Page 28 - Drumul_socialismului_1969_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4489
ziarului

Marti DEVA, str. Dt. Petru Grozn, nr.

10 iunie telefoane : redactor şei - 1588 ; re­
dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 3ANI 1585.

C U V I N T A R E A In întîmpmarea

tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Congresului

Comitetului Central al Partidului Comunist Român, la Consfă­ al I h al M l

tuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti Laminate pentru

650 de tractoare
S tim aţi tovarăşi. P olitica de do m inaţie şi d icta t a im p e ria lis m u lu i în lîm p i- In această ordine de idei. d a ţi-m i voie să mă refer pe
C o n stitu ire a p a rtid e lo r com uniste a fost convocată in nă o energică ripostă din partea tu tu ro r n a ţiu n ilo r am e­ scurt la cîteva aspecte ale d ru m u lu i parcurs dc poporul
scopul unui larg schim b de păreri asupra problem elor ac­ ninţate. Popoarele din Asia, A fric a , A m erica L a tin ă sc r i­ rom ân pe calea construcţiei socialiste în cei 25 de ani de
tuale ale luptei îm p o triva im p e ria lism u lu i, asupra sa rcin i­ dică cu vigoare şi co m b a tivita te îm p o triva d o m in a ţie i im Ia eliberarea Rom âniei de sub ju g u l fascist. P entru a în ­ speciale. Printr-o utilizare mai j
lo r ce revin p a rtid e lo r noastre în realizarea u n ită ţii de ac perialiste, dcm onLtrîndu-şi voinţa im perioasă de a tră i in ţelege m ai bine ce a adus po porului rom ân noua orîn d u ire , La laminoarele de profite raţională a utilajelor, la Io* j
ţiun e a m işcării com uniste şi m uncitoreşti, a în tre g u lu i fro n t libertate, de a-şi hotărî singure soarta. T end in ţe i m a rilo r trebu ie avu t în vedere eâ înaintea celui de-al doilea răz­ de la Hunedoara, intrecereo minorul de 650 mm s-a obţi- j
a n tn m p e ria lis t pentru înfăp tu irea id e a lu rilo r de progres pu teri im p e ria liste de a-şi e xtin d e dom inaţia, de a im p ă rţi boi m ondial R om ânia era una d in tre ţă rile cele mai înapo­ în cinstea celui de ol X-lea nut, de la inceputul acestei j
social ale tu tu ro r popoarelor, pentru preîn tîm p ina rea unui din nou lum ea în zone de in flu e n ţă , popoarele îi opun ho- iate, economie şi social, ale Europei. In an ii socialism ului. Congies al partidului şi a a ­
nou război m ondial Acestea sîn t problem e dc însem nă­ tărîrea ferm ă de a-şi apăra independenţa, de a folosi in mod Rom ânia s-a tra n sfo rm a t d in tr-o ţară cu o in d u strie slab niversării unui sfert de veac luni, o cantitate de lamina- j
tate fundam entală pe ntru viata in te rn a ţio n a lă contem po suveran, după pro pria lo r voinţă, a v u ţiile m ateriale, in dezvoltată şi o economie pre do m ina nt agrară. în care mai de la eliberarea patriei, se te mai mare cu Y 030 tone j
rană. pentru destinul o m e nirii, pentru dezvoltarea re vo lu ­ tregul potenţial naţional, de a dezvolta re la ţii economice persistau răm ăşiţe feudale, în tr-o ţară cu o economie dina­ amplifica de la o zi la alta. decit era stabilit. Depăşiri ]
ţionară a societăţii şi p o litice în tre toate statele, pe baza de pline i e g a lită ţi în mică, cu o in d u strie puternică şi în plină dezvoltare pc Realizările din această lună insemnote s-au inregistrat la 1
d re p tu ri şi a a v a n ta ju lu i reciproc. sint concludente şi vin să liniile de sirmă, profite uşoa- j
C o n d iţiile în care se ţine consfătuirea au — a tît în ceea baza te h n icii moderne, cu o a g ric u ltu ră socialistă Produc­
Este demn dc rem arcat că în întreaga lum e ca p ita listă confirme pe deplin hotârirea re, mijlocii şi benzi.
ce priveşte viaţa inte rna ţiona lă , cit şi re la ţiile d in tre ţă rile ţia in d u s tria lă a fost în 1968 de peste 14 ori mai m are decît
sc conturează un la rg şi puternic cure nt îm p o triv a te n d in ­ siderurgiştilor de a raporta Ca urmare, la cele 8 lomi- [
socialiste. (Iifitre pa rtide le com uniste — un caracter deose în 1938. A g ric u ltu ra a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare
ţelo r hegem oniste ale im p e ria lis m u lu i am erican ; aceasta Congresului indepfinirea inte­ noare din cadrul combinatu- |
bit. Avem în vedere com plexitatea evenim entelor care au continuă şi asigură din p lin satisfacerea ce rin ţe lo r dc a­
işi găseşte expresie în m a rile m işcări ale m aselor populare, grală a angajamentelor. lui, s-a dat peste plan numai •
loc pe arena m ondială, ro lu l ce revine p a rtid e lo r com unis­ provizionare a po pulaţiei.
avjnd in fru n te clasa m uncitoare, sc refle ctă şi în rese nti­ In primele 8 zile ale aces­ în această lună o cantitote j
te în viaţa actuală a lu m ii Ne re fe rim totodată la fa p tu l Ca urm are a g e ne ralizării re la ţiilo r de producţie so­
m entele apâru-lc chiar in unele cercu ri guvernam entale din tei luni, colectivul laminorului
că la această in tîln irc nu participă rep rezentanţii partide cialiste în in du strie, ca şi in a g ricu ltu rii. în toate ra m u rile de 800 mm a produs in me­ de laminate echivalentă cu •
lo r din 5 ţă ri socialiste, precum şi clinti o scrie de state ca ţă rile aliate ale S tatelor U n ite faţă dc p o litica acestora, în econom ici, au fost lich id a te pentru totdeauna clasele e x­ die zilnic peste prevederi 179 metalul necesar pentru labri- j
p itn lisle , că in m işcarea noastră există deosebiri de păreri, distanţarea unor state cap italiste de o serie de aspecte ale ploatatoare, s-a realizat vic to ria deplină a socialism ului. tone de laminate din oţeluri carea a circa 650 trocloore. j
divergenţe, elem ente de încordare care afectează re la ţiile p o litic ii dc fo rţă , de m are putere ale S tatelor U nite. S int Dezvoltarea bazei m aleria le a n o ii societăţi, creşterea
de colaborare d in tre ţă ri socialiste, d in tre pa rtide com uniste concludente in acest sens in te n ţiile unor ţă ri de a ieşi din v e n itu lu i n a ţio n a l au asigurat sporirea continuă a n iv e lu ­
După cum se ştie, încă la lansarea’ id eii org an izării organism ele m ilita re ale N .A .T .O , in te nsificarea cu re n tu lu i lu i de tra i al clasei m uncitoare, ţă ră n im ii, in te le c tu a lită ţii,
de opinie îm p o triva m e n ţin e rii a lia n ţe i agresive n o rd -a tla n -
co n sfă tu irii. P a rtid u l C om unist Român a a ră ta t că nu sînt al tu tu ro r celor ce muncesc din ţara noastră. Indici superiori in
lice. Ca urm are a p o litic ii S.U.A., de dom inaţie, se adincesc
în tru n ite c o n d iţiile cele m ai fa vo ra b ile pe ntru ţinerea ei. Un succes de seamă il constituie în lă turare a vechii
Astăzi putem spune că. din păcate, viaţa a co n firm a t ju s ­ c o n tra d ic ţiile înLre Statele U n ite şi celelalte m a ri state ca m oşteniri din dom eniul în v â ţâ m in tu lu i, lichid are a d e fin iti­
teţea celor arătate de p a rtid u l nostru pitaliste, se in te n sifică lupta in te rim p e ria lis tă pe ntru in ­ vă a a n alfa be tism u lu i, rid icare a gra du lui dc in stru cţiu n e a
P a rtid u l C om unist Român a h o tă rît să p a rticip e la con­ staurarea dom in aţiei neoeolonialiste, pe ntru acapararea de abatajele frontale I
sfă tuire anim at de do rin ţa de a-şi aduce co n trib u ţia activă pieţe de desfacere şi surse de m a te rii prim e, pe ntru cuce­ în tre g u lu i popor, carc-şi găseşte expresie in dezvoltarea
la buna desfăşurare a lu c ră rilo r, astfel îneît aceasta să cre­ rirea de p o ziţii dom inante în via ţa economică in te rn a ţio ­ puternică a in v ă ţâ m în tu lu i g ra tu it, ob lig a to riu , cu o du ra­
eze prem ise pentru depăşirea d ific u ltă ţilo r existente in m iş­ nală. Se «idîncesc co n tra d ic ţiile d in tre ţă rile cap italiste, în ­ tă de 30 ani. P uternica dezvoltare pe care o cunosc ştiin ţa
carea com unistă şi m uncitorească, pe ntru norm alizarea re ­ deosebi în tre ţă rile din P iaţa com ună şi d in alte organism e. şi cultu ra, în flo rire a artei joacă un rol din re în ce mai O dată cu introducerea, Io riori celor stobiliţi prin pion.
la ţiilo r d in tre toate pa rtide le frăţeşti pe ba/.a p rin c ip iilo r P olitica dc forţă şi d icta t prom ovată de S.U.A., de a- im p o rta n t în dezvoltarea o rîn d u irii socialiste, în educarea mina Aninoasa, a metodei de In prezent, in abatajele fron- \
m arxism le n in ism u lu i şi in te rn a ţio n a lism u lu i proletar, pen- mcstec in tre b u rile a lto r popoare a dus în u ltim ii ani la o popo rulu i şi a firm a rea ideologici m a rxist-lcn in iste . în exploatare cu abataje fronta­ tale de la Aninoasa se obţin j
Iru întărire a coeziunii fo rţe lo r a n tiim p e ria liste . Noi am por ­ anum ită slăbire a p o z iţiilo r p o litice ale S tatelor U n ite pe ridicarea n iv e lu lu i de con ştiin ţă socialistă al m e m b rilo r le, precum şi datorită îmbu­ randamente de peste 7 lone \
n it de !a dorinţa ca. in ciuda dive rg e n te lo r existente, bazin- plan m ondial, la izolarea şi scăderea p re stig iu lu i lo r în o p i­ societăţii noastre. nătăţirilor de ordin tehnic şi de cărbune pe post, inregis- i
du-ne pe ceea ce nc uneşte, pe ceea ce este comun şi fu n ­ nia publică in te rn a ţio n a lă , fa p t recunoscut şi în Statele P rog ram u l elaborat de Congresul al IX -lc n p riv in d organizatoric aduse noii me­ trîndu-se totodată o reduce- |
dam ental în lupta noastră, să acţionăm astfel in c it consfâ U n ite O expresie vie a d ific u ltă ţilo r căi ora tre b u ie să le facă dezvoltarea econom icâ-socială a Rom âniei pinu în 1970 sc re a consumului de lemn cu j
lu ire a să' slujească u n ită ţii zecilor de m ilioa ne de com unişti faţă ce rcu rile guvernante d in S.U.A. o consti/tuie însăşi am ­ realizează cu succes, avînd perspective certe dc depăşire tode, colectivul minerilor de 20 mc pe o mie de tone, iar \
din întreaga lum e a giga nticelor forţe sociale care se rid i­ ploarea m işcă rilo r sociale ale fo rţe lo r dem ocratice am erica­ a ob ie ctivelo r stab ilite . In m om entul de faţă. între g u l la această exploatare a în­ la cheresteo cu 10 mc pe o j
că îm p o triva im p e ria lism u lu i, peotru victo ria id e a lu rilo r ne, v a lu l a c ţiu n ilo r de masă desfăşurate in Statele U nite pa rtid şi popor dezbat D irectivele pentru planul dc dez­ scris pe graficul întrecerii in­ mie de tone de cărbune ex- j
revo lu ţiona re, de pace şi prosperitate ale popoarelor. care cup rin de p ă tu ri şi ca te g o rii sociale, ce rcu ri politice vo lta re a ţâ rii în perioada 1971— 1975. a cărui realizare dici tehnico-economici supe­ tros. \
Desfăşurarea lu c ră rilo r pregătitoare a dus la învinge din cclc m ai diverse îm p o triv a c o n tin u ă rii ră zb o iu lu i în va asigura ridicarea Rom âniei la un nivel ap rop iat de al 1
rea unei serii de gre utăţi, ceea ce a creai co n d iţii pentru V ietnam , pentru o p o litică de pace, Intensificarea lu p te i oa­ ţă rilo r avansate din punct de vedere econom ic şi c u ltu ­ ____ i
p a rticip area unui m are num ăr de partide la această consfâ m en ilo r dc culoare şi a c e rc u rilo r progresiste îm p o triv a re ­ ral. După dezbaterea publică, aceste docum ente vor fi su­
îu ire A m apreciat începutul bun al desfăşurării con sfătui­ g im u lu i segregaţionist. a d is c rim in ă rilo r rasiale. puse a p rob ării C ongresului al X -le a al p a rtid u lu i, care
rii. Dar, aşa cum am s u b lin ia t în in te rve n ţia cu p riv ire la A lra g c în mod deosebit atenţia creşterea in flu e n ţe i va avea loc la înce putul lu n ii august.
m ersul lu c ră rilo r, incepind din ziua a doua, p rin atacu­ ce rcu rilo r m ilita re în conducerea unor state cap italiste şi Toate rezu ltatele o b ţinu te de R om ânia pe d ru m u l fău­
rile îm p o triva un ui pa rtid care nu p a rticip ă la consfătuire îm pletirea tot m ai strînsâ a intereselor acestor cercuri cu r ir ii no ii o rîn d u iri sociale se datorcsc m uncii entuziaste
s a im p rim a t un curs ce afectează desfăşurarea norm ală a cele ale m a rilo r m onopoluri. Se poate aprecia că, în aceste a clasei m uncitoare, care îşi îndeplineşte în cele mai
lu c ră rilo r, pune în p rim e jd ie realizarea obie ctivelo r consfă­ state, ca re zu lta t al p o litic ii excesive de înarm are şi de bune co n d iţiu n i ro lu l dc clasă conducătoare a societăţii, ac­
t u i r i i — de în tă rii e a u n ită ţii p a rtid e lo r com uniste şi m u n ci­ dezvoltare a fo rţe lo r arm ate, ane loc o m ilita riz a re a v ie ţii tiv ită ţii ţă ră n im ii, in te le c tu a lită ţii, a tu tu ro r oa m en ilo r m un­
toreşti, a tu tu ro r fo rţe lo r a n tiim p e h a liste in lupta îm po­ economice, sociale şi politice. Aşa cum a do ved it nu o dată cii, fără deosebire de n a ţion alita te. Aceste rezultate de­
triv a im p e ria lism u lu i, pentru apărarea păcii. experienţa istorică, ocuparea unor p o ziţii pre cum pănitoare m onstrează că p a rtid u l nostru aplică în mod creator ade­
Delegaţia P a rtid u lu i Com unist Român a analizat cu toată , în viaţa p o litică şi socială de către ce rcu rile m ilita re , de­ v ă ru rile generale ale m a rx is m -le n in is m u lu i la c o n d iţiile
seriozitatea s itu a ta creată în urm a a ta c u rilo r îm potriva vine un pericol pentru progresul general a l societăţii
P a rtid u lu i Com unist Chinez şi a in fo rm a t C om itetul C entral D in exam inarea a m p lu lu i tablou al te n d in ţe lo r din lu concrete din ţara noastră
In acelaşi tim p, trebuie să subliniez ro lu l im p o rta n t
despre aceasta. M an ile stîn du-şi în g rijo ra re a faţă de evolu­ mea cap italistă, rezultă că are loc un proces de continuă
ţia lu c ră rilo r co n sfă tu irii şi fată dc perico lul a g ravă rii în ­ Îngustare n eîm pu lu i de acţiune şi do m in aţie a im p e ria lis ­ pe care il au în obţinerea acestor succese re la ţiile dc co­
co rd ă rii re la ţiilo r in tre pa rtide le com uniste şi m uncitoreşti, m u lu i, de accentuare a fenom enelor de descom punere a a- laborare şi cooperare economică cu ţă rile m em bre ale
conducerea p a rtid u lu i nostru a h o tă rît să luăm parte în con­ (cstuia . ceea ce creează noi p o s ib ilită ţi desfăşură rii eu suc­ C A E R şi cu toate ţă rile socialiste — re la ţii pentru a că­
tin u a re la consfătuire, pentru a ne expune po ziţia în p ro ­ ces a lu p te i pentru lichid are a sistem ului m ondial im p e ria ­ ror a d în rire . extindere şi perfecţionare ne pronunţăm în
blem ele abordate, pe niru a face tot ceea ce este posibil ca list In acelaşi tim p. apare evident eâ im p e ria lis m u l nu şi-a mod consecvent. , .
această consfătuire, docum entele ce se vor adopta să cores­ schim bat caracterul agresiv, că existenţa sa m enţine în Desigur, tovarăşi, în m unca noastră am în tîm p in a t
pundă o b ie ctivu lu i s ta b ilit — sarcinile luptei îm p o triva im ­ continuare p rim e jd ia unui nou război m ondial. Dc aceea, m ulte greutăţi, au fost comise şi greşeli, dar p a rtid u l nos­
p e ria lism u lu i şi unitatea de acţiune a p a rtid e lo r com uniste nu trebuie subapreciat pe rico lu l pe care îl reprezintă încă tru a ştiu t să acţioneze cu hotărîre pe ntru învingerea şi
şi m uncitoreşti, a tu tu ro r fo rţe lo r a n tiim p e ria liste — şi în im p e ria lism u l, trebu ie sporită perm anent vig ile n ţa popoa­ depăşirea lor. Este de la sine înţeles câ dacă nu a r fi fost
acelaşi tim p. să nu ducă la agravarea divergenţelor, ci. d im ­ relor faţă de a cţiu n ile sale, trebu ie asigurată unirea largă sâvîrşite asemenea erori, dacă nu s-ar fi nesocotit uneori
po trivă , să contribu ie la găsirea căilor spic unitatea în tre ­ a tu tu ro r fo rţe lo r re vo lu ţiona re şi progresiste pentru zădăr­ legile obiective ale de zvoltă rii sociale, rezultatele obţinu te
g ii noastre m işcări, pe baza p rin c ip iilo r m a rxism -le n in ism u ­ nicirea p la n u rilo r lu i agresive, pentru asigurarea păcii. pe calea fă u ririi socialism ului ar fi fost cu m u lt mai m ari.
lu i şi in te rn a ţio n a lis m u lu i proletar. R ealitatea demonstrează că im p e ria lism u l nu m ai este P a rtid u l nostru a desfăşurat în u ltim ii ani o muncă te­
Pr in efectuorea unor lucrări de bună calitate, muncitorul
S lim a ţi tovarăşi. astăzi a to tp u te rn ic, că el nu-şi m ai poate im pune voinţa şi m einică pentru analizarea d ru m u lu i parcurs pînă acum, a Mircea Ţint, din atelierul mecanic II al C.S. Hunedoara, se evi­
de zvăluit cu curaj neajunsurile, a c ritic a t o serie de abuzuri
dom in aţia după bunul său plac, nici ch ia r recurgînd la
P a rlid u l nostru consideră că pentru înţelegerea justă a şi ile g a lită ţi comise în decursul a n ilo r şi a lu a t m ăsuri hotâ- denţiază in întrecerea ce se dcsfoşoorâ în intimpinarea Con­
situ a ţie i in te rn a ţio n a le este necesar să se facă o analiză te­ forţă ; a cţiu n ile agresive ale im p e ria lis m u lu i dovedesc nu rîtc nu num ai pentru lichidarea lor, ci şi pentru a asigura gresului al X-leo al P.C.R.
tăria, ci slăbiciunea sa. sînt expresia în ce rcă rilo r sale dc a
m einică. realistă, m u ltila te ra la a acesteia, in lum ina con­ c o n d iţiile ca asemenea fenom ene negative să nu se m ai
cepţiei noastre m arxist-lem niste . N um ai astfel se poate s tă v ili şuvoiul im petuos al m işcă rii a n tiim p e ria lis te m on­ poată repeta vreodată în societatea noastră. In aceasta ve­
diale, lupta popoarelor pentru lib e rta te şi independenţă na
ajunge la concluzii p o litice ş tiin ţific fundam entate, care să dem o da torie faţă de p ro p riu l popor, şi. totodată, o o b li­
a jute fo ite le a n liim p e ria lis le în lupta lor. ţionulâ. de a frin a procesul d e zvo ltă rii progresiste al lu m ii gaţie cu caracter in te rn a ţio n a list, in tru c ît este binecunos­
contem porane, realizarea a s p ira ţiilo r popoarelor spre o Perspective largi
C aracteristica fundam entală a lu m ii contem porane este cut câ propaganda duşm ană caută să speculeze orice m a­
aceea că forţele revo lu ţiona re, progresiste se află in ascen­ viaţă m ai bună, spre dezvoltare de sine stătătoare. n ife stă ri negative din ţă rile socialiste pentru a provoca
siune, că in flu e n ţa Inr in via ţa p o litică m ondială sporeşte A naliza m a rxist-le n in istă a a n sa m b lu lu i luptei gre utăţi p a rtid e lo r conninisle, a p re ju d icia a ctivita te a fo r­
continuu, că acestea — şi nu im p e ria lism u l — determ ină d in tre fro n tu l a n tiim p e ria lis t şi forţele re a cţiu n ii, re­ ţe lo r revoluţionare.
levă pregnant fa p tu l că su p erioritatea se află de partea
în lr-o măsură tot mai mare cursul evenim entelor d u cerii şi p la n ific ă rii econom iei naţionale, de pe rfe cţion a­ pentru afirmarea
P a rtid u l se preocupă de îm b un ătăţire a continuă a con­
V iaţa in te rn a ţio n a lă arată că ce rcu rile im p eria liste , şi fo rţe lo r progresului şi păcii. Aceasta duce )a convingerea
în p rim u l rin d im p e ria lism u l am erican, continuă să se opu­ râ războiul nu este im inen t, că cxi-stâ po sib ilita te a certă rea fo rm e lo r şi m etodelor dc conducere a în tre g ii v ie ţi so­
de a îm piedica im p e ria lism u l să arunce om enirea in tr u
nă cu înverşunare d e zvo ltă rii progresiste a om e nirii ; în e­ ciale. A cordăm o m are ate nţie d e zvo ltă rii dem ocraţiei so­
fo rtu rile lo r (le a şi m enţine şi consolida p o z iţiile de d o m i­ nouă co n fla g ra ţie m ondială. cialiste, po rn in d de la fa p tu l că o rin d u ire a nouă, lic h id în d
naţie. ele nu sc dau în lâ lu ri de la încălcarea s u v rra n ilă ţii P a rtid u l nostru consideră că spre a răspunde mai bine meni, creează c o n d iţiu n i pe ntru o puternică în flo rire a l i ­ agriculturii
orice oprim are, ineg alita te econom ico-socialâ d in tre oa­
şi independenţei a ilo r popoare, a norm elor dre p tu lu i iu le r ce rin ţe lo r sînt necesare unele îm b u n ă tă ţiri, ale p rim u lu i
naţional, (le la ata curi de orice fel îm p o triva m işcă rilo r re­ capitol a l p ro ie ctu lu i de docum ent prezentat co n sfă tu irii, b e rtă ţilo r dem ocratice, pentru o organizare superioară a
vo luţio nare , dem ocratice şi de eliberare naţională Im p e ria ­ pentru a se asigura o redare d t m ai obiectivă a ta b lo u lu i re la ţiilo r d in tre to ţi m e m b rii societăţii, p e ntru m anifesta­
lis m u l organizează agresiuni arm ate, cum este cea din V iel- proceselor m ondiale, a nu se crea nici im presia de sub­ rea plenară a p e rso n a lită ţii fiecă ruia şi a firm a re a um a­ cooperatiste
nam. în tre ţin e blocuri m ilita re agresive, se străduieşte să apreciere. dar nici de supraestim are a p e rico lu lu i pe care-1 n ism u lu i socialist.
învenineze re la ţiile inte rna ţiona le , provocând con flicte şi în ­ reprezintă incâ im p e ria lism u l. Dacă o rin d u ire a capitalistă a m arcat, incontestabil, un
cordare în d ife rite zone ale lu m ii. Una din metodele folosi- Tovarăşi, progres faţă de o rin d u ire a veche, feudală şi în dom eniul
1c frecvent dc cercu rile im p e ria liste pentru extinderea do A na liza eon fig u ra ţie i social-p olitice a lu m ii de azi e v i­ lib e rtă ţilo r dem ocratice şi al d re p tu rilo r cetăţeneşti este cu P roiectul de D irective ale hectare, precum şi ridicarea
m in n ţie i lo r este prom ovarea neocolonialism ului. în vede­ denţiază pro fu nd ele schim bări in te rve n ite pe plan in te r­ a tît m ai evide nt că o rin d u ire a socialistă este chem ată să | C ongresului al X -le.i al P a rti­ n iv e lu lu i re trib u irii la ziua-
rea subordonării economice a n o ilo r state, exploatarea re­ naţional. făurească o societate în care lib e rtă ţile dem ocratice să fie d u lu i C om unist Român cu­
surselor şi b o g ă ţiilo r lo r naţionale. După cum se ştie, victo ria M a rii R e vo lu ţii Socialiste muneâ Un p u ternic a ju to r a
in com p arab il superioare o rîn d u irii capitaliste. Aceasta pre­ p rind e sarcini deosebit de im ­ fost dat de către statul nostru
In tr-u n şir de ţâ ri capitaliste, ce rcu rile cele mai reacţionare din O ctom brie a in au gura t o eră nouă in istoria om e n irii, supune un proces care solicită, desigur, p a rtid e lo r com u­ portante p riv in d sporirea a-
dezlănţuie ofensiva îm p o triva lib e rtă ţilo r şi d re p tu rilo r de­ a deschis calea re v o lu ţiilo r proletare, a e lib e ră rii popoare­ niste ob lig a ţia de a îna inta cu ho tărîre pe această cale. p o rlu lu i a g ric u ltu rii coopera­ cooperativelor ag ricole p rin
m ocratice ale m aselor, supun unui regim dc teroare şi p r i­ lo r de do m inaţia im p eria listă , a c o n s tru irii societăţii fără Esenţa dem ocraţiei socialiste constă în aceea câ po­ tiste la form area fo n d u lu i cred itele puse Ia dispoziţia a­
goană partidele com uniste şi a lte o rg an izaţii dem ocratice, clase — societatea com unistă. In v in g în d d ific u ltă ţi extrem po rul, devenit stăpîn pe puterea p o litică şi pe m ijloacele central dc produse agricole cestora — aproape 80 m ilio a ­
arestează şi persecută elem entele progresiste ale n a ţiu n ii, o de m ari, poporul sovietic, sub conducerea p a rtid u lu i com u­ de producţie, trebu ie să p a rticip e n e m ijlo c it la întreaga ac­ In acest scop, se estimează ca ne lei în u ltim ii tre i a n i —
serie de m ilita n ţi pe tă rîm social ; cu s p rijin u l m a rilo r pu ­ n iş tilo r fă u rit de Lenin. a re u şit să rezolve sa rcin ile con­ tiv ita te de conducere a v ie ţii economieo-sociale. In acest în perioada 1971-1975 pro du c­ c a n tită ţile sporite de îngrăşă­
te ri im p eria liste sînt instaurate în unele ţă ri reg im uri ul- stru cţie i economice şi sociale ale n o ii o rîn d u iri socialiste. sens, u rm ă rim asigurarea ca d ru lu i org an izatoric şi crea­ ţia globală a cooperativelor m in te chim ice, tractoare şi
trarea cţion are, sînt prom ovate în via ţa socială fo rţe le cele In a n ii celui de a l doilea război m ondial, U .R S S ., ducind rea c lim a tu lu i fa vo ra b il pe n tru ca oam enii m u n cii su-şi agricole să crească cu 35-40 m aşini agricole, u tila je pen­
m ai retrograde dispuse să trădeze interesele naţionale ale pe um e rii săi greul lu p te i îm p o triva G erm aniei h ille riste , poată spune deschis c u vîn tu l asupra tu tu ro r problem elor, la sulă (aţă de cei cinci am tru irig a ţii şi altele.
Ocupîndu-se cu răspundere
popoarelor, să deschidă d ru n i do m inaţiei im perialiste. a adus c o n trib u ţia hotărîtoare la înfrîn ge rea fascism ului, să poată critica , fără nici un fel de în g ră d ire sau re p ri­ a n te rio ri. şi dcpunînd e fo rtu ri susţin u­
Nu putem 1reee, de asemenea, cu vederea activitatea la salvarea o m e n irii de p e rico lu l robiei naziste. R ealizînd mare. orice neajunsuri şi să-şi m anifeste din p lin in iţia tiv a , O im portantă c o n trib u ţie In te pentru a v a lo rific a sup eri­
rca cţiu n ii din uncie ţă ri europene occidentale. în special succese de seamă în dezvoltarea rapidă a fo rţe lo r de pro să facă pro pu neri p riv in d îm bun ătăţire a în tre g ii a c tiv ită ţi edificarea pro g ra m u lu i stabi­ or c o n d iţiile na turale şi eco­
a c e rc u rilo r m ilita ris te revanşarde din Republica Federală ducţîe şi a bazei tehnico-m ateriale, a socialism ului, in do de construcţie socialistă. Supunînd co n su ltă rii şi dezbate lit pol şi trebuie s-o aducă şi nom ice de care dispun, coope­
a G erm aniei care, nesocotind în vă ţă m in te le istoriei, vo r să m eniul ştiin ţe i, te h n icii şi c u ltu rii, U niunea Sovietică a de­ n i p u blice cele m ai im p ortan te problem e ale p o litic ii sale u n ită ţile cooperatiste din ju ­ ra tive le agricole din S im eria,
continue vechea po litică m ih la rîs tâ a im p e ria lis m u lu i ger­ v e n it astâ2i o m are putere socialistă. in te rne şi externe, p a rtid u l nostru arc ga ran ţia că m ăsu­ deţul nostru P entru creşterea Dobra, Prîcaz. O răştie şi alte-
man ce a adus atîlea p re ju d ic ii poporului germ an şi în tre ­ In p rim ii ani ai perioadei postbelice, în tr-u n num ăr rile pe care le adoptă corespund în tru to tu l n ă zuinţelo r v i­ ic au reuşit an de an să rea­
g ii lum i. de ţă ri din Europa, precum şi de pe con tine ntul asiatic, a tale ale în tre g u lu i popor. producţiei agricole şi rid ic a ­ lizeze p ro du cţii sporite la her-
rea pe o treaptă superioară
îm p o triv a p o litic ii prom ovate de cercu rile reacţionare triu m fa t lupta re vo lu ţiona ră dusă de clasa m uncitoare, rle F aptul câ din rîn d u rile oam enilor m uncii se ridică c ri­ a n iv e lu lu i a c tiv ită ţii sectoru­ b ir şi pe cap de anim al, să-şi
se ridică însă. cu hotărîre, uriaşe forţe revoluţionare, pro masele la rg i «ile oa m en ilo r m uncii, sub conducerea p a rti­
tici la adresa unor fenomene negative sau unor greşeli să- lu i cooperatist al a g ric u ltu rii, dezvolte averea obştească. E­
greş iste care provoacă im p e ria lis m u lu i lo v itu ri puternice şi delor com uniste, pentru răsturnarea e x p lo a ta to rilo r şi con­
vîrşite în d ife rite dom enii ale societăţii, nu pune sub sem­ în u ltim ii iiat.ru ani în coope­ xistă însă. din păcate nu pu ­
eşecuri usturătoare struirea societăţii socialiste. O m are însem nătate în via ta
nul în tre b ă rii sistem ul social socialist, ci constituie o e x­ ra tive le agricole s-au făcui ţin e la num ăr, şi u n ită ţi u n ­
Este grăitoare, în această p riv in ţă , înfrîngerea sufe rită in te rn a ţio n a lă a a vu t v ic to ria re vo lu ţie i populare chineze,
presie a d o rin ţe i m aselor m uncitoare ca asemenea feno­ in v e s tiţii de peste 140 m ilio a ­ de se bale pasul pe loc, nu ca
de Statele U n ite ale A m e n e ii în războiul din V ietnam , în crearea m are lui stat socialist chinez De asemenea, o sem­
mene să fie în lă tu ra te , ccca ce corespunde pre ocu părilo r ne Ici destinate e x tin d e rii urm are a unor c o n d iţii de
ciuda uriaşei concentrări de forţe arm ate şi de tehnică m i­ n ific a ţie deosebită a a vu t fău rirea p rim u lu i stat socialist de p a rtid u lu i pe ntru perfecţionarea fo rm e lo r şi m etodelor sale p o m icu ltu ra , p ro cu ră rii de a­
lita ră aruncate în luptă pe con tine ntul am erican — Republica Cuba V icto ria re­ de conducere a societăţii. nim ale. e xe cutării lu c ră rilo r pro du cţie m ai p u ţin fa v o ra b i­
Aceasta demonstrează ineă o dală fă în zilele* noastre v o lu ţiilo r socialiste in aceste ţă ri şi fă u rire a sistem ului le ci d a to rită d e ficie n ţe lo r de
întreaga practică a construcţiei socialiste şi com uniste de îm b u n ă tă ţiri funciare, p ro ­
p o litica fo rţe i este so rtită eşecului, că n ici o forţă din lum e m ondial socialist, care cuprinde 14 state, a determ in at adîn- o rd in organizatoric, gospoda-
nu poate în frin g e un popor h o lâ rîl să-şi apere cu abnegaţie eirea crizei generale a ca p ita lism u lu i, e xe rcitin d o in flu ­ demonstrează câ pîrgh ia hotărîtoare. condiţia p rin cip a lă a c u ră rii rle m ateriale pentru
fă u ririi noii o rîn d u iri o con stituie asigurarea ro lu lu i con­
şi curaj liberta te a şi independenţa naţională, d re p tu l s a c ru enţă tot m ai m arc asupra d e zvo ltă rii progresiste a socie­ ducător în societate al clasei m uncitoare, a lia tă cu ţă ră n i­ co n stru cţii şi u tila je etc. Pe VI OR EL OCOŞ
aceostă bază a fost posibilă
de a-şi decide sin gu r p ro p ria .soartă. V iaţa arată că un ase­ tă ţii umane. mea, cu in te le ctu a lita te a , cu celelalte mase m un- dublarea, în 1968 fată de 1962, preşedinte ol U.J.C.A.P.
menea popor se bucură de cea m ai largă so lid a rita te in te r­ B iru in d nenum ărate gre utăţi, popoarele din ţă rile so­ a v e n itu rilo r o b ţin u te de u n i­ Hunedoara
naţională. de s p rijin u l activ al fo rţe lo r revo lu ţiona re p ro ­ cialiste au o b ţin u t succese rem arcabile în dezvoltarea fo r­ tă ţile cooperatiste p rin va lo ­
gresiste, al o p in ie i pu blice în a intate dc pre tu tin d e n i, ceea ţelo r de producţie, a economiei naţionale, in în flo rire a ş ti­ rifica re a produselor agricole,
ce co n trib u ie la obţinerea v ic to rie i în lupta sa dreaptă, in ţe i şi c u ltu rii, a v ie ţii m ateriale şi sp iritu a le a maselor, (Continuăm iii pagf a 2-<i) creşterea cu aproape 50 la su- (C e flllnu o rtm pog. a Va
îl face de n e înfrîn t. In consolidarea noii orînduiri,
'1 a a v e rii obşteşti la 100 de