Page 26 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI — DUMINICA 8 IUNIE 1969 Pag. 3
o
Plante medicinale Ceas cu producători din judeţele A „Noutăţi" la
rad şi Bihor.
Crişcior,
— Dar cei din
două orare Gurabarza care n-au piaţă 7 Petroşani
__ i#./?
£ D i n a u to g a ra de la Pe
— La noi, să nu mai vor
Q AG ENŢIA O.N.T. DE ficiazâ de 50 la sută redu LEUŞTEANUL început dulceag şi neplăcut, mai pra circulaţiei sanguine abdomi In autogara Brad se gă bim ! — ne spunea irila lâ o troşani a d is p ă r u t sa la dc
VA, filia le le O.N.T. Hune cere pe C.F.R. apoi aromat. Rădăcina conţine nale şi favorizează menstruaţie ; seşte un ceas, care arată gospodină de aici. Aduce ma- aşteptare. Plouă, bate vAntul.
produce diurezâ, înlesneşte e>-
două orare. Dacă te uiţi din
doara, Petroşani şi Brad au Leuşteanul, numit încă : buru multă scrobealâ, zahăr - mai a- peetoraţia şi calmează durerile spatele autogării la el, Ui prozarul" intr-o zi vreo 36 e căldură, le descurci cum
pus în vînzare locuri la o $ TEA TR U L DE STAT iană de lingoare, lusterneag, Ies loharozâ, răşină, acid ange cardiace de natură nervoasă de pui pentru sute şi sule poţi-
dihnă pe litoral, la Mam a DIN VALE A J IU L U I a p le contra zgaibei etc., Liebstockel lic, apă ; apoi oleu, destro-ter- (dr. B. I. Ficher). indică ora UI şi W ; dacă te de familii. Im parte-i! Mai <£ lAngă autogară e cercul
ia. Seriile încep în 8 şi în cat de cîteva zile înr-un (in limba germană), Liveehe (în duci fu sală. îţi arată 16,55. mare scandalul Mai bine apicol. In vitrină sînt exp u
19 iunie. Costul pe zi — de turneu prin staţiunile bal pinal, un fel de cineol, un ter- Eztractul de rădăcină de leuş Ceasul ăsta o fi indicind o nu i-ar fi adus. se tot felul dc unelte nece
la 35 la 50 de lei. Cazarea neoclimaterice din vecină limba franceză), Levisticum, of* pen ca şi esteri ai acizilor ace tean combate hidropizia, dure rele pentru două emisfere ? sare crescătorilor de albine.
rile vizicale şi cardiace.
se va face în hoteluri, iar tatea judeţului şi din judeţ, ficinale Kock (in limba latină), tic, valerianic şi benzoic. După dr. M. Walser, rădăci In orice caz, mersul auto Probabil pentru tovarăşul Dar s lu t $i figuri. Şi încă de
masa este asigurată la res cu savuroasa comedie „N e este o plantă care era cultivată Oleul de leuştean învechit na şi sâminţa de leuştean ajută buzelor nu se face după nici Virgil Bolcu, şeful C.LF., toate categoriile. Am fost la
taurante. S olicitanţii bene- vestele vesele din W indsor" dinaintea venirii romanilor pe ta întărirea şi dezvoltarea co unul din codrancle enigma nu-i nici un scandal. A u m un debit de tutun, fmi parc
a lui Shakespenre Turneul conţine acid mlristicinic, oldehi- piilor mai debili (sugarilor), for ticului ceas Dar călătorii plut Bradul de varză $t ga rău că n-am întrebat dacă
teatrului se va încheia la plaiurile Daciei. dă şi răşină. mării oaselor, ori contra ulcera care m u ou ceas. după care arc miere de vinzare.
Brad. Recoltarea leuşteanului, ca ră Medicina ştiinţifică consideră ţiilor la maturi. să se orienteze ? ta ... meniul ! 0 Petroşaniului i sc poa
dăcină, se face primăvara sau leuşteanul ca o plantă medici te spune, fără exagerare, o
Leuşteanul este şi un dezin
$ „D E C A LA JE IN OC- in septembrie-octombrle, iar nală folositoare prin excelenţă fectant puternic intern şi extern. Miercurea raşul Inrtiilor. Zilele trecute
CIDENT“ se numeşte car
Patru apărută în Editura ş tiin ţi frunzele şl ramurile înflorite se în bolile renale. Doctori ca Flam Bolrinul Dubu Andrei din frî- fluturau o file a hîrtii pe
tea lui Gheorghe Badrus
dei, Valea Ţibfeşului (117 ani),
străzi... Unde-or /i nostalgi
culeg în iulie şi august.
fică şi prezentă în lib ră rii. Compoziţio chimică dă acestei şi Kroeber, au susţinut că acţiu mi-a povestit că holera care a verzei cele coşuri ?
nea leuşteanului
se aseamănă
bîntuit în 1912-1913 în comune
dezvăluie „decala
zile de Cartea tehnologic'* dintre plante un miros specific, puter cu Rosmarinul. le : Spermezeu, Câian şi satele Miercuri, 4 iunie. La toa Să mai
ju l
te
unităţile de
şi
legume
SU .A. şi ţările Europei oc nic ca de ţelină şi un gust, la Leuşteanul activează şi asu din ju r a fost alungată numai fructe din oraşul Brad — la
cidentale. soluţiile propuse datorită buruienii de „zgaibâ". gară, la piaţă, in centru — aşteote ?
Acei care au mincat şi au făcut
neuitat pentru depăşirea lui. opini frecţii pe corp, cu Irunze de precum şi la Crişrior, varza /4ceasftS în tr e b a r e o tra n 5 -
ile m arxiştilor despre pers
pectivele „integrării**. Ac ŞTI AŢI leuştean, au scăpat de holeră şi albă de voră era la „înălţi Puterea... con mit prin noi minerii de la
(urmare din ziarul cesibilitatea stilu lu i cârtii Î ! A 0 0 9 s-au vindecat. me"'. Expusă la focuri vizi sectoarele Barza şi Dealul
bile şi mai şi scria, in une
ii r. 4416) perm ite unui cerc larg de Acest lucru mi-a fost confir le unităţi, că varză şi nu Fetii, ale I M. Barza. Centru
citito ri reflecţii asupra u mat şi de oameni virstnici din dicii de sugestii lui dc legume şi fructe din
Pornim apoi din nou. nor im portante probleme O FIR M A japoneză a con calc recent dc către Orga Viaşca şi Teleorman. altceva Ridichi, gulioarc, Brad şi mai departe între
cu forţele refăcute — ale lum ii contemnorane. stru it ccl mai mic televizor nizaţia Mondială a Sănătă Leuşteanul tăiat şi amestecat morcovi, mă rog. alte verde
cuci pinii la Cerna-sat Cartea se găseşte de vîn- din lume ? Ecranul său arc ţii, A ustralia ocupă in pre cu fâinâ de porumb bine pisat ţuri ce mai trebuie pe la ca Un grup dc excursionişti prinderii judeţene pentru va
mai avem cale lungă znre în lib ră rii la preţul de dim ensiunile unui tim bru zent prim ul loc în Iunie în şi dat ca furaj, la găini, cile sa omului — nict pomenea din Călan ne sesizează că lorificarea legumelor şi fruc
de strâ băi uf. 12 lei. poştal şi cintfircştc 880 g. ce priveşte num ărul v ic ti 10-20 grame din 2 în 2 sâptâ- lă. Nici cunoscutele cireşe... au trecut pe la bufetul telor Hunedoara-Deva. De
Ajungem la Valea lui ☆ melor accidentelor dc auto mini primăvara, vara şi toamna, — Astăzi pot să fac prin „ Zim brul" în ziua dc 18 mai ce o pun 7 Pentru că fn a -
h a n — vale largă îm £ F IL IA L A DIN DEVA R tU L care trccc prin ora mobil ? face ca ele să-şi mărească pro soare pe oricit că la cel pu ac. Au aşteptat foarte mult ccastă primăvară în afară
plini atu puternic in A ASO C IAŢIEI V lN A TO - şul W rngcrovcc din voievo ducţia de ouâ. Cu ajutorul aces ţin jumătate din familiile pină cind ospătară — după de... sirop, compot, conserve
trupul m u n ţilo r Mora RILOR ŞI PESCARILOR dalul l ’oznan (R .I\ Polonă), * tei plante se vindtcâ şi „Ciuma" din Brad, mai ales cele din multe rugăminţi — a venit (care se găsesc şi la chioş
ru $i Scărişoara din SPORTIVI a luat măsuri sc intersectează în unghi ASFIA A L IM este prim a găinilor. blocurile noi ale oraşului, să le ia comanda. Dar răs cul alimentar încă de astă
care-şi trage obirşia consistente pentru repopu drept cu un alt rîu — feno femeie din Pakistan care a Leuşteanul folosit şi in doze nu lipseşte i:arzo de la m a punsul ci a fost : „Mici nu toamnă), n-au putut cum pă
Traversăm piriul, ur larea apelor şi lacurilor de men unic în lume ? p rim it diploma dc Inginer ? mai mari, nu este toxic pentru să — glumea un cetăţean avem Bere m u este. Mai ra nimic dintre legumele,
căm puţin in susul lui, munte cu puîet de păstrăv- ★ In prezent, exemplul ei este om. Şi nici pentru organismul a care se trata in piaţă cu vir- doriţi altceva 7“ $i... a ple zarzavaturile şi fructele dc
apoi continuăm spre curcubeu. In lacul de acu A N U L acesta se va sărbă urm at de încă 12 tinere. şli de capră şi ardei iute, cat. sezon. Ba su n u greşim. In
stingă şi începem ascen m ulare de la Cincis. de p il tori Ia Samnrkand cea de-a nimalelor. Leuşteanul ucide doar cumpărat de la arădcnce. Din grupul de excursionişti 29 mai a c. a u fo s t a d u s e şi
siunea spre culme. prin dă. au fost ..colonizaţi" 2 '00-a aniversare a oraşu microbii, fiind un puternic de unul a vrut să scrie tn con c itc v a c â p ă ţîn i c/c varză tim
pădurea rară de foioa peste 400 000 puieţi. iar pe lui ? Cu acest p rile j a în zinfectant extern prin frecţionare Intr-adevăr aprovizionarea dica de sugestii şi propu purie. Numai că minerii nu
se. Ajunşi sus, desco cursul d u rilo r şi piraielor ceput restaurarea ruinelor PE 60 la sulă din supra şi intern consumat ca praf, ceai cu legume şi fructe de se neri. L-a oprit o altă ospă pot lua cu ei... varza in mi.
perim un adevărat şan din Valea Jiului peste eilorva monumente din lo faţa pâm intuluî apa sc află zon prin unităţile C.L F. este tară, apoi... a servit rapid vă. Ar vrea şi ei o ridiche
tier; galerii de cerce 250 000. Aşa că. o obligaţie calitate. dintre rare unul in cantitate insuficientă, iar şi ca adaus (condiment) in ali foarte deficitară — spunea miri şi berc ! 7 de lună, cartofi, ardei iuti.
tare. puţuri, şanţuri. cetăţenească pentru fiecare construit în 1434 dc nepo 5 la sută din populaţia pla mentaţie, ciorbe, supe etc. cu toată seriozitatea un to De cind acest mod dc o. . In depozit la C.LF. Brad
Găsim şi sursa zgomo dintre noi este să ocrotim tul lui Tamcrlan. netei noastre trăieşte în re varăş de la consiliul popular trata cu consumatorii 7 Ce sint. Pe cind şi la indemîna
tului care-l desluşisem această avuţie de lăcomia ☆ giuni pustii şi srm ipustii. GONZA GRIGORE orăşenesc. Avem noroc cu părere au lucrătorii bufetu cumpărătorilor ? Răspunde-
de departe: motoeom- braconierilor. P O TR IVIT datelor publi- lipsite dc apă ? hierborist piaţa neorganizatâ. că thu lui 7 ţi-le practic !
presoarc.lc care trimit
in galeriile subterane
aer proaspăt.
Peste tot viitoarea R E B U S tra c iic fo lclo rica — ...de Jos. cu I ru l presei ? 8,15 T e a tru ra d io
ba ln eoclim a te
m un cii este dominată noscuta staţiu ne Z a ra n d u lu l : 10). R A D IO fo n ic p e n tru co p il. „ A ră s ă rit
rică In m u n ţii
de onnien: cu căşti de L m a s — G ologani : 11). A flu e n t DEZLEGAREA un luceafăr, E m lnescu" ; o.nn
mineri. al O rln o c tilu i — D afin — D ansul | Cu paşi A va n p re m ie ră co tid ia n ă : 9.12
De la un inginer — sau m uzica : 12). L o ca llia te b a l PROGRAJVtUL 1 : 7,00 R adio A lb u m de m a driga le ; 9.30 D rog
şl
Jocul :
m t-e
cfntecul
10.00
băiat 1-înăr cu chipul neoclim ateric,*1 tn a p ropie m de JOCURILOR ju rn a l. S um a rul presei. B u le tin In te rp re ţi de m uzică uşoară :
B ixa d — C rustaceu — A bre vie re
plin de viată, aflăm că o 70 li 12 ’J m e dicalii ; 13). P renum ele u n u l m e tc o -ru fle r ; 7,10 C oncertul lltn c a C crbacev şl C ristia n Po-
in curind energia Cer- 4 2 3 4 6 7 s • .'V.' 4 ^ f ■ cunoscut a cto r — Oraş — Sta „Ce e iubirea“ I de gigant d im in e ţii : 8.00 R evista presei ; peşcu : 10.20 P agini celebre din
m uzicale ;
9.on
fl.lf)
Ilu s tra te
nci, cc se pierde fu 1 p; J ţiu n e sliuni.A In Dobrocea. R adlom agazlm il fe m e ilo r ; 9.30 opere ; 10.40 A 7-a artă ; n.oo
C oncert de d u m in ică d im in e a
lu ptă ru sfin cilc m u n 51 rzMTMi nn V E R T IC A L : n . B ariere — A O R IZ O N T A L : 1). Tabu — Iu A va n p re m ie ră cotid ia na : 9.42 ţă : 12,45 O rchestra de m uzică
L v iâ n L îi
2 i Iu b i : 2). Lo ca lita te în ap ropie re bite ; 2). In u til — A m o r ; 3). Ne j Timp dc secole produc C in iă fo rm a ţia „T h e R o llln p populară a R a d io ie lc v iz lu n li.
3 i# Lil de V a ira D nrnel — U n ita te de cunoscut ; 4). C— U — S tra n iu ; ! | voltat fără a suferi aproa- S tfines" : 10 00 o ra s a lu lu i : s o liş ti L u c re tla C lobnnu şl Radu
ţia şi tehnica s-au
dei-
greul a le ; 3). Traseu
tu ris tic —
5)
. Ura — lo ll — S ; 6). G rip a —
10 15 C fntcc. |oc sl voie bună :
S bnion : 13,oo Caleidoscop m u
cu ra tivă
S taţiun e
dc
b o lilo r
a
TAtlc ; 7). U n it — S — UA — A ;
In
m are :
M.05 De la
m unte.
4
5 m un a* J i r A r a . n n stom ac sltiuMA In b a zin ul h id ro 6) . RT — Im p o rta t ; 3). ERO — parlea ştiinţei. Pe fa mîj- N o u tă ţile sA p tilm ln li — m uzică zical ; 13.40 D in creaţia com po
din
j pe nici o influenţă
pe ntru
12 00
De
înn le
to ţi :
z ito ru lu i io n Vasllescu ;
14.os
M are :
S om eşului
g ra fic
a)
«).
R a d io ju rn a l.
13.00
13,1.5
S port ;
A lb u m u l vo cilo r celebre : H.4.*
I — FEE — I ; 10). Separat» —
-
P rh i Oenlta î — L o v it pe m a r
A ^
| locul secolului al XlX-lea,
La ho ră -n sat • 15 45 o m eln.
IV ; 11). A — TrâsA tura.
m ăsură
—
gini ? — In
aceeaşi
6 0 I □ M angalia la p e rife rie ! ; 5). U n i „Pentru voi, i raportul producţie-jliinţă uşoară : In 10 c in e stle elşih-A : d tr d tn ti^o m ie : 18.30 Panora
14.00 Estrada d u m in ica lă : 14.30
m ic — opera ; 17 20 M uzică u-
ţilo r va fi înhăm ată la ama n li unea In te rn a tio n a l/) a S tu d e n ţi j începe să se inverseze. D ra veselă : 17,00 M uzică popu şoarâ ; i',3 0 Caravana fa n tr-
trqgbă. pusă să mişte, 7 s lo r — Slav — A m b a rca ţiu n e de . Astăzi, in cadrul amplului lară : 17 15 V n rio iă ţ) m uzicale : 7.lcl : 10.30 L u c ră ri dc Johăn:i
în ‘ M o l
Cam eră
ag rem ent : 6).
rotoarele turbinelor şi 9 dova — A cope rita cu un stra t dragi copii“ ; proces al revoluţiei ştiin- 17,15—21.30 S nort M m uzică : Scbastian Bach ; 19.0.3 M uzică
să dea lumină şi forţă d ____ <£} gras : 7). Lo ca lita te cunoscuta O R IZ O N T A L : 1). Educaţie — l lifice-tehnice, ştiinţa se 20 10 T a bleta de seară, de M a po pulară : 19.13 T e a tru scurt.
E m inescia
20 ,10
Soreseu :
rin
pentru i noile aşezări şi 9 d p rln tr-u n re n u m it dans al fe te Con ; 2). M a tu ri — Vorne : 3). i dezvoltă mai rapid, se ri- na : 21,30 Revista şlagă relo r : A ccident Ia K m 23 : 21,00 S uită
construcţii industriale f0 w lo r — E xclam aţie : 0). La celă la lt Inim a — Polei ; 4). N u li — : dicâ in fruntea progresu- 22 00 R a d io ju rn a l : 22,10 Scoră dc ritm u ri ; 22.0(1 O Isto rie a
ru ra la
—
L o ca lita te
cap flt —
ce se vor ridica in sud- Străveche aşezare în Tara B lr- Sac — Siâ ; 3). ET — NC — Lăs : lui tehnic, determinind in de ro m a n 'c ru M ln B rala şl m u z ic ii tn capodopere com en
ta r ; CI. S — Ataşa — LE - I ;
Nfeuleseu :
M o
22 30
:
vc.siul patriei. ii § d 1 oXrî sel : f». Unda m(\r11 — S ituat» 7) . C inem atog raf : 8|. Ucenic — tr-o măsură considerabilă Georgp poetic : 22 40 C arn avalu l tată de G corge B ălan ; 22.40
m ent
In Valea lui Ivan. y în ir-o pădure de stejB rf şl fra Baie : 9). A m inat — R — RA ; ! succesele producţiei. A ritm u rilo r ; 0.03—5.00 Esfradfl S tu d io u l de poezie ; 23.41 M e
prin ridicarea unui ba 12 IM sin pc valea p îriu lu i Siştp.rovflt. 10). F — IE ~ Lac — Dam ; 11). i ceasta din urmă devine no cturn ă. lo d ii d n ta te dc T r ln l Lopez ;
dc
sLsMunea
un
m uzeu
poseda
Ine — M — T in ftra ; 12). Im tta -
rai. o dată cu produce O c ort» noptdnrA a zonei Făget — U) - Hon. . ; tot mai mult o formă spe- PR O G R AM U L II : 7.30 S um a
rea energiei electrice sc I____ m i _ C ornel Georgescu : 10). Sortate i alică a unui experiment 0.02—1.00 C oncert şlm fo n lc.
va forma şi un mare — A reda a g ric u ltu ri! r U>. Aşe j gigantic, iar experimentul
K V
zaţi — L o c u it de tiro le z i :
lac de acumulare ce se O R IZ O N T A L : 1). S taţiun e bal finA — T a ler — Delicat : "»). Din ♦pţpfon — CanA • — T re i : 13). Poştaşul | ştiinţific capătă proporţii
L * m arginea C o ru n d u h il ! — La
ta întinde pină depar ne oclim ate rica se/.nnlcră shuatâ B lb o rţcn l ! — In tre Pas şi ga j industriale.
te.. acoperind pentru to t in parlea sudică a tre c ă to rii lop — C in stita ; fi). Leah — RA* L o ca lita te balnear» în B anat — j Cîteva elemente in a
deauna locurile descrise m i/â u lu i. la poalele m u n te lu i cu puşi — Tace m uzică : 1) V alo Tn apropierea lo c a lită ţii Bala de ; cest sens sint edificatoare, S P E C T A C O L E
acelaşi num e — S taţiune. cunos roasă sta ţiu n e situată in bazi A ram », staţiunea are nu m eroa
mai sus. cuta pi in „B a lta d ra c u lu i" ; 2). nul sup erior al Som eşului Mar*» se Izvoare m e zo -lrrm a le . î înainte de toate cităm
O pera Itom rtnă d in C lu j pre-
Pasquale" az.l a Iunie, ora 17 ;
Vapoare de agrement .. Mâgheruş. loc de agrem ent si — A m erze fA rin d un zgomot Rebo [ părerea omului de ştiinţă zlnta in sala T e a tru lu i de es- „T ra v la ia " azi, a Iunie, ora 20.
vor brăzda „marca'" tua t lingă Bala M are — Tras ia c a ra n c rls iic : ar P A ita i m agic — VICTOR IATENCO ! Robert Oppenheimer : tradă din Ucva operele : „D o n
transportind turişti in laţâ ; 3) Paşaportul de exem Cras — La ieşirea d in Cuvasna 1 ; P e lro şo n î j „Nouă zecimi din numâruf
9). M unte. re n u m it punct de a-
toate direcţii Ir. iar cul plu — T ră istu ţă ; 4). Ţesătură M trcra M U N T E A N - H unedoa | savanţilor pe care i-a cu
mile semeţe ale m unţi ra : OovedIU m arc (alem tn p ro i nc cut istoria omenirii, CINEMA
lor din jur işi tor privi blem e de euigm l-stlcii. păcat lună : trăiesc astăzi. Noi am in
chipul, in oglinda de vi) nu -l fru c ilflr a iL în sensul dc : registrat un progres mai
ape. Anecdote a trim ite astfel de problem e Ia mare in ultimii 40 de ani Duminica Luni
re'visiA REBUS, pentru că zia ru l
Ajungem curind la Anecdote ,®, Anecdote nostru nn ntai publică acest : decît în 40 de secole. 99
piriul Bulmoşului ce-şi gen. ■ la sută din cunoştinţele D E VA : P rin ţu l negru (ci D EVA : in um bra c o ltu lu i
E x
Am re ţin u i rrtrţllc de vizită şl
adună a p e le de sub vir coperta lite ra ri. i noastre se datoresc oame n e m a to g ra fu l ..P o trla ") ; n ya n (cin e m a to g ra fu l „P a tria ") ; P re
lu d iu („A rta ") ; S IM E R IA :
In
c o lo n e lu lu i V on
presul
ful Gudeanu si coborhul INTR-UN azil de psihiatric, anunţă l pe talul thu. r.illcl. El priveşte îndelung N i cu M U ltfiA Ş A N — H unedoa nilor care trăiesc astăzi". („A rta ") ; 91M ERIA : In oraşul oraşul „S " („M u re ş u l") ; H U N E
iu .aval ciţiva zeci de un funcţionar superior face o — Ştie deja. Pendula a că şi murmură. ra : Ne bucurăm de flecare de O imagine a uriaşului salt „S " („M u re ş u l") ; H U N E D O A D O A R A : Ceasul c ă p ita n u lu i E n ri-
metri, poposim din n o u inspecţie, însoţit dc un infir zut in capul lui. — Şi francezii o J d cu vor but In parte al v iito rilo r cola ■ este dată şi de un alt e RA : R olls R oyce-ut galben kn („C o n s tru c to ru l"); D om ln ikA $1
cl
(„F la c ă ra ") ;
A -
p rie te n ii
pe malurile Cernei. mier. Ajung inlr-un salon reuşi vreodată su puniească b o ra to ri. Insă lucrauca dum nea xemplu. Dacă in ultimul („C o n s tru c to ru l") ; Bună ziua, saslnatul s*a com is tu n i („S ld c-
contesă ! („F la c ă ra ") ; In um bra
voastră nu prezintă toate c a lită ţile
Imilnim aici şoseaua a ce a stă m a ş in a ? cerute şl astfel... ! 7 ! deceniu al secolului trecut c o lţu lu i (..S lile ru rg is tu l") ; C A ru rg ls tu l") ; C A LA N : N eînţele
★
îu c o n s fru c p e care a- unde im bolnav se (inc agă Dl URCIORUL unui hotel ★ N lcolac M E A L IIA — CertcJ : au existat in intreaga Iu* L A N : F iu l lu i T nrzan <„U Iu sul („11 Iu n ie ") ; GHE-
ţat cu mina de im cirlig din
minleam că va face le l.A O STAŢIE de autobuz S lnt re ţin u te toate problem ele : me aproximativ 50 000 oa- n ie ") ; T E L IU C : Răpirea fecioa LA R : Cătlcren Im p e riu lu i
no m an,
—
gătura dc la Hcrculnne. plafon. londonez trece prinţr-un cu din Londra şirul celor cc aş trim is e de dum neavoastră. dar ; meni de ştiinţă, astăzi nu- re lo r („M in e ru l") ; G IIE L A R : II („M in e ru l") ; se riile I şl
PETR O ŞAN I :
pe Valea Cernei cu a — De ce se fin e aşa ? — loar şi surprinde femeia de teaptă nu încetează să creas tre b u ie să m al aşiep tatl (le luăm i mărul lor se ridica la pes- Căderea Im p e riu lu i Rom an, se- V re m u ri m in u n a te la Spcssart
r iilc I şl II („M in e ru l-) ; PE
tn lr r a b r t fu n c ţio n a r u l. serviciu cosind un nasture la la rln d .. In ordinea im p o rta n te i
şezările din Valea Jiu că şi timpul trece fură ca şl Răutăţii). i te două milioane, iar pen- T R O Ş A N I : V re m u ri m in u n a te („7 N o ie m b rie ") ; Po plaje le lu
lui. — Dc ani dc zile sc crede im pantalon, in faţa uşii u- vreun vehicul să-şi facă apa V a le rla M IH A IL S C U — Orăş- ; tru 1980 se prevede nu- la Spessort („7 N o ie m b rie ") ; m ii („R e p u b lic a ") ; LU P E N I j
Curind sosim in cul bec electric, răspunde infir nri camere. riţia. tlo a ra de Sus : Ne b u curăm că j mărul enorm de 10 Pe plaje le lu m ii („R e p u b lic a ") ; Falsa liră de a u r („M u n c ito
a u r
mea unui deal pleşuv. mierul. — Gladys, ce înseamnă a- Un domn se adresează ve nu ne-aţl u ita t şl că ne-aţl t r i : milioane de cercetă- L U P E N I : Falsa liră do carc resc") ; Z iu a in cure vin peştii
(„C u ltu ra l") ;
(adu)
LO N EA :
(„M u n c ito re s c ") ; 7.lua In
In titu la t)
careul
m is
(fru m o s
\'e aflăm in v e c in ă ta — Bine, dar dc ce nu-l de reasta 7 Ştii prea bine cu este cinului său : Aveţi un ceas ? „L A B R A Ţ c u IU B IR E A '. pe i tori ştiinţifici. In ulti- v in pe ştii („C u ltu ra l") ; LO- sfă rîm a t („M in e ru l") ; A N IN O A
tea frumoaselor chei de terminaţi să coboare ? interzis să roşi in acest foc. — Da. am unul, răspunde care l-am re tln u t. N EA : Rio B ravo, — se riile 1 şi SA : T o tu l p e n tru rls („M u n c i
la Corcoaia. — Cum aşa. doar nu vreţi — Slin. domnule director. T o tu şi vă recom andăm ca tn i mul timp se pune tot moi II („M in e ru l") ; A N IN O A S A : toresc") : PAR O SEN I : W tnnctou
In lata noasf.ro sc să rămiuem in întuneric o Pantalonul aparţine insă ţi el. dar cred că nc-ar trebui v iito r să cău ta ţi a e lim in a (pe i des intrebarea : pină la T o tu l p e n tru rls („M u n c ito — seria IM („E n e rg ia ") ; PE
TR I LA : Feldm areşala („M u n c i
PAR O ŞEN I : U ln n c to u ,
cit po sib il) IncruclşarcA în g rilă
resc") |
deschid larg zările. Jos, dată CU căderea nopţii. nui client scoţian care nu moi curind im calendar. a 2—3 cu v in te şl eventual să : ce nivel va li posibilă o seria II I („E n e rg ia ") ; P ETR I- toresc") ; V U L C A N : P rim ă va ra
în vale observăm satul vrea su se despartă de. el !l ★ vă re zu m a ţi la m in i g rile (10 x L A : Feldm areşala („M u n c ito pc, O dcr („M u n c ito re s c ") : U R I
cu case spoite in alb şi ★ ţine de bretele de cealaltă H A R R Y se intîlneşte cu un 10 sau 11 x II) care sln t mal dezvoltare numerică a oa- resc") ; V U LC A N : Astă seară C A N I : In tlln ir c In m u n ţi („7
(„M u n c ito re s c ") :
acoperişuri roşii. f.CUU- parte a uşii vechi prieten care tocmai se acceptabile, A tlt ca lim ită de j menilor de ştiinţă ? Păre m ă distrez Im iln lr c In m u n ţi N o ie m b rie ") : O R A Ş T IE : Pe u r
U R IC A N I :
rile pestriţe şi livezile JOHNNY sc grăbeşte spre căsătorise. spaţiu In ziar. ctt şl ca fo rm a t rile în această privinţă („7 N o ie m b rie ") ; ORAŞ- m ele Ş o im u lu i („P a tria ") ; A cu
pe n tru dezlegători.
întinse de pomi fructi bucătărie unde se afla mama ★ — Ei, Fred ? Acum nu mai P etru P A R D A U — Tlunednnra, : sint împărţite, dar ideeo T I E : D ru m u l spre S aturn, — zatul („F la c ă ra ") ; G EO AG IU -
feri. Cerna curge do- sa. eşti obligat să-ţi pregăteşti Ion el A M A R tU T E I — CAlan şl că ştiinţa va progresa şi seria T şl S flrş itu l S a tu rn u lu i D A I : Un om p e n tru e te rn ita te ;
moală printre malurile — Mammy, vino repede. IN VIZITA la Paris. un masa singur. O ctavian BUCUR — V c|cl : L u — scria a I I - a („P a tria ") ; Sa HAŢEG : Poem ul celor două
m u ra iu l („F la c ă ra ") ; G EO AG IU -
c ră rile dum neavoastră (toate) au
umbrite de sălcii, oste Pendula din hol. aceea grea, specialist americon in rache — Oh. n u ! Soţia mea îm i a jun s unde tre b u ie şl vfl m u lţu de aici inainte proporţio R A I : Frum oasele vacAnţe ; in im i („P o p u la r") ; BR AD : Co
nită după lupta pc care a căzut. te, se află împreună cu un fm<» întotdeauna companie m im a tlt p e n tru p ro p tiu id in e d t nal cu masa cunoştinţelor H A ŢE G : Mftde tn ItA ly („P o p u m e d ia n ţii, — se riile I .şl l i
a dus-o cu munţii de-a — Doamne, fugi repede şi compatriot, in faţa turnului cind gătesc. şl pentru calitate care i-au fost lăsate de la r") -, B R AD : C om e dian ţii, — („Steaua roşie") ; G U R A B A R
lungul a zeci de leiio- generaţiile anterioare, sint se riile I şl U („S teaua roşie") : ZA : A legere de asasini („M in e
G U R A B A R Z A : A legere de asa
mrtri. dar mai ales. s in i („M in e ru l") ; ILTA : T re i ru l") ; 1LIA : N lcolac B aum ao
după crincena încleşta acceptate în unanimitate. cop il m in u n e („L u m in a "). („L u m in a ").
re dintre apă si stinci ju l z ile i M iliţie i ;
in Cheile. Corcoaici 21,39 „T lrg u l fetelor** de 1a
G urghtu ;
Din culmea dealului 22.00 R ecital Ju lle tte Greco ;
unde am adăstat la o 22,35 T e le ju rn a lu l de noapte ;
dihnă. r o b o rîm drept 22,45 Tele9port.
prin făget. pe scurtătu
ră şi ajungem la locul Luni
unde apele pir intui Nai P R E Ţ U R I
ba vin să îmbogăţeas
că undele C e rn e i, la flf.30 B u le tin d« ş tiri t
ieşirea din Chei. 17,35 Lum ea c o p iilo r. B ib lio te ca Ae cumpărare şî vînzare Ia legume — fructe
Iu l A şch lu ţă ;
hăsăm rucsacurile jos 17.50 L im b a franceză. Lecţia
pe malul apei şi ur Duminică « 5 In ziua de 7 iunie 1960, în şedinţa biroului perm anent al C om itetului executiv al
căm pe potecă la pode 18.15 E x-T e rra — em isiune C onsiliului popular judeţean au fost stabilite, p rin decizia nr. 201/12 LF, din 7 iunie
ţul ce uneşte cei doi X.OO D e s c h i d e r e a e m isi p e n tru p io n ie ri ş1 şcolari ; 1969, preţurile ferme de cum părare şi preţurile plafon de vînzare la legume — fructe,
pe re ti de calcar ai Cor- u n ii. G im nastica de d im i 18.45 A n sa m b lu l fo le lo rle „P oe - valabile pentru comerţul socialist.
coaiei. adunind minu neaţă. S fătu i m e d icu lu i : n lţa " al P a la tu lu i C u ltu rii
natele chei cc string In „C u m mlncăm® ; d in Braşov ;
cleştele lor timpul firav X,3n De «trirjă p a trie i ; 19.00 A tene ul H nere tu la l. ;,0 -
m a g lu - ;
al Ccruci, din povestea 9.00 M a tineu du m inica) pe ntru 19,20 Z lm bete — re p o rta j d r Pre( ferm cum p. Preţ plafon vlnz.
omită In stina din copil ; A le *. S ia rk. U n _re p o rta J P R O D U SE L E U.M. C a i i t a t c a C a l î t a t e a
Sonrlicln Urmele balau- 10.15 T ran sm isie In d ire ct de la despre copil, pe ntru oa E*tra 1 a II-a Extra I a Il-a
rulni decapitat de Io- C oncursul de ra rtln g nr- m eni m a ri :
van. Iorgovan sp mai Banlr.ot de C onsiliu) N a ţio 14.3« T e le ju rn a lu l de scară ; Cartofi rec. 1968 kg.
nal al O rg a n iza ţie i P io n ie 2,30
văd si acttm in trumd rilo r ; 19,30 C ongresul al X -lea al Conopidă — — — 8,75 7,15 5,10
de piatră albă sub for 10.45 Ora sa tu lu i ; P.C.R. Secvenţe din m a Mazăre păstăi (1 —
sa ziua In tre 19 şl 21 grade Iar rea dezbatere ; — 1,20 — 2,25
ma unor făgaşe adinei, 12.00 C oncert slm fn n lc ; 20.00 S trana fără num e — em i Roşii 6,50 5,25 4 10
rotunjite. VREMEA noaptea In tre 12 şi 13 grade. siune concurs dc m uzică Căpşuni • 5 4,50 3 8 8 6 5
Cu sufletul îmbogăţit 12.45 C arnet cin e m a to g ra fic ; uşoară ; Vişine m 7,50
de fnmiuscfea celor vă PENTRU URMĂTOARELE 13.15 Popas In B ih o r ; 21.00 Rom an fo ile to n : ..Lunga m 4,55 3,50 2,60 7,30 5,80 4,40
zute. ajungem curind în PENTRU 24 ORE DOUA ZILE 13.50 Realitatea ilu s tra tă T.v. vară fie rb in te " (V I) :
sat. — em isiune — m agazin ; 21.50 C ronica m uzicală ;
încet, inserarea si li Vrem e schim băloare, cu ce Vrem e schim bătoare, ru ce 22.0', P u b licita te ;
niştea cuprind sub fal ru l tem porar noros. V or că ru l te m p o ra r acoperit. V or că 17.30 T e le ju rn a lu l de scară ; 22.10 Cadran — em isiune d r Se abrogă preţul la ceapă verde la legătură.
durile lor satul. In zori dea ploi şl averse locale de dea ploi locale. V in i p o irlv lt 17.50 Desene anim ale ; actu alitate in te rn a ţio n a lă ; Preţurile de cumpărare intră în vigoare la data dc 8 iunie 1069. ora 0,01 ;
ro m porni eu o maşină ploaie. V ln t p o triv it din sud- din vest. T e m pe ratu ra in creş 1 ®.00 C am pionatele europene de 22.10 Gong — cronică d ra m a P reţurile de vînzare întră în vigoare la dala dc 9 iunie 1069, ora 12.
de ocazie spre Nc.rcula- est. T cm p cra (u ra va fl c u p rin tere uşoară. box. F inale ; tică - La restul produselor răm în valabile preturile slabi iile prin deciziile anterioare
ne calc de vreo 45 km. 21.00 Spectacol festiv ctt p rile 23.00 T e le ju rn a lu l dc noapte.
I. PIRVA