Page 99 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 99
» DRUMUL SOCIALISMULUI — VINERI 30 MAI 1969 Pag. 3
bloc notes cotidian n bloc notes cotidian ■ blpc hpţeş cot
C I T E S T E D E D E N S
Solicitudinea, operativitatea— RADIO
PROGRAMUL I : 5.30 Jurnal a
grar. Buletin agro-meleorologle ;
actualltftţt ;
6,05—9.30 Mu zic A şl
atribute ale servirii la ghişeele 0,30 Memoria pAmlntului româ „ A L D O I L 8 “ ?
nesc ; J0.05 MuzicA ; 10.10 Curs do
limba spanlolA. Ciclu! U. lecţia a
33-o ; 10,30 Radio Prichindel (emi
siune pentru copUl din grădiniţe) ; simtă atras de inedit, de in nu cu biscuiţi „Eugenia",' cetăţeni ca şl pentru T J.B.C.
10.40 Fi» slAvItA, Romftnlc I — cin-
filiala C.E.C. Orâştie de 17 ani.
nul o fost realizat în proporţie
C.E.C. fn toată această perioadă, bu- de 104,7 Io sută. tece: 11,0S Prezent şl viitor In (l/rmo«4 difţ pog I) teresant, de elementul dis ci cu produse specifice agre ca din Deva sâ se organize
ştiinţa agrlcolA ; 12,00 Din melo
placă. O
mentului Problema implică
tractiv care să-i
ze, conform unui
program
no servire, operativitatea, res
Aceleaşi lucruri bune, ace
diile compozitorului George Grl-
rezolvarea a două necunos
orar, curse regulate pentru
modalitate este şi aceea a
de
pectul funcţionarilor faţă
pretate de Tralan Popescu ; 12,.in
omul care s-a prezentat la eaşi preocupare pentru o co goriu ; 12.15 Arii din opere Inter obişnuit cu drumeţia Tova individualizării locului de a cute : locul preferat, fie şi transport de persoane la ca
rectă atitudine în relaţiile cu
ghişeu au fost promovate cu o cetăţenii am intîlnit la filiale întâlnire cu melodia popularA şt grement prin activităţi pe de grupuri mai mici (pe la bana „Căprioara". E nevoie de
începerea sezonului turistic, deosebită perseverenţa. N e le şi agenţiile C.E.C. din H a Interpretul preferat ; 13,00 Radio răşii de la O.N.T. nu i-au care vizitatorul sâ nu le gă care o maşină ponte trece să înţelegere, de strădanie pen
o concediilor şi excursiilor în mulţumirile, reclam oţiile şi se ţeg, llia, H unedoara, Ghelar, jurnal ; 13.10 Avanpremieră cotl- îndrumat pe turiştii care sească in altă parte. Vizez „lase o bere", ca apoi să se tru găsirea unui autoturism
dlanA : 13.22 Solişti şl
orchestre
seam nă intensificarea activită sizările ou fost reduse conside Teliuc... de muzlcA uşoarA : Ionel Mlron. trec prin judeţul nostru să atit locul de agrement ca a întoarcă şi sâ ridice sticla, 1 M.S. In Sinaia există ase
ţii tuturor instituţiilor şi u n ită rabil. Sa fie toate acestea o Subliniind avantajele deose lordonka Hristova, orchestrele Va viziteze cabanele, deşi spree tare, activităţile culturale, red.), şi cerinţa de produse menea maşini care fac curse
ţilor care deservesc populaţia, explicaţie că la O râştie sint bit de im portante pe care le lentin Grlgorescu şl Paul Mauri- majoritatea dintre ele sînt distractive, cit şi cele comer Cu ceva eforturi cred că la Cota 1 400 m şi sînt mult
inclusiv turiştii. U nităţile co- peste 13 200 de depunători la asigură depunerea şi păstra- at ; 14,00 Miniaturi folclorice ; 14,10 construite drumuri ce • per ciale. ambele necunoscute pot fi... solicitate.
Roza vlnturtlor ; 14,35 Mpzlefi popu
merciole, cele prestatoare de C.E.C., dintre care 3 000 din reo banilor la C.E.C., alături lară: 15.30 Compozitorul sflptAmînii. mit şi accesul autoturisme Viorcl Jianu : Ca cetăţean cunoscute şi satisfăcute — Drumul spre cabana
servicii, filialele şi agenţiile mediul rural ? Că numărul de modul plin de atenţie şi Johann Sebastian Bach. (Sonata lor. Numai aşa îmi explic de care îşi desfăşoară activita Marin Bălcscu : In ultimii „Căprioara" va intra în re
C E C. cunosc în aceste zile o depunătorilor a crescut cu a grijă, solicitudinea şi operati pentru flaut solo ; Sonata nr. R ce, acum la început de se tea în rîndul tinerilor, aş ani ne-am străduit să venim facere — continuă tovarăşul I
afluenţă tot mai numeroasă proape 400 de la începutul o- vitatea cu care sint înlîm pi- pentru vloarA şl clavecin) : 16.00 zon. nu avem solicitări din vrea să prezint citeva pro în întîmpinarea oamenilor Popa. Se va schimba panta
meteo-rutl-
Radiojurnal. Buletin
de solicitatori, efectuează un nului ? noţi depunătorii la ghişee, er : 16.15 CSnlA GlcA Petrcscu : judeţ, dar ni se trimit co bleme legate de modul cum care-şi petrec sfîrşitul de şi în unele porţiuni traseul,
număr sporit de lucrări şi o — O ri de cîte or) vin la dăm curs cuvintului tovarăşu 16.31» Tribuna radio ; 16.45 Piese menzi din alte judeţe pen îşi petrec tinerii timpul li săptămină pe malul Streiu- astfel devenind accesibil tot
peraţiuni. Cum la ghişeele C E.C. — ne spunea pensio lui loan Bugâ, director al D i corale contemporane ; 17.00 Pen tru a se asigura cazarea In ber şi ce-ar dori să facă. Cit lui. Şi în acest an vom fi timpul anului. Cît priveşte
C.E.C. se opresc foarte mulţi naro Eleonoro C., mă bucur de recţiei judeţene C.E.C. H une- tru patrie ; 17,30 Trandafir de Ia schimb de la noi s-au orga priveşte posibilitatea de a prezenţi cu 5-C chioşcuri. Pe soluţia In care v-aţi referit,
Moldova — muzlcA pnpularA : 16.03
oam eni in această perioadă a multă otenţie, slnt servită doaro-D evo. care sublinia: „In MuzlcA Instrumentală : 18.ia Pa nizat şi de către comisia ju practica sportul, m-aş referi de altă parte vom amplasa momentan nu-i văd rezolva
sezonului estival, fiecare do prompt şi cu zimbetul pe bu judeţul H unedoara numărul gini celebre din opere : 16.30 Va deţeană de turism, de către la participarea în masă la 10 căsuţe a 2 locuri, organi rea, deşi ar fi deosebit de u
rind să fie servit cit mai repe ze. M oi ales tovarăşele Elisa- celor care îşi economisesc b a rietăţi muzicale : 10.00 Gazeta ra O.N.T., excursii Ia Cluj, Ti activităţile sportive Terenu zând astfel un camping un tilă Nu dispunem de aseme
de, ne-am îndreptat şi noi p a beta Georgescu, şefa grupei nii la C.E.C. sporeşte de la o dio : 10,25 SAplAmîna unut melo mişoara, Sibiu sau în alte o rile de sport unde se desfă de va fi amplasat şi un nea maşini, iar instituţiile
şii spre citeva filiale şi agen de economii, şi Felicia M ăr- 2i lo alto. Aceasta dem on man : 20.05 Tableta de searA do. raşe Nu contest utilitatea şoară activităţi competiţio- chioşc stabil Vom recoman care le au nu pot efectua
acad. Gr. Molsll : 20,10 Vedete alo
ţii C.E.C. din judeţ, pentru o culescu, de Io ghişeu, sint strează ca nivelul nostru de muzicii uşoare : Frânele stnatrn : lor, dar îmi permit sâ spun nale fiind aglomerate, cred da. de asemenea, turiştilor prestări, flecare autoturism
consemna ce s-a făcut nou şi deosebit de am abile şi bine viaţă creşte mereu, că spiritul 20-30 Eminesciana. De câte ori. câ sint tot atît de necesare că s-ar putea face unele a-. cabana „Căprioara", dar cei .ivind limitat consumul de
bun pentru o mai promptă voitoare. de bună gospodărire, de chib Iubito. In lectura actorului C. excursiile în mijlocul natu menajări sportive fără chel care ne vizitează oraşul nu benzină
servire a depunătorilor, cum La filiala C.E.C. din Brad zuinţă şi înţelepciune al oam e lonesctt-Glon ; 20.35 Pentru mag rii pentru că reconfortează, tuieli mari, la realizarea că ştiu cum se poate ajunge la
netofonul dumneavoastrA — me
vor li primiţi in lato ghişeelor am ajuns la o „oră plină". nilor în ce priveşte folosirea lodii de Iert şl de azi - 21.00 Mnii deconectează, îl scot pe om rora tinerii şi-ar aduce cu cabană pentru că nu este or Dumitru Bogdan : Referin-
cei care doresc să efectueze Localul a devenit — de la u l veniturilor băneşti de care dis cupluri ale iubirii : „Hyperîon si din angrenajul trepidant al drag contribuţia Consiliile ganizat un mijloc de infor du-mă la această problemă
depuneri sau restituiri de bani. tima noastră vizită — mult pun este la înălţim e, avuţia CAtAlina”. Prezintă Romulus Vul- vieţii citadine. populare însă trebuie sâ mare sau un ghid care să I cred că ea s-ar puica »>ezol-
Lo filiala C.E.C. Orâştie m ai primitor. M obilier nou, o- bănească se bucură de o tot pcseti : 21.20 Revista şlagărelor : Alexandru Popa : Eu aş stabilească locurile respecti conducă. Ne-am propus ca vn. Noi avem autoturisme
21.35 Sport : 22.00 Radiojurnal. Bu
funcţionorele de la ghişee do numite am enajări, crearea li mai judicioasă şi bună gos letin meteorologic : 22.20 Gindurf... separa timpul liber în două: ve, să asigure îndrumarea pentru cetăţenii din Deva şi I M S. care, conform unei de
vedesc o deosebită solicitudi nei atmosfere plăcute Allăm podărire, spre folosul fiecărui pe portativ 22.45 Caravana fan in cel de care dispunem zil tehnică şi mijloacele mate împrejurimi să permanenti rogări. execută şt transport
ne, operaţiunile se efectuează de la tovarăşul Ion Cojocaru depunător şi ol întregii ţâri. teziei 23.4S Moment poetic : 23.50 nic după orele de muncă şi riale de care totuşi este ne zăm pădurea Bejan ca zonă de mărfuri fără să fie afec
prompt. Sala ghişeelor este a- — directorul filialei — că în Trei melodii, trei Interpreţi : cel de In sfîrşitul săptămî- voie. de agrement. Dar consider tat consumul de benzină.
ranjotâ cu un deosebit simţ nii In cele cîteva ore de ca Pe de altă parte, nu dis că pentru a face cunoscute Cred deci că, cu insistenţele
primul trimestru al onului p la G H . I. NEGREA 0.03—5,00 Estrada nocturnă. cuvenite, problema s-ar pu
gospodăresc şi al frumosului. re dispunem zilnic nu ne punem. în majoritatea ora aceste locuri de agrement e
Intrăm în vorbă cu tovarăşul putem permite deplasări şelor de locuri de agrement necesară o intensă muncă de tea rezolva la nivelul foruri
Aurel Timpeanu, directorul fi mari. E nevoie, deci. de po unde sâ ne putem petrece popularizare. lor tutelare şi ar fi deose
lialei. sibilitatea recreeiii în oraş. bit de utilă.
— Ce s-a făcut pentru redu Andrei Teodor şi i-a rupt Dar în afară de film, de un La buna organizare şi des
cerea timpului de aşteptare la S e c a u tă gardul. spectacol de teatru, Deva nu făşurare a agrementului îşi
ghişee ? Ce mai încoace, încolo, au ne oferă aproape nimic. aduc contribuţia şi unităţile
— Am luat în ocest sens mai ajuns spaima comunei Beriu. Această recreere trebuie să din reţeaua comerţului de ]
multe măsuri : m utarea ghî- Pină acum li s-au făcut cinci fie şi ea diferenţiată pe vîr- stat. Am reţinut propunerile
şeului de plăţi în altă clădire, dosare pentru dare in jude ste, preocupări. Or, pentru care s-au făcut aici. Dar o
pentru ca cei care doresc să s t ă p îu cată. Unul e pentru ultraj, copii s-au creat acele spatii dată cu terminarea lucrări
depună sau să li se restituie altul pentru distrugerea avu de joacă dintre blocuri Pe lor de modernizare a şoselei
bani să fie serviţi cit mai re tului obştesc, unul pentru lîngâ că sînt insuficiente, în care străbate defileul Jiului,
pede. să nu aştepte după cei infracţiune silvică, violare ghesuite, nici nu sînt bine s-a deschis o nouă poartă a
care îşi ochită im porite, taxe, Prin centrul oraşului Orăş- — Poale ai vrut să spui ce dc domiciliu şi altul pentru întreţinute de I.GCL, de judeţului, Valea Jiului deve
etc ; am repartizat cei mai tic trecea un bor hac cu o n-au făcut ? Dacă ţi-aş înşi lovire. In afară de aceste cetăţenii care beneficiază de nind zonă de un deosebit
pregătiţi lucrători, care efectu ra toate isprăvile lor, nc-ar cinci dosare au mai fost „o ele ; multe n-au fost termi interes turistic Pentru a ve
ează operaţiunile prom pt şi cu traistă in Sfxttc. Ca să fiu noraţi" cu amenzi in sumă nate de constructor, dar be ni în întîmpinarea vizitatori
m axim ă otenţie ; periodic ana- sigur că nu mă înşel m-am apuca iarna aici, pe margi dc 0 000 lei pe care nu le-au neficiarii lor — copiii — le lor s-au luat măsuri de rea-
l:>nin în cadrul filialei — cu apropiat de el. nea şoselei povestind Dar achitat. Ei, cc părere ai ? folosesc şi aşa riscînd sâ se menajare a grădinii „Gnm-
ior şedinţe operative — Nu ştii pe unde se află fiindcă eşti curios ca un miel. lovească Ia fiecare pas. brinus", iar la Peştera Bolii
seminarizarea lucră- oficiul de recrutare şi. repar iţi Spun citcvu din ele. In Cum crezi dumneata că-i Ce fac însă adolescenţii ? se află în stadiu avansat de
•Ştrj, in felul acesta tizare a forfclor de muncă ? primul rind folosesc prea des privesc mieii ? Dacă n-are Pe spatiile de joacă nu le construcţie o cabană cu a
u*i cu procedeul de — m-a întrebat berbecul. bitale. Sor cu ele şi la noi. cine să-i educe şi să le facă este locul, pe stadion nu cele cîteva ore libere din Red, : Aceste acţiuni şi proximativ 20 de locuri ca
învăţa mereu, pentru — Ha da, dar ce treabă ai şi la oameni. Ne poartă o leacă de şcoală au început sînt primiţi... Unde sâ „ba cursul săptăminii. La Orăş- propuneri iniţiate pentru re. sperăm, va fi pusă in
,-unct cu tot ce apare la forţele de muncă ? noaptea prin grinele coopera şi. ei să împungă, su facă tot tă44 mingea ? Lîngâ terenul tie şi Brad s^a încercat crea crearea unor condiţii de o funcţiune în cursul lunii iu
nie.
— Caut un stăpîn ! $i ui- tivei. Bieţii miei s-au imbol- felul de minuni. Aşa că da de fotbal este un spaţiu vi rea unor asemenea locuri, dihnă plăcută vor rămîne în
;utorul nostru conduce tîndu se urit la mine, mi-a că nu luăm măsuri dc acuma ran, plin de bălării, care dar în Deva ele lipsesc. A mare parte sterile dacă nu Red. : Credem eâ e nece
in tors coada vuzîndu şi da o să ajungem de comedia s-ar putea amenaja prin existat un proiect pentru va fi asigurat şi transportul sar ca în toată reţeaua de
drum. Eu după el. FOILE 7 O N lupului, ce crezi ? De-aia eu muncă patriotică. Mai sînt crearea unui loc de agre corespunzător. Problema sc deservire să se ia măsuri
O lnarăm amindoi pe jos om plecat cu traista la drum. şi alte locuri. ment lingă stadionul „Ceta ridică pentru eă în anii tre pentru ca fiecărui lucrător
;»NEMA către Deva. Pe drum. ne-am Mă duc să găsesc nişte stă- Pe lîngâ faptul câ ne lip te", am fi mobilizat tinerii cuţi transportul la locurile să i se imprime acea solici
lui, dar nu
tudine, atenţie care-i dă vi
la realizarea
mai oprit la umbră. Am pîni mai ca lumea sesc locuri amenajate pentru de agrement a creat incerti
Vremuri frumoase la schimbat intre timp cite o — Nu-i nimic, berbece — am recreere — amenajări ce cad mai vorbeşte nimeni nimic tudini, pe deoparte, iar pe zitatorului. consumatorului
(„cinemaiocrnful „Pu năvit de stomac din această căutat eu să-l consolez, nu-ţi în competenţa consiliilor despre el, iar terenul stă ne de altă parte numeroase ne sau cumpărătorului satisfac
ţinul fugar („Aria-) ; vorbă. El mai. iiăşuna cile cauză. In plus de asta s-a fă face griji. O să găsiţi voi un populare şi organizaţiilor de folosit. Cred că consiliul mulţumiri prin comportarea ţii. Este una dintre condiţii
: f-'cldmareşnl» („Muier un fir de iarbă, eu pe furiş, cut o pagubă la coojteraliva masă — cred că şi ceea ce popular al municipiului ar personalului de bord. le, deloc lipsite de importan
JNEDOAItA : Virsiclc o- ca să nu mă vadă, cite o bu agricolă de aproape 8 000 stă pin ca lumea. Pe ăştia trebui să sprijine crearea ţă. ce-l fac pe om să se sim
• onsiruclorul-) ; Pe plajele căţică de carne de miel. doi. şi să-i vrea careva, la avem nu este bine utilizat Alexandru Popa : Această
lacAra”) ; Comedianţii — lai. Au bătut pe paznicul voi nu mai pot rămîne Din Ar trebui organizate acţiuni unui loc de agrement care problemă a stat în atenţia tă bine în timpul lui liber.
şl II („Slderurglstul") ; — Şi 2ici că nu ai stă pin Traian Fagii care voia să cinci dosare, unul le dă dc care sâ contribuie la îmbo sâ satisfacă cerinţele pe de direcţiei şi a conducerilor Constantin Clemente : A
.SufjirJzelc dragostei („11 — l-am luat eu pe departe scoată oile din prin. că < ştii găţirea cunoştinţelor genera plin justificate ale cetăţeni I G.C.L. Pe lingă amenajări ceastă preocupare a stat şi
TKLIUC : Căderea impc- cu întrebările. cap. lor din oraş. în atenţia instituţiilor de
omuii — seriile f şi tl dumneata cum sint ele cind Am tăcut amindoi. Berbe le ale tinerilor. Cele cîteva le care s-au făcut in anu
l“> ; PETROŞANI ; Adio, — Ra da, dar mai bine nu noi berbecii, sintem plecaţi expoziţii, cărora cred că nu Este cunoscut faptul că o mite zone de agrement de la cultură din judeţul nostru
<. ,.7 N'oieinbnc-) ; Riscurile l aş avea. dc acasă. Omul nu Ic a vrut cul şi-a băgat capul intr-o li s-a făcut popularizarea cu mare parte a tinerilor din marginea oraşelor, s-a luat şi care şi-au propus acţiuni
(„Republica-) ; LUPENI : — Cum ? decit binele. Dar, drept răs tufă să mai pască ceva iar venită, sînt insuficiente. Le mediul rural muncesc în în măsura organizării atente a menite să atragă un număr
rncA putini doimi („Cul- bă. Deodată o rupse la fugă. transportului în comun. De cît mai mare de tineri. In
LONLA : Pantoful ccnu- — Cum ! Cum ? Păi dunii- plată, stăpinii noştri MoţCS- gat de aceste „cîteva ore" treprinderi, La oraşe. Dar
* — Urletul lupilor („Mlnc- tale ţi-ar cădea bine su ai un — Adio, omule, ia-o din mai există un aspect : de ce după-amiaza şi-o petrec tot la Hunedoara vom avea au cursul săptăminii ei vor pu
.onna („7 Noiembrie") ; A- cu i-au tras o bătaie lui baci loc Vine. un Moţescu. Berbe sintem nevoiţi ca din timpul în sat Or, căminele cultu tobuze ee vor circula spre tea participa la cercurile de
>A ; Mumia intervine şef care să te facă de ris ? Traian soră cu moartea, de cul o luă la stingă, iar eu pe liber pe care-1 avem zilnic, rale au programate activităţi barajul lacului Cineiş, caba prieteni ai muzicii sau ai ar
■toicse") ; PETIttLA : Ulll- Nouă cel pul in ne crapă făl na „Izvoarele", ta Valea Sea telor unde vor avea întîl-
«'oicvod („Muncitoresc") ; cile de ruşine cind trecem l-au plins oile de milă. In uliţă, la dreapta, in cea mai sâ pierdem o bună parte legate de munca în coope
V : Rio Bravo — seriile I prin salul Custău. Toată lu ziua de 14 aprilie llie l\foţes mare viteză. N-am mm apu prin magazine? Nu le putem rativele agricole de produc că, In ştrand. In Valea Jiu niii cu personalităţi de pre
Muncitoresc**) ; ORAŞT1E : cat să-i spun că o să-l caut găsi deschise la ore care să ţie. Pentru a răspunde cerin lui se asigură transportul la stigiu din viaţa noastră ar
il colonelului Van Ityan mea ne zice ştir piturile lui eu a băut nişte lapte dc... pe la Căstău Dacă mai stăm, ne convină nouă. cumpără ţelor s-a încercat în unele cabanele Lunca Florii, şi. pi tistică Se vor organiza şi în
. \M) : Inima ncbun.1, ncbtniA llie şi loandin Moţe seu. Piuă prună. 1 s-o fi smjntinit lap nă intr-un anumit loc, spre continuare expoziţii de arte
tt („Flaeâra") ; GKOAGlU- şl pe bieţii miei îi insultă. poate fraţii Moţescu mai co torilor ? Şi, ca să nu pier comune ca Unirea, Baia de
Raaln vieţii ; HAŢEG : tele în cap, ce-o fi fost în dem timp din timpul nos Criş, Geoagiu, amenajarea Rusu, iar la Deva spre locu plastice, de fotografii şî ar
tini („Popular") ; BRAD r — Păi, bine, berbece, ce-au lecţionau un dosar. tru liber, s-ar putea prezen unor cluburi dotate cu cele rile apropiate din raza ora tă populară care însă vor
" f mecanice („Steaua ro făcut ciobanii ăştia de vă u- capul lui nu ştiu, dar a in ta pachete preambalate cu necesare preocupărilor aces şului. Aş dori însă să ridic o trebui mai mult populariza
şie") : GURABARZA : In oraşul rusc aşa de mult oamenii? trat in curtea cetăţeanului N . PANAITESCU problemă : duminica autobu te.
„S M („Minorul") : ILIA : Inlilnivc alimente specifice excursiei, tor tineri Rezultatele bune Pentru zilele de Ia sfîrşi
tn munţi („Lumina"). la preturi accesibile obţinute ne-au determinat să zele noastre stau, in limpee
Rc<l. : S ar putea confec extindem aceste forme şi în DR.T.A nu reuşeşte sâ facă tul săptăminii preconizăm
ţiona reclame care să reco alte comune ale judeţului fată solicitărilor Şi aceasta organizarea nedeilor tradiţio
culmina eu
nale care vor
pentru eă nu ni se permite
nostru
mande anumite produse ali
C A L E I D O S C O P mentare, un meniu al ex ieşirea în afara oraşului, nici cea de la Silvaş şi cu marea
locurilor
serbare populară de pe mun
pentru deservirea
cursiei care sâ se schimbe
de la o sâptâmînă la alta. Si ce de agrement. Primii care su tele Găina Intenţionăm, de
S-nr ciştiga timp şi ar con 9 feră sînt cetăţenii. Cred că, asemenea, să readucem in
...SPITALELE DIN REPUBLI DIN DEPOUL ORAŞULUI felul aresta robotul sc opreş tribui la crearea acelei at ni se oferă? cu puţină înţelegere din par actualitate două obiceiuri
judeţul
tea organelor
DR.T.A. şi
împămîntenite în
CA POPULARA CHINEZA STOCKHOLM poate li văzută te brusc. mosfere specifice sfîrşitului strădanie pentru satisfacerea nostru : jocul de duminică
folosesc un nou pansament, de ieşind în fiecare dimineaţă o de sâptămînă cerinţelor cetăţenilor, s-ar după-nmiazâ şi promenada
numii „piele artificiala”, rea locomotivă electrică fără nici ..VENINUL DE ALBINE — In ceea ce priveşte sfîr Red : Parafrazînd una din putea rezolva această pro de duminică. Deocamdată se
lizat de savantul Chan Ti- un om la comandă I-îa este cslc căutat din ce în cc mal şitul săptăminii — a conti tre regulile comerţului, con blemă. Noi sintem pregătiţi vor organiza în parcurile din
slicng Pansamentul cslc rea condusă de lo distantă. prin mult, liind folosit ca medica nuat tovarăşul Popa — cred form căreia oferta trebuie să asigurăm transportul în Deva si Orâştie şi la lacul
lizat dintr-un malerial gelati radio, şi lucrează pe o rază ment pentru tratarea unor a- 10,00 Limba ruşi. Lecţia S8 (re câ au fost bine ridicate cele sâ răspundă cererii, am dori orice loc de agrement, cu de la Cineiş. Aş propune în
nos. acoperii cu plnz3 fină, de I 000 m, dcplasîudu-se în l'ccţiuni reumatismale Pentru luare) ; cîteva aspecte ale organiză să punem in discuţie şi a condiţia ca organizatorii să să ca sindicatele să rcactivi-
impregnot cu antibiotice şî an- toate părţile cu viteza pe rare evitarea masacrelor caic se in.no Pentru elevi ; rii, popularizării şi indivi cest al doilea aspect al pro ne aminte din timp. zeze acele cluburi şi săli de
llnevralgice. Pus peste răni. a- l-o comandă dispecerul, care savîrşesc Ia recoltarea veni 11,011 Limba spaniol*. Lecţia dualizării activităţilor de a blemei Ce anume i se oferă Red. : Am vrea să ridicăm cultură pe care le-au tute
f.O ;
costca se vindecă In citeva o urmăreşte din turnul dc nului. cercetătorii au confec 11,30 Monografii conlcmporane grement împărtăşesc şi eu cetăţeanului pentru a şi pu încă o problemă lot de do lat. locuri unde oamenii
zile. iar pleloo se regenerează control. Dacă sc întrerupe Ic- ţionai o maşină „dc muls" al (reluare) ; aceleaşi opinii Dar aş vrea tea petrece plăcut timpul meniul transportului : ar fi muncii îşi puteau petrece a
total, chiar şi în cazuri de ar qălura radiofonică, frînele lo binele. cu ajutorul unui curent 11,50 „Rapsodia florilor" — e- să mai adaug faptul că da lui liber? deosebit de util atît pentru devărate ore de destindere.
suri grave. comotivei se declanşează şi, în mlsiitnc mny.lcal-coregra- că grupul care intenţionea Viorel Jianu: Inccrcind un
electric. Fiind curentată, albina ficA (reluare) ; ză sâ meargă în excursie răspuns la această întrebare
17.30 Telex Tv. ;
intră In luptă, scoţîndu-şi ecul este format din 5—G sau 10 trebuie, de fapt, să mă refer Deci multe, chiar foarte multe propuneri a căror fina
17.35 Lanterna ntagirA : persoane nu pot pleca.
şl lăstnd veninul pe aparat. 17,50 Limba spaniolA- Lecţia 60 N-au cu ce. Din această cau la acţiunile întreprinse la lizare nu implică mari cheltuieli materia)^, ci preocupare
nivelul judeţului nostru de
Drumul legumelor Acul nu rămîne însă la locul 16,15 Pentru şeolarl ; ză mulţi rămin acasă. Ori către comisia pentru turism. plăcută a timpului nostru liber. Schimbul dc păreri a evi
(reluare) ;
din partea acelora puşi să sc ocupe dc organizarea cit mai
pleci cu sutele, ou nu pleci
16.35 Contrapunct :
luptei, deci albina scapă
cu
Jn fiecare săptămină, sîmbă-
denţiat pretenţiile pe deplin justificate ale cetăţenilor, s-au
15.00 Tele-unlversitatca :
de loc Pe de altă parte, or
la şi duminica.
organizăm
se
aparat
viaţă.
Cu acest
1!M5 Emisiunea reflector ;
borării strînso între toţi factorii care ne fac timpul liber mai
.mulg”, pe rînd, albinele din 10.30 Telejurnalul dc searA ; ganizarea unei excursii cere grupuri de excursionişti pen sugerat şi propus soluţii la care am adăuga necesitatea cola
20.00 SearA de operA. „Don multă bătaie de cap. Două tru vizitarea staţiunilor Ge-
toţi stupii Un gram de venin Curios" de Ve.rdi : zile un om numai de asta oagiu-Băi şi Vaţa, a caba plăcut. Foaie ar fi util ca la nivelul oraşelor, filialele şi a
favorabile, ci numai pe lipsa se obţine dc la 10 000 dc al 0,05 Telejurnalul de noapte. trebuie să se ocupe, pentru nelor, printre care amin genţia O.N.T. să dispună de un birou care să organizeze aces
de interes pentru mobilizarea te excursii dc Ia sfirşitul săptăminii, care să cunoască locu
(Ormoro din pag 1) cooperatorilor la recoltarea le bine. că nu vine nimeni din insti tesc Rusu, Lunca Florii, rile dc agrement şî să asigure mijloace dc transport fără ca
tuţiile şi organizaţiile
care
gumelor In ziua de 23 mai, trebuie să organizeze ex Cimpu lui Neag şi altele. La cetăţeanul să fie nevoit să piardă timp preţios. De asemenea,
de pildă, cooperatorii din Deva a fost amenajat un pa ar trebui ca factorii competenţi să facă demersurile necesa
pierit", din nu se ştie ce cau Geoagiu, Orâştie, Pricaz, Bo- cursii, să ofere servicii. nou unde, sâptămînal. tine re. să studieze posibilitatea ca uncie autoturisme Y.M.S. şi ■
ze. nu poate sub nici o formă bîlna, Baliz şi Sîncrai nu au Constantin Clemente: Eu rii sînt informaţi asupra microbuze să poată fi închiriate pentru excursii, conform
să acopere golurile în aprovi livrat nimic din cantităţile de pornesc de la premisa câ traseelor pe care le pot ur tarifelor oficiale, in zilele de sărbătoare cind nu sint folosi
zionarea pieţei. Dacă mai a- legume prevăzute în grafice. timpul liber este al omului ma în excursiile de la sfîr te, închirierea uimind sâ fie încheiată dc către O.N.T. şî
dăugâm că alte cooperative a Este de prisos sâ mai amintim şl numai al lui, că este o şitul săptăminii. Acest sis dccontntă ca prestaţio către unitatea posesoare. S-ar utiliza
gricole, cum sînt cele din Bră- ce neajunsuri provoacă acest problemă socială, dar şi per tem se va extinde şi în ce astfel mai raţional şi mai economicos mijloacele de trans
nişca, Brîznie, Deva, Pişchinţi, „joc de-a graficele", atunci sonală. Din îmbinarea armo lelalte oraşe din judeţ. Cred port şl s-ar satisface o cerinţă stringentă a oamenilor mun
Bobîlna, BIrcea Mică şa nu cind în loc să ajungă în tim nioasă a acestor două aspec însă câ e necesar să se cau cii dc a-şi petrece timpul liber în mod plăcut.
au predat, in total, aproape pul cel mal scurt la consuma Uniunea cooperaţiei de consum te ar trebui sâ rezulte, de te mai atent modalitatea de Iii această ordine de tdei se impune cu necesitate ca
50 tone spanac, avem o ima tori legumele îmbătrînesc in fapt, acel ceva plăcut, inte a oferi la locul de agrement organizaţiile comerciale sâ studieze cit mai curînd posibil —
gine clară asupra „eforturi grădini, ba chiar ajung să fie resant, care să-l atragă pe prograrpe adecvate de jocuri atit plin sondări, cit şi din revistele do specialitate — posi
lor" depuse în vederea lichi transformate în îngrâşâmînl, oferă un bogat sortiment de ar om spre ceea ce pe plan so distractive, eventual depla bilităţile dc îmbunătăţire a servirii fn locurile dc agrement,
dării deficienţelor semnalate introdueîndu-se sub arătură cial i se oferă prin inter sarea unor formaţii artistice individualizarea lor prin meniuri şi forme specifice dc ser
în anii trecuţi in legătură cu pe motiv că nu e rentabil să mediul instituţiilor şi orga de amatori vire. Un cuvint greu dc spus la materializarea acestei pro
respectarea întocmai a obli fie recoltate. ticole pentru copii de toate nelor care se ocupă de orga Nicolac Pleşa : In princi puneri H va avea inventivitatea, solicitudinea şi — ani spu
gaţiilor contractuale. Ca un aspect negativ sem nizarea timpului liber In piu vorbind, cred că atit in ne — îndrăzneala cu care organizaţiile comerciale vor porni
Rău este însă eă restanţele, nalăm $i faptul că la unele ceea ce ne priveşte, am or activitatea organizatorilor la lucru.
în multe cazuri, nu se dato- C.A.P. (Deva, Rapolt) nu se ganizat acţiuni şi sondaje timpului liber, cit şi în cea O problemă deosebit dc importantă do care depinde
resc lipsei de produse, ci sla respectă nici destinaţia cultu pentru verificarea reuşitei a a unităţilor de deservire este reuşita acţiunilor întreprinse este aceea a popularizării. Fie
bei preocupări a consiliilor de rilor, ceapa care trebuia livra cestei îmbinări. De cele mai nevoie de mai multă recepti cărui factor care participă la realizarea plăcută a timpului
conducere ale C.A.P pentru tă fiind lăsată pentru arpagic. bune aprecieri s-au bucurat vitate şi inventivitate. Oame liber î sc cerc să concurc Ja crearea acelei ambianţe speci
organizarea temeinică a acţiu Fără a mai (inc scama dc in- promenadele organizate la nii îşi aleg singuri locul de fice care angrenează oamenii in acţiuni recreative, să popu
nii de recoltare a legumelor. tîrzierilc semnalate 1% planta Deva şi pe malul lacului de agrement — mat ales la sfîr larizeze locurile de agrement şi posibilităţile dc recreere cc i
Cîteva exemple sînt conclu rea răsadurilor şi întreţinerea la Cineiş. reluarea obiceiu şitul săptăminii. Dacă reu se oferă cetăţeanului. In cadrul discuţiilor purtate la masa I
dente. Cooperatorii dîn Spini culturilor dc legume, dîn as lui jocului de duminică du- şim să-i atragem spre un a- rotundă s-a propus ca Consiliul popular al municipiului De- 1
au încheiat trei grafice pen pectele prezentate in legătură pă-amîază. Pe de altă parte, nunie loc. o putem face nu va să nnalizeze posibilitatea creării unui club pentru
tru predarea a 2 000 legături cu recoltarea şl valorificarea în organizarea agrementului mai dacă le sesizăm inten pensionari, dotat cu jocuri distractive, unde să sc poată
de ridichi dar, de fiecare da produselor dc sezon se des cred că trebuie să se tină ţiile şi venim în întîmpina- consuma diferite băuturi răcoritoare.
tă, invocînd „lipsa forţei de prinde uşor concluzia câ între seamă de specificul activită rea lor cu ceva aparte Fcnlrii ca orele şi zilele petrecute în mijlocul naturii să 2
muncă" legumele au rămas optimismul cu care factorii ţilor de microgrup care Ire- Red. : S-ar putea confec fie cit mai plăcute, organizatorii excursiilor, organizaţiile J
tot în grădină, deşi se ştie că participanţi Ia discuţia amin buie să fie atractive. Totul ţiona grătare metalice pe ca sindicale şi dc tineret, comitetul pentru cultură şi artă. con- I
prelungirea peste limită a pe tită vedeau rezolvată proble depinde de ceea ce oferim re omul sâ-şi frigă singur siliile populare sînt cliemalc să contribuie cu fantezie la gă- jj
rioadei de valorificare duce ma aprovizionării cu legume * oamenilor, ce fel de „surpri carnea sirca şi revalorificarea unor locuri şi jocuri de societate, a-
— Da, pentru că acesta-i
ze" le pregătim, surprize ca
Iractivc şi distractive.
la pierderea produsului res şi realitate există o flagran re sâ-î atragă prin inventi dc fapt divertismentul Si Judeţul nostru, deosebit dc bogat in monumente istori
pectiv. In a treia decadă alu tă discordanţă. Perioada în vitatea organizatorilor. Fac chiar dacă omul va frige ce. în peisaje de o rară frumuseţe, niulie dintre ele situate
nii mai cazurile de nerespcc- care nc aflăm permite totuşi afirmaţia, deoarece consider carnea pînă la scrum, o va în imediata apropiere a oraşelor, ca să nu mai vorbim dc
tare a graficelor stabilite de să fie luate uncie măsuri în că din aceste activităţi tre mînea cu mai multă plăcere, cele montane, amenajările care se pot face cil cheltuieli re
conducerile C.A.P. cu repre vederea redresării situaţiei. buie să dispară noţiunea de pentru câ a fript-o el. Dar duse oferă reale posibilităţi dc recreere şî odihnă. Va irc-
zentanţii I.L.F.-uluî au avut o Dar aşteptăm ca eficienţa lor mobilizare — în sensul deja pentru asta trebuie sâ fim bui doar sâ-şi spună cuvîntul preocuparea pentru a le oferi
frecvenţă îngrijorătoare, res să sc resimtă in abundenţa dc încetăţenit — şi omul să se noi, comercianţii, prezenţi şi oamenilor muncii condiţii dc odihnă cit mai plăcută.
tanţele neputindu-se pune pe legume mult aşteptată pe pi
seama condiţiilor climatice ne aţă, nu in promisiuni.