Page 10 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI — MIERCURI 4 IUNIE 1969
In arsenalul muncii poli mencle de predare a blocu tind eă se află mereu în în
tice de masă,, a muncii ae lu i si m aistrul care răspunde treprinderi, că au intensificat
convingere pe care o desfă de lucrare. Dar m aiştrii sint controlul, îndrumarea, s p riji tone fontă, 200 tone piese tu r na un consum pe locuitor de
şoară organizaţiile de partid dem ult schimbaţi de ia locul nul pc earc-l acordă. Despre nate, 200 tone u tila j dc tu r circa 3 400 kWh anual. Este de
şi cele de masă, o m odalita respectiv de muncă, unii — calitatea acestora ne spune nare peste plan pe 1969 — sâ la sine înţeles eă un aseme
te. un m ijloc pentru atinge din eite am aflat — sint chiar cile ceva şi agitaţia vizuală le închinăm evenim entului de nea consum de energie în
rea acestui scop — a unei plecaţi de pe şantier — dar pe care o vedem. Deocamda însemnălate istorică in viaţa seamnă un grad ridicai de
„conversaţii” directe cu cit mai numele Jor a rămas pc pa tă încă departe dc cerinţele poporului român, Congresul al confort si civilizaţie pentru
m ulţi oameni in problemele nou şi induce în eroare. şi exigenţele actuale. lizeze agregatele mai bine, o- X-lea al P.C R. toii oamenii muncii din patria
care interesează cel mai m ult Dar n-am vrea să .in ve n ta ri Dar să întrebăm : e ceva norînd cartea de vizită a uzi noastră. în trucît pînâ la sfîrşi-
organizaţia de partid — o em" toate situaţiile întîlnite. a lit de greu ca agitaţia vizua ÎNCREZĂTOR! ÎN VIITOR nei pe măsura prestigiului şi tu l deceniului va fi term inată
constituie agitaţia vizuală. Sint destule de acest fel. Cele lă să facă intr-adevăr agita a bunului renume dc care se PERSPECTIVA şi electrificarea satelor.
Intre condiţiile eficacităţii ei mai multe vădesc un formalism ţie, să fie reîmprospătată bucură acest colectiv. Centrala termoelectrică De
este ca aceasta să reţină a cras, lipsa oricărei căutări de spre a răspunde problem elor — Tezele C.C. al P C.R pen va. a cărei putere instalată va
tenţia, să-l oprească pentru a li mereu în ton cu eveni care sc pun acum cu atita jr- .■ si,i / •*»> tru Congresul al X-lea al ENERGETICII ajunge în 1971 la 840 MW,
o clipă, cu o forţă de.. mag mentele, cu sarcinile curen stringenţă, de pildă, m obili partidului, Proiectul de D irec constituie un exemplu eloc
net pe om din drum, să-l de te. Şi te întrebi ce-au văzut, zarea in întrecere. îndeplini tive privin d planul cincinal şi vent al p o litic ii ştiin ţifice a
termine să citească mesajul la ce-au gîndit şi ce au dres rea angajamentelor luate? „încerc un sentiment dc m îndrie cind citesc aceste do lin iile directoare ale dezvoltă partidului nostru de industri
pe care-l transmite şi să-l instructorii com itetului m uni 1 ară a ne propune să elabo cumente Nu greşesc dacă spun că documentele elabo rii economiei naţionale pe pe {Urmare’din pog. 1) alizare socialistă a ţă rii, al r it
invite la reflecţii, să declan cipal de partid, activiştii de răm „reţele" dar din cele în- rate de partid sînt creaţia întregului popor. Ele sinte rioada 1976—1980 situează si m u rilor înalte în care se edi
şeze reacţii, ecouri. aici caic pretind eă s-au aflat tiln ite in tim pul raidului nos tizează experienţa unui sfert de veac de muncă încor derurgia noastră — remarca fică socialismul P rin punerea
Depăşind cadrul acestei pe şantiere, că au îndrum at, tru ne-am dat seama eîte dată. ne arată drum ul pe eare-1 vom parcurge în v iito tovarăşul Ioan M. Popa, secre MWE. Poate unor c itito ri ai în funcţiune a întregii capa
consideraţii generale indcobşic ră au a ju ta t... „rezei-ve interne" se pot găsi rii 10 ani. uim ind o lin ie care urcă tot mai sus spre tarul com itetului de partid — ziarului li se pare nou acest cităţi. centrala va livra siste
cunoscute (dar care c totuşi Dar să mergem mai depar şi pe acest plan cu condiţia culm i dc civilizaţie la care altădată abia am visat" — printre ram urile cele mal d i termen — MWE. El reprezintă m ului energetic naţional pes
bine să fie mereu ream inti te In ultim ele zile ale lu ca ele să fie căutate, sâ fie spunea Aron Cristca, vechi membru de partid namice. Stabilirea jaloanelor numai puterea agregatelor e- te 5 m iliarde kW h energie e-
tă) am întreprins deunăzi un nii mai. aproape peste tot explorate. Cu oricine stai de vorbă in aceste zile sim ţi că tră unei noi perioade de muncă nergetiee, întrucît reactorli leclrică, adică de circa 5 ori
raid prin citcva unităţi cco- unde am fost ni s-a vorbit I/a K M . Deva am văzut, ieşti un puternic sentiment de m îndrie şi încredere dai rodnică şi avînt creator de vor avea puteri şi mai mari. mai m ult decît se producea
de consultarea permanentă a partidului cu masele, a
nomii'c ,.dc elită" ale m unici despre intenţia de a reîm spre exem plu.'destui vagoneţi căror destine le călăuzeşte sigur, neabătut, spre civ i clanşează în conştiinţa fiecă O pondere însemnată în pro în întreaga ţară In 1938.
piului Deva, acolo unde ar fi prospăta agitaţia vizuală Şi încărcaţi doar pe jum ătate ruia dintre noi dorinţa şi pa ducerea energiei electrice o Colectivul de muncă de pe
de aşteptat ca agitaţia vizua intenţiile se văd. Gazele de cu minereu. Cc-nr fi mai in lizaţie şi progres. siunea de a contribui eu toate vor deţine şi în continuare şantierul C T E. Deva este an
lă să-si spună... im cuvint perete, panouri sint zugră genios. mai u til : sâ în tre p rin i efo rturile — aşa cum se arală centralele termoelectrice. In gajat tn prezent cu toate fo r
răspicat Am avut In vedere vite şi scrise din nou. li se dem prin articole lungi la în Proiectul de D irective — la special se vor construi centra ţele în accelerarea desfăşură
citeva elemente fundamenta fac reparaţii, li se dă un co gazeta dc perete „politica" nate şi alte produse a căror asigurarea progresului neîn le termoelectrice care vor rii lu cră rilo r dc construcţii şi
le faţă de rare această for lo rit nou. rcoa ce ar dori să necesităţii încărcării vagone- ANGAJAMENTUL valoare totalizează 1,7 milioane trerupt, pe baze moderne a funcţiona eu cărbuni in fe rio ri, montaj, pentru a asigura pu
mă a muncii politice de ma r-uceiv/c prospeţime. ţilo r la rapacitatea lor (lucru de lei In prim ele rînduri sînt economiei naţionale, la ridica în scopul economisirii păeurii nerea In funcţiune în trim es
să. de propagandă, trebuia să Ce ar trebui să înţelegem de toată lumea cunoscut, dis şi de astă dată schim burile rea nivelului de civilizaţie şi şi gazelor naturale care vor tru l IV a c a p rim u lu i grup
reacţioneze operativ, pe mo azi, in condiţiile deoscbilc ale cutat şi răsdisculnt. dar nu SIDERUR6IŞTIL0R conduse de m aiştrii fu m a lişti cultură a întregului popor. fi destinate unei valorificări de 210 MW şi este ferm hetă-
ment : angajamentele luate acestei perioade, prin prospe de toţi respectat întocmai) Em il Volner, Vasile Singeor- Angajamentele patriotice lua mai eficiente prin chimizare. rît ea. In cinstea celui de al
de colectivele u n ită ţilo r pen ţimea. prin reîmprospătarea sau sâ expunem _pe viu" un te de marca m ajoritate a fo r Pe baza creşterii puterii in X-lea Congres al partidului >i
tru acest an. m arile eveni agitaţiei vizuale? T o ii văd asemenea vagonet cu ineâr- zan, tu rn ă to rii Gheorghe Jol- m a ţiilo r noastre dc lucru per stalate la nivelul arătat în a celei dc a 25-a aniversări a
mente pc care le înlîm pi- prospeţime şi reîmprospătare cătura lui în faţa galeriei (Urm ai* din pag 1) descu, Ioan Ciornei, Nicolae m it să afirm ăm cu certitudine Proiectul de D irective se va a eliberării României de sub ju
nâm : Congresul al X-lea al — din cile ne-am dat sea „Decebal". să înfigem în m i Samuţiu, Tudor Popescu şi a l că obiectivele cu care colecti junge ca în 1980 producţia de
P artidului Comunist Român ma — doar în schimbarea nereu o tablă modestă dar pe vul nostru este prezent în în energie electrică a tă rii noas gul fascist, să obţină noi suc
si. apoi. a 25-a aniversare a fardului, a faţadei form elor care sâ fie trecut numele tone cocs fluidizat, 753 tone ţii care au hotărît sâ fru c tifi sufleţită întrecere — 3 000 000 tre sâ fie de circa 80-85 m ili cese în îndeplinirea sarcinilor
eliberării patriei existente de agitaţie vizuală. „autorului" ? Com entariile Ic lingoliere, 355 tone piese tu r ce experienţa cîştigatâ, să u ti lei la producţia globală, 1 000 arde KW h, ceea ce va însem şi angajamentelor luate.
vor. face. desigur, am plificai
şi cu rezultatele scontate, oa-
menii.
.Sau un alt exemplu. La
In preajma marilor evenimente şantierul termocentralei. în Secolele Devei
depozitul de materiale, pazni
cul Gcorge Sîrb. a fost găsit
dorm ind în post. într-un loc
ascuns şi amenajat cu grijă
PEITRU a AGITAŢIA a fost prins in tim p ee în VECHI TERITORIU
pentru aceasta : Emanoil P uit
cerca să sustragă materiale
din şantier. De cc în aceste
u u ■locuri, tocmai acolo unde-era
..cortul" dc somn al pazni
VIZUALA Si F1C1 cului nu s-ar putea popu AL CNEJILOR
lariza cu o inscripţie pe
un
panou că „aici şi-a găsit as
cunzişul somnambulul paznic
care dorm ind „păzea" bunu
rile şantierului" ? ROMÂNI (I)
m-ADEVlR... la Comitetul m unicipal dc
..D in cile sîntem inform aţi,
partid Deva s-a vorbit despre
unele intenţii pentru reîm
prospătarea agitaţiei vizuale, Stăpînirea romană, tim p de vedind o utilizare ulterioară,
despre renunţarea la ceea ce
AGITAŢIE este ..îm bătrinit". atrofiat şi 0 etapă superioară în procesul o fibulă digitatâ din sec V II,
1G5 de ani, asupra te rito riu lu i
nu mai are forţă dc convin
descoperirile frecvente de mo
vechiului stat dac a însemnat
gere şi despre căutarea unor
nede din sec IV — V reprezin
forme dinamice, eficiente dc
agitaţie vizuală. Sc parc că sc evolutiv al dezvoltării socie tă doar citeva din m ărtu riile
ş tiin ţific
tă ţii omeneşti pe te rito riu l pa
cure susţin in mod
preconizează chiar trim iterea trie i noastre Convieţuirea şt teza continuităţii de viaţă a
pc teren a unui colectiv în a munca în comun a populaţiei locuitorilor pe aceste melea
cest scop. băştinaşe cu rom anii a dus la guri.
Cu cit intenţiile se vor ma- formarea populaţiei daco-ro-
Să .fotografiem " citeva din Socotese acest m ijloc de in lorializa mai devreme. cu La şantierul de construcţii Brad, din cadrul Trustului de construcţii Deva, echipa de zi T e ritoriul Devei şi al i. -
cele constatate Sn ziua de 23 fluenţare ca un scop in sine atît va fi mai bine ! dari condusa de Ştefan Cazacu a început lucrârile la ultimul nivel al unui bloc de 35 apar mane, care constituie nucleul p re ju rim ilo r este şi el bogat
mai: pe un coridor al sălii dea- şi nu ea un m ijloc pentru a- tamente. Foto : V. ONOIU din care s-a plăm ădit, în seco reprezentat. La urm ele care a-
pel a E xploatării m iniere Deva, lingerea scopului, văd in a lele următoare, poporul ro teslâ convieţuirea populaţiei
erau afişate rezultatele în gitaţia vizuală o cale de pa I ............................................... ..........— r mân. Cercetările arheologice dacice cu rom anii se adaugă
întrecere pe., prim ele trei voazare. de înfrumuseţare şi întreprinse pe te rito riu l jude descoperirea la M icia (Veţel),
luni ale anului acesta. Ca nicidecum de dezbatere, de I Lucrări de sporire concepe fără combaterea siste ţu lu i Hunedoara au scos la a unor im portante vestigii a r
.şi cind in a prilie întrecerea conflict între ceea ce este matică a dăunătorilor, care a iveală bogate urme m ateriale heologice ca : patru monede
ar fi fost „staţionară" şi n i nou şi înaintat şi ceea ce este ! a capacităţii de Asigurarea tacă frunzele sau florile, di- (ceramică, unelte etc.) cu oca de mică valoare be la îm păra
mic nou nu s-ar fi petrecut, vechi, rudim entar, perimat, şi m inuînd m ult producţia. Cel zia dezvelirii aşezărilor roma ţii Constantinus II (337—361)
ne de Ja Cincis. M icia (Veţel)
la gazeta de perete a şantie trebuie înlăturat din calea ! circulaţie pe linia mai prim ejdioşi dăunători sînt şi a com plexului agricol ro şi Graţianus (375—383), folo
ru lu i n r 1 din Deva ediţia progresului Da conţinutul h- musculiţa Galicola, la lucer man de la capătul < străzii M. site de localnici in schim buri
era tot festivă. gilaţiei vizuale, la mesajul, i ferată Petroşani- na. şi G ărgăriţa flo rilo r, la tr i Eminescu din Deva, m ă rtu rii le comerciale curente, o fib u
Roate că unii au uitat eă, la forţa de convingere şi c- seminţelor foiul roşu Im polriva musculi- care aruncă o lum ină vie asu lă de bronz reprezentind aşn-
pentru că o j Mintia
dem ult a trecut ziua de 1 Mai coul ei mai puţin gindesc Şi lei Galicola se aplică obliga pra tra iu lu i populaţiei dacice num itul lip cu picior îndoit
>i şantierul nu se găseşte în- asta, desigur. toriu 2 p ră fu iri în preajma in perioada stâpînirii romane. din sec. IV, o fibulă digitatâ
tr-o situaţie fericită in ce m ult mai uşor şi comod să Pentru a face faţă îm bobocitului, la intervale de din sec. V II şi altele, sint
priveşte îndeplinirea planului dai cu o vopsea peste alta tra ficu lu i sporit de c ir se poate solda decit eu pagube 8-10 zile. iar G ărgăriţa se Renunţarea Romei la pro m ă rtu rii elocvente ale locuirii
la predarea apartamentelor. scorojită dccit să cauţi cu culaţie o dată cu pune pentru unităţile agricole combate prin 2 tratamente, in vincia Dacia. în anul 271 e.n., continue a vechii aşezări ro
Jn ru bricile gazetei sint două sp irit de in vcn lila le şi inge rea in funcţiune a Ter (U rm a * din pog. 1) funcţie de avertizările prim ite. datorită numeroaselor răscoa mane şi după anul 271 Ln
articole in care se vorbeşte niozitate forme simple dar cu mocentralei M intia, pc Perioada optimă de în flo ri le ale populaţiei locale şi re Deva. şi cazul este deosebit de
sem nificativ, tocmai pe locul
petatelor atacuri ale dacilor li
elogios despre aproape ace mare efect, care au aderentă lînio ferată Petroşani Pe loturile de re şi fructificare a lo tu rilo r beri şi ale prim elor valuri de vechiului complex agricol r«>*
leaşi brigăzi — o dată Je lau la oameni, le reţin atenţia şi — Deva — M intia se şi la m aturitatea in pîrgâ. In trebuie judicios aleasă la toate popoare migratoare, care nu miin, in stratul de pămînt de
dă secretarul com itetului sint capabile să determine o execută in prezent lu amîndouâ cazurile se id e n tifi nutreţuri cultivate culturile, stabilind cu maximă mai puteau fi stăvilite, retra pus peste ruinele aşezării s-au
U.TC. şi apoi un alt autor influenţă în conştiinţă. un crări de sporire a capa că şi elim ină plantele aparţî- răspundere momentul începe
revirim ent în activitate. cităţilor de transport. rii recoltatului. gerea o fic ia lită ţilo r romane în descoperit vase dc Iul şi frag
Acelaşi lucru, parcă copiat, Şi apoi să nu omitem un nînd altor soiuri sau varietăţi, Randamentul lo tu rilo r se- sudul D unării, flu v iu l consti mente ceramice, urmele unei
poate fi in tiln it la gazeta de In cursul acestui an nu înfăptuirea cerinţei ca fieca tuind o graniţă mai sigură vetre dc foc şi a unui bordei
fost alocate peste 15 m i
perete a organizaţiei de ba alt aspect : tendinţa mai ve ; lioanc lei destinate precum şi cele slab dezvoltate, mincere de luccrnâ, trifo i, re unitate agricolă să-şi pro dc apărat, n-a însemnat însă din sec. IX —X Aceste urme
ză „cazane" de la Termocen che „moştenjtă", spre gran construirii unui nou atacate de boli $i dăunători ghizdei şi sparcetă este con ducă săminţa de leguminoase $i încetarea oricărei forme de ale persistentei populaţiei lo
trală, unde In două din cele domanie : gazete de perete tunel lung dc 650 me După întreţinere, loturile diţionat nem ijlocit de lucrările perene pentru necesarul pro viată socială în acest ţinut. cale demonstrează utilizarea
trei rubrici se vorbeşte ab veritabile construcţii arhitec tri in zona Râniţa. pre sînt supuse operaţiunii de re de întreţinere ce se aplică, priu cit şi cantităţile contrac Populaţia locală dacică. în solului fe rtil din preajma De
stract. la general, despre în turale. din zidărie masivă, cum şi mărirea p ro filu tate cu Agrosemul. impune o r curs de romanizare, a conti vei de azi peniru nevoile cu
semnătatea şi sem nificaţiile ori construcţii metalice în lui altor 3 (unele. în ve cunoaştere în scopul determ i precum şi de momentul recol ganizarea temeinică a prim ei nua! să trăiască pe păm întu- rente de hrană. Ce alt scop
zilei de J Mai. Aici cel pu zorzonate cu fel de fel de a r derea electrificării gc- nării gradului de puritate bio tării. Combaterea buruienilor 1 ile de baştină. Societatea au dccit practicarea ag ricultu rii,
ţin nu se aminteşte nici un tific ii şi lucrături .artistice". ■ nerole a liniei pînă in logică a soiului respectiv. Reu se realizează pe cale clîlmică, coase pc lo tu rile semincere, tohtonă. incepînd cu sfîrşitvil ar fi putut determ ina popu
nume de om, nici un fapt de .Sc vede treaba, cel puţin ; anul 1973. şita acţiunilor este condiţio folosind ierbicidul A re lil. Pe urm ărind obţinerea unor can sec III, a evoluat in cadrul laţia locală sâ se stabilească
muncă Totul e scos din con din agitaţia existentă acum De asemenea. eslc tită ţi cit mai mari de sămînţă unei noi etape istorice, cunos intr-o zonă deschisă. în valea
dei si parcă plagiat din a r că unele comitete de partid prevăzută începerea lu nală in măsură hotârîtoarc de loturile semănate in rînduri la hectar. Astfel se poale re cută sub term enul generic de fe rtilă a M ureşului, expusă in
din întreprinderi şi şantiere
ticolele de fond ale ziarelor (să nu mai vorbim şi de in cră rilo r de centralizare aportul cadrelor tehnice din distanţate (la luccrnâ şi spar- nunţa la procurarea seminţe perioada de trecere la feuda vaziilor popoarelor m igratoa
de acum (iţiv a ani. clcctro-dinam ică a sta unităţi în îndrumarea şi con ectă), se efectuează prăşilul re ?
stitu ţii), unele birouri ale lor din alte judeţe, realizîn- lism. perioadă în care pe aces
Unele lozinci... şi ce lozinci organizaţiilor de bază şi res ţiilo r precum şi coman tro lu l executării lu cră rilo r de mecanic ori de cîte ori este te meleaguri a luat fiin ţă lim După cum reiese din ann’ i-
cu chemări patetice se găsesc ponsabili eu problemele de da centralizată a tra fi întreţinere pe lo tu rile semin- necesar. du-se chiar disponibilităţi pen ba română şi poporul român. za m aterialelor arheologice,
aşezate in locuri lăturalnice, propagandă din cadrul aces cului de către un s*n- cere. Orice subapreciere a u tru livrare. In acest răstim p de şapte autohtonii au continuat să lo
stropite cu noroi, parcă fe ri tora. sc concentrează in as gur serviciu dc dispece Producerea sem inţelor de veacuri (271 e.n. — secolul cuiască în vechile aşezări ro
te de văzul oam enilor Kle nu pecte nesemnificative, de fa rat. neia din lucrările am intite nu leguminoase perene nu se Ing. EUGEN IOHOM X). autohtonii, uim in d un mane sau în preajma lor.
numai că nu-şi îndeplinesc ţadă si scapă din vedere toc diurn plin de restrişti şi greu Populaţie de agricultori si
menirea, dar. celui ce le ve mai esenţialul : conţinutul a- tăţi, în condiţiile trecerii nu păstori, practicînd totodată şi
de, celui căruia i sc adresea gitaţici vizuale, felul cum ca meroaselor valuri de popoare uncie meşteşuguri (lem nnrilu!.
ză, în loc să-i inspire respect, ivi poale îndeplini in condiţii migratoare, au trecut la fău olă ritu l, făurăritul, torsul şi
îi face si o proastă educaţie, oplim e menirea, scopul, desti INDUSTRIA HUM EDO. rirea unui nou fel de via|ă şi ţesutul), autohtonii au tră it în
ca si cind ar dori să critice naţia. \ TRACTOARE activitate economică, in care aşezări cu locuinţe modeste,
form alism ul si superficialita Toate acestea se petrec — agricultura a devenit p rin ci construite la suprafaţa solului
tea. o repetăm înadins — în tim p palul m ijloc de procurare a sau în bordeie săpate în pă-
Pe şantierul din cartierul <c unii activişti de partid de PENTRU C.A.P. | celor necesare tra iu lu i m int, fiin d organizaţi in obşti
Gojdu am văzut panouri prin la m unicipiu şi ai organiza In situaţia în care izvoarele săteşti teritoriale, ln cadrul
care sînt făcute cunoscute ter- ţiilo r de sindicat, U.T.C., pre- REANÂ D U PĂ 5 LUNI scrise ale autorilor antici sî obştilor ţăranii stâpincau locu
i Zestrea tehnică a coopc- j bizantini nu cuprind decit pu rile de casă. cu o mică supra
faţă îm prejur, cu grădină sau
ţine si lapidare relaţii cu p ri
: rativclor agricole clin jude- j vire la te rito riu l patriei noas livadă, iar pâm întul arabil,
păşite c u : 20 038 tone fontă, sarcinile la nici un sortim ent, ; (ui nostru sc îmbogăţeşte i tre. urmele c u ltu rii m ateria păşunile, pădurile, rîu rile şi
12 276 tone otel, 3 180 tone la acumulînd de la începutul li I an de an cu noi utilaje şi ; le. numeroase şi variate, scoa iazurile erau proprietate ob
minate. 726 tone cocs, 18 570 nului restante de 7 450 m etri | maşini necesare desfăşură- | se la iveală în d iferite părţi ştească. Aceste obşti erau con
tone cărbune, 2 703 metri cubi buşteni, 5 725 m etri cubi j rii in bune condiţii a procc- j ale ţin u tu lu i hunedorean. au duse de către cneji sau juzi
cubi cherestea, 44 tone prepa lemn de mină şi 3 940 m etri : sului dc producţie. Acestui j o valoare documentară deose aleşi dintre m em brii com uni
IF . Orâştie. Haţeg şi Petro rate de carne. cubi lemn pentru celuloză. In- ! scop ii este destinat şi lotul j bită. prin faptul că sînt izvoa tăţii. Cu toate va lu rile de po
şani care numai in luna tre In a doua grupă intră unită (r-o situaţie sim ilară se află : dc tractoare p rim it de eoo- re directe si contemporane, poare migratoare ce au trecut
cută au rămas restanţiere cu ţile industriale în care, deşi M L . Hunedoara la prefabri î peralivele agricole din U ni care evidenţiază faptul câ aici peste aceste meleaguri, cu toa
18.7 m ilioane Ici. cate din beton şi II.L . Brad la : rea. Pricaz şi Rrctea Strei.
s-au înregistrai restanţe de la a existat o amplă şi continuă te obligaţiile pe care populaţia
Este cunoscut că îndeplini începutul anului sau a lunii, cărăm izi şi blocuri ceramice şi : A lto r 7 unităţi coopcratis- activitate economică şi socială le avea faţă de aceştia, socie
rea exemplară a volum ului decada a treia a constituit o mobilă i Ic urmează sâ li se livreze a populaţiei daco-romane. tatea locală a cunoscut o dez
producţiei globale si marfă veritabilă perioadă de redre Din cele trei cazuri rezidă j tractoare, prin întreprinde- Reutilizarea a m fiteatrului voltare continuă şi ascenden
vîndută şi încasată este hotâ- sare. A m intim aici colectivul cu claritate concluzia câ in i rea judeţeană dc aprovizio- . roman de la Ulpia Trniana tă, un impuls acestei evoluţii
rito r condiţionată de realiza IM . Hunedoara, unde s-a re întreprinderile în care comite ; nare a C.A.P. : Sarmizegetusa cu o mică in imprimîndu-1, în sec. V II. lua
rea ritm ică a prevederilor cuperat rămînerea in urmă la tele de direcţie şi organizaţii cintă fortificată, tezaurul de rea de contact cu obştea sla
cantitative la toate sortim en două sortim ente de- bază, pro- le de partid au făcut din r it monede m ici de aramă din
tele. Aceslei probleme esenţi dueîndu-se suplim entar 1 635 micitatea realizării sarcinilor tim p u l lui Valentinian I (364— vă, al cărei nivel de dezvolta
ale pentru bunul mers al în tone fie r in minereu marfă. de plan o preocupare curentă | Hărnicie re economică şi social-politicâ
tregii activităţi economice, zi De asemenea, este îm bucură majoră, se pot obţine rezulta 375), ascunse într-o lojă a am era asemănător cu al popu
arul nostru i->a consacrat tor de pi^ecizat că la „M arm u te valoroase. Şi, invers, acolo fite a tru lui, zidurile de separa laţiei autohtone cu care intra
recent o pagină în ca ra" Simeria, planul lunar la unde ritm u l producţiei nu este re a camerelor m ari de la pa
drul ru b ricii „Hunedoara marm ură şi piatră extrasă a u rm ă rit eu atenţie, unde nu se ! tinerească latul augustalilor, construite în legătură.
în întrecere", subliniind fost depăşit eu 13C m etri cubi, intervine cu toată prom ptitu cu o tehnică rudim entară, do Prof. IOAN ANDRIţOIU
necesitatea imperioasă a înde realizindu-se pentru prim a oa dinea pentru asigurarea unor
p lin irii sarcinilor zilnic, deca ră în acest an depăşirea cu condiţii normale de lucru, va i In cadrul a cţiunilor vo- i
dă eu decadă şi în toate sec 3C30 m etri pătraţi a prevede loarea rezultatelor se menţine i Iuntar-patrioticc pentru în- }
toarele rilo r la dale mozaieate. Ase sub posibilităţi şi cerinţe. ; frum uscţarca oraşului, tine- j
P rivind tabloul general al menea aprecieri merită cu p ri U ltim a decadă a lunii mai. \ rii clin Sim eria nu prestat :
rezultatelor cantitative, se con sosinţă conducerile şi colecti cind unele u n itâ ji cum sînt ; un marc volum dc muncă. ;
stată ca şi în lunile trecute vele de la I M T*bea. I L Si minele Văii Jiulu i. I M. Hune ; Recent, tin e rii utccişti dc la : Noi sortimente asimi-
trei moduri diferite în care meria. I.I L. Orăşlie. doara. „M arm ura" Simeria au : U.M.M.R. şi naza 12 Simc- ;
comitetele de direcţie şi orga In fine. se menţine încă a realizat între 38 şi 44 la sută \ ria au colectat şi trim is o- j
nizaţiile de partid abordează treia categorie de în tre p rin clin producţia întregii luni, de ; (clarilor dc la Hunedoara j
ritm icitatea. In prim a grupă deri unde, nu numai că nu monstrează eă printr-o con j peste HO de tone fier vechi, j : late în producţie
se detaşează acele în tre p rin se întreprind măsuri pentru centrare şi coordonare intensi \ Elevii şcolii generale clin j
deri unde se urmăreşte stărui recuperarea restanţelor, dar vă şi raţională a potenţialu î Sîntandrci. utccişti clin cla- ;
tor îndeplinirea sarcinilor pe acestea se am plifică de la o lui între prin d erilo r se pot ob î selc 7 şi H au plantat în j In cadrul F abricii dc nasturi din Deva au fost asi
zile. agregate şi form aţii de zi la alta Cu riscul de a re ţine indiscutabile sporuri de j prim ăvara acestui an 100 ; m ilate dc curind in fabricaţie noi produse destinate fa
lucru, unde se acţionează ener peta din nou ceea ce am maî producţie. Este ceea ce se ce : dc pomi, au sădit flo ri şi j b ricilo r de confecţii şi m obilă din ţară. Astfel, in pre
gic pentru crearea tuturor con arătat şi cu alte p rile ju ri, tre re eu acuitate acum din par \ tran d afiri pc zonele verzi ' zent sc fabrică nasturi din polistircn şi policstcri In
d iţiilo r necesare desfăşurării buie sâ precizăm câ la între tea fiecărui colectiv de m un : din incinta c u rţii dc la ; d iferite culori şi m ărim i. De asemenea, au fost in tro
normale a proceselor de pro prinderile forestiere Haţeg şi că. pentru a asigura încă din î şcoală şi căm inul cultural. ; duse în producţie de scrie d ife rite piese pentru fa b ri
ducţie. Vom remarca mai ales cile de m obilă ca : butoane, nasturi pentru tapiţerie
colectivele C.S.IL U.V. Călan. Orâştie nu se simte eîtuşi do aeesle prim e zile de lucru ale ; au încărcat şi descărcat ba- ; care se bucură din partea beneficiarului dc o bună
IM Deva. minele Lupeni şi puţin efectul e fo rtu rilo r şi lunii iunie succesele sconlale ; last şi dale ornamentale, i : apreciere.
Paroşeni, I F. Deva. I I C. De m ăsurilor promise de nenumă în îndeplinirea exemplară a ; participinri şi la construirea j Introducerea în fabricaţie a noilor produse va
va. Datorită e fo rtu rilo r depu rate ort de cele două com ite prevedcMilor planului şi anga ; unui trotuar la şcoală şi Ia : i aduce un spor al producţiei in acest an în valoare dc
Lăcâtusul Kis Francisc de la atelierul de reductoare al F.C. se. aceste colective au contri 300 000 Ici.
Orâstie, este unul din muncitorii de frunte ai fabricii. buit nem ijlocit ca prevederile te de direcţie. In luna trecută, jam entelor pe prim ul semes i cămin. i
planului pe 5 luni sâ fie de- ambele unităţi nu au realizat tru al anului. \_________________________ _________ [