Page 11 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 11
Pog. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI MIERCURI 4 IUNIE 1969 -
Vizita tovarăşului Rezultatele alegeri Concluzii după zborul navelor Disputa
Ion lliescu în N orvegia lor din Polonia „Venus-5“ şi „Venus-6“ iraktano - ira
V A R Ş O V IA 3 — Cores niană pe cale
pondentul Agerpres, I. Du-
m itraşcu, transm ite : Co
M O SCO VA 3 (Agerpres) — pecliv 17 m ai 1969. Ele au c- tea p ă tru n d e rii în atm osfera
OSLO 3 (Agerpres). — To un dejun în cinstea m in istru cerile organizaţiei tineretului m isia electorală de stat a R eiaţi nd rezultatele obţinu te fecluat m ăsurători in sectoare planetei Venus. la a ltitu d in e a de soluţio
varăşul Ion lliescu, prim-sc- lui pentru problemele tinere comunist şi U niunii Tincrctu R P Polone a dai p u b lic i p rin dalele transm ise de s ta ţi ale atm osferei în care tem pe dc 37 000 şi respectiv 25 <)()f)
erelar al C.C. al U.T.C., m inis tului. prim -secrctar al C.C. al lui Social Democrat. tă ţii un com unicat, in ca ile cosmice autom ate sovietice ra tu rile variau în tre 25 si 320 km. S ta ţiile au pătruns în
tru pentru problemele tinere U.T.C., Ion lliescu, la care a In scara zilei de 2 iunie, am re se fac cunoscute rezu l „V enus-5" şi „Vcnus-G", agen grade Cclsius. ia r presiunea atm osferă cu viteza de ll. lf l nare
tului, care vizitează Norvegia participat, din partea guver basadorul R S. România la tatele a le g e rilo r de deputaţi ţia '!’ A.S.vS. arată că în atm o atm osferică in tre 0,5 şi 27 a t km /sec. Pe porţiunea de b i
în fruntea unei delegaţii a nului, m inistrul m uncii şi al Oslo, Eduard Mczinccscu, a o in Seim şi co n siliile popu sfera planetei Venus concen mosfere. nare. viteza de coborîre a C A IR O 3 (Agerpres). —
C.C. al U.T.C., a fost p rim it organizării m unicipale — S. fe rit un cocteil, la care au lare desfăşurate la 1 iunie. tra ţia de b io xid de carbon N oile m ăsurători au c o n fir m o d u lu rilo r s-a redus în tr-u n Am basadorul R.A.U. la A n i
în ziua de 2 iunie de John Seip. participat : secretarul general In com unicat se arată că este cJc 93-97 la sută, co n ţin u m at cele efectuate cu a ju to ru l tim p scurt la cea 210 m ser mau. Osman N ouri, a declarat
Lyng, m inistrul afacerilor ex In cursul aceleiaşi zile. dele al M A.E. norvegian. Thore la alegeri au p a rticip a t tul de azot — 2-5 la sulă, ia r staţiei autom ate „Venus-4", Apoi a fost pus în funcţiune' in capitala egipteană <â dis
terne al Norvegiei, cu care a Boye. reprezentanţi ai d ife ri 97,Ci 1 la sută din cetăţenii cel de oxigen nu depăşeşte căit; a coborît lin pc suprafa sistem ul de paraşute, au fost puta ira kin n n -ira n ia n â declan
avut o convorbire cordială. gaţia C.C. al U.T.C. a avut în telor organizaţii de tineret înscrişi pe listele electorale, 0.4 la sută M ăsu rătorile au ţa planetei Venus la 18 oc ronectale em iţătoarele şi an şată in legătură cu navigaţia
Guvernul norvegian a oferit trevederi şi discuţii eu condu din Norvegia, ziarişti ete. care au ales 460 de deputaţi in estuarul Shait Al Arab va
în Seim şi 1GS 725 de depu dem onstrat că la n iv e lu l a lti tom brie 1967, sporind însă tena n ltim e tru lu i Paraşuta a ti soluţionată pe cale paşnică
ta ţi in c o n s iliile populare. tu d in ilo r, care corespund cu considerabil precizia de te rm i fost realizată d in tr-o ţesătură în urm ătoarele zile.
P entru ca n d id a ţii înscrişi 0.6 atm osfere terestre. în tr-u n n ă rilo r chim ice. care rezistă la tem pe raturi dc
N ouri a sosit la C airo pen
pe liste le F ro n tu lu i U n ită ţii litru de volum se află 4-11 Cele două sta ţii autom ate plus 500 grade C. tru >i in fo rm a o fic ia lită ţile e
Franţa în faţa celui de-al alegători, adică 90,22 la su m ililitr i dc vapori dc apă. au o construcţie asemănătoare T.A.S.S.. zborul s ta ţiilo r ..Vc- giptene asupra rezu ltatelor
P oporului au vo ta t 20 473 114
După cum relevă
agenţia
tă din nu m ăru l v o tu rilo r S ta ţiile „Venus-5" şi „V e- şi se compun d in tr-o cabină nus-5" şi „Venus-<V‘ n-a putut a cţiu n ii ele m ediere în tre p rin
o rb ita lă şi un m odul de
co-
valab ile . nus-6" au coborît lin pe su răspunde la toate întreb ările’ se rlc recele Ihisscin al Io rd a
b o rire G reutatea fiecărei sta nare interesează pc oam enii
prafaţa planetei la 16 şi res-
doilea tur de scrutin lu l de coborîre are form a a- de ş tiin ţă despre „Lu cea fă rul niei pe lingă şahinşahul Ira
ţii a fost dc 1 130 kg. M odu
După ' um se ştie. re
nu lu i
pro piatâ de o sferă cu diam e d im in e ţii", el a o fe rit însă po
tru ) de l m şi cu greutatea sib ilita te a o b ţin e rii sim ultane cent Ilussein a făcui o v i/h â
de 400 kg. a unor p a ra m e tri ai atm osfe la Teheran unde a avut in
P A R IS 3 (Agerpres). — In „N im e n i nu poate crede — te can didaţi nu a o b ţin u t m a Separarea m od ululu i dc ro- rei de pe Venus în două tense co n v o rb iri cu şahinşa
desfăşurarea p re g ă tirilo r pen scrie z ia ru l „L e F igaro" — că jo rita te a absolută a v o tu rilo r. b o rîre a fost efectuată în a in locuri d ifc rile . hul Roza l ’ahlavi
tru cel de-al doilea tu r de Poher va putea să lichideze C onform p re ve d e rilo r sistem u
scrutin, fa p tu l cel m ai re m a r decalajul de 21 la sută din vo lu i electoral, p rim ii doi cla
cat este hotârîren P a rtid u lu i tu ri care îl separă de P om p i saţi, deci Georges Pom pidou şi
C om unist Francez de a cere dou. D im p o trivă , to iu l dem on A la in Poher, se vo r prezenta
a le g ă to rilo r săi să se ab ţină strează aslăzi că decalajul se în al doilea tur. T o ţi c e ila lţi
de la vo t la 15 iunie. In opinia va agrava la 15 iunie. Dl. Po can didaţi au fost e lim in a ţi. Se CURIER • CURIER « CURIER
o b serva to rilo r, această hotări- her are un gest dc făcut, care m ai prevede, insă, e ve n tu a lita
re este o urm are logică a po l-a r onora, acela de a se re tea re tra g e rii din în fru n ta re a
z iţie i pe care p a rtid u l com u trage". La rîn d u l său, zia ru l electorală a un uia d in can di
nist a adoptat-o în to t de „P a ris Jo u r" scrie : „A va n su l d a ţii ajun şi în al doilea tur.
cursul cam paniei electorale fa d -lu i P om pidou este de ase In tr-o asemenea situaţie, dis Comandamentul armatei semnalează agchţia „France dan şi-a aniversat cea do-a
ţă de cei doi candidaţi care menea am ploare că a r trebu i puta a r urm a să aibă loc cu cambodgiene a comunicat că Presse — este vorba dc o în 104-a zi dc naştere. Cu accas
s-au situ a t în fru n te şi a r u r un m ira col pe ntru a-1 depâ- . p a rticip area celui clasat al în ultim a decadă a lu n ii mai depărtare care reflectă anu tă ocazie, făcind o trecere in
ma sâ-şi dispute m andatul pre şi... O asemenea situa ţie l-ar treilea. R e tra ge rile pot fi a elicoptere americano-saigonc- m ite disensiuni in rîndul gu revistă a vieţii ci. L illic Jor-
zid e n ţia l in a l doilea tu r de putea oare convinge pe dl. duse la cunoştinţa C o n siliu lu i zc au pătruns în spaţiul ae vernului sud coreean. dan a rezumat astfel „secre
scrutin . In absenţa unei a c ţi Poher să revină asupra hotâ- C o n stitu ţio n a l pînâ cel tîrz iu rian al Cambodgici şi au m i tu l" longevităţii sale : „nu
u n i com une a stîn g ii, lu c ru rile r îr ii sale de a-şi m enţine can jo i la m iezul n o p ţii A doua zi. tra lia t localităţile dc frontie am fum at niciodată, nu am
au evo lu at de aşa natură in c it d id a tu ra ?" g u vern ul este in fo rm a t de ră. P o trivit unor date incom băut sau me'stccat chcwiu-
în cursa pe ntru Elysee au ră Pînâ in prezent, preşedinte C o n siliu l C o n stitu ţio n a l asu plete, in tim pul acestui atac guin şi nici nu ini-aiu pier
mas doar exp on en ţii ce n tru lu i le in te rim a r a respins în mod pra nu m elui celor doi candi mai m ulte persoane au fost in tr-u n mesaj captai dut vremea cu televizorul,
şi cen tru lu i-d re a p ta După cum categoric toate sugestiile p ri da ţi răm aşi în com petiţie şi ucise, citcva casc au fost in in localitatea noivcgia- pentru că mă distrage dc la
se e xp rim a m a rţi z ia ru l „ L ’Hu- vito a re la o po sibilă retragere care sin t apoi a n u n ţa ţi în tre cendiate. S-au înregistrat, de nă Aalcsuhd dc la Thor gindurilc m elc".
m a n ite ", a l doilea tu r de scru a sa din în fru n ta re a electora- gu lu i corp e lectora l p rin asemenea, pagube materiale. Hcycrdahl, se arata că
tin se lim itează la „o sim plă „J o u rn a l O ffic ie l". Cam pania traversarea A tla n ticu lui 6 * 0
ceartă de fa m ilie " în sin u l u electorală în vederea celui pe vasul „R A “ , constru
nu i a n u m it sector a l v ie ţii po A proape toate con sultă rile de al doilea tu r de scru tin în Inginerii din R.S.S, Turk- it din papirus se desfă Ca urinare a unei greve
litic e franceze electorale franceze se desfă cepe in ziua p u b lic ă rii nu m e menă proiectează al patrulea şoară cu succes. Vasul declarate dc m uncitorii dc
E vident, abţinerea electora şoară în două tu ru ri de scru lu i c a n d id a ţilo r în „Jo u rn a l tronson al Canalului Kara- „R A ", pe bordul căruia la şantierul naval din New-
tu lu i com unist are o in flu e n tin . P rim u l tu r oferă v ic to ria O ffic ie l" şi se încheie cu 3G de leum, care străbate unul d in se află un echipaj fo r castlc-Upon-Tync, a fost a-
ţă h o tâ rito a re asupra e v o lu ţi doar acelor candidaţi care au ore îna inte de deschiderea tre cele mai m ari dcşcrluri mat din şaplc membri, mînată lansarea la apă a dis
ei u lte rio a re a cam paniei e în tru n it m a jo rita te a absolută se cţiilo r de vot. asiatice. Canalul va fi pre este situat la 70-80 mile trugătorului englez „H.M.S.
lectorale şi a şanselor celor a v o tu rilo r. A l doilea tu r are lungit cu incă 560 km. După sud-sud-est dc Insula B risto l". înzestrat cu rache
care aspiră la fo to liu l p re zi loc cînd şi unde n ici un can construirea celui de-al patru Las Palmas. Mesajul in te. Distrugătorul, cu un de
denţial. La prim a vedere, d id a t nu a o b ţin u t m a joritate a firm a ţia lu i Ian S m ith, care lea tronson al canalului, su formează câ starea tim plasament de 5 650 tone va
Georges P om pidou, care şi-a absolută Spre deosebire de a a se rvit ca „a rg um e ntare" prafaţa terenurilor irigate va pului se menţine bună. răm inc im obilizat in docuri
adjudecat încă în p rim u l tu r le ge rile parlam entare, în care Cartea Alba britanica în pe ntru proclam area co n stitu spori cu încă 400 000 ha. iar iar m em brii echipajului pină la rezolvarea divergeri
44 la sută din v o tu rile corp u n u m ă ru l c a n d id a ţilo r râm aşi ţie i că „partea b rita n ică ar li lungimea (otală a Canalului se afla in ii o excelentă ţelor dintre conducerea şan
lu i electoral, are şanse cate în al doilea tu r nu este lim i rid ic a t noi puncte de d ife re n Karakum va fi dc 1 400 km. dispoziţie. „R A ‘‘ urm ea tie ru lu i şi greviştii care cer
gorice de a deveni v iito ru l a trib u it celui care obţine m a problema rhodesianâ ţă". In esenţă este vorba de In Turkm cnia a fost amena ză să sosească in Me majorarea salariilor.
ta t de lege (şi m andatul este
preşedinte al F ranţe i. Şanse cererea b rita n ică în vederea ja t un lac dc acumulare cu
le lu i erau, o ricu m foarte jo rita te a sim plă de v o tu ri), în ia lă tu ră rii segregaţiei şi a rapacitatea de 1.5 m iliarde xic peste trei luni. 6 6 6
m ari, deoarece el trebu ia să alegerile prezid enţia le doar LO N D R A 3 (Agerpres). — zează că guvernul b rita n ic a co rdă rii de d re p tu ri m a jo ri mc. In Israel au fost înregis
m ai culeagă doar ceva m ai p u doi can didaţi, m ai exact cei G uve rn ul b rita n ic a dat pu şi-a făcut cunoscută d o rin ţa de tă ţii populaţiei R eafirm area trate in ultim ele zile tempe
ţin de G la sută din to ta lita care s a u situa t in fru n te în b lic ită ţii o C arie Albă in p ro a ajunge la o înţelegere cu ra tu ri dc 45 dc grade la um
tea v o tu rilo r pînâ la m a jo ri p rim u l tu r de scrutin . îşi d is blem a rhodesianâ, in ca ic işi a u to rită ţile de la Salisbur.v în p u n ctu lu i dc vedere b rita n ic bră In regiunea Haifa. ca
tatea absolută care sâ-i des pută v o tu rile a le g ă to rilo r în precizează atitu din ea faţă de lim p u l tra ta tiv e lo r de pc na în Cartea A lbă nu este înso nicula a dus la iz.bucnirca a
chidă p o rţile Elysee-ului, in al doilea tu r u ltim e le de cla raţii ale pre m ie va „Kcarless". in octom brie ţită de anunţarea nici unei Cercurile e xila ţilo r haiticni din New York au anun 25 de incendii, c«u;c. qii di:»
tim p ce A la in Poher tre b u ia - In prezentele alegeri, p rim u l ru lu i lan S m ith. după p ro cla 1!H)8, îşi in cursul c o n v o rb iri m ăsuri concrete îm p o triva gu ţat că starea sănătăţii preşedintelui Francois (Inva Irus im portante suprafeţe
sâ-şi dubleze n u m ă ru l de vo tu r de scrutin, desfăşurat d u lid* inspiră o serioasă îngrijorare in anturajul acestuia. cultivate.
tu ri. P reşedintele in te rim a r m inică, nu a fost concludent, marea co n stitu ţie i rasiste in lor ulte rio are dc la Salisbur.y ve rn u lu i secesionist dc la Sa P o triv ii in fo rm a ţiilo r prim ite din surse sigure dc la
nu-şi putea aduna su fra g iile deoarece nici un ul din cei şan- Rhodesia. Cartea A lbă pre ci G u ve rn u l b rita n ic respinge a- lisbur.y. l'ort-au-Princc, dictatorul hailian. caic este bolnav dc
de care avea nevoie decît din m ult tim p dc diabet, a suferit la 10 mai un a(ac dc
rîn d u l e le cto ra tu lu i de stingă. «ord. Toate dezm inţirile din surse oficiale haiticnc. se Tcm pcraturi neobişnuit dc
A cum , cînd cea m ai m are p a r apreciază in aceste cercuri, nu au alt scop decît cişti- ridicate au fost inrcgislralc
te a stîn g ii hotărăşte să se ab garca de tim p pentru partizanii preşedintelui şi in tir- în diferite localităţi din Pa
ţină, singura lu i speranţă a r Noi arestări în Convorbiri între zierca mom entului cind va trebui sâ se anun(c oficial kistanul dc vest, a n u n ţi zia
putea fi o re d is trib u ire a vo câ „preşedintele pc viaţă" al naţiunii haiticnc nu mai rul „Pakistan Tim es". In Io
tu rilo r în tabăra ce n tru lu i şi este în măsură să-şi asume funcţiile. calitatea Djakobaban termo
r dreptei ; greu dc crezut ca Malayezia Nixon şi Aichi Pe de altă parte, după cum s-a anunţai la Pori au- m etrul a înregistrat 1G gra
o ademenea re d is trib u ire — Prince. un batalion al armatei haiticnc a atacat o lo de Cclsius. la Lahorc — 43
posibilă în p rin c ip iu — să fie cuinţă situată in plin centrul capitalei unde a ucis 20 grade, iar in localităţile Ra-
a tît de m asivă îneît Poher să K U A L A L U M P U R 3 (Ager fost declanşate tu lb u ră rile din de persoane, considerate a fi membre ale P artidului w alpindi şi Pcshawar — 42
învingă ha ndicapul pe care îl preş). — In tr-o in fo rm a ţie M alayezia, se rid ică la 6 044. W A S H IN G T O N 3 (A g e r retroce dă rii O kina w e i pînâ la comunist din Haiti. grade. S-au semnalat victim e
ore în fata lu i Pom pidou. transm isă din K ua la L u m pu r. ★ pres). — Cu ocazia v iz ite i pe vizita sa din noiem brie în din cauza inso la tic i.
agenţia France Presse anunţă K U A L A LU M P U R 3 (A ge r caic o în tre p rin d e în Statele S U .A . Aceeaşi sursă precizea
că a u to rită ţile m alayeziene au pres) — La K uala L u m p u r a U nile. m in is tru l a fa ce rilo r ex ză câ K iic h i A ich i a prezentat 6 6 6
arestat lu n i noaptea 183 de avu t loc o con ferin ţă de pre terne al Japoniei. K iic h i A i in trei puncte opinia g u v e rr .
In oraşul vest-gm nan Of-
M in istru l adjunct al apă
persoane acuzate de aparte să a v ire p re m ie ru lu i mala.ve- chi, a fost p rim it lu n i de pre lui său in acest sens. In p r i fcnbach s-a deschis expoziţia ră rii al S.U.A.. David Par- Două avioane dc luptă dc
m ul rînd, a spus m in is tru l ja
In Insula nenţă la societăţi secrete zian Tun A b d u l Razak, şeful şedintele S.U.A., R ichard N i ponez, problem a O kina w e i in in titula tă „Vecina noastră kard. sosit iu vizită oficială tipul „F. 104" din dotarea
xon
forţelor aeriene ale
Ita lici
Pe de a ltă parte, un p u rtă
R.D.G. — bilanţ după 9 000
tor de c u vîn t al g u ve rn u lu i a C o n siliu lu i N aţional, organism In lim p u l c o n v o rb irilo r ce toată com plexitatea ei trebuie dc zile", organizată ele U niu ta Scul. a avut o întrevede s-au ciocnit luni. Unul din
cu largi îm p u te rn ic iri e xe cu ti
re cu
f ..preşedintele" sud-
să fie rezolvată cu p rile ju l v i
Curacan si declarat că ş tirile in legătură ve. in tim p u l s tă rii excepţio au a vu t loc cu acest p rile j, au zitei lu i Sato la W ashington. nea Germană a Păcii in cin coreean Pak Cijan Hi, cu ca piloţi şi-a pierdut viaţa,
cu reizbucniren
in cide ntelor
fost
• ar celălalt s-a salvat sărind
abordate
p rin cip a le le
nale decretate în ţară. El a
problem e afla te în suspensie
în tre d ife rite g ru p ă ri etnice de cla rai că p rim u l transport în re la ţiile japono-am ericanc. El a su b lin ia t, dc asemenea, stea celei dc-a 20-a aniversări re. după cum era şi dc aştep cu paraşuta.
a R. D. Germane. Expoziţia
tat. a examinat problemele
nutreşte
că poporul japonez
tuaţia se men la K u a la L u m p u r şi in estul de arm e şi echipam ent m ili problem e ce vor faec obiectul ..sentim ente ostile" faţă de a r infâţişează diferite aspecte „în tă ririi forţelor armate
tar a fost p rim it din partea
ale vie ţii din R.D. Germană.
tă rii au creat o atm osferă de
sudcorccnc". Ziarele care a
M a rii B rita n ii şi Ind iei ne gocierilor d in luna noiem m ele nucleare, a m in tin d că
tensiune, care a r putea gene După cum s-a m ai anun ţa t, brie d in tre N ixo n şi p rim u l Japonia a fost singura ţară ca par la Scul menţionează in U ltim e le ş tiri sosite din
ţine încordată ra noi cio cn iri vio len te Aces în urm a tu lb u ră rilo r d in tre m in istru japonez, Eisaku Salo. re a avu t de s u fe rit de pe u r comentariile (or că printre Bucnos A ires, din surse bine
problemele concrete pc caro
ma bom bardam entelor a m e ri
te ş tiri, caracterizate de p u r d ife rite le gru p ă ri etnice care In frunte a lo r s-n a fla t pro ble cane de la s fîrş itu l ră zb o iu lu i Trei m iting u ri electorale le va examina Packard fig u in fo rm ate, arată câ guvernul
W IL L E M S T A D 3 (A ge r ma retroce dă rii către Japonia arg en tinia n este dispus să
tă to ru l de c u v în l drept „a la r uu fost declanşate în M a la a Insulei O kinaw a Un p u rtă trecut Aceasta, a spus A ich i, organizate de P artidul de rează cele privind construi
pres). — După tu lb u ră rile yezia im e dia t după anunţarea este p rin cip a la cauză pentru exlrcm ă dreaptă naţional-dc- rea unei uzine de armament adopte m ăsuri urgente in do
din u ltim e le cinci zile. si m iste", au provocat „bu scula re zu lta te lo r a le g e rilo r p a rla to r de cu vîn t al Casei A lb e a care. arm e le nucleare trebuie mocrat la K icI (Schlcswig- american pc te rito riu l sud- m eniul social şî economic
tu a ţia din Insula Curacao, de" în numeroase puncte ale m entare, a u to rită ţile au hotâ- declarat că discuţia în legătu să fie retrase din O kina w a d u Holstcin). Brenien şi llnm - eorccan. precum şi crearea pe ntru a pune capăt stă rii
posesiune olandeză din A r capitalei, ceea ce a d e te rm i r it să form eze noi u n ită ţi a r ră cu acest subiect ,.a fost con pă ce insula va trece sub a d hurg au p rim it o replică pu unei noi baze aeriene nece do tensiune. Se anunţă, toto
hipe lag ul A n tile lo r M ici, nat a u to rită ţile să ia noi m ă mate şi de p o litie m enite, po stru ctivă , dar nu a fost adop m in is tra ţie japoneză. In al tre i ternică din partea unor gru sare in cazul in care State dată. că in cadrul unei în
continuă să râm înâ în co r tr iv it d e c la ra ţiilo r oficiale, să tată n ici o h o lâ rîre ". lea jin d . problem a O kina w e i pări dc tineret. Luind atitu le Unite vor retroceda O k i tru n iri a g u ve rn u lu i, genera
dată. In faţa p e rico lu lu i u suri de „se cu rita te ". m enţină ordinea Pentru echi M in is tru l japonez de e x te r este in strinsâ legătură cu sta dine îm potriva pregătirilor nawa Japoniei Ud A lc ja n d ro Lauussc, co
nei greve generale, g u ve r A ge nţia France Presse a ra parea acestor u n ită ţi, guvernul ne a declarai, p o triv it agenţiei b ilita te a p o litică din ţară. La făcute dc naţional-democraţi m an da ntul şef al arm atei, a
n u l a acceptat să ducă tra tă în încheiere că nu m ăru l nialavezian a adresat cereri AP, că g u vern ul p rim u lu i m i rîn d u l său, preşedintele N i de a participa la alegerile 666 a firm a t că o nouă m ajorare
ta tiv e cu re p reze ntan ţii n is tru Sato este dornic să re a im p o zite lo r ar echivala cu
to ta l a l persoanelor arestate M a rii B rita n ii, Ind iei, A u stra xon a e x p rim a t d o rin ţa g u parlamentare dc la 28 sep
m u n c ito rilo r în vederea re lie i şi N o ii Zeelande. zolve problem a s ta b ilirii datei ve rn u lu i am erican de a rezol tem brie, grupuri dc tineri Un trist record a fost sta un v e rita b il atentat îm p o tri
g le m e n tă rii situ a ţie i create. după 13 m ai, dată la care au va această chestiune, precizind din cele trei oraşe au orga b ilit pe şoselele americane va bazelor „s e c u rită ţii na
C apitala insulei, W illem stad, câ ea va fi discutată, pînâ la nizat contram anifcstalii. Po in ultim ele trei zile ale sâp- ţion ale".
se a flă sub stare de asediu, v iz ita lu i Salo, la toate n iv e liţia a intervenit pentru a îm lăm îm i trecute : în acciden
toate a c tiv ită ţile fiin d para lu rile şi nu num ai din punct piedica ciocniri intre p a rtici te dc circulaţie şi-au pierdut 6 6 6
lizate. S in dicale le au a d re M ăsuri u rgen te pentru salvarea de vedere s tric t m ilita r. panţii la cele două manifes viaţa 543 de persoane. Toto
sat un apel p o p u la ţie i in ve taţii. S-au înregistrat răniţi dată. in cele trei zile. II dc Un vio len t incendiu, izbuc
derea cre ă rii un ui guvern A genţia U P I relatează l î în rin d u rilc studenţilor şî ale persoane au p ie rit în acci n it in tr-o veche şi m asivă
in te rim a r, precum şi orga preşedintele N ixo n a r fi ho- poliţiei. G rupurile de tineri dente de canotaj, iar IST s au clă dire dc locuit din Kansas
nizarea cit m ai curînd posi vieţii celor 18 prizonieri europeni tâ rît retragerea in s ta la ţiilo r au acuzat pc po liţişti câ iau înecat. C ity (S.U.A.) a provocat
b ilă de alegeri generale nucleare din O kinaw a, după apărarea extrem iştilor dc m oartea a I I persoane. A lţi
ce această insulă va trece sub 666 13 locatari sin t daţi d ispă
dreapta. ru ţi. Coi 5rt do po m pieri au
(Agerpres) — con d am n aţi Ba m oarte in llia fra a d m in istra ţie japoneză. D epar La Saiut Paul, statul M in lu p ta i aproape două orc pen
H A G A 3 tam en tul de S tat nu a com en nesota. (S.U.A.). L illic îor-
In tr-u n ra p o rt prezentat ta t această ştire. tru stingerea in ce n d iu lu i.
p a rla m e n tu lu i, p rim u l m i GENEVA 3 (Agerpres). — care trei sint cetăţeni vest- Intr-o declaraţie publicată După cum anunţă agenţia
n istru a l O landei. P ie t de Condamnarea Ia moarte a ce germani. duminică seară la Roma, com U.P.I., luni a fost stabilit un
Jong, a declarat că — p o tri lor 18 tehnicieni petrolişti de Comisarul general al C.I.C.R. pania italiană de hidrocarburi serviciu de com unicaţii d i
v it d a te lo r s ta b ilite de a u la Compania italiană „E N l", pentru A frica occidentală. A u recte intre Japonia şi Statele C ontratorpilorul american „l-rank F. Evans" s-n
to rită ţi — u n ită ţile o lan de sub acuzaţia dc a fi p a rtici gust Lindt. a arătat la Gene E.N.I. a respins acuzaţiile o fi Tulburări în Unite cu ajutorul satelitului ciocnit luni cu portavionul australian „M rlb o u rn e " in
ze au ucis, fără judecată, pat la operaţiunile dc război va. în cursul unei conferinţe cia lită ţilo r biafreze. p o triv it dc com unicaţii „F-4", care a Marca Chinei de sud. in tim pul manevrelor navale ale
două pînâ la tre i m ii de alături dc forţele federale ni- dc presă, că în tim pul m isiu cărora cetăţenii italieni ucişi fost lansat la 22 mai. Sateli S.E.A.T.O. denumite „Sea S p irit". In urina ciocnirii,
persoane in a ctu a lu l te rito gericnc a provocat o vie emo nii sale în Nigeria, s-a inte sau capturaţi in regiunea Ok- India tu l „F-3", folosit pînâ acum caic a avut toc la aproxim ativ 1 200 kilo n ie lri sud-
riu a l Indoneziei, în tre de ţie atît la Roma şi in alte ca resat personal de soarta tehni pentru serviciu dc comunica yest dc Manila, contratorpilorul american a fost rupt
cem brie 194G şi fe b ru a rie pitale vcst-curopcnc, cit şi la cienilor companiei italiene pai ar fi luptat alături dc tru NEW D E L H I 3 (Agerpres). ţii transpacificc. va fi „m u în două. Un număr dc 197 m arinari din cei 273 care
1947. Acest ra p o rt constituie sediul de la Geneva al Com i E.N.I." pele federale. — A g e n ţiile de presă semna tat" deasupra Oceanului In formează echipajul navei americane au fost salvaţi do
un răspuns la in te rp e lă rile tetului Internaţional al Crucii lează noi incidente în urm a dian, unde va servi la asigu portavionul australian. Nu sc ştie nim ic despre soarta
care au a v u t loc în Cam era Roşii. in te n s ific ă rii a c tiv ită ţii a d e p ţi rarea com unicaţiilor intre celorlalţi 76 m arinari, caic pcnlru moment sint daţi
in fe rio a ră a P a rla m e n tu lu i G uvernul italian n anunţat Ojukwu despre situaţia militară lo r separării re g iu n ii Telenga- Japonia şi Europa. dispăruţi.
după prezentarea u n u i p ro lu n i că a luat măsuri urgen na de sta lu l in d ia n A nd hra . o
gram la tele viziu n e în le te pentru salvarea v ie ţii celor Pradesh. T u lb u ră rile au în Ciocnirea dintre por(avionul australian „M olbournc"
gătură cu a c ţiu n ile u n ită 18 prizonieri, dintre care H din Nigeria ceput o dală cu declanşarea Şeful regim ului de la Scul. şi contratorpilorul american „F rank Evans", in cursul
ţilo r olandeze în tre 1945 şi sint cetăţeni italieni. Un co unei greve în s p rijin u l m işcă generalul Pak Cijan Hi, a unor manevre combinate ale forţelor S.E.A.T.O., s-a
1950, din care reieşea com i m unicat al M inisterului dc E x r ii separatiste, evo lu ţia s itu num it pc K in Haak Yook în datorat cclci dc-a doua nave. relatează presa australia
terea u n o r crim e de război. terne ai Ita lie i arată că in ca O W ER R I n (Agerpres) — cest sens, teatrele dc o p e ra ţi a ţie i la H aivderabad şi in a l funcţia dc viccprcm îcr al nă. Nava am ericani so aria cu puţin înaintea porta
In ra p o rtu l p rim u lu i m in is drul unei în tîln iri intre p ri In ti-u n expozeu asupra situa uni din reg iu nile oraşelor O- te m ari oraşe reclnm înd în ce guvernului. Un purtător de vionului. cind a prim it ordinul de a-şi schimba pozi
tru se ara tă ; s-au petrecut m ul m inistru Mariano Runior ţie i m ilita re , generalul O juk- nilsha şi P o rt H arcourt. S itu le din urm ă in te rve n ţia a rm a cuvînt dc la Seul a declarat ţia. Manevra efectuată a plasat dintr-o dată contra
150 de cazuri in d iv id u a le de şi m inistru l dc externe Pictro wu a a firm a t că u ltim e le ac aţia se m enţine neschim bată tei, care s-a soldat cu m o rţi şi că titu la ru l acestui portofo torpilorul în calea navei australiene, şi ciocnirea nu a
crim e de război, ceea ce fa Ncnni a fost analizalâ situaţia ţiu n i ofensive ale fo rţe lo r fe în regiunea O kigw c, unde fo r ră n iţi din rîn d u l m a n ife sta n ţi mai putut fi evitată.
ţă de prezenţa a 200 000 de creată in urma acestei hotă- derale nigerîene îm potrivr. ţele guvernam entale au in tra t lor. In acelaşi tim p, p o liţia a liu a demisionat din „m otive
m ilita ri olandezi în Indone rîri a o ficia lită ţilo r biafreze. B ia fre i au eşuat, ele soldin in defensivă după cucerirea operat un m are n u m ă r de a- de sănătate", dar după cum
zia în vrem ea respectivă re Cancelarul R epublicii Fede du-se cu grele pie rd e ri în oa lo c a lită ţii Um uahia, în tim p ce reslâi i în regiunea Telengana.
prezintă un procentaj mic. rale a Germaniei. K u rt Gcorg meni s> m ateriale. In s p riji la vest de N iger p o z iţiile bia- P rim u l m in is tru al sta tu lu i
C rim ele au fost comise d in Kiesingcr. l-a solîcilat pe îm nul acestei aprecieri, lid e ru l freze au rezistat cu succes la A nd hra Pradesh a fost che
p ricin a unei conduceri ne- păratul Etiopiei, Haite Selas- biafrez a trecut în revistă ac numeroase contraofensive fe mat de urgenţă la New D el
corespunzâtoare, a lipsei a u sie, preşedinte al Com itetului tu a lu l ra p o rt de forţe de pe di derale R eferindu-se la u ltim e iii, unde va avea co n vo rb iri CURIER • CURIER • CURIER
to co n tro lu lu i şi a lipsei de Consultativ al Organizaţiei U verse fro n tu ri, s u b lin iin d pozi le ra id u ri de bom bardam ent, cu pre m ieru l in dia n si m in is
răspundere, se precizează n ită ţii Africane, să intervină ţh le avantajoase pe care Iede generalul O ju k w u a ca ra cte ri
în ra p o rtu l guvernam ental. pentru eliberarea persoanelor ţin în m om entul de faţă tr u zat a ctivita te a a v ia ţie i b ia fre tru l de in te rne asupra s itu a ţi
condamnate la moarte, dintre pele, sale. El a a m in tit, în a- ze drept „spectaculară". ei din Telengana.
TIPARUL l întreprinderea poligrafică Huncdoara-Deva.