Page 12 - Drumul_socialismului_1969_06

P RO LETARI D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I V A '
Anul Redacţia

Nr. şi administraţia ziarului

Joi D R V A, j ir l)f Petru Gr uza, nr J5

5 iunie telefoane : redacloi «el — 1588 ; redactor şef adjunci
secretar de redacţie şi s icţia viaţa de partid — 2138; sec­
ţiile c u l l i i t ă 'S p o r l s> probleme cetăţeneşti - 8317 ; secţia
1969 s c iis o r i, documentate şi etterne — 2317 ; secţia industrie
şi administraţia — 1275 ; telefon de serviciu între orele
16-24 - 1505.
4 PAGINI. 30 BANI

Delegaţia Partidului Comunist

Român, condusă de tovarăşul TELEX

Nicolae Ceauşescu, care participă

Intr-o atmosferă de puternic elan patriotic la Consfătuirea internaţională a FABRICĂ DE
DROJDIE
partidelor comuniste şi muncitoreşti, FURAJERA

Constructorii a plecat la Moscova ceput construcţia unei
In oraşul Corobio a în­
fabrici de drojdie furaje­
ră. Situată in vecinătatea
M ie rc u ri dim ineaţa a pără­ gau, Janos Fazekaş, Petre L u - la am iază, a sosit la Mosco fabricii de zahăr şi a tâ-
va delegaţia P a rtid u lu i C om u­
pu, Manea Mănescu, G heorghe
s it C apitala delegaţia P a rtid u ­
înfăptuiesc lu i C om unist Român, condusă Rădulescu. Leonte Râutu, Va nist Român, condusă de tova­ bâcâriei minerale — obi­
ective ale căror premiere
răşul Nicolae Ceauşescu. se­
rle tovarăşul N icolae Ceauşescu.
sile Vîlcu. Ştefan Voitec, lo s if
secretar general al C.C. al Banc, Petre B la jo vici, D u m i­ cre ta r general al C.C al P.C.R., industriale vor avea loc in
curind — noua unitate es­
P C R , care va p a rticip a la tru C olin, E m il Drăgănescu, ra re va p a rticip a la Consfă­ te proiectată pentru o
cu succes C onsfătuirea in te rn a ţio n a lă a M ih a i Cere, D u m itru Popa. tuire a ■ in te rn a ţio n a lă a p a rti­ capacitate anuală de
D u m itru Popescu, Vasile P ati-
p a rtid e lo r com uniste şi m u n ci­
delor com uniste şi m u n cito ­
10 000 tone de
drojdie.
Imeţ, de vicepreşedinţi ai Con­
toreşti de la Moscova.
s iliu lu i de S tat şi ai Consi reşti. Clădirile — hala de fa­
La aeroportul V nukovo, de­
D in delegaţie fac parte to ­ bricaţie, depozitele de
vară şii Paul N icule scu-M izil. 1 iu lu i de M in iş tri, m em bri ai legaţia P a rtid u lu i C om unist produse finite şi de com­
angajamentele cu tiv, a l P re zid iu lu i Perm a­ de S tat şi ai g u ve rn u lu i, con­ tova ră şii L. I. B rejnev, secre­ melasă, gospodăria de so­
C.C. al P C R ., ai C o n s iliu lu i
Român a fost în tîm p in n tă de
m em bru al C o m ite tu lu i E xe­
bustibil, rezervoarele de
ducători ai in s titu ţiilo r cen­
tar general al C C. al P.C.U.S.,
nent., secretar a l C C. al P.C.R ,
Gheorghe Stoica, m em bru al tra le şi o rg a n iz a ţiilo r obşteşti. N.V. P odgornîi, K T . M nzurov. luţii nutritive — se vor
5 400
întinde pe circa
C o m ite tu lu i E xecu tiv al C.C A u fost de faţă A.V. Basov. m em bri ai B iro u lu i P o litic al mp.
O bie ctivul central al a c ti­ semna rea liză ri bune, in d i­ al P C R , M ih a i Dalea, secre­ am basadorul U n iu n ii S o vie ti­ C.C. a l P.C.U.S.. K F. Katuşev,
secretar al C.C. a l P.C.U.S.,
ce la B ucureşti, şi m em bri ai
v ită ţii co n stru cto rilo r de lu ­ feren t de anotim p, atunci ta r al C.C. al P C R., Ştefan ambasadei. K.V. Rusalcov. m em bru al
crări so cial-cu llurale in în ­ cînd din partea conduceri­ Voicu, m em bru al C.C. al Pe aeroport, m e m b rii dele­ SPORT
Com isiei C entrale dc revizie
trecerea ce se desfăşoară în lo r şan tiere lor există o pre­ P C R , V asile V lad, m em bru gaţiei au fost salutaţi cu căi a P C .U .S , C I. Stepakov,
cinstea celui de al X -lea ocupare perm anentă şi asi­ supleant al C C . a l P.C.R. dură de un m are nu m ăr de lo ­ m em bru al C C. al P.C U S . Tenismenii români Ifie
Congres al p a rtid u lu i şi a duă pe ntru punerea in e- La plecare pe a e rop ortul c u ito ri ai C apitalei. Nâstase şi Ion Ţiriac au
celei de a 25 a a n ive rsă ri a x e rc iţiti fără rezerve a tu ­ Băneasa, delegaţia a fost salu­ (Agerpres) sef dc secţie la C C . a! furnizat o mare surpriză
e lib e ră rii p a trie i, îl con sti­ tu ro r fo rţe lo r. In Valea J iu ­ tată de tova ră şii Ion G heor­ P.C U .S, şi de a lte persoane în campionatele interna­
o ficia le
tuie reducerea du ratei de e­ lu i iarna a fost m u lt m ai ghe M aurer. G heorghe Apos­ O A u fost prezenţi Teodor ţionale ale Franţei, elimi-
xecuţie şi predarea in fo lo ­ capricioasă dccit în a lte tol, E m il Bodnaraş, C hivu M arinescu, am basadorul Re­ nînd în sferturile de fina­
sinţă în tr-u n term en c it mai p ă rţi ale ju d e ţu lu i. Totuşi, Stoica. V irg il T ro fin , IIie Ver- M O SCO VA 4 — Corespon­ lă ale probei de dublu
scurt a lo c u in ţe lo r p la n ifi­ efectele negative ale ano­ deţ, M a xim Berghinnu, F lo ri- d e ntul Agerpres, N C risto lo- p u b lic ii Socialiste Rom ânia in bărbaţi, cu 6-3, 6-1, 7-5
U.R.S.S., şi m em bri ai am ba­
cate. P entru co le ctivu l G ru ­ tim p u lu i au fost contraca­ an Dânălache. C onstantin D ra ­ veanu, transm ite : M ie rcu ri, sadei. redutabilul cuplu profe­
p u lu i de şantiere Valea Jiu rate p rin crearea unui fro n t sionist australian Ken
lu i din cadrul T ru s tu lu i rle de lucru corespunzător încă Rosewall — Fred Stolle.
.o n s tru c ţii Deva. aceasta în ­ din anul trecui, p rin pregă­ In semifinale, jucătorii
seamnă realizarea pinâ la tirile m inuţioase făcute români vor întilni pere­
1 decem brie a celor 1215 a- pentru asigurarea unui ritm chea ‘australiană Roy E-
pn rla m e ntc prevăzute p rin de lucru ascendent. Deşi merson — Rod lavei.
plan ul anual, la cave se o- forţa de muncă nu a pu tu t +
daugă a lle 70 apartam ente fi asigurată )□ n ive lu l nece­ Finala „Cupei Români­
reprezentînd an gajam entul saru lu i. p rin organizarea ei" la fotbal se va dispu­
lu a t in întrecere. raţio na lă a procesului de ta anul acesta intre echi­
C onştienţi de im portanţa producţie, p rin con stituirea pele bucurestene Steaua
sa rcin ilo r ce le revin, con­ unor brigăzi specializate GEOAGIU. Penetraţia şi Dinamo, In meciurile
s tru c to rii din Valea J iu lu i puternice, coordonate d ire ct retur ale semifinaleloi,
s-au m obilizat cu seriozita­ rle grup. p rin h -o a p ro vizio ­ Steaua a învins cu 5-2
te .şi răspundere pentru p re ­ nare ritm ic ă a lo c u rilo r de (2-2) pe Farul Constanţa,
gătirea tem einică a produc­ muncă şi alte m ăsuri, s a iar Dinamo a dispus cu
ţiei, pentru realizarea unor reuşit ca lipsa de efective
ritm u ri intensive şi con­ să fie su p lin ită în cea mai 3-1 (1-0) de Chimia Su­
stante de lucru. M erită să m are parte p u n creşterea tonifiantă a elementului urban ceava
fie sub lin ia t faptul că. spre p ro d u c tiv ită ţii m u n cii peste
deosebire de alte şantiere pre vederile şi angajam ente­ Imbold spre un avînt
de locuinţe din judeţ, con­ le luate.
ducerea g ru p u lu i şi o rg a n i­ In realizarea s a rc in ilo r şi RECOLTAREA
z a ţiile de p a rtid de pe şan­ angajam entelor s-au în lim p i-
tiere au rezolvat com petent n a l o serie de greutăţi care Reportaj realizat cu concursul tovarăşilor SABIN1 BĂIŞAN,
şi în cea m ai m are parte au reclam at e fo rtu ri s u p li­ puternic al
problem ele de producţie m entare. m ulte din clc de secretarul Comitetului comunal de partid Geoagiu, AUREL ZA-
din acesl an Cele 276 de com petenţa a ilo r factori. HARIE, primarul comunei, EMANOIL MANUGHEVICI, directo­ FURAJELOR -
apartam ente p la n ific a te a D in re la lă rile Invarăşului rul Staţiunii experimentale hortiviticole, SIMINA SAMOILESCU,
se da în folosinţă în p rim u l in g in e r şef loan Silescu. n- muncii înfrăţite
trim e s tru au fost recepţio­ Ilă m că la blocul C 11 de directoarea căminului cultural.
nate la term enele sta b ilite la V ulcan au lip s it 51) de acţiune de
în graficele de execuţie, ia r ta b lo u ri pentru cu re n tu l e­
stadiul fizic al celor a fla te le ctric si 25 bucăţi ch iuve­ Acum . cînd to ţi com u niştii ciale. a a firm ă rii plenare a
în lucru a atins un nivel te fie dim ensiuni m ici Tot şi cetăţenii p a trie i dezbat Te­ d e m n ită ţii sale naţionale, p ri­ — Geoagiu. Glodul ne trimite, pesle timp, zitatorul de oslozi ol Geoogiului — în ipos­
rare perm ite predarea a OR pe acest şantier, be ne ficia­ zele şi P roiectul de D irective, vesc cu încredere şi op tim ism la străvechea cetote dacică Zeugma sau Io taza căruia, cititorule, dorim să te transpu­ maxima
de apartam ente peste sarci­ ru l nu a asigurat un ascen se pregătesc să sărbătorească v iito ru l ja lo n a t în mod ş tiin ţi­ castrul roman, tot cu nume dacic — Germi- nem — are senzaţia că intre hotarele comu­
na p la n ifica tă a trim e s tru ­ cea de-a 25 a aniversare a e li­ fic de către p a rtid u l noslru sara. nei ,,s-a m utst" peste noopte oraşul însuşi. O
lu i II A MOLDOVAN b e ră rii p a triei de sub ju g u l com unist — Aşezare străveche, de rezonanţă daco unitate ştiinţifică de prestigiu — staţiunea ex­
Aceste succese de p re sti­ laşi ist. privesc cu m îndrie şi O cucerire de seamă a re­ romonâ... ^ perimentală hortiviticolă, un liceu modern, importanţa
giu dem onstrează cît se satisfacţie d ru m u l luptei şi g im u lu i socialist, se arată in — E*oct. In votra comunei dăinuie încă numeroase magazine, un centru de semiin-
ponte de cla r că în procesul m un cii eroice pe care poporul Teze. a fost în fă p tu ire a pentru mortuiii ole trecutului îndepărtat Li se o dustriolizare a legumelor şi fructelor, o opre
de ro n stiL icţii se pot con­ noslru a depus-o pentru cuce­ prim a oară în istoria ţă rii a dougă un noian de fapte şi îotîmpIori. reu­ ciată staţiune balneoclimaterica, un sanato­ Pe lingă lu c ră rile dc în tre ­
rire a lib e rtă ţilo r p o litice şi so­ de pline i eg a lită ţi economice, nite în memoria ocestor pâmînturi româneşti, riu etc., etc., fac din Geoagiu o locolitote ţinere a c u ltu rilo r, strîngcrca
sociale Şi D olitics d in tre po­ stopînite cîndva de Radu cel Mare sou Nea- căreia îi devine tot mai improprie denumi şi conservarea fu ra je lo r con­
po rul rom ân şi n a ţio n a lită ţile goe Bosorab... rea de comună, cu core este cotologotă în stitu ie o acţiune deosebit de
conlocuitoare, a fră ţie i lo r în — Oamenii foc şi scriu istodo. Timpul o hărţile administrative. In sprijinul afirmaţiei im p ortan tă a fla fă la ordinea
lu p la pentru în flo rire a p a trie i cuprinde, o ordonează şi sistematizează între noostre vine şi faptul că din cei peste 7 000 zilei. De m ăsurile pe care le
comune U nitatea de nezdrun­ coperţile lui nesfirşite. locuitori ai „comunei", moi mult de jumătate În tre p rin d in prezent condu­
cinat a societăţii noastre so — Totuşi ceva leogo. peste timp, noianul sînt salariaţi de stot De fiecare dotă cind cerile u n ită ţilo r agricole pen­
ciahsle îşi găseşte expresia în de fopte, Gloduri, sentimente, ospiroţii... soseşte un tren în staţia C.F.R , zeci şi zeci tru asigurare.! n u tre ţu rilo r
mod stră lu cit în F ro n tu l U n i­ — Şi, in primul rînd oamenii. Oamenii de bărbaţi îşi scot bicicletele din parcarea p rin recoltarea, uscarea şi
tă ţii Socialiste în care P a rti­ aceia care ou crescut în învăţătura de vitejie improvizată lingă terasamentul caii ferote si depozitarea lo r fără p ierd eri,
d u l Com unist a strîns îp tr-u n o. strămoşilor, oamenii oceia peste core s au se îndreaptă spre satele de dincolo de Mu depinde n e m ijlo c it rid icare a
lot u n ita r o rg a n iza ţiile de m a­ abătut colam ităţile migratoare, oamenii care reş. Imagineo o devenit bonolă poole. dar ea eficienţei in creşterea a n im a ­
să. profesionale şi sociale, şi-au zdrobit umerii sub greutatea aservirii ore un sens în vioţo comunei — se întorc de le lor si sporirea v e n itu rilo r
co n siliile n a ţio n a lită ţilo r con­ faţă de grofi, ci bine. oamenii aceia au păs­ Io lucru (din Combinatul siderurgic hunedo- băneşti In acest sens se
locuitoare. astfel in c it să asi­ trat în inimi o dorinţă fierbinte, un crez om- rean, de la Uzina M.M.R. Simeria, de la fobri im pune să fie trase în v ă ţă ­
gure pa rticip area efectivă a plificot pînă lo mitizore — dorinţa de liber­ cile şi uzinele din Cugir şi Orăştie) oamenii m intele cuvenite din ne a ju n ­
tu tu ro r oam enilor m uncii la tate deplină, de bunăstare, de înflorire A sotelor. Reţinem deci co „oamenii satelor" surile m anifestate în an ii
fost un licăr sou poate un mugur core a aş­
conducerea tre b u rilo r ţă rii. din hotarul Geoogiului sînt... metalurgiştî, chi- tre cu ţi cind, din cauza d e fi­
teptat milenii, într-o germinaţie lentă dor si­ mişti. forestieri... lato de ce. deşi nu este si­
P rim ite cu entuziasm şi în ­ gură pentru o exploda viguros, infr-o splen­ tuată în imediata vecinătate o nici unui ma­ cie nţelor dc ord in org an izato­
credere profundă. Tezele şi didă rapsodie a îm plinirii, desfăşurată cu o re oraş, comuna Geoagiu pulsează astăzi în ric s-an în re g istra t serioase
P roiectul dc D irective, elabo­ amplitudine epopeică pe parcursul celor 25 sectorul industria! moi mult de jumătate din pie rd e ri ca n tita tive şi c a lita ­
de oni liberi. forţo so de muncă tive dc furaje. numeroase
rate de C C. a l P C R pentru
— Co acele seminţe din piramidele farao — Iar cealaltă jumătate ? cooperative agricole fiin d ne­
Congresul al X -lca al p a rti­ nilor. ce după mii şi mii de oni sorb cu nesaţ — A preluat îndeletnicirile bunicilor, des- voite să-şi procure n u tre ţu ri
d u lu i. sînt docum ente a că- sevele pomîntului şi dau roode. tinindu-se cultivării pămîntului. Nu însă — şî din a lle p ă rţi.
— Aşteptoreo o fost impresionantă. îor dorim să subliniem acest lucru — fără o con­ Acum este m om entul să se
PILLY NICOLAE prefacerile înnoitoore din această străveche feri şi în această direcţie pecetea moderni acţioneze energic, pe baza u ­
preşedinte ol Consiliului oa­ comună se ridică la faimo acelui „m iracol" zării. Cele treî cooperative agricole de pro­ nor p la n u ri ju d icio s în to c m i­
menilor muncii de naţiona­ românesc. în core de fapt se integrează. Po­ te, în vederea s trîn g e rii tu tu ­
litate germană din judeţul litico de construcţie sociolistă, promovată bi. ANDRONACHE
Hunedoara, consecvent de partidul nostru, o găsit in oa ­ T. ISTRATE ro r c a n tită ţilo r dc fu ra je c u l­
şeful secţiei furnale de la menii Geoogiului înfăptuitori de nodeide. core tivate. In L AS . acţiunea de
Uzina „Victoria" Câlan s-au angojot cu trup şi suflet în edificarea recoltare a lucernei este a­
sotelor. in dezvoltorea economiei şî vieţii so- (Continuare în p og.-at 2«a) proape încheiată, u im in d ea
apoi să l‘ie începută şi la ce­
Bulevardul Dr, Petru Groîa din centrul Deveî, Invadat de soare, verdeaţă şi trandafiri ciole. Sprijinului acordat de stot, ei, oamenii, le la lte n u tre ţu ri.
i-ou odăugot pricepere, hărnicie, dăruire V i­
îmbie la prelungirea clipelor de plimbare şi recreere. Foto : N. GHENA (Continuo* In pag; â 2*o) O preocupare de seamă se
rem arcă la C.A.P. Lâpuşnic.
m uie lucerna dc pe rele 10
■ l hectare s-a cosit şi uscat ia r
dc pe m al m u lt de 16 hectare
s-a si tra n sp o rta i la loeul de
D im ineaţă do dim ineaţă spanacul, salala o r a ri­ tredă. Aceasta nu l-a îm p ie ­ interesează şi dc felu l ru m depozitare. De asemenea, co­
gospodinele asaltează ta ra b e ­ tate la s fîrş ilu l lu n ii mai dicat însă să o livreze la se vin d anum ite produse, la op era to rii din P ricaz au re-
le u n ită ţilo r de legum e .şi şi începutul lu i iunie ? O r. DIFtlIENTE Uit TI OL FMIZOin p re ţu l de 2.25 Ici kilo g ra m u l, re preţ şi dc calitatea aces­ e o lla t lucerna şi trifo iu l de
fructe. De m u lte o ri se întorc m ai repede sint plau zibile in loc de un leu kilo g ra m u l tora ? pc întreaga suprafaţă (78 de
cu sacoşele pline , dc m ulte ve rsiu n ile că la C .L.I'. H u ne­ Aceslc aspecte ale c a lită ţii l'e n tn i o corespunzătoare hectare), o ca n titate însem na­
o ri De ce nu sînt satisfă­ doara nu sc face o ju d ic i­ legum elor şi za rza va tu rilo r aprovizion are a po pu laţie i tă fiin d şi transp ortată )a fe r­
cute în to ta lita te cerinţele oasă rep a rtiza re a fo n d u lu i C onsiliul in Sanda) gospodi­ respnnfl norm elo r de ealila T-a un italea n r fi (gestio sînt consecinţa d ru m u lu i Hunedoarei cu legum e şi mele de anim ale.
c u m p ă ră to rilo r? La această de m arfă, că u n ii responsabili nele plecau total n e m u lţu m i te. eiiul este vorba a pune nar N icolae F in tin ă ). desi prea lung. al in te rm e d ia rilo r (ru d e de sezon vor tre b u i Din păcate, organizarea re ­
întreb are am căutat răspuns de u n ită ţi dovedesc n e g lije n ­ le. deoarece nu găseau n i­ in sacoşa c u m p ă ră to rilo r u d in tre ţoale zarza va tu rile de care se in te rp u n in calea m obilizate foaie forţele, de­ c o ltă rii trifo lie n e lo r in cele
p rin u n ită ţile dc legum e şi ţă şi dezinteres pe ntru buna m ic. nici un zarzavat ! sezon se găseau doar rid ic h i, spre piaţă. pus lo t interesul din parlcn mai m ulte cooperative a g rico ­
fru cte din Hunedoara. ap rovizionare, ch ia r cu une­ arest c* erau dc categoria... La o scamă d r u n ită ţi c a : fu rn iz o rilo r, a conducerii cen­ le sc află încă pe un plan
le produse ra re stau (si se Kslc un lu c iu deja eunos- n r 1. 20. 35. 6, H, 10 au fnsi tru lu i dc legume şi frucle .
O p rim ă constatare : d e fi­ rnl. < â m u lţi fu rn iz o ri nu nceom estibilelor. U nitatea a- secundar, pe lo ia l ju d e ţ ac­
cienţele se referă la a p ro v i­ strică) in depozite ? Dar. să şi-au respectat o b lig a ţiile Raid prin uni­ vpa în vin zare — cu un leu găsite in vinzare ouă pentru a fo ru lu i judeţean dc specia­ ţiunea fiin d realizată pc mai
zionare, ceea ce face ca li­ dăm, pentru argum entare, contractuale, r.-au liv ra t H une­ hnrnta — gulio nre de m ă ri­ consum, la pre ţu l dc 0.00 lita te . Faptele an dem onstrat puţin de 20 !n sută din su­
nele zarza vaturi să fie o ra ­ c u v în lu l faptelor. doarei însem nate c a n tită ţi tăţile de legu­ mea unei nuci. care cran Ici bucata, deşi erau sub O.ăO că pre lu ngirea forţată a se­ prafaţa p la n ifica tă . Cîteva
ritate. să-şi prelungească pe­ Toate sortim e ntele fie le ­ rle legume. Dar cum se e x­ gram e bucata si, conform zonului tru fa n d a le lo r nu este aspecte sînt ed ificatoare în a-
altceva do cil slaba preocupa­
rioada cînd s in t aşteptate lo t gume, pînă şi c a rto fii, lipseau plică „difi>rcnţele" de ap ro­ com plet. le m n ifira le Şi la ro i m elnr, trebu ia u vin d u tc censtă p riv in ţă Deşi au o
< a p rim e le tru fa n d a le . La n- la u n ită ţile nr. 2 şi 3 ! A - vizionare de la o u n ila lc la me şi fructe a lle u n ită ţi, n r 4, fî, R şi 10, cu pre ţu l de 0.R0 Ici T oţi re pentru aprovizionai c. ne­ suprafaţă dc circa 40 de hec­
n itâ ţile nr. 1, 20 şî 35 nu se ceasla in tim p re la nr. 23 alta ? d in tre za rza va tu rile pc caic gestionarii u n ită ţilo r a m in ti­ g lije n ţa unor responsabili de tare ocupată cu trifo lie n e ,
u n ită ţi, a m ereeologilor care
putea cum păra nici un s o rti­ (gestionar V asile Lipo) exista le aven în v în za re, unele. în ­ te au dat vina pc şeful de cooperatorii din S pini nu au
la
Trec» nd
ca p ito lu l
îm preună răspund d ire ct dc
c a li­
m ent de legum e dc sezon, o aprovizion are abundentă tă ţii produselor, trebuie fă ­ din Hunedoara deosebi rid ic h ile dc lună. depozit. m otiv ind că „aşa • an ti tulea şi calitatea legu­ schiţat încă, pînă la data de
lipseau salata, spanacul, r id i­ eu rid ic h i, g u lio jrc . ceapă şi au fost a n u n ţa ţi" să lc vîn - 3 iunie ac., nici un gest la
ch ile de lună. Să recunoaş­ usturoi verde, salată, spanac, cute din nou o scamă di? o b ­ no s-ar fi p u tu t mînen pen­ m elor. za rza va tu rilo r şi fru c ­ recoltarea fu ra je lo r respecţi-
tem . totuşi, că d in tre acestea varză tim p u rie şi altele A- se rva ţii critice . Deşi, d a to rită nelc legume degradate c a lita ­ tru n im ic in lum e ! Salata dâ cînd le-au p rim it D ar oa­ telor o fe rite po pulaţiei.
fccaşî hună ap rovizion are am slabei a p ro vizio n ă ri, s-a m a­ re m erceologii ca ic tree p rin
nu toate sînt d e ficita re , nu tiv in pro po rţie dc 30— 40 frunze, liv ra tă dc şeful de­
găsit-o la unitatea nr. 10. din n ife sta t destulă îngăduinţă SILVIU NEAG
toate a d m it scuza cu tim p u l oraşul m uncitoresc, în tim p faţă de calitatea unor p ro d ii- la sută, nu m ji putem fi in ­ p o zitu lu i legume. (Constantin u n ită ţi şi care cunosc in ­ inspector Io Inspectoratul (C ontinuo* în pag.- â'2-o)
nefavorabil. Să m ai fie ce de la nr. 4 (gestionar se, care în general nu co- dife re n ţi. Beieâ, era 25— 30 la sulă pu­ s tru c ţiu n ile de ce nu se.. comercial de stat