Page 2 - Drumul_socialismului_1969_06

Pog. 2
DUMINICA 1 IUNIE 1969

D I R E C T I V E L E

Congresului al X-lea al at-Hduui Comunist Român

(Urmare din pag. 1) m e tri tehnico-econom lci su p eriori şi g a b a rit redus, cu un ie ftin e , precum şi înlo cuirea m a te ria le lo r lem noase şi ra ţio ­ te ru l Ind ustriei Chim ice şt C onsiliul Superior al A g ric u ltu rii.
grad rid ic a t de autom atizare, in c lu s iv a celor cu eom andă- nalizarea con sum u lui de m etal.
neferoase. Va trebui să crească în măsură însemnată e fici­ program . In acest scop. vo r f! m ă rite ca p acită ţile Ia uzinele Dotarea cu m ijloace tehnice va fi orientală în direcţia
11. P rod ucţia în in d u s tria dc exploatare şi p re lu cra re a
enta a c tiv ită ţii geologice, p rin extinderea fo lo s irii m etodelor care dispun de e xp erienţă şi de cadre ca lifica te , se vo r lua le m n u lu i va creşte pînâ în 1975 cu 13— 14 la sută. p rin va ­ e xtin d e rii m ecanizării fn toate ram urile producţiei agricole,
şi aparaturii geofizice moderne, m icşorarea duratei de pros- m ăsuri pe ntru extin de rea coo pe rării cu ţă rile socialiste şi lo rific a re a superioară a resurselor. V o r fi luate m ăsuri pen­ acordindu-se atenţie sporită lu cră rilo r la plante tehnice, în
pectarc-explorare a zăcăm intelor şi a perioadei de punere cu firm e din alte ţă ri, astfel îneît să fie a sim ila te în te r­ tru sporirea pond erii le m n u lu i p re lu cra t in d u s tria l în can­ pom icultură, legum icultura şi viticu ltură , la cu ltu rile de pc
in valoare a rezervelor. Este necesar ca punerea In eviden­ men scurt noi tip u ri de m aşini-unelte penlru nevoile interne tita te a totală de masă lemnoasă exploatată. Se va dezvol­ teren urile în pantă, Ia plantele de nutret, precum şi lu c ră ri­
tă de noi rezerve să se realizeze cu che ltuieli cit mai mici, şi pe ntru e xp o rt ta, cu precădere, producţia de plăci aglom erate şi fib ro le m - lo r din zoo tehn ie ; parcul de tractoare va ajunge tn 1975 la
să se utilizeze judicios fondurile, să se intensifice preocupă­ P roducţia de u tila je tehnologice va tre b u i să asigure, noase, va fi extinsă fa b ric a ţia produselor cu grad su p erior 120-123 m ii de tractoare. Se va extinde utilizarea energici
rile pentru econom isirea m ijloa celor m ateriale şi financiaro In cea m ai m are parte, necesarul in te rn de agregate en er­ de pre lu cra re, îndeosebi a m o b ile i electrice in agricultură, mai ales în ram ura creşterii anim a­
lelor.
alocate. getice de puleri m ari, de in sta la ţii şi udila'ic P rod ucţia de m ob ilă va tre b u i d ive rsifica tă , acordindu-se
2. Ţlnlnd scama de faptul că rezervele cunoscute şi de penlru industria m aterialelor de construcţii, in ­ o atenţie deosebită tip u rilo r cu consum redus de lem n ; In anii care urmează se vor construi noi com plexe do
creştere şi îngrăşare a anim alelor, fab rici de fu ra je com bi­
perspectivă sînl lim itate, precum şi de necesitatea asigurării du stria uşoară şi alim e n ta ră , in d u stria m in ie ră şi p e tro lieră. se vor in tro du ce pe scară largă masele plastice şi m e talul, nate. va continua acţiunea de extindere a serelor, a planta­
unui raport raţional In tre rezerve şi producţie, în perioada O sarcină deosebit de im p o rta n tă a in d u s trie i c o n s tru c ţiilo r îndeosebi in fa b ric a ţia m o b ilie ru lu i pentru laboratoare, b i­ ţiilo r de v ii şi pomi, îndeosebi în bazine şj podgorii consa­
197! — 1975, extracţia dc ţiţe i va fi de 13,1 — 13,5 m ilioane de m aşini este asim ilarea de u tila je şi in s ta la ţii pentru rea­ ro u ri, reţeaua com ercială şa. V o r fi dezvoltate cap acită ţi dc crate, vor fi create co n d iţii mai bune pentru depozitarea şi
tone pe an ; se va urm ări perfecţionarea m etodelor de ex­ lizarea p ro g ra m u lu i nuclear naţion al şi pentru dotarea n o i­ producere a m ob ile i pe ntru exp ort, în m ăsura in care sînt conservarea produselor agricole.
ploatare în scopul creşterii randam entului sondelor si a lo r ob iective d in in d u stria chim ică. asigurate pieţe de desfacere în c o n d iţii avantajoase. La d i­ Se va intensifica activitatea de cercetare, de producere
coeficientului de recuperare a ţiţe iu lu i din zăcăminte, lolo- M in iste re le vor lua m ăsuri in vederea u tiliz ă rii in te n ­ m ensionarea p ro d u cţie i de uşi-ferestre va tre b u i să se ţină si generalizare în producţie a unor soiuri şt hibrizi de ce­
sirea mal bună a gazelor de sondă; se va trece la exploa­ sive a c a p a c ită ţilo r dc p re lu c ră ri mecanice din u n ită ţile seama de folosirea tîm p lâ ric i m etalice la co n s tru c ţiile in ­ reale, plante tehnice, legume, plante de nutreţ, m aterial să-
tarea rezervelor dc Ia m ari adlncim i. In sectorul de pre lu­ p ro p rii, pe ntru a-şi acoperi cca m ai m are parte din necesa­ d u striale, c lă d irile a d m in is tra tiv e şi social-cu ltura le. d ilor, vitlp om ico l de mare productivitate, care să va lo rifice
crare, se va pune accentul pe va lorifica rea optim ă a ţiţe iu ­ ru l de piese de schim b si a realiza o scrie de m aşini şi 12. P rod ucţia in d u s trie i uşoare va creşte cu 40— 45 la din plin co n d iţiile create prin extinderea Irig a ţiilo r, ch im i­
lui, îm bunătăţirea calitativă a produselor şi asigurarea cu u tila je specifice ra m u rii. sută, rea lizind u-se un volum sp o rit de ţesături, trico ta je , zării şi m eca nizării; vor fi luate măsuri de îm bunătăţire >i
p rio rita te o sortim entelor u tiliza te ca m aterii prim e in in ­ P entru a asigura ne voile de tra n sp o rt ale econom iei, în că lţă m in te , in tr-o gamă largă de sortim e nte şi de c a lita te am eliorare a efectivelor şi de introducere In producţie a
dustria chim ică. In d ustria constructoare de m aşini va tre b u i să sporească in superioară, corespunzător e xig e n ţe lo r po pu laţie i. Va creşte unor rase de animale cu un potenţial de producţie ridicat,
Extracţia de gaz metan va ajunge în 1975 la 22 — 24 continuare si să perfecţioneze producţia de m a te ria l ru la n t, în mod substanţial fa b ric a ţia de a rtico le de m enaj din sticlă, ’lo to da lă, se va acorda o atentte sporită cerce tă rilo r p rivin d
m iliarde mc, urm ărindu-se utilizarea ra|ională a presiunii p rin realizarea de locom otive Diesel de viteze şi p u te ri spo­ porţelan, faia nţă, precum şi dc b u n u ri m etalice de uz casnic. lu cră rile de îm bun ătăţiri funciare, îndeosebi cele do irig a ţii,
gazelor In zăcăminte şi m enţinerea unui grad norm al de a- rite şi p rin dive rsifica re a p ro d u cţie i de vagoane. In in du s­ In scopul v a lo rific ă rii m ai bune a resurselor de m a te rii folosirea unor metode moderne dc cultu ră intensivă în cîmp.
sigurarc cu rezerve. C apacităţile de transport penlru gaze tria de autovehicule vo r fi a sim ila te în fa b ric a ţie au tocam i­ prim e, va tre b u i sâ fie extinsă In m arc m ăsură folosirea fi­ în plantaţii, sere şi solarii. Institutele de cercetări aqricole
naturale vor fi m ărite, prin construirea în cin cina lu l 1971 oane de ton aj sp o rit şî autobuze de m are capacitate acţio­ b re lo r a rtific ia le şi sintetice, precum şi a în lo c u ito rilo r de vor fi p ro fila te ca u n ilă ti de cercetare şi p ro d u cţie ; ele vor
— 1975 de noi conducte şi prin montarea de staţii moderne nate cu m otor Diesel, precum şi d ife rite tip u ri de autove­ piele naturală. D ezvoltarea ca p a c ită ţilo r în in d u stria uşoară răspunde de organizarea producerii sem inţelor, a m ateria­
hicule specializate ; se va încheia procesul de inte gra re a
pentru com prim area gazelor în schelele de extracţie şi pe fa b ric a ţie i de a u toturism e în ţară. va tre b u i să aibă în vedere, în p rim u l rin d , asigurarea con­ lu lu i săditor şi a anim alelor de rasă.
traseele conductelor m agistrale. P ro fila re a în perspectivă a in d u s trie i constructoare de su m u lu i Intern . In cazul p ro d u cţie i pentru e x p o rt se va a ­ 3. In v iito ru l cincinal sc va îm bunătăţi zonarea produc­
Este necesar ca la elaborarea planului cincinal să sc corda o atenţie deosebită ce rin ţe lo r şi c o n ju n c tu rii pieţei ţiei agricole, asigurindu-sc o mal justă repartizare pe te ri­
m aşini va tre b u i să fie astfel rea liza tă In c it să asigure p a r­
analizeze în mod deosebit folosirea fondului de sonde în ticiparea intensă a acestei ra m u ri la înzestrarea tehnică a externe, nsigu rind u-se în c ît m ai m are m ăsură aco rd u ri şi toriu a cu ltu rilo r, speciilor şi raselor de animale, In concor­
extracţia de ţilc?î si gaze, a tu tu ro r m ijloacelor m ateriale şi contracte pe term en lung pentru vinzarea produselor şi im ­ dantă cn c o n d iţiile naturale, economice şi sociale.
econom ici naţionale, specializarea în pro du cţie şi dezvolta­
băneşti, în vederea creşterii clicien te i aceslora. p o rtu l de m a te rii p rim e necesare. N o ile cap acită ţi de pro du c­ O problemă esenţială care trebuie să stea permanent în
rea coo pe rării cu ţă rile m em bre ale C.A.E.R., cu celelalte ţie din in d u s tria uşoară vo r tre b u i dim ensionate in aşa fe l
3. E xtra c ţia dc că rb u n i vn tre b u i să atin gă un n ive l dc ţâ ri socialiste, precum şi cu a lte state. alenlla organelor centrale şi a u n ită ţilo r agricole o consti-
36 — 30 m ilioane tone in anul 1975 Sporul dc producţie în Ram ura c o n s tru c ţiilo r de m aşini va tre b u i sâ-şi spo­ îneît sâ asigure un so rtim e n t va ria t, o m ai m are a d a p ta b i­ lu ie conservarea si utilizare a raţionala a în tre g ii suprafeţe
v iito ru l cincinal se va realiza, în cea mai mare parte, pe rească din ce în ce m ai m u lt p a rticip a re a la e xp o rtu l ţâ rii, lita te la ce rinţele pieţei. întreaga a c tiv ita te a acestei ra m u ri agricole. In p rim ii ani ai cin cin a lu lu i vor fi term inate lu cră­
seama extracţiei de lig n it din exploatări la zi de mare capa­ cu produse eficiente, de tehnicitate ridicată va fi o rien ta tă în d ire cţia în tă ririi la tu rii c a lita tiv e . îm b u ­ rile dc introducere a cadastrului funciar şi de orqanizare a
citate, cu grnd înalt de mecanizare. V or fi perfecţionate In vederea rea liză rii ritm u rilo r de dezvoltare a produc­ n ă tă ţirii generale a re zu lta te lo r econom ico-financiarc. te rito riu lu i. în toate unităţile; agricole.
procesele tehnologice de preparare a cărbunilor, în vederea ţie i în c in c in a lu l v iito r, se v o r lua m ăsuri pentru u tiliza re a 13. In d u s tria a lim e n ta ră va tre b u i să prelucreze, în tr-o 4. Va trebui continuată politica de dezvoltare susţinută
o b ţin e rii în canlităti sporite a unor sortim ente superioare. deplină a c a p a c ită ţilo r de pro du cţie ; în fiecare u n ita te tre ­ p ro p o rţie m ai m are şi cu randam ente sporite, resursele de a a c tiv ită ţii în tre p rin d e rilo r agricole de stal, astfel îneît a-
In mod deosebit vo r trebui luate măsuri pentru m ărirea buie sâ se ajungă la folosirea intensivă a s p a ţiilo r de p ro ­ m a te rii prim e agricole. P ro d u cţia în tre p rin d e rilo r din aceas­ ccslca să devină u n ilă ti model din punct dc vedere al orga­
producţiei de ră rb u n i cocsificabîli. ducţie, a m a şin ilo r si u tila je lo r, a tim p u lu i de lu cru , să sc tă ra m u ră va fi în 1975 cu 35— 40 la sută m ai m are dccît nizării, al m etodelor de cu ltiva re a pă m fn lu lui şi de creştere
în 1970, asigurîndu-se creşteri însem nate la carne, lapte şi a anim alelor, al producţiei la hectar si pe animal, al p ro ­
Pentru îm bunătăţirea ap rovizion ării populaţiei cu com ­ obţină p a ra m e tri teh nici şi econom ici la n iv e lu l cap acită­
d e riva te le acestor produse, la conserve de fru cte şi le gu­ d u c tiv ită ţii m uncii şi re n ta b ilită ţii producţiei ; num ărul do
b u stib ili solizi şi tnîocuiren treptată a lem nului de foc — ţilo r s im ila re din străin ătate.
destinat v a lo rific ă rii superioare In producţia industrială — Este necesar, totodată, să fie dezvoltate şi dotate sectoa­ me, ulei com estibil, berc şi altele. C oncom itent, va spori şi salariaţi in ferm ele agricole de stat va trebui să ajunqă ia
se va dezvolta fabricaţia dc brichete din cărbune şi se vor rele de concepţie ale uzin e lo r constructoare de m aşini in fa b ric a ţia de .produse a lim e n ta re în în tre p rin d e rile agricole n ive lu l u n ită ţilo r sim ilare din tari cu agricu ltură dezvoltată.
produce In can lită ti sporite cărbuni înn obilaţi scopul m o d e rn iză rii şi p e rfe c ţio n ă rii con tinu e a m a şin ilo r şi de stat şi în cooperativele agricole de producţie, p rin p re ­ Este necesar ca În tre p rin d e rile agricole de stat “ să aducă o
lucrarea unor c a n tită ţi m ai m a ri de m a te rii p rim e din re ­
4, In concordantă cu necesităţile economiei, producţia u tila je lo r fa b rica te şi m e n ţin e rii acestora la un nivel teh­ c o n trib u ţie mai mare, pc măsura m ijloacelor de care dispun,
de energic elcclrică va creste in 1975 la 55 — 57 m iliarde nic co m p e titiv pe pieţele externe, A c tiv ita te a de cercetare surse p ro p rii ; creşterea p ro d u cţie i de conserve de fru cte şi la creşterea producţiei şi a fondului centra! dc produse a­
legum e va fi realizată, în cea m ai m are m ăsură, in capa­ gricole Se va intensifica procesul de p ro liln re a ferm elor
kW h, iar producţia de energie term ică — destinată consu­ ş tiin ţific ă se va rea liza în strînsâ legătură cu d ire c ţiile de c ită ţi m ici co n stru ite pe lingă aceste u n ită ţi.
m ului In industrie, agricultură şi pentru încălziri urbane — dezvoltare ale in d u s trie i constructoare de m aşini, e lectro­ şi în tre p rin d e rilo r po baza concentrării şi specializării pro­
va ajunge la 55 — 57 m ilioane gigacalorii. te h n ic ii, e le ctro n icii, m eca nicii fin e şi in d u s trie i optice ; se O ate nţie deosebită va tre b u i acordată cre şte rii produc­ ducţiei. Va fi extinsă construcţia de u n ilă ti de tip industrial,
va u rm ă ri îndeosebi elaborarea de echipam ente de în a lt ţie i dc peşte, p rin a cţiu n i susţinute pe ntru v a lo rific a re a m ai va continua organizarea de ferme pentru producţia do carne,
In anii I97| — 1975, se vo r lua măsuri penlru punerea intensă a resurselor din in te rio ru l ţâ rii şi dezvoltarea pes­ de ouă si de lapte, sc va dezvolta prelucrarea industrială a
In funcţiune. în ccnlralcle cleclriec, a unei puteri instalate n iv e l tehnic, care asigură va lo rific a re a superioară a m e ta lu lu i, c u itu lu i oceanic. Va fi în to cm it, in cursu l acestui an, un produselor agricole
noi de 5 400 — 5 8n0 megawaţi, din care ap roxim a tiv o tre i­ folosirea e ficien tă şi m odernizarea c a p a c ită ţilo r de p ro d u c­ Producţia globală a în tre p rin d e rilo r a q rico lr
ţie In in d u s trie şi în alte ra m u ri ale econom iei naţionale. program com plex pe ntru dezvoltarea p is c ic u ltu rii şi sc va
me in hidrocentrale. crea un organism specializat care sâ aibă a trib u ţii şi sâ creşte în perioada 1971 — 1975 tată de cei cil
5 In d u s tria sid eru rg ică se va dezvolta în dire cţia creş­ P en tru ca sectoarele in d u s trie i c o n s tru c ţiilo r de m aşini sâ răspundă de întreaga a c tiv ita te din acest dom eniu. rio ri cu 40-45 ta sută. Producţia vegetată se
te rii rapide ,a producţiei de metal şi îm bun ătăţirii substan­ fie dezvoltate în tr-o concepţie de largă perspectivă, pe baza P entru a satisface in c o n d iţii to t m ai bune cererea , 86-40 la sulă ; in 1975 sc vor realiza 3,4-3,7 n
ţia le a s tru c tu rii acesteia, p rin fabricarea un or sortim ente stu d ie rii m u ltila te ra le a ce rin ţe lo r pieţei in te rn e şi externe, p o p u la ţie i de produse alim en tare, este necesar sâ sc adopte de cereale Producţia anim alieră va spori cu 41
valoroase care să satisfacă 1n con diţii din ce în ce mai bune vo r fi elaborate — o dată cu v iito ru l plan cin cin a l — pro ­ m ăsuri care sâ ducă la îm bogăţirea so rtim e n te lo r, creşte­ efectivele de animale vor ajunge în 1975 la 80
cerinţele de metal ale economiei. In anul 1975 se vor p ro ­ gram e speciale p riv in d dezvoltarea e le ctro te h n icii, e le c tro n i­ rea p ro d u cţie i dc sem ifa brica te cu lin a re , rid ica re a c a lită ţii bovine, din care 400-420 mii dc vaci şl juninci,
cii, m a şin ilo r-u n e lte , m eca nicii fin e şi in d u s trie i optice, u ti­
duce 10 — 10,5 m ilioane tone dc otel, 7,2 — 7,5 m ilioane la je lo r tehnologice şi a u tila je lo r pe ntru con stru cţii. produselor, extin de rea reţelei dc sp a ţii şi m ijlo a ce de tra n s ­ oane de porcine si l,5-!,6 m ilioane de o v in e ;
tone de lam inate şi 1,0 — 1,1 m ilioane tone de ţevi j in p o rt frig o rific e şi ap rovizion are a ritm ic ă a pieţei în to t păsări va alinge 17 18 m ilioane, asiqurindn-sc (
cincinalul v iito r se va dezvolta producţia de feroaliaje. 9. In d u s tria chim ică trebu ie sâ ocupe un loc p rin cip a l cursul a n u lu i. rite dc ouă si carne de pasăre.
Dezvoltarea in du striei constructoare de maşini, orien ta­ fn dezvoltarea econom iei, ţin în d seama de m a te riile p rim e 14. In in d u s tria locală de sfat, p ro d u cţia va creşte pînâ Paralel cu participarea crescîndă la forma
rea ci spre ram u rile moderne, de înaltă tehnicitate, cer în existente in ţară, de c e rin ţe le crescînde de produse chim ice în anul 1975 cu 52— 54 la sută faţă de anul 1970, p rin v a lo ­ central de produse agricole, va continua^ orga
pentru consum ul in te rn şi de p o s ib ilită ţile de e x p o rt pe care
mod im perios creşterea accenîuală a producţiei de oţeluri lc creează. P roducţia acestei ra m u ri va creşte pînâ în 1975 rific a re a m ai bună a resurselor locale de m a te rii p rim e şi u n ilă ti specializate care să producă seminţe, rr
de calitate, lărgirea substanţială a gamei m ărcilor de oteluri m ateriale din toate zonele ţâ rii. Va tre b u i sâ crească a p o r­ lo r şi anim ale de marc valoare bioloqică peni
cu 05— 92 la sută, în tr-u n ritm m ediu anual de 13—14 la
de înaltă rezistentă, inoxidabile, o te lu ri pentru scule şi tu l acestui sector la p ro du cţia de b u n u ri de consum de serie în tre g ii ag ricu lturi.
sută, îndeosebi pe baza c h im iz ă rii gazului m etan, a p ro d u ­
rulm enţi Pină în 1975 va trebui să se ajungă la o p ro d u c ţie m ică, la acoperirea ne ce sită ţilo r econom iei cu m ateriale de 5. C ooperativele agricole de producţie trob i
selor pe tro lie re şi v a lo rific ă rii resurselor de sare.
de o te lu ri aliate do 1 -), 1 m ilioane lonc. îm bunătăţirea sub­ P rod ucţia de îngrăşăm inte chim ice va ajunge în anul co n stru cţii ; in d u stria locală va dezvolta cooperarea cu în ­ dezvolte ca unilă ti productive puternice, să v<
stanţială a s tru ctu rii producţiei do metal trebuie considerată tre p rin d e rile republicane. în realizarea un or repere, suban- mod intensiv terenul agricol, baza tehnică-m aier
1975 la 2 200—2 400 m ii tone, u rm â rin d u -se asigurarea pen­
ca o sarcină principală o siderurgiei în/ v iito ru l cincinal. tru ne voile a g ric u ltu rii noastre a urnii raport norm al între sam ble, şi piese de schim b. de muncă de care dispun, să participe în mai r
C apacităţile pentru producerea şi lam inarea o te lu rilo r îngrâşăm intele cu azot şi cele cu fosfor ; va tre b u i lă rg ită A c tiv ita te a de p ro du cţie a cooperaţiei m eşteşugăreşti va la form orca fondului central de produse agrico n
de calitate vor fi astfel dim ensionate Sncît să asigure p ro ­ gama de produse pentru com baterea d ă u n ă to rilo r şi va spo­ fi orien ta tă , cu precădere, spre produse, lu c ră ri şi se rvicii principalei a cooperativelor agricole o constituie
ducerea unei game variate dc sortim ente şi vor fi realizate ri producţia de b io s tim u la to ri şi m edicam ente de uz vete­ executate Ia com andă pentru populaţie, realizarea de b u n u ri p ro du cţiei şi reducerea c h e ltu ie lilo r pe unitatea
prin dezvoltarea u n ită ţilo r existente si crearea unor capa­ rin a r. ‘ de consum in serie mică pe ntru fo n d u l pieţei şi pe ntru Se estimează că. Sn perioada 1971 - - 1975, prodc
cităţi noi în siderurgie şi pe lingă m arile uzine construc­ Va creşte pro du cţia de fib re şi fire chim ice, cu deose­ export, lă rg ire a pro du cţiei de a rtă populară şi a rtiza n a t ; agricolă e cooperativelor va creşte cu 35-40 la ;
toare de maşini, consum atoare ale acestor produse. b ire a celor sintetice. P ro d u cţia de mase plastice va fi o r i­ se va dezvolta, de asemenea, p ro du cţia de piese, subansam - cei cinci ani anteriori. Intr-un ritm mal rid icat >
In vederea satisfacerii în lr-o măsură mai mare a nece­ entată spre realizarea de noi so rtim e n te — po lie tile nă de ble si produse în cooperare cu în tre p rin d e rile de stat. V o lu ­ sporească producţia anim alieră, care oferă largi
sarului de cocs, vor fi luate măsuri penlru realizarea în joasă presiune, poliesteri şî a lte ră şin i sintetice ; se va dez­ m ul a c tiv ită ţii p ro d u ctive din acest sector va creşte în c in c i­ penlru m ăiirca v e n itu rilo r băneşti ale cooperativi
termen scurt a unor noi capacităţi de fabricare a cocsului volta în co n tin u a re fa b ric a ţia de p o lic lo ru râ dc v in ii, p o lie ­ na lu l v iito r cu 48— 58 la sută. dezvolta ferme specializate pentru producţia de
care să folosească şi cărbuni dc m ărci in fe rio a re ; vor fi tile n ă dc în a ltă presiune, p o listire n şi a lte m a teriale pen­ Se vo r lua m ăsuri p e ntru extin de rea m u n c ii la d o m ic i­ de porc şi de pasăre, cu deosebire In ju ru l oraş
reluale şi intensificate cercetările pentru a produce mai m ult tru înlocuirea m etalelor, le m n u lu i şi a pielei, precum şi pen­ liu . a tît dc către u n ită ţile cooperaţiei m eşteşugăreşti si ale dorea unei mai bune ap rovizion ări a populaţiei >
cocs din cărbuni indigeni. Cercetarea ştiin ţifică se va ocupa tru satisfacerea n e vo ilo r sporite de am balaje ale econom iei. cooperaţiei de consum , cît si de către unele în tre p rin d e ri produse
La repartizarea rezultatelor obţinute, coopei
în mare măsură de problem ele reducerii consum ului de cocs, In in d u s tria cau ciu culu i sintetic, p ro du cţia va tre b u i sâ spo­ in d u s tria le şi o rg a n iza ţii com erciale de stat. Această form ă buie să lină seama In mod permanent de necesite
extin de rii u tiliz ă rii gazului melon în furnale, elaborării de rească în special pc seama în s u ş irii In fa b ric a ţie a unor noî de p ro du cţie oferă la rg i p o s ib ilită ţi pe ntru îm bog ăţire a ga­ fondului dc acumulare, o avuţiei obşteşti — co
oteluri cu caracteristici superioare, rid ic ă rii ca lită ţii şi c ită ­ sortim ente, cu ca ra cte ristici superioare, destinate sâ în lo ­ m ei so rtim e n te lo r de b u n u ri de consum şi a rtic o le lo r de a r­ (iată a de zvoltă rii şi consolidării lor economice
rii de noi sortim ente dc produse siderurgice cuiască în p ro p o rţie însem nată consum ul de cauciuc na tu ra l. tizanat, cu in v e s tiţii m ici şi chel tu tel i de regie scăzute, pen­ sistem atice a v e n itu rilo r cooperatorilor ; principa
Prin înzestrarea sideru rg ici cu echipamente moderne, de Se va dezvolta fa b ric a ţia de produse sodice pentru a­ tru u tiliza re a m ai bună a resurselor de m uncă din uncie ve n itu ri ale co o pe ratorilor trebuie să o constituie munca de­
înaltă perform antă, extinderea autom atizării. prom ovarea coperirea consum ului in te rn şi sporirea c a n tită ţilo r pentru lo c a lită ţi şi zone. pusă in cadrul cooperativei agricole de producţie
te h n o lo g iilo r avansate şi perfecţionarea organizării m uncii exp ort, îndeosebi la sodă caustică. Va fi s p rijin ită a ctivita te a m ic ilo r m eşteşugari, rrc in - In vederea v a lo rific ă rii mai de pline a' resurselor mn-
va trebui să se asigure consum uri spccilice. in dici de ca li­ P aralel cu creşterea in d u s trie i chim ice de bază, este du -li-se p o s ib ilită ţi sporite de a p rovizion are cu uncie m a­ te ria le existente în cooperative şi fo lo s irii mai eficien te in
tate şi de utiliza re a agregatelor, com parabili cu cei o b ţin u ţi necesar sâ se dezvolte şi sâ se d ive rsifice chim ia fin ă şi de teria le . i cursul a n u lu i a fo rţe i de muncă, se vo r dezvolta sectoare
m ic tonaj. V o r tre b u i analizate p o s ib ilită ţile m ă ririi produc­
la in sta la ţii sim ilare pe plan m ondial. Pe această bază. in dc pre lu cra re şi se m iin d u stria liza re a fru cte lo r, legum elor
cincinalul v iilo r se vor asigura în siderurgie sporirea e fic i­ ţie i dc c o lo ra n ţi p rin cooperare cu firm e străine, pe ntru a şi a lto r produse agricole, precum şi a c tiv ită ţi anexe. Se voi
asigura, pe această calc, acoperirea in ce.i m ai m arc m ă­ A g r i c u l t u r a
entei in v e s tiţiilo r, creşterea mai acccnlualo a p ro d u ctivită ţii in te n sifica a c ţiu n ile şi a c tiv ită ţile intereooperatiste, in d i­
sură a n e voilor econom ici. P rod ucţia de m edicam ente va fi
m uncii şl reducerea ch e ltu ie lilo r de producţie. o rie n ta tă spre satisfacerea consum ului in te rn ; vo r îi e x a m i­ recţia re a liz ă rii unor lu c ră ri de îm b u n ă tă ţiri funciare, o r­
6 In ra m u ra m e ta lu rg ici neferoase se va dezvolta in g a n iză rii de in g râ şâ to rii de anim ale, de m agazine pentru
nate p o s ib ilită ţile de cooperare cu firm e străin e p e n lru fa ­ 1 In anii 1971 — 1975 sc vor lua măsuri ca producţia
ritm susţinut producţia de alum iniu, care va ajunge in 1975 desfacerea produselor şi altele.
b rica ţia dc m edicam ente cu desfacere certă pc pieţele e x ­ globală agricolă să crească cu 28-31 la sulă fotă dc media
la 180-200 m ii tone, folosindu-sc tn mai mare măsură resu r­ terne. an ilo r 1966 — 1970. Cerealele vor continua să deţină locul S ta tu l va acorda şi în v iito r coope rativelor agricole un
sele interne de m aterii prime. Va trebui să se urgenteze V o r fi lu ate m ăsuri pentru econom isirea j>c toate căile p rincip al în producţia vcgelală, ajungind în anul 1975 la s p rijin m u ltila te ra l, pe lin ia m ecanizării, c h im iz ă rii şi ir i­
in tra re a în fu n cţiu n e a uzinei de prelucrare, să se extin dă a m a te ria lu lu i lemnos de râşinonse, asigurîndu-se astfel 17,5-18,5 m ilioane tone. Totodată va creşte producţia dc g a ţiilo r, a a s ig u ră rii unui m a te ria l biologic valoros, a asis­
gama de aliaje din alum iniu, asigurîndu-se astfel v a lo rifi­ ten ţe i tehnice şi a co rd ă rii dc credite in c o n d iţii a va n ta ­
dezvoltarea pro du cţiei de celuloză şi scm icoiuloză la 650— plante tehnice, se va îm bunătăţi calitatea acestora, vor spori joase.
carea superioară a m etalului şi realizarea exportului de
6H0 m ii tone in 1975. P rod ucţia dc h îrtie şi cartoane va creş­ randam entele 'la heclar. Producţia globală animală va spori
alum iniu, în principal sub formă dc produse prelucrate. te cu 40— 43 la sută. sporind mai rapid producţia de ca rto a ­ în anii cin cin a lu lu i urm ător cu 25-28 la sulă. Electivele dc 0. în tre p rin d e rile p e n tru m ecanizarea a g ric u ltu rii
P e n lru sporirea p ro d u cţie i dc cupru, p lu m b şi zinc. sc anim ale urmează să ajungă în 1975 la 6,3-6,5 m ilioane de v o r fi o rie n ta te in co n tinu are spre creşterea c o n trib u ţie i lor
im pune accelerarea descinderii de noi m ine, extinderea ca­ ne pentru am balaje. bovine, 9,5-10 m ilioane de porcine, 14,5-15 m ilioane ovine, la sporirea p ro d u cţie i agricole, la consolidarea şi dezvolta­
'fin in d scama de vo lu m u l m are de in v e s tiţii ce se va
p a c ită ţii un or m ine existente, creşterea vitezei de în a in ta re aloca in d u s trie i chim ice, este necesar sâ se analizeze tem ei­ iar num ărul păsărilor va fi de 75-78 m ilioane. In perioada rea coo pe rativelor agrico le de producţie.
în abataje şi îm bunătăţirea teh nolog iilor de extracţie, dc nic costu rile lu c ră rilo r realizate pînâ în prezent in vederea urm ătoare trebuie asigurată dezvoltarea mai rapidă a şeplo- în tre p rin d e rile pe ntru m ecanizarea a g ric u ltu rii vo r tre ­
preparare şi prelucrare, organizarea pe scară mai largă a re d u ce rii acestora, am plasînd in m ai m are m ăsură in sta la ­ lu lu i în sectorul socialist, penlru ca acesta să deţină p rin c i­ bu i sâ se preocupe m ai m u lt de reducerea term enelor de
v a lo rific ă rii m etalelor neferoase din deşeuri şi din cenuşile ţiile în aer lib e r, cli-m inînd exa ge rările in dim ensionarea pala pondere în totalul efectivelor de animale executare a lu c ră rilo r agrico le şi îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii lor,
de realizarea acestora în perioadele «agrotehnice optim e ;
de p irită . s p a ţiilo r productive, a la bo ra to a re lo r uzinale şi a construc­ Pentru realizarea ca n tită ţilo r de fu ra je necesare creşterii
P rin prelucrarea com plexă a m in e re u rilo r, se va dez­ efectivelor şi a producţiei animale, plantele de n u lrc t vor vo r fi luate m ăsuri p e n lru în tă rire a ro lu lu i con tra ctelo r in
volta pro du cţia de seleniu şi cadm iu şi se va trece la re ­ ţiilo r anexe neproductive. re la ţiile cu cooperativele agricole. în tre p rin d e rile pentru
P entru în d e p lin ire a s a rc in ilo r legate de dezvoltarea fi amplasate în mai mare măsură pe teren uri irigate şi se m ecanizarea a g ric u ltu rii vo r p a rticip a în tr-o m ăsură spo­
cuperarea vanadiu! ui din b a u xită în acelaşi tim p . va în ­
in d u s trie i chim ice va tre b u i sâ fie îm b u n ă tă ţită activita tea va mări suprafaţa destinată c u ltu rilo r duble. rită la deservirea şi a a lto r o rg a n iz a ţii socialiste din raza
cepe pro du cţia dc m etale sem iconductoare si e x lra p u re ne­ Va fi elaborat un program pentru sporirea producţiei
cesare in d u strie i electronice si electrotehnice, v a lo n fin n ri de cercetare şi proiectare. Se va u rm ă ri eu deosebire in te n ­ lo r de a ctivita te , precum şi .a p o p u la ţie i săteşti. O ate nţie
sifica rea c e rce tă rilo r p riv in d elaborarea dc noi produse păşunilor şi fînetelor naturale prin tr-o mai bună întreţinere, deosebită trebu ie să se «acorde o rg a n iz ă rii m ai bune a p ro ­
cerce tă rile efectuate in ţară cu ltiva re şi adm inistrare a aceslora.
7 In in d u s tria e x tra c tiv ă a m in e re u rilo r n cm cta lîfcrc. pe ntru care dispunem de m a te rii prim e, realizarea de în lo ­ d u cţie i şi a m un cii, rid ic ă rii g ra d u lu i de folo sire a bazei
cu ito ri ai m etalului şi lem nului, de fire şi fibre te x tile sin te­ O largă extindere va trebui să capete industria dc nu­ lehnice, sc vor lua m ăsuri pentru utilizare a deplină, tn d i­
a produselor abrazive şî cărbunoase, sc va pune accentul tre ţu ri combinate, orgonizindu-so atît fabrici mari, cit şi u n i­
pe extinderea v a lo rific ă rii zăcăm intelor de eaolin, fcldspat. tice. dc noi ca ta liza to ri, co lo ra n ţi, m a te ria le an lico rosivc şi tăţi mai m ici pe lingă în tre p rin d e rile agricole de stal şi co­ fe rite «activităţi econom ice, a tim p u lu i de lu cru al m ecani­
d ia lo in ilâ , bentonitâ, talc. n is ip u ri si va începe exploatarea clcctro izo ln n te ş a. ; se vo r a m p lific a cerce tă rile p riv in d operativele agricole de producţie. z a to rilo r pe întreg p a rcu rsu l a n u lu i. T rebuie a cţio n a t în
ză că m in tu lui de sulf. P en tru satisfacerea c e re rilo r sporite si prelucrarea com plexă a h id ro c a rb u rilo r. O deosebită atenţie va trebui acordată le g u m ico llu rii con tinu are pentru reducerea c h e ltu ie lilo r de în tre ţin e re şi
în continuă d ive rsifica re de produse ncm e ta life rc, vo r tre ­ M in is te ru l In d u s trie i C him ice tre b u ie sâ asigure p ro ­ exploatare, astfel îneît, din p rim u l an al c in c in a lu lu i 1971 —
iectarea tehnologiei si a u tila je lo r specifice, precum şi o îm ­ pentru a se asigura satisfacerea în cît mai bune co n d iţii şi 1975, pe întreaga reţea a în tre p rin d e rilo r pe ntru mcc«ini-
bui extinse te h n o lo g iile m oderne de în n o b ila re a m in e re u ­ în tot cursul anului a n e voilor (le legume ale populaţiei şi
rilo r, care să co n trib u ie la lă rg ire a gamei de produse şi r i­ bina re m ai strînsâ în tre activita te a de cercetare şi cea de a cerinţelor de export. Se vo r lua măsuri pentru sporirea zarea a g ric u ltu rii să se acopere c h e ltu ie lile din v e n itu rile
proiectare. p ro p rii.
dicarea c a lită ţii acestora 10 In d u s tria m a te ria le lo r de co n stru cţii va f i orien ta tă , substanţială a producţiei, lărgirea sortim entelor şî îm bună­ 7 M e m b rii co o p e ra tive lo r agricole dc pro du cţie vo r fi
In dom eniul produselor cărbunoase. v o r fi m â n ie ca­
în c in c in a lu l v iito r, spre o dezvoltare rapidă, care sâ satisfa­ tăţirea c a lită ţii ; se vo r extinde c u ltu rile tim p u rii în solarii s p rijin iţi pe ntru a spori p ro du cţia de pe lo tu rile personale,
p a cită ţile dc producţie, îndeosebi pe ntru satisfacerea nece­ şi sere şi se vor introduce noi soiuri de marc pro ductivitate.
s ită ţilo r spo rite de electrozi ale in d u s trie i m etalurgice şi că ce rinţele crescînde determ in ate de program ul am plu de precum şi p ro du cţia de carne, lapte şl ouă.
in v e s tiţii productive, de lo cu in ţe şi ob iective social c u ltu ra ­ Producţia (le legume va creşte pînă în anul 1975 la 4-4,1 m i­ G ospodăriile ţă răn eşti necooperativizate, d in zonele de
rh im ice ; se va dezvolta şi m oderniza producţia dc a b ra ­
le, sâ asigure cere rile p o pu laţie i. V o r fi dezvoltate capaci­ lioane tone. deal si m unte, vo r fi a ju ta te în dezvoltarea p ro d u cţie i, p rin
zive destinate in d u s triilo r prelucrătoare. tă ţi speciale în vederea fa b ric ă rii de produse pentru export. In v itic u ltu ră şi pom icultură, concom itent cu crearea de acordarea asistenţei tehnice pe ntru va lo rifica re a m ai de­
8 In d u s tria c o n s tru c ţiilo r dc m aşini va fi consecvent n-
rie n ta tâ spre p ro d u c ţii de înaltă teh nicita te , in vederea P roducţia de m a te ria le de co n stru cţii va tre b u i sâ crească noi p la n ta ţii vor fi întreprinse la rgi acţiuni pentru ridicarea p lin ă n su p ra fe ţe lo r de livezi, păşuni şl fin e ţe na turale,
p ro d u c tiv ită ţii live zilo r şi v iilo r existente, pentru combaterea
precum şi a p o s ib ilită ţilo r de sporire a e fe c tiv e lo r şi pro ­
in tr-u n rrtm m ediu anual de 12— 13 la sută Se va acorda
echipării cu tehnică modernă a economici, v a lo rific ă rii su­ o m are atenţie d iv e rs ific ă rii so rtim e n te lo r, a tît p rin re a liz a ­ ducţiei «animale. P entru înd ru m are a a c tiv ită ţii în acest sec­
perioare a m e ta lu lu i, fru c tific ă rii concepţiei tehnice p ro ­ rea de m a te ria le si elem ente noi de co n stru cţii, p rin tre care dăunătorilor, In aşa fel Incit să stf obţină producţii mari şi tor. în cad rul C o n s iliu lu i S up erior al A g ric u ltu rii se va or-
economice.
p rii. cre şte rii c o n trib u ţie i acestei ra m u ri la extinderea
şi cele d in m a te ria le plastice, cît şi p rin introducerea in ganizn un co m p artim e nt special, care sâ ţin ă seama de ne­
s c h im b u rilo r economice externe. fa b ric a ţie a un or noi tip u ri de cim e nt, de m ateriale uşoa­ Paralel cu m ăsurile de intensificare a producţiei, se va voile go spo dă riilo r ţărăneşti necooperativizate, în ce p r i­
P roducţia in d u s trie i c o n s tru c ţiilo r dc m aşini va tre b u i re pe ntru zid ărie şi de m a teriale izolatoare ; va fi lă rg ită dezvolta baza m aterială şi se va îm bunătăţi activitatea dc i t e m a te ria lu l săd itor v itip o m ic o l, sem inţe d in so iu ri va ­
să crească în c in c in a lu l v iito r cu 72-76 la sută, in tr-u n va lo rifica re a legum elor şi fructelo r j va fi extins sistemul
gama so rtim e n te lo r de pre fa b rica te . In în d e p lin ire a acestor loroase. insectofungicide
ritm m ediu anual de 11,5— 12 Ia sută. „ _ obiective, o c o n trib u ţie im p o rta n tă trebu ie sâ aducă cerce­ dc contracte ferm e cu pro ducătorii pe perioade mai Înde­ n. In vederea go sp o d ă ririi cu e ficie n ţă şl fo lo s irii m ai
Un o b ie c tiv m a io r tre b u ie să 1 con stituie dezvoltarea lungate, vo r fi luate măsuri penlru creşterea răspunderii fată
tarea ş tiin ţific ă proprie. depline a resurselor de apă. co m b a te rii e fe cte lor in u n d a ţii­
susţinută a un or su b ra n iu ri m oderne, cum sînt in d u s tria c- dc îndeplinirea contractelor. lo r şi în lâ lu ră rii c a la m ită ţilo r în perioada p re c ip ita ţiilo r
le cfro tclin icâ şi electronică, m ecanica fin a şi fa b rica ţia de P ro d u cţia de eim ont va ajunge la 13— 14 m ilioa ne tone. 2 In scopul creşterii producţiei agricole, va lo rifică rii
ia r cea de geam uri la 65— 70 m ilioa ne mp. Va spori p ro ­ c o n d iţiilo r naturale, fo lo sirii mai bune a resurselor de m un­ m axim e, voi ii exlinse lu c ră rile p e n tru regularizarea cursu­
m asini-u ne lle . rilo r de apă şi se vo r am enaja noi la c u ri de acum ulare eu
In d u s tria electrotehnică va creşte In tr-u n ritm de 1 ducţia de pre fa b rica te din beton şi d in alte m ateriale, cu că, în perioada 1971 • — 1975 se va accentua procesul dc folosinţă com plexă ; p e ntru irig a ţii, a lim e n tă ri cu apă, în
la sută anual, punîndu-se accentul pe producţia de m aşini grad rid ic a t de fin isa re , destinate pentru con stru cţia n o ilo r dezvoltare şi modernizare a bazei Ichnlco-m aterîale a aqri- scopuri energetico şa. P aralel v o r fi in te n sifica te a c ţiu n ile
electrice tra n sfo rm a to a re de fo rţă , ap ara ta j de în a lta şi obiective in d u stria le şi agrozootehnice, so cia l-e u ilu ra le şi e u llu ril. pentru raţio na liza rea co n su m u rilo r in u n ită ţile indu striale ,
joasă tensiune, precum si pe asim ilarea so rtim e n te lo r nece­ a d m in is tra tiv e , precum si producţia de panouri m a ri pentru Program ul de irig a ţii prevede amenajarea In urm ătorul elim in are a p ie rd e rilo r de apă, precum şi p e n tru amplasare,a
sare e le c trific ă rii, p rin tre care transfo rm a toare de to a n e con stru cţia de locuinţe, economi sin d u -se pe această cale cincinal a unei suprafeţe dc 1,3-1,5 m ilioane hectare, In care u n ită ţilo r m ari consum atoare în zone cu excedent dc apă
mare putere şi aparatură de tensiuni pînă la 400 kV. im p o rta n te c a n tită ţi de m aterial lem nos şî eroîndu-se con­ se includ şi am enajările ce vor fi executate prin cooperare în regim na tural. V o r fi luate, de asemenea, m ăsuri pen­
In d u stria electronică va creşte dc 2,2 — 2.4 ori. înde­ d iţii fa vo ra b ile pentru extin de rea in d u s tria liz ă rii co n stru c­ cu firm e s tră in e ; în anul 1975, suprafaţa amenajată penlru tru protejarea c u rs u rilo r de apă, epurarea apelor uzate la
osebi p rin dezvoltarea produ cţiei de aparate electronice in ­ ţiilo r ; In concordanţă cu p ro gra m ul de irig a ţii, va fi dez­ irig a t va ajunge la 2,2-2,5 m ilioane hectare. U n ită ţile a g ri­ ob iectivele in d u s tria le şi în centrele u rb a n e ; in s ta la ţiile de
du striale, de aparate de m ăsură şi con tro l electronice, de volta tă fa b rica ţia de tu b u ri de presiune din azbocim ent şi cole vor trebui să depună efo rtu ri susţinute pentru extin de­ epurare la noile ob iective in d u s tria le vo r tre b u i să fie d.ntc
m ijloace de autom atizare pcntVu înzestrarea in s ta la ţiilo r cu din Uelon p rcco m p rim a t Se va in te n sifica pro du cţia de rea am enajărilor de irig a ţii din resurse locale. Se vo r exe­ in fu n cţiu n e o dată cu in s ta la ţiile tehnologice princip ale.
echipam ente m oderne dc com andă, con tro l şi re g la j ; va m a te ria le izolatoare şi ceram ice, care sâ pe rm ită îm b u n ă tă ­ cuta noi lu crări de în d ig u iri şi desecări în Lunca D unării
spori de asemenea, cu p rio rita te , producţia de com ponente ţire a lu c ră rilo r dc iz o la ţii şi dc fin is a j, precum şi p ro d u c­ si pe rîu rilc interioare, lu cră ri de com batere a eroziunii so­
electronice de clasă profesională, sc va trece la producţia ţia de m ateriale refractare. lu lu i, de va lo rifica re a te re n u rilo r nisipoase şi sărăturoose,
de dispo zitive sem iconductoare pe bază de s ilic iu şi de c ir ­ V or fi luate m ăsuri în scopul re a liz ă rii de m ateriale de atragere a noi suprafeţe în c irc u itu l agricol. S i l v i c u l t u r a
cuite in te gra te ; se va organiza şi extin de producţia de a- uşoare, cu ca ra cte ristici c a lita tiv e superioare pentru in v c li- V or fi asigurate canlităti sporite de îngrăşăm inte c h i­
pnrate de ra d îo co m u n ica ţii p e ntru u tiliz ă ri profesionale. In lo ri. şi e la b o ră rii dc s o lu ţii con stru ctive ca ic sâ ducă la c- mice. icrbicide. inscclo-fungicide si hiostim nlatori, realizîn-
acelaşi tim p , se va lă rg i substanţial producţia te h n icii de conom isircn si înlocuirea le m n u lu i la acoperişuri. (lu-sc un preigres însemnat în procesul de chim izare com ­ In a n ii 1971— 1975, vo r tre b u i să sporească pre ocupările
ralcul electronice, p rin asim ilarea in fa b rica ţie a m asim lot P entru dezvoltarea producţiei dc m a teriale de construc­ plexă a a g ricu ltu rii ; cantitatea de îngrăşăm inte ce se va pe n lru conservarea, apărarea şi dezvoltarea fo n d u lu i fores­
cle rtro no -m e can icc şi electronice, precum şi a calcula toa­ ţii si d ive rsifica re a sortim e ntelor, se va elabora un program folosi în agricultură va ajunge în 1975 la circa 2 m ilioane tie r ; se va asigura un co n tro l sever asupra respectării n o r­
re lo r electronice dc capacitate m edie de durată — cuprinzând sarcini pe m in iste re si co n silii tone substanţă activă, revenind 180 190 kg pe un heclar do me or de exp lo atare im puse de gospodărirea judicioasă a
Producţia niaşinitor-im cllc va tre b u i să sporească de populare judeţene — care sâ ţină seama de nevoile în teren ar.ibil, v ii şî livezi. Programul de dezvoltare a pro ­ p ă d u rilo r Parchetele ce vo r fi puse în exploatare v o r fi
1 8—2 ori, u rm â rin d u se im b u o â tâ ţirca s tru c tu rii p rin rea­ perspectivă ale econom iei şi po pu laţie i, sâ asigure in tro d u ce ­ ducţiei de Îngrăşăm inte şi de alic produse chim ice penlru sta b ilite in rap ort cu p re ved erile a m e n a jam e nlelo r silvice,
lizarea d? m aşini şi agregate de înaltă teh nicita te , cu p a ra ­ rea în fa b ric a ţie f i consum a unor noi produse uşoare şi agricultura ta va elabora de comun acord de către M in is ­ (Continuare în pag. a 3-a)