Page 13 - Drumul_socialismului_1969_06

Pag. 2 u DRUMUL SOCIALISMULUI JOI 5 IUNIE 1969

Recent, b iro u l C o m ite tu lu i lu l V ă ii J iu lu i, pe p rim e le 4 in această acţiune pe toţi g a nîzaţhlor de bază respective
judeţean de p a rtid a analizat lu n i p la n u l de in v e s tiţii a fost m em b rii de p a rtid în i apon In concluzie, considerăm că
s tilu l şi m etodele rie muncă rea liza t în p ro p o rţie de num,ai cu pregătirea lo r po litică , ide­ pc v iilo r trebuie sâ crească a­
ale C o m ite tu lu i m un icip al de 2G,8 la sută (din p la n u l a­ ologică şi profesională Dxpc ju to ru l dat dc către com ite­
p a rtid Petroşani. Care s in i nual), i«ar la con stru cţii-m o n- i ienţa arată că în această p ri­ lu i m u n icip a l şi com itetele o-
p rin cip a le le concluzii ce se taje — 30 la sută. vin ţă «are un rol h o lu rilo r răşeneşli dc p a rtid, com itete­
desprind din această analiză In aceste co n d iţii se im pune consultarea a c tiv u lu i de lo r dc p a rtid din în tre p rin d e ri,
pentru activita tea organelor şi ca in ce n tru l preocu pării orga­ pa rtid , a celor m ai com peten­ in s titu ţii şi m ai ales org an iza­
o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid din ne lo r şi o rg a n iz a ţiilo r de te cadre din diverse sectoare ţiilo r dc bază. Se im pune însă
Valea J iu lu i ? p a rtid, de masă şi ale co m i­ de a ctivita te , re ce ptivita te faţă c*a indrum«area şi a ju to ru l să
— Creşterea continuă a ro ­ tetelor de dire cţie să stea asi de p ă re rile nurrtenilor nu aibă caracter de inspecţii, In m are m ăsură cerinţele muncă de la G ru p u l de şan­
lu lu i conducător al p a rtid u lu i, gura rea recu pe rării necondi­ A preciez că rezultatele obţi constatări, rapoarte, ci de a ju ­ Constructorii înfăp puse la ora actuală în faţa tiere din Valea J iu lu i este
ca un ul din fa cto rii h o tâ rîto ri ţionate a ră m în e rilo r în urm ă nute, de exem plu, în aplicarea tor concret, efectiv o rg a n iz a ţiilo r de con stru cţii h o tâ rîl ca sarcinile cc-i re­
ai în fă p tu irii va stu lu i proces în re«alizcarea p la n u lu i de in ­ m ă su rilo r in iţia le de com itetul — După cum sc ştie, s tilu l P rog ram u l de dezvoltare vin din acest m ăreţ pro­
de perfecţionare a tu tu ro r la ­ v e s tiţii, pe ntru crearea tu iu - m un icip al dc p u rtid p riv in d presupune, în tre «altele, d in a ­ a econom iei naţionale, re­ gram să le înfăptuiască cu
tu rilo r v ie ţii sociale in iţia t de ro r c o n d iţiilo r în vederea în ­ îm bun ătăţire a a c tiv ită ţii e x­ m ism , m o b ilita te , şi e la sticita ­ cent prezentat în P roiectul succes, redueind du ratele de
Congresul al lX -le a şi C onfe­ d e p lin irii în p rim u l semestru p lo a tă rilo r m in iere Pnroşeni şi te, In legătură cu aceasta a ţi tulesc cu succes de D ire ctive ale Congresu­ execuţie, şi asigurînd un
rin ţa N aţională a P.C.R., r id i­ al «anului a cel p u ţin G0 la su­ D llja , a T.C M M. şi în tre p rin ­ vrea să vă re fe riţi, pc scurt, l.a lu i al X -lea al P.C.R.. pune în a lt grad de eficien ţă a in ­
că cu acuitate necesitatea ri­ tă din plan ul «anual de inves­ de rii forestiere se datoresc în caracterul d ife re n ţia t al a ju to ­ în faţa c o n stru cto rilo r sar­ v e s tiţiilo r ce le m a te ria li­
nei a cţiu n i perseverente, v i- tiţii şi con stru ctii-m o ntaje . m are m ăsură ate n ţie i pe care ru lu i pe care com itetul m u n i­ cin i deosebite C o lectivu l de zează.
zind îm bun ătăţire a continuă a Doresc să m ai subliniez u ­ am acordat-o p ro p u n e rilo r fă ­ cipal de p a rtid îl acordă d ife ­
s tilu lu i' şi m etodelor de m un­ nul din ne ajunsu rile s tilu lu i cute de m u n c ito rii şi te h n i­ rite lo r sectoare dc a ctivita te , angajamentele
că ale organelor şi o rg a n iz a ţii­ nostru de muncă şi anum e, a­ cienii acestor u n ită ţi, a ju to ru şi in special celor râmase în
lo r de pa rtid , creşterea e fi­ cela că nu întotdeaun.a se în ­ lu i d ife re n ţia t acordat acestor urm ă ? imbold spre un avînt
cienţei m uncii de p a rtid, im ­ ţelege de către unele com ite­ colective de muncă de către — Aşa cum reiese din insăşi
prim area unei «atenţii neslăbi­ te şi b iro u ri «ale o rg a n iz a ţiilo r com itetul m un icip al de p a rtid întrebarea pusă, s tilu l presu­ Uncluse a b so lvit de orice
te c o n lro lu lu i în d e p lin irii ho de bază că anum ite h o tă riri Aşa cum s-a desprins şi din pune, în tre altele, dinam ism , răspundere o dată cu con­
tă ririlo r. ale organelor superioare şi analiza s tilu lu i nostru de elasticitate, ia r a ju to ru l pe ca­ jUrmare din pag. 1) tractarea lu c ră rilo r. La a­
O rganizată în tr-o astfel de re com ite tu l m u n icip a l de ceastă un itate p u ţin preţ pe puternic al muncii
conducerea
m anieră, jn munca pentru în ­ p a rtid îl acordă d ife rite lo r pune prea
făp tu irea h o tă rîrilo r de p a rtid sectoare de a c tiv ita te sâ aibă soi pentru un bloc cu 6G de fa p tu l că a trib u ţia de bene­
şi de stat, in m u n ic ip iu l nos­ caracter d ife re n ţia t In «ice.istă apartam ente care nu poate fic ia r de in v e s tiţii nu tre ­
tru s a u în re g istra t progrese ordine de idei, se poate spune fi recepţionat din acest m o­ buie să se lim iteze doar la
însemnate. A stfe l, râspunzînd că a tit în elaborarea h o tă rîri- tiv. constituirea co m isiilo r de înfrăţite
chem ării o rg a n iz a ţiilo r de Despre stil şi metode lo r şi m ă su rilo r «adoptate, cit S înt doar două exem ple din recepţie, ci incum bă sarcini
p a rtid, m in e rii, constructori», .şi în organizarea a p lic ă rii a- d ific u ltă ţile în tîm p in a te şi deosebit de im p o rta n te a tît
to ţi oam enii m uncii din m u n i­ ceslora, în îndrum area şi a ju ­ care periclitează realizarea în asigurarea c o n d iţiilo r de m ani, este fe rm ho tâ rît să des­
c ip iu l Petroşani s-au încadrat to ru l acordat org an elo r şi o r­ sarcinilor. C o n stru cto rii însă execuţie, c it şi a ritm u lu i copere şi sâ v a lo rific e în con­
cu entuziasm in marca în tre ­ în munca de partid g a n iz a ţiilo r de pa rtid , com ite­ n-au cedat în faţa lor A u în care se desfăşoară lu c ră ­ tinu are noi şi noi rezerve m a­
cere socialista ce se desfăşoa­ lu i m un icip al de p a rtid, b iro u l accelerat execuţia unui a lt rile. te ria le latente, sâ exe rcite cu
ră pentru în tim p in a re a celui său. au în vedere tocm ai a ­ bloc cu 1G4 de apartam ente A celaşi lu cru esle va la b il tot m ai îna ltă m ăiestrie m e­
dc al X -lea Congres al p a rti­ ceste considerente. In acest la P etriIa, pe care îl vor şi pe ntru C o n siliu l de a d m i­ ro r dezbatere aprofun da tă va seria de fu rn a lis t şi să obţină,
d u lu i, a celei de a 25-n a n i­ sens putem e xe m p lifica a ju ­ preda în luna iunie, în loc n is tra ţie . a l C entralei căr­ im p rim a un p u ternic a vîn t tu ­ astfel, rezultate cu caro să
versări a e lib e ră rii p a lm i. ob- to ru l dat şi in cursul acestui de septem brie, cînd este bunelui Valea J iu lu i, care, tu ro r oam enilor m uncii, p rin ­ poată in tîm p in a cu cinste C on­
R ezultatele ob ţinule. ca u r­ menta—prin­
lin in d jm p o riu n le rea liză ri in «an în special sectoarelor de p la n ifica t, asigurînd astfel ca urm are a unor n e ajun­ tre care desigur şi a celor de gresul al X-lea al p a rtid u lu i.
în d e p lin ire a şi depăşirea sar­ a c tiv ita te care au în re g istra t depăşirea p la n u lu i de pune­ suri a docum entaţiei, nu a n a ţio n a lita te germ ană. în R ealizările o b ţin u te de fu r-
unele ră m în cri în urm ă p r i­
c in ilo r de plan vin d realizare»! sa rc in ilo r de re în fu n cţiu n e pe semes­ asigurat deschiderea fin a n ­ m unca pentru făurirea m u lţi n a liş tii noştri în acest an ho-
m are a îm b u n ă tă ţirii s tilu lu i plan. A m în vedere m ăsurile tru l in tii. perm anenţă ţă rii pentru cele tre i că m i­ Laterală şi deplină a socialis­ tâ rito r al c in c in a lu lu i — 030
m u lu i. crearea c o n d iţiilo r ne­
ne cu 900 lo curi de la Dîl-
Preocuparea
tone fontă de îna ltă calitate
şi m etodelor fie muncă ale o r­ luate pe ntru recuperarea m i­ a co le ctivu lu i de construc­ ja, A e ro p o rt — Petroşani şi cesare tre ce rii treptate spre dale peste plan, fiuo m ii lei c-
ganelor şi o rg a n iz a ţiilo r de n u s u rilo r la e xp lo a tă rile m i­ to ri pentru realizarea locu Vulcan. Deşi aceste o b ie cti­ com unism . conom ii la pre ţu l dc cost, rea­
n iz a ţiilo r dc p a riu l, forţa 1 or cipia cerinţa
p a rtid p riv in d organizarea şi niere Lonea.. Vulcan, U ricani, in ţe lo r în term en nu este ve au term en de punere in In proiectul de D irective se lizarea p ro d u c tiv ită ţii m uncii
c o n tro lu l în d e p lin irii h o tă riri- precum şi l.a întrep rind erea fu n cţiu n e în trim e s tru l IV. estimează pe ntru an ul 1975 o
din păcate susţinută în ace­
lor, refle clă m aturita tea org a­ forestieră. De asemenea, co m i­ eaşi m ăsură de bene ficiaru l cel de la V ulcan nici nu producţie dc 10— 10.5 m ilioane şi a c e lo rla lţi in d ica to ri —
sînt prem ise de la care putem
te tu l m u n icip a l de p a rtid a
de im iu rire . cre.şlerea in gene­ organizat trim ite re a de colec­ I G.L. Petroşani. In a l doi esle atacat, ia r la cele de la tone de oţel. 7.2—7.5 m ilioane pleca cu încredere spre noi
A e ro p o rt şi D ilja ,
lipseşte
tone de lam inate. 3G— 38 m ili
ral a n iv e lu lu i m uncii de tiv e pe perioade m ai înde­ lea semestru sînt p la n ific a ­ finanţarea. oane tone de cărbuni, 55— 57 cuce riri. A stfel, co le ctivu l de
tu rn a iiş ti este h o tâ rît să rea­
p a rtid A naliza a scos insă în lungate la g ru p u l de ş.antiere te a se recepţiona în oraşul R ezultatele bune obţinu te m ilia rd e l<Wh la care ju d e ţu l
a c tiv ită ţii impusa activi-
Petroşani două
b lo cu ri cu
evidenţă im p o ria n te lc rezerve de con stru cţii social-cu ltura le la plan ul de punere în nostru va avea o însemnată lizeze in te gra l angajam entele
existente, precum şi m o d a li­ şi la şa n tie ru l I L H S. a l 203 ap artam ente care, la fun cţiune , depăşirea sa rci­ co n trib u ţie . C o le ctivu l de asum ate în întrecere pc 1969
pînă la data de schiderii C on­
tă ţile practice de pe rfe cţion a­ C S .A,, unde pro po rţia realiză- | ora actuală, nici nu sînt a- n ilo r şi a an ga jam e ntelor la m uncă al secţiei fu rn a le do la gresului. v â /în d în aceasta un
tacnte din lipsă de a m p la ­
re a o rg a n iză rii rilo r pe prim ele p a tru lu n i | p ro d u ctivita te a m un cii şi la Uzina .V ic to ria " Călan pe ca- om agiu adus p a rtid u lu i, con­
pentru aplicarea Im tă rîrilo r de reprezintă doar 29 la sută .şi, 8 samente. C om itetul de d i­ econom iile p re ţu lu i de cost, re-l conduc, colectiv cu înde du că to ru lu i încercat «ol po­
p a rtid şi rlc stat. factor esen­ respectiv, 20,7 la sută din pla- | recţie de la I G L. Petroşani arată că a ctivita te a desfă­ lungatâ tra d iţie de prietenie p o rului pe d ru m u l unor noi si
ţia l în obţinerea unor re zu lta ­ nul «anual. jj dă dovadă de m ultă super şurată de g ru p u l de şantie­ u n ita te şi muncă în fră ţită în ­ în su fle ţito a re perspective dc
fic ia lita te in folosirea fo n ­
te superioare in loale sectoa­ In a ju to ru l pe c.are com ite­ d u rilo r de in v e s tiţii, soco- re din Petroşani satisface tre rom âni, m aghiari şi g e r­ progres şi prosperitate.
rele rlc activita te. eea taţii politice şi lu i m u n icip a l de p a rtid îl a-
— Care cslc, după părerea cordâ d ife rite lo r secloare de
dum neavoastră. cerinţă a c tiv ita te se are în vedere şi
m ai im p o rta n tă ce sc im pune un a lt aspect im p o rta n t a l s ti­
s tilu lu i m un cii dc p a riu l şi lu lu i de muncă — «anume, pre ­
cum se reflectă ca in via ta venirea paralelism elor, respec­
economică şi social-culturalâ a tiv asigurarea coo rdonării ac­ Recoltarea forajelor
m u n ic ip iu lu i ? căror organizatorice tiv ită ţii o rg a n iz a ţiilo r de
— C om plexitatea şi m u lti­ p a rtid , de masă. ale com ite te­
tudinea pro blem elor a lo r de dire cţie care concură la
rezolvare in tră in competenta realizarea unui «anumit obiec­
organelor şi o rg a n iz a ţiilo r tiv , a unor a cţiu n i comune. A -
noastre dc p a rtid, im pune a­ ce«astâ coordonare este în le sn i­
c est ora o «abordare Ş tiin ţifică , tă a tît p rin pa rticip area con­ deri a n u tre ţu rilo r. U rgenta­
studierea şi cunoaşterea ap ro­ d u c ă to rilo r o rg a n iz a ţiilo r de (Urmare dinpagi ţij| rea prim ei coase la trifo lie n e
fundată a nnilnV fenomene şi Interviu cu tovarăşul DAVID LAZAR, prim- masă şi obşteşti, «ai în tre p rin ­ esle o acţiune de m axim ă im ­
cerinţe care să perm ită con­ d e rilo r şi in s titu ţiilo r la in ­ portanţă. condîţionînd şi p ro ­
turarea unor concluzii ju d i­ secretar al Comitetului municipal de partid structaje le organizate de co­ ve. In lr-0 asemenea situaţie ducţia la urm ătoarele reco l­
cioase in scopul a d op tă rii u m itetele m u n icip a l şi orăşe­ se află şi C.A.P. Sâlciva, unde tări Totodată sc cere ca fu ­
nor m ăsuri eficiente. neşti de p a rtid, cit şi p rin an ­ încă „nu s-au găsit s o lu ţii' rajele recoltate să nu fie fo­
O rganizarea tem einică a stu­ Petroşani trenarea acestora în colective­ p e ntru coşirca n u tre ţu rilo r losite în hrana anim a lelor, e-
d iu lu i. a «analizelor, elaborarea le dc control şi a ju to r o rg a n i­ cu ltiva te pe aproape DO dc xistin d suficiente resurse pen­
de h o tă riri con stituie doar un zate de com ite tu l m u n icip a l hectare. Deşi a început, re ­ tru fu ra ja re pe păşuni. P ara­
p rim pas în atingerea ţe lu lu i de p a rtid coltarea tri fo lle n clo r nu sc lel eu stringenta şi depozita­
u rm ă rii V iaţa dovedeşte însă In fe lu l acesta se previne ca desfăşoară in mod corespun­ rea trifo lie n e lo r. o cale im ­
că hn târitoa re sînt căile, m e­ fo rţe le sâ fie sustrase de la zător nici la C A P . Turda*?, portantă de acoperire a ne­
todele operative, ca lifica te de munca -vie pentru rezolvarea '/am . Ruşi şi în a lic coopera­ cesarului o con stituie ] şi cosi*,-
aplicare a m ă su rilo r s ta b ilite .-' ' p ro p rii, (a re '' vizează - obiectî- muncă făcută de b iro u l C om i­ problem elor, evitîn du-se întoc­ »ca Tinetelor din zona d ru m u ­
participarea n e m ijlo cită a vc pe o perioadă m ai în d e lu n ­ te tu lu i judeţean de p a rtid , in m irea de h îrtii in care se con­ tive agricole. rilo r. de unde se pot recolta
m e m b rilo r organelor de pa rtid gată. im pun o atenţie pcim a legătură cu calitatea şi c o n ţi­ semnează constatări şi s o lu ţii N eglijarea s lrin g c rii la tim p zeci de tone de fibroase.
a celor mai com petenţi a c ti­ nentă, analizarea periodică a nu tul s p rijin u lu i acordat de idenlice. Un exem plu de evi- a fu ra je lo r nu se poate solda Făcind din acţiunea de re­
vişti dc p a rtid şi specialişti sta d iu lu i în d e p lin irii acestora, com ite tu l m unicip.nl şi îndeo­ t.u e a fenom enelor de pa rale­ dccît cu pierd eri irecupera­ coltare a fu ra je lo r o p ro ble­
a tit la organizarea stu d iu lu i, că uneori sc cer noi m ăsuri a- sebi de com itetele dc p a rtid lism şi suprapunere îl consti­ b ile pentru fiecare unitate a- mă dc m axim ă răspundere,
analizelor şi elaborarea hotărî dnptale la c o n d iţiile schim ­ orăşeneşti şi din în tre p rin d e ri tuie recenta dezbatere p ri­ gricoiă cooperatistă De aceea, cooperativele agricole vo r a ­
iilo r, cil şi la a ctivila te a pen­ bate. Mă refer, de exem plu, l.a o rg a n iza ţiilo r de bază. se m a­ vin d m ăsurile ce se im pun a asigurarea o b ţin e rii unei p ro ­ vea po sib ilita te a sâ asigure o
tru aplicarea lo r hotărî rea CnmitcMului ju d e ­ nifestă încă unele lip su ri. Nu fi luate pentru îm bun ătăţire a d u cţii sporite de fu raje c u l­
In lu m ina acestor conside­ ţe a n de p a n u l p riv in d asigu­ înlotdeaun.n s-a asigurat ca. a c tiv ită ţii o rg a n iz a ţiilo r co­ Echipa de zidari de la şantierul I lotul A Deva, condusă de tiva te la hectar im pune m o­ bună h ră n ire a a n im a le lo r
rente com itetul m u n icip a l de rarea cu cadre tem einic pte paralel cu exercitarea pro priu m erciale. în cadrul unei şe­ Gheorghe Cîmpeanu, este cunoscută pentru hărnicia sa şi ca­ bilizarea de însem nate forţe în perioada de sta h u la ţic şi
pa rtid, ţm in d seama de anu­ gătite din punct de vedere zisă a c o n tro lu lu i în unele în ­ d inţe com une a secre ta ria tu­ litatea lucrărilor. lat-o execuţi nd zidăria la blocul O 4, cu 200 în fiecare unitate la recolta­ obţinerea unor p ro d u cţii spo­
m ite de ficienţe m anifestate in profesional, capabile să m im i- tre p rin d e ri şi şantiere, să în ­ lu i co m ite tu lu i m u n icip a l de de apartamente.
a ctivila te a unor e xp lo atări lască cu pricepere u tila je le de ceapă şi rem edierea ne ajunsu­ p a rtid şi a b iro u lu i perm a­ rea şi conservarea fără p ie r­ rite de carne şi iapte.
m in iere p riv in d la tu ra c a lita ­ înaltă te h n iciln le cu care sînl rilo r constatate, ceea ce a fă­ nent al co m ite tu lu i executiv
tivă a producţiei, a analizat flotate in perm anentă explo.a- cut ca şă nu se depăşească fa ­ al co n s iliu lu i popu lar m u n ic i­
in cursul acestui an preocupa­ lâ rite m in iere şi alte în tre ­ za de constatare, de in fo r- pal. unde a fost adoptat un
rea con du cerilor acestor u n i­ p rind eri. să aplice cu cea mai m.nrc. ia r a ju to ru l dat org a n i­ plan de m ăsuri comun. Ase­
tă ţi pentru îm bun ătăţire a ca mare eficienţă tehnologua a- z a ţiilo r de b.iză să nu se rid i­ menea analize au fost făcute Pentru buna G E O A G I U
lită ţn cărbunelui extras, re­ vnnsnîă ce la n iv e lu l cerul. şi în legătură cu problem e de
ducerea u m id ită ţii şi creşte­ — Cum vedeţi îm binarea De «nceea. consider necesar în vâ ţâ m în t de stat. asupra m o­
rea in d ice lu i de recuperare în conducerii dc că lrc com itetul ca pc v iilo r să insistăm mai d u lu i cum sînt rezolvate p ro ­ pregătire cepe acolo. în şcolile noi, în care 52 cadre
p re pa raţii Pc baza a p lic ă rii m un icip al dc p a rtid a tu tu ro r m u lt ca, atu nci cînd în şedinţe p u ne rile făcute de către cetă­ didactice modelează minteo $• sufletul gene­
in via ţă a m ă su rilo r sta b ilite la tu rilo r a c tiv ită ţii cu s p riji plenare sau în şedinţe de b i­ ţeni în cam pania electorală raţiilor comunei. Se prelungeşte apoî şi se d i­
rle com itetele de p a rtid m u n i­ nirca m ai directă şi concretă rou se prezintă in fo rm ă ri asu­ din acest an şi altele. a ucenicilor versifică. Setea de cultură se manifestă cu
cipal. orăşeneşti şi de In e x­ a o rg a n iza ţiilo r de bază in în ­ pra co n clu ziilo r desprinse în P entru cunoaşterea o p e ra ti­ pregnanţă şi „antenele", căile de receptare,
p lo a tă rile m iniere, rle către făptuirea S arcinilor ? urm a co n tro lu lu i, să se rela­ vă n pre ve d e rilo r h o tă rîrilo r ducţie şi lermo Gelmor a I.A.S. Oroştie im ­ se numesc fie bibliotecă, fie cinematograf, fie
com itetele de d i rec ţie. s a reu­ — Consider necesar să sub­ teze totodată despre m ăsurile organelor superioare şi p ro p rii din cooperativă pun în străvechile îndeletniciri ole cultivării cămin cultural, fie rodio. zior sau televizor
şit ca la m inele Lupem . Lo- liniez că im p o rta n t în îm b i­ adoptate la faţa lo culu i şi de­ de către cei cărora le sînt a ­ păminiului elementele mecanizării şi chimiză­ Oomenîî ou ajuns la un asemenea nivel de
nea. Aninonsa să se îm b u n ă tă ­ narea conducerii de către co spre rezultatele concrete o b ţi­ dresate. consider deosebit de rii. Să moi adăugăm, pentru o completa ta ­ cultură, incit se întorc osupra propriei lor cu l­
ţească calitatea cărbunelui, să m ile tu l m un icip al de p a rtid a nute, apreciind u se a ju to ru l im p o rta n tă organizarea de dis­ bloul dezvoltării economice o comunei, lucră­ turi moteriole şî spirituale, studiind şi valori
se obţină b o n ific a ţii, să spo­ tu tu ro r la tu rilo r «activităţii. în dat o rg a n iz a ţiilo r de bază. c u ţii asupra lo r în rin d u rile C ooperativa dc produc- rile de irigaţii, soloriiIe care asigură o pro ficînd tradiţii, datini, obiceiuri. Oricum, outo-
rească eficienţa «activităţii e- elaborarea şi exercitarea con­ colective lor de muncă, în ra­ sa la ria ţilo r, fără a mai aştep­ jie meşteşugărească „K ctc- j ducţie mare de legume timpurii, morile livezi cunoaşterea în cultură este un stadiu al ele-
conom ico-finnneiare ia r In tro lu lu i în d e p lin irii h o tă riri- port cu eficienţa acestuia. ta in d ic a ţii speciale De ase­ /a iu l" din Haţeg a in iţia t : de pomi. cărora li se adaugă altele noi. varii spirituale.
p re p a ra ţii să crească indicele lor. esle participarea tu tu ro r Deci colectivele trim ise de co­ menea. alunei cînd su rvin pe o u tilă consultare de pă- j plantarea unor mori suprafeţe cu viţă de vie. — Şi-n acelaşi timp, caleo continuităţii şi
de recuperare (la preparaţi.) m e m b rilo r com ite te lo r de m ite tu l de p a rtid pentru a parcurs h o tă riri ale C om iletu- ru ri pe m arginea sta d iu lu i şi \ grajdurile noi, durate cu pricepereo bunilor permanenţei specificului naţional. Mai ales în
Lupeni de la 73*2 la sulă în p a rtid şi ai b iro u rilo r org a n i­ controla şi ajuta o rg a n iza ţiile lu i judeţean este necesar de a c a lită ţii* p re g ă tirii profesio- j gospodori. dispensarul veterinor... condiţiile unei dezvoltări dinomice, vertigi­
a n u l 19Gn. la 74 H la sulă pc z a ţiilo r de bază la o am plă dc p a rtid in soluţionarea d i­ organiza o in fo rm a re o p e ra ti­ nule a uce nicilo r care in - i Să mai amintim că Iq noua biografie a noase.
prim ele 4 lu n i ale acestui an. şi susţinută m uncă p o litică şi fe rite lo r aspecte să nu plece vă a a c tiv iş tilo r fără a mai vată d ife rite m eserii în co- i agriculturii comunei intilnim co semnatari 9 — Intr-adevăr, ritmul impune acuitatea spi­
ia r la preparatul Petrda de la organizatorică De «altfel, din din unitatea respectivă pînă aştepta data in s tru irii operativă. ingineri şi cadre tehnice, fără a mai pune ritului. Iar ritmul este debordont. încheiem un
74.3 la sută. la 75 la suiâV Însuşi p rin c ip iu l conducerii in m om entul cînd se ap recia­ In încheiere, ţin sâ mai arăt La aceste consultări par- j la socoteală cei peste 12 ingineri de Io sto- cincinal de înfăptuiri şi avem în foţă măreţul
Au fost insă şi cazuri in ca­ cnlccl;vre decurge necesitatea ză că deficienţele semnalate că este necesar să acordăm o licip â conducerea coopera- j ţiunea experimentală, care acordă un preţios program transcris în Directivele celui de-al
re in suficie nta preocupare ca elaborarea cu forţe com u­ au fost rem ediate, că lu c ru rile mai m are a te nţie lic h id ă rii li vei. in s tru c to rii, p ă rin ţii j sprijin de specialitate unităţilor agricole. X leo Congres al partidului.
pentru fina liza rea a c ţiu n ilo r ne a h o tâ riiilo r să fie urm ată au p o rn it pe un făgaş bun, De m a n ife stă rilo r de inconsecven­ şi, desigur, cei in cauză — i — De fopt. se pare că există o adevărată
in iţia te , a m ă su rilo r adoptale dc un efort colectiv in orga­ asemenea, socotesc că este b i­ ţă în aplicarea unor h o tâ rîri. elevii. A stfe l pentru huna r infuzie de cadre cu pregătire superiooră, Dezbotem, chibzuim, căutăm noi rezerve,
au făcut ca a n um ite defieien nizarea a p lic ă m acestora. Am ne ca acelaşi colectiv care a cunoscut fiin d că p rin gradul pregătire a uce nicilo r ac- j care dinomizeozâ vioţa sociolâ şi spirituală a pentru a ne uni şi moi strîns în jurul pa rti­
ţe să persiste A m în vedere în vedere a te n ţia pe care tre ­ studiat o problem ă în tr-o o r­ de consecvenţă în aplicarea ţionează u n ita r to ţi fa c to rii ; comunei. dului, în înfăptuirea idealurilor noastre, idea­
aplicarea p a rţia lă a m ă su rilo r buie să o «acordăm şi în con­ ganizaţie de p a rtid sau în tre ­ h o tă rîrilo r de p a rtid se re a li­ care pot aduce în această i — Este un proces firesc. Dezvoltarea. în luri inâlţâtoore, pe care le vom concretiza in
sta b ilite pentru buna p re g ă ti­ tinu are selecţionării problem e­ prind ere să revină după un zează în practică ro lu l condu­ «acţiune o parte de cm ttri- ; sensul ei general, larg cuprinzător, presupune împliniri pe tot cuprinsul patriei socialiste, ca
re a u n ită ţilo r de con stru cţii lo r de analiză, o rg a n iză rii şi in te rva l de cîteva sâptâm îni cător al p a rtid u lu i, al organe­ buţie. şi evoluţia spiritului. Procesul este delicat. în­ şi aici, Io Geoagiu.
din Valea J iu lu i, ceea ce <> de­ p la n ific ă rii m uncii, acordînd s«au lu n i spre a vedea in ce lo r şi o rg a n iz a ţiilo r sale. DIALOG IN POST-SCRIPTUM :
te rm in a t restanţe in realizarea un mai mare a ju to r şi în d ru ­ măsură se aplică s o lu ţiile sta­ NICU SBUCHEA — Unde ne vom intilni duminică ?
s a rc in ilo r de plan pe p rim e ­ m are nrg an i'zaţiilor de bază. b ilite . cum se concretizează Interviu consemnat de — La Sarmizegetusa.
le 4 luni ale «anului. I«a n ive­ in mod d ife re n ţia t an lre n în d îndrum area şi a ju to ru l dat or- C. ARMEANU
--------------------------------------------------------- \
(U rm are din nr. 4184) du-xc Io efervescenţa re v o lu ţio ­ dc a u to rită ţi. IaiA ellcva frîn - A n li au tre cu t, ră n ile râzho- t Azi se Îna lţă m oderne b lo cu ri trin i tel şl castani. nu /II fra p a t de intcn sltateă tra ­ n ita te co n stru ită to t In on || so­
nara din colonia S im crie i. i i i 11 d in lr-n n m anifest a) P.C n iu lu l au început să sc vindece (Ic locuin ţe, in faţa cărora a O am enii acestor lo c u ri sin i fic u lu i fe ro v ia r şl de lo c o m o ti­ c ia lis m u lu i, m o d ifică şi d iv e r­
S lm eria a f ost un nucleu n- p rim p rc to ru l d in Deva ra porta adresai c e fe riş tilo r s im e ricn i in şi lo c a ln ic ii au tră it cu e n tu ­ fost am enajat un coebet parc. o sp ita lie ri, asemenea pă m tniu vele care sc află In re paraţie, sifică co n fig u ra ţia econom ică a
rit al p ro le ta ria tu lu i agricul p re fe ctu lu i de H unedoara că an ul 1932 : ,, ..Tovarăşi ! M unci ziasm m e m orabilele eve nim en­ ca o replică dată sp le n d id u ­ rilo r fe rtile care i-nu p rim it ă tlt in aer lib e r c it şi in balele o ra şu lu i, co n trib u in d la buna
r it ol celui in d u stria ), si m u n c ito rii acestui centru ,,u n e l­ io n che fe rişti ! te d in viaţa socială, p o litic * şi lu i a rbore tum de la m arginea ru nn secol jn urm ă. Nu d e par­ ate lie relo r. lu i ap rovizio n a re cu lapte Ql de­
lu a t in c iv u in avangarda luptei tesc con tin u u im p o ln v a sta tu ­ nurghezim ea atacă m u n c ito ri­ econom ică a ţă rii, petrecute du­ oraşului. te «le oraş şerpuieşte M ureşul, S laţia S im eria-TriuJ poate r i ­ riva te le acestuia, ca şl la a p ro ­
îm p o triv a e xp lo a tă rii. Încă in lui*' şi propunea drept unicA mea. iar la a la ru l aresta, m im pă 23 August 19U. Sc cuvine să consem năm şl care Îşi oferă fecunda luncă a- valiza cu orica re alt o b ie ctiv dc vizionarea oraşelor învecinate.
anul 1873 m u n c ito rii erau M rinşi mAsurA. total cficlentA , in /iin r ilo r ii tre b u i să răspundă cu Pc la înce putu l deceniului al re a liză rile ţă ra n ilo r cooperatori lîto r aşezări tra nsilvăne ne. Un acest gen din ţară, A tît in p r i­ Creşterea p o p u la ţie i şi a necesi­
in ju ru l unei o rg a n iza ţii p ro ­ (arca Iu S im eria a unei secţii un contram .ar u n ita r M u n cito ­ cincilea, an um ite pArţl ale o­ s im e ricn i care de m ai m u lţi pod de beton arm at asigură le­ vin ţa d im e n siu n ilo r, «rit şi ln tă ţilo r el a im pus şl c o n s tru i­
fesionale n u m it* ..Casa M u n ­ a siguranţei. M om entul c u lm i­ rim ea din fa b ricile «le vagoa­ ra şului puteau fi folosite drept an i se situează pc prim ele lo ­ gătura S im enci cu satele de pe p riv in ţa te h n ic ită ţii şi u tilită ţii. rea unei m oderne fa b ric i dc
citoreasca" a s in ii un statut p ro ­ nant a) acestei perioade în c o r­ ne şi locom otive tre buie sA sta­ decor pentru tu rn ă ri de film e cu ri In întrecerea pentru re ­ celălalt m al al riu lu l. în tre p rin d e re a ,,M a rm u ra ", pilne.
p riu . date survin e la R iu lie 1920 cind bilizeze lupta contra re d u ce rii sn- neorealiste. M ai existau c lă d iri colte cit m ai bogate. Cine consultă D icţio n a ru l con stru ită ln u ltim ii ani. a spo­ Ca un corolar al tu tu ro r rea­
In z.iua tic 23 m ai 1917 m un- fe ro v ia rii der.larA grevă, deoa­ r it faim a dc iu b ito ri de frum os liz ă rilo r enum erate II co n stitu ie
r ito r ii dc la atelierele cA llor fe ­ rece dire cţiune a regionalei a s im e rlc n llo r caic prelucrează noua scoală generală, c o n stru ită
rate dcelavA grcvA in scopul C.F.R. A rad refuzase *A SAtis- m a rm ura din m ai m u lte ca rie ­ pe ntru co p iii h a rn ic ilo r slm e-
dc a ob ţine m a jo rarea s a la ri­ facA re vendică rile m u n c ito rilo r, re. Num eroase e d ific ii înă lţate ric n i.
ilo r. Ln s firş itu l a vizu lu i tele­ d in tre ra re rea m ai Im p orta ntă in ţară nu fost înfrum u seţate Ţoale acestea sfn t dovezi In ­
fo n ic p rin ea re a u to rilA ţilo lo ­ era m ajorarea s a la riilo r. M u n ­ eu m a rm u ră prelucra tă de sime- contestabile ale ra p id e i dezvol­
cale ra p o rta u despre zrcvA se c ito rii care rezistaseră la ante- rle n i. N'e-am o b işn u it să Apre­ tă ri pc care a cunoscut-o o ra ­
noteazA : „P aza coloniei Rinic- n in ţA rîlc cu arm ata au re lu at SI MERI A ~ file de istorie ciem gradul «le dezvoltare şi în ­ şul, a a te n ţie i po care p a rtid u l
ria a fost com pIcctalA cu 2S dc lu c ru l dnr situa ţia a con tinuat flo rire al unei c iv iliz a ţii şl d u ­ şl statul n o stru o acordă aces­
o a m eni'1. să rAminA încordată, m o tiv pen­ pă c lă d irile cu n stm lte in tim p u l tu i vechi ce n tru m u ncitore sc.
La 2i iu n ie 1918 peste 150 dc tru care se rviciu l «le siguranţA acesteia. V e stig iile A rhite ctu ra le Pe m e le agu rile S lm e rlcl, pă-
m u n c ito ri de la aceleaşi ate­ tlln Deva ra porta fo ru rilo r su ­ nntlcc şl m edievale sin t c o n ti­ m în tu l şi o m u l s in t d a rn ic i u ­
liere declară d in nou grevA, de perioare că ,,ar fi bine ca fiii n u ii cercetate, lţ se face o ade­ nu l cu celăla lt, «Iar u ltim u l ne
data aceasta a iâturfn du-se g re ­ p a rtid u lu i socialist In te rn a ţio ­ vărata exegeză, ea unei opere im pu ne m ai m u lt, plnâ acolo in ­
vei generale a fe ro v ia rilo r din nal îm preună eu u n ii p ro p a ­ lite ra re , stab illn du-se preţioase c it p o ţi spune despro ci cA a
U ngaria, c o n trib u in d astfel In gandişti să fie daţi afarâ din caic nu puteau fl admise în In tr-o perioadă scurtă, Sim c- E neiclopeilic Rom ân şl caută con clu zii In legătură cu unele fă cu t «lin S in ie rla un ad cvflrat
zguduirea dtn te m e lii a Im ­ lu c ru " şi propunea s.\ sc mA- tă riilo r... B urghezia nu vrea să peisajul u n u i oraş cil viaţă tu ­ ri.i a d o b u u ilt a trib u te le unui num ele Sim cric.i, poate fi s u r­ problem e de ştiin ţă a con struc­ oraş.
sarcin ile
suporte
le
şi
crizei
p e riu lu i a u stro -u n g a r sub a cA- re.ascA n u m ă ru l .jan d a rm ilo r si pune în spinarea m u n c itm i- m ultuoasă. cu tot e fo rtu l «lupus oraş atrăgător, «levcnind o aşe­ prins dc ceea ce scrie in drep­ ţie» şi ştiin ţă In general, sau rn p ragul s ă rb ă to riri! cente­
rtii rtublA exploatare soclatA ag e n ţilo r de siguranţA din Si- «Ic lo ca ln ici pe ntru a le în fr u ­ zări: urbană ra re nu sc niai tul acestuia : ,, ..9 38<j de lo cu i­ cu problem e de artă. Dacă vom n a ru lu i U zinelo r m ecanico dc
şl n a ţio n a l.1 gemeau dc secole m eria pe ntru A puica su p ra ­ m ri... Cu ba nii ră p iţi «le la museţa. N oul s-a im pus tre ptat, pretează la co m p a ra ţii eu tir to ri (IH ti 3). In d u stria m a te ria le ­ proreda la fel şi ru e d ific iile m a te ria l ru la n t şl a oraşu lu i,
atite a popoare. veghea şi pe re i r in a 2 f)l)D de p ro le ta ri burghezia pregăteşte p n n numea neobosită a edili guşnarelc p ro vin cia le Im o ria li lor dc co n s tru c ţii (cărăm izi, so cia lism u lu i vom d o b in d i şi ale că ro r existe nţă şi a ctivita te
La în ce p u tu l lu n ii no ie m brie cAlAtori care treceau ziln ic p rin ră zboiul... l-'orm aţi sindicale lo r şi consun c io rilo r in anii so zatc in m ulte opere lite ra ri- ţigle, ra ble, prelucrarea m ar- m ai m a ri sa tisfa cţii, descope­ s-au in te rfe ra t dc-a lu n g u l de­
p ro fe sio n a le .,
1918. un p u te rn ic va) de rAs- garA. de acţiune...". a lc ţjc ţi «oniitcie i'iaM sniului. In cen trul oraşului Itiii'u rin d u -s c «le un fru m os ea u n irii «•!(■.). R eparaţii de lo co ­ rin d inegalabila s tră lu c ire şl u ti­ c e n iilo r, h a rn ic u l colectiv de
rn a lr cu p rin d e satele d in îm ­ intr-n d e vA r. clasele slA pini- au ap ărut buldozere rare au «Iru n a tu ra l şl dc vecinătatea m otive şi vagoane T ria j şi «1c- lita te a arhitect u rli noastre mn- m u n c ito ri, in g in e ri, te h n icie n i,
p re ju rim ile Hunedoarei. In ziua toarc rra u foarte alarm ate dc P rin lo /in c j înflă căra te şi di ras de pe suprafaţa p a n u n tu lu i eu splen didu l şi valorosul parc pon de locom otive. N’otl dc calc «lernc. Am notat toate accsica ln fru n te cu co m u n iş tii, 6-au
dc 4 no ie m brie se tAscorIA şi ra ra c tc rn l organizat şi dc p ro ­ reenve precise. P C.ft. a con­ rlAduU e v r ilii. fostele dngbenr «lendrologie, oraşul csio din ce feralâ. in d u strie alim e ntară. pentru ră nu departe dc În tre ­ an gajat şi lu p tă să in lim p in c
tA rn n ii din S im crla, d a r re v o l­ p o rţiile a c ţiu n ilo r m u ncitore şti dus luptele fe ro vijn ilo r sim c- şi prăvălioa re, ra re păşii au ce­ ui re m ai v iz ita i dc lu riş ii. t*«rc «lendrologie. ^ In tr-a d e v ă r, prinderea ...M arm ura", a p ro x i­ m ăreţele evenim ente ce se ap ro­
ta lo r este InM nişfiA cu cruzi şl recurgeau la orice m ijloace ric n i am in ;m ii crizei «•«■•mo­ va «Un atm osfera in tu n c c a ţib ir sio i rare lo ca lită ţile «are. la o m a tiv pe rpe n d icu la r pc şoseaua pie — C ongresul al X -lea al
mc dc ja n d n rm c ric s* garda ■ o înce rcările dc a Ic stAvili. m ire, cit şl m al lir/.iti. em il Farm ecul şi pito rescul lu i oslo populaţie de a p ro x im a tiv 10 flDll care duce spre pa rcul dendro- R.C R. şi cea de-a 2j-a a n iv e r­
naţional.1 localâ. D ar lupta riirzA «Iar iii a n ii care avi urm at ce fe riştii au răspuns ch e m ă ri­ ani ai in fa s itth ii trecut. Şi « ii spo rit de r io r ilr pc care Ic m - dc oam eni, an în ana lor atitea logic. trecea, ru secole in u r­ sare de la eliberarea p a trie i
arest
oraşului
p rile j,
le iă 'r iiii
a m u n c ito rilo r şl ţA ra n ilo r din P C .R . a condus ru înţelep- lor lu i la sabotarea m a şin ii «Ic au făeul n nouă dovadă a dra tiln c ş ii la tot pasul. în g rijite m obiective In d u stria le . mă. lin «Irum rom an, care făcea noastre ele sub ju g u l fascist —
p A rţilc S im crie i nu se va te r­ n u n r luptele m u n c ito rilo r fe­ război b illc ris tc , la lupta pen- pasiune «le cetăţenii in iliA g o s ii | i legătura in tre U lp ia T raiann cu noi şl Im p orta nte re aliză ri,
m ina aici. ro v ia ri. în v ă ţin d u -i sA Im liin c fiu vic to ria insurecţiei arm ate gnslei lo r d r muncă şi do fr u ­ de oraşul lor. S trăzile asfaltase T rc rîn d pc pasareln aruncată Sarm izegetusa şl regiunea a u ri­ pe m ăsura v re m u rilo r ce le
In m a rtie 1920 m işcarea g re ­ i r.vcndicA riic econom ice cu cele şi pentru victo ria fina lă asupra mos, p a iiirip iu d în m arc m tn u ir sau p ie tru it!! in v ită la p lim b ă ri pcsie lin iile staţiei C.F n. că­ feră a 7.lainci. c o n stru it peste tră im .
vistă ta asemenea am ploare in ­ p o litice , d in d u -lc în d ru m ă ri fascism ului, dind viaţă Inz.in- la a cţiu n ile do dem olare şi cu­ rc c im fo ri aule. m ai ales în (im ­ lă to ri şl pesir o parte din în ­ Iftl ep piatră adusă de dincolo
cit produce panicA ln rin d u i colierele In legătură ru m odul ru ,,Toto) pentru fro n i, tu iu l ră ţire a te re n u rilo r pc care ax pui ve n i, n u d sini m o b ijie de clina u /in e lo r m ecanice de m a­ de M ureş...
claselor 6t A pînitoarc. R eferin- de organizare şi atitu d in e a faţă pentru V icto rie ". coroanele uriaşe ale unor b;\- te ria l ru la n t, cslc im p o sib il să In d u s tria la p te lu i S im crla, u- DANIEL ALEXANDRU COSTA
V J