Page 1 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ IV Â *
Anul X X I Redacţia
Nr. 4482
ţi administraţia ziarului
Duminica D E V A , U t. D r P e tr u G ro ? s i, n r.
1 iunie
telefoane : ledactoi şet — 1588 ; redactor şef adjunct
secreta» de redacţie ţi s:c(ia viaţa de partid — 2138; sec
1969 ţiile culluiâ-spori ţi probleme cetăţeneşti - 831? ; secţio
scrisori, documentare ţi eiterne — 2317 ; secţia industrie
ţi administraţia — 1275 ; telefon de serviciu Intre orele
16-24 - 1585.
4 PAGINI, 30 BANI
D I R E C T I V E L E PRQI E^ [
Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind
planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale
dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980
In u ltim ii patru ani, energia creatoare şi eforturile po creştere a venitului naţional — de 8 la sută — a fost supe tilaterală şi deplină a socialism ului, crearea co n d iţiilo r ne 4. Promovarea largă a progresului tehnic în economia
porului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea am plu rio r celui prevăzut pe p rim ii trei ani din planul cincinal. cesare trecerii treptate spre comunism, pentru creşterea naţională, extinderea proceselor tehnologice avansate, in tro
lu i program sta b ilit de Congresul al ÎX-lea al P artidului Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu contribuţiei României la întărirea sistem ului m ondial socia ducerea tehnicii electronice de calcul în producţie şi ges
Comunist Român pentru dezvoltarea foite lor de producţie, alocarea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asi list, la afirm area ideilor socialism ului în lume. tiune. ridicarea calităţii produselor şi asimilarea de noi
perfecţionarea re la ţiilo r socialiste, a întregii vieţi econo gure resursele necesare creşterii sistematice a nivelului de Obiectivele şi sarcinile principale ale dezvoltării econo produse, în pas cu cerinţele revoluţiei tehnico-ştiintifice, cu
mice şi sociale a tării. trai. Incepind cu anul 1967, un mare număr de salariaţi au mice pe perioada 1971 — 1980 sint urm ătoarele: exigenţele crescînde ale pieţei interne şi externe. La solu
B ila n ţu l realizărilor pe anii 1966— 1968 arata că planul bene: iul de sporirea, cu un an mai devreme decît era sta 1. Continuarea susţinută a industrializării tării, creşte ţionarea problemelor pe care le ridică progresul tehnic In
cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului şi cu- b ilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare rea aportului industriei — ramură conducătoare a economiei economie, o contribuţie sporită trebuie să aducă cercetarea
prinzînd prevederi superioare acestora — se îndeplineşte pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 — la sporirea venitului naţional, la satisfacerea nevoilor pro ştiinţifică, activitatea de concepţie proprie.
cu succes, obţinîndu-se progrese însemnate în toate sectoa milioane salariaţi. In cursul acestui an se va realiza ge ductive şi de consum interne, la extinderea cooperării şi 5. Ridicarea în ritm susţinui a productivităţii muncii îti
rele de activitate. neralizarea noului sistem de salarizare în loate ram urile schimburilor comerciale cu alte ţări, asigurînd participarea toate ramurile economiei naţionale pe baza perfecţionării si
R itm ul mediu anual de dezvoltare a industriei în pe de activitate economică şi social-culturalâ, astfel ca în 1970 mai activă a tă rii noastre la circuitul economic mondial. modernizării proceselor de producţie, a organizării ştiinţifice
rioada 1966—1968 a fost de 12.3 la sută, fată de 10,8 la sută toţi salariaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia me Trăsătura dc bază a dezvoltării industriei noastre în a producţiei şi a muncii, creşterii calificării şi specializării
cît s-a prevăzut în cincinal pentru aceşti trei ani, realizin- die a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută. faţă de perioada următoare va fi îmbunătăţirea structurii sale, creş
du-se o producţie suplim entară de circa 20 m iliarde lei 35 la sută cît a fost prevăzut in planul cincinal pentru anul terea accentuată a unor ram uri moderne, strîns legate dc cadrelor, utiliză rii complete a timpului de lucru, raţionali
Producţia industrială a anului 1968 este mai mare decit 1970 ; a fost introdus sistemul dc pensionare a m em brilor progresul lehnico-ştiintific contemporan, pentru a se asigura zării consumului de muncă în fiecare unitate şi la scara
cea obţinută în decursul p rim u lu i cincinal 1951— 1955. In cooperativelor agricole de producţie ; bursele studenţi valorificarea superioară a resurselor materiale şi a capacităţii întregii societăţii.
toate ram urile s-au realizat sporuri im portante de produc lor au fost m ărite cu circa 20 la sulă ; din anul 1969 au tehnice a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii 6. Creşterea permanentă a eficienţei economico — fac
ţie, iar în cele care au rol esenţial pentru progresul între sporit alocaţiile de stat pentru copii C heltuielile social-cul- sociale. Sc vor dezvolta mai intens industria electrotehnică tor hotărîtor al dinamismului economic — trebuie să stea la
gii economii naţionale — energia electrică, metalurgia, con turale din bugetul statului au crescut cu 37 ia sută — de şi electronică, producţia elementelor de automatizare, fabri baza întregii activilăti economice. Este necesar ca în toate
strucţia de maşini şi chim ia — s-au obţinut creşteri supe la 22,4 m iliarde lei în 1965, la aproape 31 m iliarde lei în caţia de maşini-unelle de înaltă tehnicitate, de utilaje teh ram urile si întreprinderile să fie accelerată viteza de rota
rioare fată de media pe ansamblul industriei. 1968 — contribuind, alături de creşterea ve n itu rilo r directe, nologice şi instalaţii complexe. In concordantă cu cerinţele ţie a fondurilor materiale şi băneşti, să se Intensifice preo
In anul 1968, producţia de energie electrică a ajuns la la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc In aceas calitativ noi ale dezvoltării industriei, va ti îmbunătăţită cuparea pentru folosirea cu maximum de randament a m ij
27,8 m iliarde kW h, sporind cu 62 la sută fată de tă perioadă s-a dezvoltat baza m aterială şi s-a îm bunătăţit structura producţiei de metal, punîndu-se accent pe creşte loacelor de producţie, pentru economisirea fondurilor ma
1965 S-a dezvoltat baza de metal a ţâ rii, producţia de otel activitatea in domeniul învăţământului, cu ltu rii, o cro tirii teriale, reducerea preţului de cost si creşterea rentabilităţii.
— de aproape 5 m ilioane tone — fiin d cu 39 la sută mai sănătăţii. E forturi continue s-au făcut pentru îm bunătăţi rea ponderii otelurilor aliate şi do calitate superioară. In 7. Dezvoltarea învătăm fnlului de toate gradele, continua
mare decît la începutul cincinalului. Producţia industriei rea condiţiilor de locuit ale populaţiei ; în p rim ii trei ani dustria chimică va cunoaşte o dezvoltare accelerată, sporin- lui modernizare, în vederea satisfacerii cerinţelor CTescînde
construcţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută ; această ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste du-se cu precădere producţia de fire şi fibre sinletice, ma de muncitori calificaţi, cadre medii de specialitate, subingi-
ram ură asigură în prezent circa două treim i din necesa 159 000 de apartam ente; au fost luate măsuri pentru diver se plastice, îngrăşăminte chimice. Va fi lărgită şi moderni neri şi cadre cu studii superioare, cerinţe determinate de
rul de utila je şi maşini al economiei V alorificînd la un n i sificarea construcţiilor de locuinţe şi sp rijinirea populaţiei zată baza energetică. progresul economic şi social al tării ; se vor crea condiţii
vel mai înalt im portante resurse ale ţâ rii, chim ia — cea în construcţia de locuinţe proprietate personală. Cu toate O atenţie deosebită se va acorda extinderii şi diversi pentru ridicarea nivelului general de cultură al populaţiei.
•nai dinamică ram ură industrială — a realizat o producţie că in cursul cincinalului au fost majorate unele tarife şi ficării producţiei bunurilor de consum, corespunzător creşte 8. Extinderea re laţiilor de colaborare economică inter
Ore a depăşit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria preţuri, datorită faptului că veniturile sectoarelor respec rii puterii de cumpărare şi a cerinţelor populaţiei. naţională, dezvoltarea comerţului exterior. îmbunătăţirea
bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere tive nu acopereau cheltuielile, se prelim ină ca nivelul sala 2. Accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agri structurii acestuia şi ridicarea eficientei sale. Va trebui pro
însemnată ; ea produce o gamă mai largă de sortimente şi riu lu i real să sporească pînă la sfîrşitu l cincinalului cu cca. culturii, prin folosirea mai bună a pămîntului, realizarea
contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerinţelor 23 la sulă. siluîndu-se între lim itele de 20—25 la sută în unui amplu program de irigaţii, chimizarea complexa, dota movată pe scară largă cooperarea în producţie, tphnică sl
variate ale populaţiei In perioada 1966— 1988. ritm u l me scrise în directivele Congresului al IX-lea al partid u lu i Se rea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agricole mo în cercetarea ştiinţifică — formă superioară a relaţiilor eco
diu anual de creştere a producţiei industriei uşoare a fost prevede, de asemenea, că in 1970 se vor realiza sarcinile derne. pentru a asigura producţii înalte şi stabile, aprovizio nomice între state. Dezvoltînd colaborarea economică si
de 11,5 la sută. iar cel al industriei alim entare de 7.7 la stabilite de congres cu privire la creşterea v e n itu rilo r reale narea populaţiei cu mărfuri • agroalimenlare şi a industriei tehnico-sliîntifică cu statele membre ale C A E R. si cu ce
sută ale ţărănim ii. cu materii prime, precum şi creşterea resurselor de export. lelalte ţări socialiste. România va extinde totodată relaţiile
In aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului teh Pe baza program ului stabilit de Congresul al IX-lea şi Se va dezvolta şi perfecţiona activitatea sectorului agricol cu toate statele, indilerent de orînduirea lor socială, va
nic al producţiei, s-a asim ilat un num ăr însemnat de pro de Conferinţa Naţională a P artidului Comunist Român din de stat. va continua consolidarea economico-organizatorică participa activ la diviziunea internaţională socialistă a mun
duse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a spo decembrie 1967, a fost adoptat şi este in curs de aplicare a unităţilor cooperatiste. cii şi In diviziunea mondială
rit capacitatea uzinelor noastre deva rezolva cu succes pro un complex dc măsuri p rivin d îm bunătăţirea continuă a 3. înfăptuirea unui pTogram susţinut de investim, în 9. Ridicarea cont nnă' a bunăstării poporului — telul su
bleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. organizării societăţii noastre, perfecţionarea conducerii şi scopul extinderii şi perfecţionării bazei lehnico-materîale a prem al întregii activilăti a partidului şi statului nostru.
A gricultura a înregistrat, de asemenea, progrese sim ţi p la n ifică rii economici naţionale. In tim p u l scurt care a soci el 3 ţ i i. sporirii avuţiei naţionale. Fondurile de investiţii Calea principală de creştere a nivelului de trai o va consti
toare în creşterea şi intensificarea producţiei, punind mai trecut dc la adoptarea acestor măsuri viata a demonstrat vor fi dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producţiei ma tui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea con
larg în valoare avantajele form elor socialiste de organizare utilitatea şi viabilitatea lor, faptul că ele creează condiţii teriale. O deosebită atenlie se va acorda reducerii duratei secventă a repartiţiei socialiste după cantitatea, calitatea şt
şi rezervele existente în această ramură. Deşi condiţiile c li pentru stim ularea in iţia tive i maselor de oameni ai m uncii, de exeeulic a lucrărilor, scăderii ponderii construcţiilor tn importanta socială a m u n cii; se va urmări ca principiul
matice nefavorabile nu au permis realizarea integrală a pentru ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele de totalul investiţiilor, creşterii eficientei economice a investi cointeresării materiale să se înfăptuiască în cadrul unul ra
producţiilor agricole planificate pe 1968. totuşi în perioada activitate. ţiilor, obţinerii unui spor c il mai marc do producţie şi de port raţional şi echitabil între veniturile diferitelor categorii
1966—1968 s-a o bţinut o producţie globală agricolă care a Desfăşurarea a c tivită ţii economice în prim ele luni ale venit naţional la fiecare leu investit. Se va urmări îmbună dc oameni ai muncii. Va fi dez.voltală construcţia de locu
depăşit lim ita superioară prevăzută în cincinal pentru aceşti anului 1969 evidenţiază că planul pe acest an se înfăptu tăţirea în continuare a repartizării teritoriale a forţelor de inţe. se va extinde baza materială a învălăm întului şi cultu
»ni cu peste 2 m iliarde lei, asigurindu-se nevoile de eon- ieşte în bune condiţiuni Oamenii m uncii, sub conducerea producţie. rii, a ocrotirii sănătăţii.
um ale populaţiei, aprovizionarea industriei cu m aterii organelor şi organizaţiilor de partid, desfăşoară o activitate
prim e şi d isponibilităţi pentru export. Com parativ cu anii intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. a angaja
1963— 1965 s-au ob ţinui producţii superioare cu 2 milioane mentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al p a rti
de tone la cereale, cu 26.4 la sulă la legume şi 31—35 la dului şi a celei de-n X XV -a aniversări a eliberării patriei
sută ta sfecla de zahăr, flonrea-soarelui şi cartofi Există toaU* promisele ca. încă din 1969, să fie atins nivelul 2. Dezvoltarea economiei naţionale
O dală cu industria şi agricultura, o dezvoltare conti sta b ilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o se
nuă au cunoscut transporturile, construcţiile şi celelalte ra rie de produse im portante cum sînt ; alum iniu, cazane de
m uri ale producţiei materiale, care au contribuit la progre abur industriale, motoare cu combustie internă, aparate
sul m u ltilateral al patriei. electrice de măsură, control şi mijloace de automatizare,
Creşterea potenţialului economic al ţâ rii a fost asigu maşini şi u tila je pentru industria metalurgică, industria în perioada 1971-1975
rată prin înfăptuirea unui susţinut program de investiţii. m aterialelor de construcţii şi industria uşoară, vagoane de
In anii 1966— 1968, în economia naţională s-au investit din marfă, ciment, medicamente, ţesături tip bumbac. încălţă
fondurile centralizate ale statului circa 155 m iliarde lei — minte. conserve de carne, de peşte şi de legume, lapte de
cu 2 m iliarde lei mai m ult decît s-a prevăzut — ceea ce consum şi altele. Potrivit obiectivelor şi sarcinilor dezvoltării economici Locomotive Diesel
depăşeşte volum ul in ve stiţiilo r realizate în întreaga peri Realizările din p rim ii 3 ani ai cincinalului şi mersul naţionale în perspectiva, se stabilesc următoarele directive şi electrice ma-
oadă 1950— 1960. Corespunzător o rien tărilo r stabilite de înd e p lin irii planului pe acest an dovedesc în mod convin pentru perioada 1971 — 1975, pe baza cărora se va elabora gistrale buc. 280 — 300 103 —115
Congresul al IX-lea. cea mai mare parte a in ve stiţiilo r a gător că sînt create condiţii ca sarcinile cu p rivire la creş proiectul planului cincinal, care va fi supus spre dezbatere Motoare electrice MW 4 600 — 5 200 159 —179
fost îndreptată spre ram urile producţiei materiale, îndeo terea producţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu şi adoptare M arii Adunări Naţionale In anul 1970. Transform atoare
sebi spre industrie şi agricultură. P rin realizarea acestui 66—73 la sută şi într-un ritm mediu anual de 10.6—l l 6 la de forţă MV A 15 000 —] 17 000 167 —189
im portant volum de investiţii. în p rim ii trei ani ni cincina sută să se realizeze peste lim ita superioară Rezultatele ob M ijloace de auto
lu lu i au intrat în funcţiune peste 700 noi capacităţi de pro ţinute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil ca r it Principalii indicatori orientativi ai dezvoltării matizare şi ale
ducţie şi obiective industriale im portante, au fost m oderni m urile şi proporţiile dezvoltării economiei, principalele n i economiei naţionale pe perioada 1971— 1975 tehnicii de cal
zate şi reutilate numeroase întreprinderi din toate ram u vele ale producţiei m ateriale prevăzute în cincinalul ac cul. aparate elec
rile economiei, s-a extins baza m aterială a a ctivită ţii ştiin tual să fie îndeplinite şi depăşite % trice de măsură
ţifice şi socîal-culturale : s-a îm bunătăţit, în continuare, re D in analiza m ersului economiei se desprinde însă că, şi control mld lei 3,5- 4,0 307 —347
partiţia pe te rito riu l ţă rii a forţelor de producţie, au fost pe lingă succesele dobîndite în aceşti ani, in anum ite ra . A nul 1975 R itm mediu M aşini şi utilaje
amplasate noi obiective industriale în zonele mai puţin dez m uri şi sectoare de activitate s-au m anifestat şi neajun faţă de anual in pe- pentru industria
voltate In industrie şi alte ram uri neagricole s-au creat suri. In unele cazuri, investiţiile se realizează la costuri ne 1970 noada 1971— 1975 m inieră m ii tone 35 38 125 — 136
aproape o jum ătate de m ilion de noi locuri de muncă, asi- ju stifica t de mari, cu durate lungi de execuţie. Datorită în Tractoare m ii buc. 30 — 35 105 — 123
gurîndu-se mai buna folosire a fo iţe i de muncă şi creşte târzierilor in elaborarea proiectelor şi docum entaţiilor teh Producţia globală industrială 150— 157 8,5—9,5 Autocamioane ._ 40
rea ve n itu rilo r populaţiei. nice, in contractarea in sta la ţiilo r din (ară şi din im port, o Producţia globală agricolă şi autotractoare m ii buc. 35 100 —114
Înnoirea şi modernizarea m ijloacelor de muncă şi a serie de capacităţi de producţie, îndeosebi din chimie, me (media anuală pe perioada A utoturism e _
proceselor tehnologice, ridicarea nive lului tehnic al produc talurgie. prelucrarea lem nului şi industria alim entară, nu de 5 ani) 128— 131 5,0—5,5 de oraş m ii buc. 45 50 375 —417
ţiei în loate ram urile, creşterea nivelului de pregătire şi a au fost date în producţie la term enul planificat ; unele în Productivitatea muncii pc un Îngrăşăm inte chi
experienţei cadrelor, folosirea mai deplină a capacităţilor treprinderi puse in funcţiune lucrează încă sub nivelul pa salariat : mice (100 la sută mii tone 2 200 2 400 200 —219
de producţie şi a tim p ului de lucru în întreprinderi au dus ram e trilo r tehnico-economici proiectat». La îngrăşăminte — în industrie 137— 140 6.5—7.0 substanţă activă) m ii tone 110 — 130 200 —236
la sporirea p ro d uctivită ţii muncit, reducerea cheltuielilor de chimice, cauciuc sintetic, plăci aglomerate şi fibro-lem noa- — în construcţii-m ontuj 127— 131 5,0—5,5 Cauciuc sintetic
producţie şi creşterea acum ulărilor băneşti. O mare însem se. unele produse din industria alim entară realizările sînt — in transporturi feroviare 133— 135 5,9—6,2 M ateriale plastice 420 450 135 -1 9 3
nătate pentru ridicarea eficientei economice au avut-o ac sub prevederile cincinalului. N eajunsuri im portante au Reducerea ch eltuielilor la şi răşini sintetice m ii lo ne
ţiu n ile in iţia le de partid privind perfecţionarea organizării existai în aprovizionarea cu materiale şi utilaje • ele an In 1 000 lei producţie marfă în Fibre şi fire m ii lonc 130 ir. 150 170 — 197
producţiei şi a m uncii, reducerea ch eltuielilor dc produc fluenţat negativ ritm icitatea producţiei, gradul de folosire industria de stat ■ 6— 7 chimice
ţie. sporirea re n ta b ilită ţii — acţiuni care au contribuit la a capacităţilor, nivelul productivităţii m uncii. In m ulte în Volum ul com erţului exterior Celuloză şi semi- 650 , 600 142 — )48
identificarea şi punerea în valoare a unor rezerve din eco treprinderi, cheltuielile m ateriale sînt ridicate, re n ta b ilita (pe perioada dc 5 ani) HO—145 ccluloză m ii tone 720 — 740 140 — 143
mii tone.
nomie Productivitatea m uncii pe un salariat a crescut în tea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producţiei. Inve stiţiile centralizate clin H irtie şi cartoane mii. tone 13 — 11 160 — 172
Cim ent
industrie cu aproape 27 la sulă. într-un ritm mediu anual Este necesar ca întreprinderile, centralele industriale, m i fondurile statului (pe peri
superior celui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai nisterele şi celelalte organe centrale să ia toate m ăsurile oada de 5 ani) — m iliarde Plăci din particule
m u lt de două tre im i din sporul producţiei industriale. Be pentru elim inarea acestor lipsuri, pentru perfecţionarea o r Ici 420—435 — aglom eiate şi fi- mi» tone 950 1 ion IR0 —210
neficiile obţinute peste prevederile in iţia le însumează c ir ganizării producţiei şi a m uncii şi îm bunătăţirea continuă V enitul naţional 145—150 7,7—8.5 bro-lcmnoase mld . Ici 6.7- 7.0 125 — 130
ca 6 m iliarde lei. a a c tiv ită ţii economice. V enitul naţional pe un locui M obilă m ii buc. 650 — 700 143 —154
Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc în condi R ealizările dobîndite în anii cincinalului pe tă rim u l tor 137—142 6,5—7,3 Aparate radio 450 — 500 150 — 167
ţiile unei mai largi participări a României la schim burile dezvoltării economice şi sociale a ţă rii au cerut eforturi Creşterea num ărului de sala Televizoare m ii buc.
internaţionale, la diviziunea internaţională socialistă şi susţinute din partea întregului popor. P rin munca rodnică ria ţi în economia naţională Apai-ate electrice 1 200 _ _ 1 500 200 —250
mondială a m uncii. R itm u l mediu anual de creştere a co şi însufleţită a clasei muncitoare, ţărănim ii, in telectualităţii, (m ii persoane) 400—500 — de uz casnic m ii. lei 840 — 880 136 — 142
m ii
mp
m e rţului exterior a fost în perioada 1966— 1968 de peste 12 a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate. Fondul de salarii 130—135 5,4— 6,2 Ţesături 180 — 190 137 — J :•
la sută ; a sporit ponderea produselor industriale în expor România socialistă înaintează neabătut pe drum ul progre Volum ul desfacerilor de m ăr Tricotaje m ii. buc. 75 — 80 110 — î i 7
m ii . per.
tu l ţă rii. S-au dezvoltat continuu re la ţiile comerciale cu ţă sului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de fu ri cu am ănuntul 130— 135 5,4—6.2 încălţăm inte m ii tone 770 — 830 154 — 106
rile membre ale C.A.E.R.. cu toate ţă rile socialiste : au fost la Eliberare, poporul nostru. înfăptuind politica m arxist- Salariul real 116— 120 3,0-3,7 Came m ii tone 380 — 420 121 —133
extinse, totodată, legăturile economice cu alte ţări. leninislă a P a rtidului Comunist Român, se prezintă cu suc V eniturile reale ale ţărănim ii Ulei comestibil 580 — 610 105 — 111
R ealizările obţinute în industrie şi agricultură, în toate cese rem arcabile în dezvoltarea economiei şi cu ltu rii, in provenite clin producţia a- Zahăr m ii tone
ram urile producţiei m ateriale se oglindesc sintetic în dina toate dom eniile vie ţii sociale şi de stat şl este ferm hotărit gricolă 115— 120 2,9—3,7 Conserve steriliza
congelate
mica ven itu lui naţional, care în 1968 a fost cu circa 26 la să asigure construcţia victorioasă a socialism ului şi comu te şi legume şi
de
sută mai mare decît in anul 1965 ; ritm u l mediu anual de nism ului in patria noastră.
I n d u s t r i a de tomate pastă m ii tone 450 500 *4 tn co 7 £
şi
fructe
1. Obiectivele şi sarcinile de bază ritm mediu anual de 8.5—9.5 la sută. producţia g lo b a li in I. Pentru lărgirea bazei interne de materii primo, lu
In perioada 1971— 1975, Industria se va dezvolta intr-un
dustrială urm ind s i creasei cu 50—57 la ş u ti In 1975 fa ţi crările geologice co vor fi întreprinse în perioada 1971 —
1975 vor trebui să ducă la identificarea unor Tezervc in
de 1970. Industria m ijloacelor de producţie va creşte. în dustriale sporite la liteî, gaze, minereuri neferoase, mine
ale dezvoltării economiei naţionale medie, cu 9— 10 In sută anual, iar producţia bunurilo r de reuri de fier şi alte substanţe minerale utile, care să permi
consum cu 7—R la sulă.
tă creşterea extracţiei si, pe această bază, satisfacerea iu
La principalele produse se va urm ări realizarea urm ă
toarelor nivele orientative ; cit mai marc măsură a nevoilor economici.
Cercetările geologice vor trebui să asigure, într-o peri
în perioada 1971-1980 de 1975 faţă de oadă scurtă de timp, un grad ridicat de cunoaştere a zăcă
1975
nivelul anului
Unîlatea
mintelor noi şl a zonelor care prezinlă interes.
Pînă la
măsură 1970— % sfîrşitul acestui an se vor analiza zonele de perspectivă în
domeniul m inereurilor neferoase şi, îndeosebi, cele de m ine
P artidul Comunist Român pune în centrul po liticii sale gului potenţial de producţie, pe o înaltă productivitate a Energie electrică mld. kWh 55 — 57 156 — 162 reuri cuprifere, întocmindu-se programe speciale privitoare
economice continuarea in ritm înalt a procesului de edi m uncii sociale — în vederea asigurării condiţiilor pentru Cărbune extras m ii. tone 36 — 38 154 — 163 la explorarea si exploatarea m inereurilor complexe şl cu
ficare a unei economii moderne — bazată pe o industrie satisfacerea in lo t mai largă măsură a cerinţelor materiale Ţ iţei m ii. tone 13.1— 13.5 98.5-101.5 prifere, care să contribuie în cincinalul 1971 — 1975 la aco
puternică şi o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor şi spirituale ale m em brilor societăţii. Aceasta va avea o Gaz metan mld. mc 22 — 24 118 — 129 perirea în proporţie însemnată a nevoilor sporite de metald
revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea im portantă holârîtoare pentru apropierea ţă rii noastre de Otel m ii. tone 10 — 10.5 154 —161
superioară a resurselor ţâ rii, pe utilizarea intensivă a intre- nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea m ul A lu m in iu m ii tone 180 — 200 168 —187 (Continuare în pag. a 2-a)