Page 98 - Drumul_socialismului_1969_05

„CIT MAI MULTE SLfCCESE ÎN CONSTRUCŢIA SOCIALISTĂ, IN ÎNFLORIREA PATRIEI".

Reporteri : S. CERBU, L VISKI, A. N AG Y, S. POP
Desenotor : V. M IH A llE S C U ; Fotoreporter : V. O N O IU

am

( ------------------------------
La început, cind numai
înfiinţarea zonelor miniere In zone de producţie din 17 în­ 6 nice, ale zonelor la noile con­
diţii organizatorice.
Valea Jiului s-a făcut cu sco­
Temelia pul evident $1 declarat de n sc scriau plusuri pe grafice, fap­ la vreme asupra pericolului Socotim de prisos o ple­
Ziarul nostru a atras atenţia
tul a fost tratat indulgent de
aduce substanţiale îmbunătă­
ţiri organizării muncii In ca­
pentru bunul mers al produc­
transportului în desfăşura­
drul exploatărilor, care să către comitetele de direcţie ale ce-! prezintă aceasta optică doarie pentru locul si rolul
minelor şl conducerea centra-
marcheze un serios pas înainte ţiei. Se pare Insă că semnalul rea normală a producţiei.
pe linU realizării ritmice a n-a găsit audienţa cuvenită şi Factorii de răspundere —
nu s-au luat măsuri in
nccxi
sarcinilor. Dat, deşi au trecut
unor rezultate aproape două luni dc etnd au Zig-zagul sens. de vreme ce şi in aceas­ în cazul nostru conducerile
tă lună zig-2agul zonelor con­
Io st create zonele, perfecţionă­
Direcţiei regionale C.F.R. şi
rile scontate ati rămas mal de­
decade
tuaţia primelor două
parte de domeniul deziderate­ tinuă şl chiar se ndinccşle. Si­ D R.T.A. Deva — cunosc
lor neîmplinite. arată o stare de lucruri de nc- prea bine câ acesta tre­
permis. Un număr dc 4 zone
Ritmul producţiei la cxploR- zonelor n-au îndeplinii sarcinile dc buie sâ fie un stimulent
tărl urmează acelaşi drum si­
de prestigiu nuos, cu salturi şl căderi brus- producţie In nici o zi ; 3 au pentru producţie, un acce­
lerator al aprovizionării şi
realizat prevederile zilnice nu­
ce de la o zl la alta. Perpetua­
rea nerltmieită|ll pc exploatări
Efectul
mal puţin de 10 ori.
este pusă pe seama mal mul­ continuă mai de S ori. Iar alte 5 zone de desfacerii.
tor factori. Dar. se recunoaşte nu este dc nebiruit. La 27 mal
existau 7 zone eu restanţe de
Datele statistice arată câ in această perioadă întreprin­ unanim că atita vreme cit zo­ 16 17# tone dc cărbune.
nele productive *c menţin ele
derile judeţului nostru au obţinut unele rezultate bune : s-a Insele sub prevederi. Iar reali­ Concluzia ce se desprinde de Transpor­
fabricat peste plan o producţie în valoare de 45,3 milioane zările lor zilnice ori dccadalc lei. S-a spus atunci că vinova­ aici nu poale fl alta decit ace­
lei şi s-au livrat suplimentar beneficiarilor produse în valoa­ urmează un zig-zag supărător, tă este perioada organizării, a ea că activitatea zonelor nu
este privită IncA cu
întreaga
ircccrii de la munca pe sec­
nu poate fi vorba dc ritmicita­
re de 81,C milioane lei. Contractele scadente, atit cele inter­ te nici Ia nivelul exploatărilor, toare la lucrul pc zone. După răspundere. Deficienţele In tul...
ne cît şi cele la export, au fost onorate de majoritatea între­ nici pe ansamblul centralei a doua decadă, insă, treburile reailzorea ritmică a sarcinilor
prinderilor. cărbunelui. Aici lucrurile sini n-au evoluai prea mult, numă­ Arată că s-a schimbat doar
Printre echipele care şi-au adus contribuţia la depăşirea forma organizatorica, tn vreme
sarcinilor de plan este şi cea condusă de prim-topitorul A* Succesele enumerate sînt — fără îndoială — rezultate ale clare. Inlrcharca care se pune rul zonelor reslanţierc ntcnil- ce conducerea zonelor se face pune frîn a
Insă cu insistenjă este ,,De ce
nindu-sc Ia 'V Justificarea
a
xente M arian, de Io O .S.M . II, eforturilor depuse de colectivele de muncă din întreprinde­ nu sc acţionează practic pen­ fost găsită ţ! Alunei prin acre­ IncA dupA canoanele depăşite
rile noastre, sînt efectele organizării mai bune a muncii şi ditarea ideii că csio totuşi ne­ şl Ineficiente moştenllc de In
a producţiei, ale asigurării — de către colectivele de condu­ tru ca zonele să lucreze după cesară o perioadă de... rodare vechile sectoare. Aici trebuie
rUmul Impus de preliminarii şi
Nici o zi sub prevederi cere — a condiţiilor tehnico-materiale pentru desfăşurarea plan ?“ şl adaplAre a conducerilor teh­ operată urgent o schimbare I Facem din capul Docului
ritmică a producţiei.
Sînt însă şi întreprinderi care nu au acordat atenţia această precizare, întrucît
cuvenită ritmului de fabricaţie, ceea ce a făcut ca majori­ se constată râ în această
mental şi în respectareo mai tatea producţiei să se realizeze în ultimele zile ale lunilor Cind utilajele de la Jună, ,.cărăuşii' din judeţ
riguroasă o montării oolelor de unde au rezultat o serie de greutăţi în realizarea sarci­ au pus din nou beţe în roa­
şi trenurilor de turnare, a eli­ nilor de plan şi depăşiri ale preţului de cost. Fâcînd o me­ te producţiei.
minării pierderilor de oţel. die a producţiei executate in perioada scursă din acest an, Valoarea „narmura“ slau de... pialrâ Vom începe eu minele din
Măsurile tehnico-orgoniza- se constată că I.M. Hunedoara a produs 37,2 la sută din fie­ Valea Jiului. Numai în pe­
nereo acestui succes şi-ou a­ torice ou fost şi sint strîns rul in concentrat in decada III, .Marmura" Simeria a ex­ rioada 20-27 mai, Jipsa 1
dus contribuţia toţi oţelani. conjugate cu acţiunile politi­ tras 47.0 la sulă din marmură şi a fabricat 41,5 la sută din vrat la export decit aproxi­ vagoane C.F.R. a deterr
Aş remarca insa aportul deo­ ce ce le intreprind comite­ placajul finit în decada III a lunilor, iar întreprinderile fo­ orelor încă dc la primele cuvin­ mativ I 00(i mp de dale, pen­ oprirea activităţii pre
sebit ol echipelor conduse de tul de partid, birourile orga­ restiere au produs 42,4 la sută din cherestea, 37,1 la sulă din te. inginerul şef al întreprin­ tive în perioade de 1,1
prim-topitorii Axenle Marian, nizaţiilor de bază pe schim­ buşteni. 54.3 la sută din lemnul de mină şi 51,2 la sută din derii ..Marmura' Simeria — tru câ nu s-au produs. Dîti nâ la 5,40 ore. care t
Teodor Fiţu. Avram Oprişa şi buri In antrenoreo oţelori- lemnul dc celuloză în ultima parte a lunilor. Efectele aces­ Aproape la fiecare oră. In­ Boris Hâileanu — şi-a mani­ cele realizate, cantităţi în­ zeazâ un volum de 81 <
Adrian Drâgulescu, care se Ior Io muncă însufleţită, rod­ tui sistem de lucru sînt concretizate in faptul câ de la înce­ dustria judeţului nostru pom ­ festat intenţia de a căuta semnate n-au corespuns exi­
situează in Irunteo întrecerii nică. noi punem un deosebit putul anului întreprinderile în cauză sînt permanent sub pează pe arterele economiei cauzele restanţelor înregis­ genţelor de calitate şi le-am r> minute. Cele mai ah
de pe platforma oţeloriei, fi­ occent pe munco politică de plan. îar la data de 20 mai restanţele nerecuperate se ci­ 1 nun tone cărbune. 300 tone otel. trate la unele produse ale trimis beneficiarilor interni. au fost minele Ixmca, 1
2.î0 tone laminate
ţblumlngvi)
ind evidenţiaţi în fiecare lu­ Io om Io om. Şi deşi e un a­ frează la 482 tone fier în concentrat, 143 mc marmură, 50 532 JlifiO), şi nlie produse in valoa­ întreprinderii. Aşa am compensat valori? la. Dîlja, Aninoasa,
nă devăr unanim recunoscut, to­ mp dale mozaieate. 3 429 mc buşteni la I.F. Petroşani, 7 133 re dc peste 1.5 milioane de lei. — N-aş vrea să împart restanţa. şeni $i Vulcan.
Ceea ce om realizat, dar tuşi insist asupro importanţei mc lemn de mină şi 2 979 mc lemn de celuloză. Cifrele slm impresionante, dar cauzele in obiective şi su­ — Perspective ? Pentru a nu se lâs?
îndeosebi ceeo ce vom reoli- lui, co fiecare om sa - şi cu- O analiză succintă a ritmicităţii producţiei la C.S H. şi realizările putcou fi şl mal biective. Pe de allâ parte — La sfirşilul a 5 luni vom prejos, D.R.T.A. a „r
consistente dacă orc preţioase
za. fiindcă sîntem onimaţi de nooscă tememic sorcinile de la minele din Valea Jiului, arată câ la principalele sortimen­ dc muncă nu s-nr fi Irosit. pentru noi nu este o circum­ avea realizaţi toţi indicato­ în numai dteva zile
o orzătoare dorinţă ca pînă pion, pe zi şi pe lună. Şi in te — fontă, oţel, laminate şi cărbune brut extras — decada I Ln C.SM. dc pildă, valoarea stanţă faptul câ la sfirşit,ul rii sinteiîcî, dar vom râmîne începutul acestei luni
la începerea lucrărilor Con­ codrul secţiei O.S.M. II s-o din nici o lună nu s-a ridicat la nivelul decadei III Lună de producţiei ec s-ar fl putut ob­ a patru luni ne-am îndepli­ în restanţă pentru export cu regleze pentru toată p
gresului ol X-lea al P.C.R. şi reuşit co fiecare oţelor so-şi lună. în decada I. producţia a scăzut faţă de cea realizată în ţine prin eliminarea absenţe­ nit şi depăşit sarcinile glo­ dale mozaieate — deşi in da lunii mai treburii*
în cinstea lui 23 August, să cunoască bme sarcinile de decada III a lunii precedente. lor ş| Învoirilor reprezintă a- bale. In producţia de dale luna mai am livrat mai mul­ Deva. Lipsa mijlo
dăm patriei noi cantităţi de pion şi să lupte pentru în­ Oare la început de lună capacităţile de producţie ale fur­ proximatjv n milioane de lei. mozaioalc pentru export şi ia te mii de mp pentru transportul m
oţel peste pion. ou la bază o făptuirea Jor. Comuniştii des­ nalelor. oţelâriilor, laminoarclor sînt mai mici ? De ce nu sc Orele irosite la minele din placaj finit am înregistrat — Fste consecinţa staţio­ ului dc la Muncelu 1
Valea Jiului )a rîndul lor re­
temeinică orgonizore o între­ făşoară o vie muncă politică păstrează ritmul atins în decadele III ? Menţinerea unui prezintă echivalentul n 22 «nc restanţe mari nării utilajelor.. Deva a făcut ca ph
gului proces tehnologic, o a- in sprijinul reolizării sarcinilor ritm constant ar fi dat posibilitatea minerilor din Valea Jiu­ tone de cărbune, iar limpu! no- — ...Pe care n plătim des­ dc producţie ln conce
provizionore ritmică o cuploo- dc plan. a ongojomentelor lui să realizeze în plus 160 688 tone cărbune, iar C S H să lucrat ln seniorul de con struc­ — Din urmărirea operativă tul de scump. Au fost orga­ de plumb şi zinc.
relor ii o bună cunoaştere luate in întrecere. Activitotea producă 49 591 tone laminate. 9 081 tone oţeJ şi 12 012 tone ţii In acest an. din diverse mo­ a producţiei rezultă indici nizată schimburi prelungite, te în 4 Juni de munc
echivalează eu pesic 2(10
tive
de către oţelari a sarcinilor vie. loboriooso. o comunişti­ fontă fără capacităţi şi forţă de muncă suplimentare apartamente. Dacă există o si ă/\ili dc folosire a utilaje­ inlenţionăm sâ lucrăm şi In fie lichidate .şi, dupî
ce le revin. lor este concretizată în înde­ Cele arătate sint doar o mică parte din eieclele negative prcocupare mai susţinută pen- lor schimbul 3. oamenii au înce­
Să mă explic Sub îndru- plinirea ritmică o pionului, pe care Ie are nerilmicitalea Fa are implicaţii mult mai iru folosirea 1 ud lei na să n tim­ — Intr-adevăr. Am avut put să stăpîneasrâ utilajele, decade din mai sâ s(
morea comitetului de porlid, nerăminînd nici o zi sub pre­ largi vizînd toate laturile activităţii întreprinderilor, dar cre­ pului dc muncă rrnnmnin ju- multe stagnări provocate de dar restanţa o prea mare şi gislreze restanţe.
conducerea tehnică a secţiei vederi. Rezultatele de pină a­ dem câ analiza încercată poate constitui un semnal de alar­ deiuhil putea btuieftcia in n- defecţiunile electrice şi me­ nu poale fi recuperată... Faţă de această s
r'-astă perioadă de o produc­
s a preocupat de buna des­ cum ne îndreptăţesc să afir­ mă şi o justificare pentru luarea unor măsuri imediate şi ţie suplimentară de aproxlma- canice N-nş vrea să redeţi Dacă vizăm numai expor­ respingem anticipat
făşurare o procesului tehno­ măm că oţelarii hunedoreni eficace car#» să ducă la stabilizarea pulsului şi la repunerea 11v fin milioane de lei ! Tată ci- râ invoc o scuză, dar utila­ tul. staţionarea de peste
logic, ceeo ce s-o rosfrint în vor înscrie in cronica vie o ritmicităţii în drepturile ei de căi re ţoale întreprinderile leva cifre ra re Invită la mflsuri jul nou introdus în secţia de fel dc argumente. Aş
mod pozitiv în lucrul pe şar-- judeţului nostru. roncroie. la acliuni energice dale mozaica te, respectiv 3 20C do orc — la două pre­ în schimb măsuri op
jă şi deci în îmbunătăţirea muncii noî. alte mii de tone pentru folosirea eli mal raţio­ presele şi poli'/oarele ne-an se şi două polÎ7oarc — care din parlca factorilor
simţitoare a eloborărîi şarje­ de metal de colita te peste ZEVEDEI ŞTEF nala a limpului dc muncă. dai multă bătaie de caa şe traduce în 38 la sută rea­
lor conlorm planului sorti­ sorcinile de plan. directorul Direcţiei judeţene de statistică lizare a planului de livrări,
— Consecinţa ? e o consecinţă caic spune
— In patru luni n-*m li­ multe
Sortim ente „dificile t i „PAUZE4
sortimentele au fost „difici­
Ele n-au fost dificile, dar
V-aţi pus vreodată între­ câ această „basma" nu :l j - varăşul Petru Prodan, direc­ globale la I I.L Orâştie sau au devenit în timp. Expli­ le" pentru câ era iarnă, a­ NEPLANIFICATE
barea, tovarăşi dc Ja între­ perâ nişte .coluri' cam mari torul Direcţiei judeţene dc I.î L. Hunedoara Fl arc ne­ caţia ? In dreptul multora cum sînt şi mai „dificile"
prinderile de industrie lo­ la producţia de cărămidă industrie locală arăta câ „ln voie de cărămidă şi fişii
cală Hunedoara, Orâştie şi fişii pc'iuru plansec. prefa­ aprilie au îngheţat cărămi­ Dacă faceţi „radiografii’ dintre ele apare la date de penlru câ a venit timpul
Petroşani, cc-aţi spune dacă bricate din beton, binale şi... zile In Orâştie. că nu s-au producţiei, veţi vedea câ a­ bilanţ semnul minusului. frumos, dar dificultăţile au Alexandru Lâscău, Ioan vorba în revirul maiştrilor
ati fi beneficiari ? Nimic Mai sini. Nu ne-am propus uscat şi n-au putut fi intro­ par incluziuni nepcrmisc Curios e însă că de la o lu­ ajuns de ordinul a mii de Florea. Gheorghe Vasilov. Faur şi Felea este uşor de
mai adevărat, Ja sfîrşitul să le enumerăm pe toate. duse in procesul dc ardere", care nu sc văd în producţia nă la alta sortimentele se metri cubi Prin ce se mai schi. Nicolae Oancea şi mulţi
Junii aprilie ati raportat în­ Pentru fiecare cărămidă din râ ..la Hunedoara in secţia globală. Dc pildă disciplina repetă şi la minusul prece­ justifică ? Şi. cum „cauze in­ alţii sînt cunoscuţi şi apre­ dedus. Cazul nu este parti­
deplinirea planului valoric cele peste 700 000 de bu­ de fişii a lipsit un pod ru­ tehnologică la fabricarea fî- ciaţi la I.M. Barza ca mineri cular. In luna trecută pauze­
al producţiei globale şi pro­ raţi rare n-au fost fabricaic lant. care a venit abia în -viilor, manipularea lor la dent se adună alte minusuri. dependente de voinţa" con­ harnici şi pricepuţi, buni cu­ le „neplanificate", de exem­
ducţiei marfă vîndută şi în­ s-ar putea găsi explicaţii, r.a aprilie, şi s-au produs gîtuiii Hunedoara, calitatea binale­ Aşa a ajuns I.F. Haţeg la ducerilor întreprinderilor nu noscători ai profesiei alese. plu, absentele nemotivate
casată. ba chiar şi depăşiri. şi pentru fiecare procent în în producţie, râ furnizorii lor la Petroşani. Ar trebui minusul de peste 3 400 mc prea mai sînt, tovarăşii di­ La rîndul lor, după cîle am au reprezentat 3 728 om-orc.
Deci, basma curată Numai minus la prefabricate. To­ de placaj penlru mobilă să auziţi ee spun despre buşteni, 2 500 mc lemn pen­ rectori ai celor trei între­
(C I L. Tg. Jiu) au repartizat munca dumneavoastră loca­ aflat, maiştrii Gheorghe Fa­ iar învoirile peste 360 om-
mai mult de 50 la sută din tarii eînd nu pot închide u­ tru celuloză. La I.F. Orâştie prinderi ar trebui sâ se ţină ur, Remus Felea. minerul ore. Cele mal multe absenţe
livrări penlru ultima lună n şile şi ferestrele. V-aţi face restanţe de ordinul miilor de cuvînt. Nu de alta, dar Pavel Virgil „văd meserie", se înregistrează de regulă ht
Cum se reali­ Omul in trimestrului..." dar procese de conştiinţă şi n-ati de metri cubi sint la buşteni, cu promisiuni nu se pot sus- dar au năravul ca atunci cind decada întîi, din care cau­
mai da vina
pe cherestea
cherestea,
Intr-adevăr greutăţi,
lemn de mină,
line lucrări miniere, nici ce­
iau salariul sâ poposească
re-aţi spune dacă ati fi be­ Cît despre recuperări ? Cu­ lemn penlru celuloză, iar Ia luloza nu se poate fabrica ză în prima parte a lunii
zează sarcinile mecanismul neficiari ? Aţi arreptat con­ noaştem şi tehnica asaltului I.F. Petroşani râmînerea în din ele şi nici la galere nu pe la cîrciumi, lipsind de la realizările nu s-au ridicat
serviciu cîte 2-3 zile Despre
niciodată în acest an la ni­
tracte pe baza cărora
şi implicaţiile ei. Şi nu ne
s-au
cînd nu se întocmit grafice de lucru şi îndoim câ vă este străină. urmă este tot de mii de me­ pot fi folosite. E nevoie de ce fel de organizare şi ritmi­ velul decadei III. Concluziile
nu respectaţi livrarea. Be­ V-ar conveni sâ fiţi benefi­ tri cubi. In lunile de iarnă sortimente, dar nu „dificile". citate a muncii poate fi se impun de la sine.
cunosc ? neficiarul începe să se „des­
curce”. Aleargă, se zbate, ciarii propriilor dumnea­
pentru câ nu-1 încălzeşte rea­ voastră cărămizi, fîşii sau
Prima condiţie pentru ca Brigada, ca nucleu de ba­
planul şi angajamentele sâ ză al producţiei, reprezintă o lizarea planului producţiei binale ?
fie îndeplinite exemplar sumă de oameni, cu o anu­
este ca toate colectivele, mită îndemînare profesiona­ început şi final de lună la conducere. Exigenţa şi deplina
mari sau nuci, sâ cunoască lă şi hărnicie, de care de­
temeinic, pe zile, decade şi pinde hotântor volumul şi
luni ce indicatori au de re­ calitatea producţiei. La mina
alizat. In întreprinderile fo­ Pe tril a acest lucru este înţe­
restiere această condiţie e­ les şi apreciat ca deosebit
lementară n-a fost satisfă­ de important. Comitetul de litote fata de sarcini
cută întocmai. partid şi comitetul de direc­
Recent, la I.F. Orâştie şi ţie al minei s-au ocupat per­
I.F. Haţeg s-a conslotAt câ manent de întărirea structu­
unii şefi de parchete şi de rii brigăzilor, astfel ca fieca­
brigăzi nu cunosc producti- re om sâ ocupe locul potri­
vitâlile planificate, adică vit. să dea cel mai mare
tocmai sarcinile la acest im­ randament Datorită acestui In această etapă prem ergătoare Congresului al X-lea al mai mari realizări de plan şi chior adevărate virfurî de produc­
portant indicator care, de fapt, brigăzile de la Petrila, partidului şi aniversării a 25 de anî de la eliberarea patriei, ţie — ceea ce demonstrează valoarea resurselor de care dispun
fapt, nici n-a fost îndepli­ au devenit colective puter­ activitatea tuturor colectivelor de muncă din industrie şi con­ unităţile — se impune să fie luate asem enea măsuri, incit în
nit decît in proporţie de nice. care depăşesc cu regu­ strucţii trebuie sâ se caracterizeze printr-o înaltă exigenţă, res­ prima decadă a lunii iunie sâ se înregistreze acelaşi ritm
7.3,6 şi respectiv 77,2 la su­ laritate sarcinile Astfel, s-a ponsabilitate şi rigurozitate în indepiînirea sarcinilor de plan şi înalt de realizare a planului. Rezolvarea ocestei acute pro­
tă. ajuns câ în luna trecută din- angajam entelor. In munca lor de fiecare zî, comitetele de direc­ bleme, vechi deziderat, moi cu seam ă la minele din Valea Jiu­
Tot la aceste unităţi, că­ tr-un număr de 03 de bri­ ţie şi organizaţiile de partid din întreprinderi, brigăzile şi echi­ lui, la I.M . H unedoara, Barza şi fe b e a şi la întreprinderile fo­
rora li se adaugă I.F. Pe­ găzi numai C nu şi-au res­ pele trebuie sâ aibă mereu in vedere ca procesele de produc­ restiere, constituie pasul hotâritor pentru reabilitarea ritm icită­
troşani. se intilnesc şefi de pectat întocmai obligaţiile. ţie sâ se desfăşoare conform cu ritmurile stabilite, cu vigoarea ţii, lichidarea restanţelor şi regularizarea intregii activităţi pro­
brigăzi, sorlalori şi expedi­ Ln polul opus se află mi­ şi intensitatea maximă, sâ poarte pregnant am prenta continui­ ductive.
tori care nu cunosc stasuri­ na Vulcan, care, cu un pro­ tăţii. Acesta este im perativul m ajor, de stringentă actualitate a „Cheîa" întregului succes in ritm icitate este urmărirea
le, sortarea masei lemnoase cent' de 46,4 la sulă, deţine economiei judeţului şi de aceea trebuie sâ i se consacre toate atentă a planului zilnic, îndeplinirea lui de către fiecare sala­
fâcîndu-se arbitrar Din a- recordul la brigăzi sub plan. eforturile. riat sau form aţie de lucru. Nici un fel de concesie, nici cel
ceastâ cauză materialul apt La fel slau lucrurile ln Ani- Constatările subredacţiei m obile, cunoaşterea om ănunţită a mai neînsemnat rabat nu trebuie îngăduit faţă de nerespecta-
pentru sortimente superioa­ noasA — 45,3 la sută. Un­ pulsului producţiei din acest an, conduc nemijlocit la concluzia câ rea sarcinilor zilnice. Aceasta însă presupune măsuri hotărite
re este categorisit ca... lemn eam — 44.7 la sută, Lonea in judeţul nostru există posibilităţi reale pentru ca indicatorii pentru aprovinonareo corespunzătoare a locurilor de muncă,
de foc. — 34.7 la sulă. Neglijarea planului de stat, prevederile angajam entelor sâ fie realizate rit­ funcţionarea fără avarii a agregatelor, instalaţiilor şi m ecanis­
Sâ fie oare aceasta o co­ brigăzilor şi u oamenilor ca­ mic, m fiecare decadă şi lună, de către fiecare formaţie de lu­ melor din dotare.
incidenţă intîmplâtonre cu re le compun se râsfringe cru, secţie, sector sau întreprindere. Pentru aceasta se cer în­ O rganizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. trebuie să se
râmînerea sub prevederi la permanent în restanţele de deplinite operativ şi cu răspundere o seamă de condiţii esen­ situeze ferm în fruntea întrecerii, să facă totul pentru m obili­
lemn de mină. lemn penlru producţie care însumează la ţiale care, în cea mai m are parte, sînt la latitudinea exclusivă o zarea fiecărui salariot (a dinam izarea activităţii de producţie,
celuloză şt alte sortimente exploatările respective 12 138 întreprinderilor. să creeze prin loote m ijloacele de care dispun un climat de
valoroase ? tone de cărbune în această Orice asem ănate cu situaţia de Io 1.14, B an a, minele D at fiind faptul câ in ultima decadă a lunii se obţin cele muncă intensă, rodnică şi entuziastă.
lună. Lonea şi Uricani, ,,M arm ura" S im oia, I.F. Hoţeg şi
I I.L. Deva este obsolut intim plâloore şi neintenţionată.