine lipsesc tone, faţă de 23 cit au avut ceastâ cale. să realizeze veni­ ratâ.
constituie pentru colectivul de xistâ formaţie de lucru, de la turile planificate.