Page 29 - Drumul_socialismului_1969_06

1
Pag. 2

/
să ducă nu 1a adîncirea diverg enţelor, cl să c o n trib u ie la In c o n d iţiile profu nd ei re v o lu ţii te h n ic o -ş tiin ţific e la b ilită ţii fro n tie re lo r, lichidarea concom itentă a N.A.T.O,
netezirea că ilo r pe n tru atenuarea şi lichid are a lor. N um ai contem porane, o pondere creseîndâ in societate, un rol şi a T ra ta tu lu i de la Varşovia, desfiinţarea bazelor m ili­
astfel vom răspunde n ă zu in ţe lo r co m u n iştilo r din întreaga lo t mai im p o rta n t in creaţia m aterială şi sp iritu a lă , în tare şi retragerea tru p e lo r străine în gra niţe le lo r n a ţio ­
lum e, ale clasei m uncitoare, ale tu tu ro r fo rţe lo r an tiim p e- fă u rire a progresului social are in te le ctu a lita te a . În lu p ta nale. renunţarea la orice m anifestări şi dem onstraţii de
rialiste.
citoare, conducerea lu p te i în tre g u lu i popor de câtre D elegaţia noastră este îm p u te rn ic ită să se adreseze din re vo lu ţio n a ră este o necesitate obiectivă să se forţă. Aceasta este a lte rn a tiva pe care trebuie s-o opu­
p a rtid u l com unist, m ob ilizare a susţin ută de câtre fiecare nou tu tu ro r p a rtid e lo r com uniste şi m un citore şti, In d ife ­ ţin ă seama de noile schim bă ri care au loc în structura nem p o litic ii c e rc u rilo r im p e ria liste agresive, m ilita ris te
ţară a p ro p riilo r resurse m a te ria le si um ane, rezolvarea în re n t dacă p a rticip ă sau nu la consfătuire, ca, pe deasupra societăţii moderne, precum şi de ten din ţe le tot m ai e v i­ Si revanşarde, de încordare în re la ţiile in te rn a ţio n a le de
mod creator a p ro b le m e lo r d e zvo ltă rii bazei tehnice-m ate- dente de angajare directă a in te le c tu a lită ţii, a lă tu ri de pe co n tin e n tu l european
d ise n siu n ilo r şi ne înţele ge rilo r, să facem e fo rtu ri pentru
ria le $i p e rfe cţio n ă rii n o ilo r re la ţii de producţie, a dem o­ clasa m uncitoare, de masele la rg i de oam eni ai m uncii, Crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa
a găsi căile de u n ire în lu pta îm p o triva im p e ria lis m u lu i,
craţie i socialiste, a în tre g ii org an izări sociale. în fă p tu ire a p e ntru cauza noastră com ună, cauza so cia lism u lu i şi co­ în lupta antim onopolistâ, pentru trasform are a progresis­ nu este num ai un deziderat vita l al po p o sie lo r de pe acest
cu succes a s a rc in ilo r fundam entale ale construcţiei socia­ m u n ism u lu i. Aceasta este o cerinţă v ita lă a lu p te i a n ti- tă a societăţii, p e ntru soluţionarea unor problem e s trin ­ continent, aceasta ar c o n trib u i in m arc măsură la îm b u ­
liste reprezintă a p o rtu l esenţial al fiecărei ţâ ri la în tă rire a gente ale v ie ţii popoarelor. In acest fel, in te le ctu a lita te a
im p e ria liste actuale. în d a to rire a in te rn a ţio n a listâ p rin c i­ nă tăţirea generală a c lim a tu lu i p o litic in te rn a ţio n a l, la solu­
sistem ului socialist m ondial, la cauza socialism ului şi păcii. poate fi to t m ai p u ternic antrenată în m arile b ă tă lii so­
pală a m om e ntului de faţă. ţionarea unor problem e în suspensie de pe alte continente.
Totodată, un fa cto r im p o rta n t al progresului continuu N u m ai prin u n itate, sistem ul m on dial socialist poate ciale şi p o litice conduse de pa rtide le com uniste. în a c tiv i­ O însem nătate deosebită pentru asigurarea s ta b ilită ­
al ţâ rilo r socialiste este dezvoltarea co lab orării şi coope­ arunca In balanţa lu p te i in te rn a ţio n a le pe ntru pace şi pro ­ tatea generală cu caracter a n tiim p e ria lis t. ţii şi în tă rire a păcii ar avea realizarea unor înţelege ri re ­
ră rii lo r m u ltila te ra le . In tre fa cto rii in te rn i şi e xte rn i ai gres întreaga sa fo rţă şi su p e rio rita te m aterială , p o litică şi T o t mai viguros se a firm ă In perioada actuală tin e ­ gionale, instaurarea unei atm osfere de încredere şi bună
e d ific ă rii noii o rin d u iri, în tre e fo rtu rile fie că ru i popor pen­ m orală P entru aceasta este însă necesar să se vegheze la re tu l, care p rin elan ul şi com bativita te a sa, p rin id ea lu­ vecinătate în d ife rite p ă rţi ale glob ulu i, in clu siv crearea
tru creşterea continuă a p o te n ţia lu lu i econom ic a l ţâ rii sale respectarea strictă de câtre toate ţă rile socialiste în rela­ rile sale generoase, reprezintă un Imens p o tenţia l în tra n s­ un or zone denuclearizate
şi colaborarea liberă şl suverană a ţă rilo r socialiste există ţiile reciproce a p rin c ip iilo r m a rxism -le n in ism u lu i, a in te r­ form area progresistă a Jum ii. T In âra generaţie este v ita l
o legătură strînsâ, dialectică ; aceasta e xp rim ă unitatea n a ţio n a lism u lu i socialist, independenţei şi su ve ra n ită ţii na­ interesată in e lim in a re a p rim e jd ie i unei co n fla g ra ţii m on­ A tingerea ţe lu rilo r se cu rită ţii cere fo rţe lo r re v o lu ţio ­
d in tre interesele na ţionale şi cele in te rn a ţio n a le ale ţâ rilo r ţionale, e g a lită ţii în d re p tu ri şi neam estecului în tre b u rile diale, în asigurarea unor c o n d iţii propice pentru m anifes­ nare şi progresiste să m iliteze activ pe ntru respectarea
socialiste s trictă a no rm elo r d re p tu lu i in te rn a ţio n a l de câtre toate
interne, în tra ju to ră rii tovărăşeşti. tarea şi fru c tific a re a energiei şi en tuzia sm ulu i său crea­ statele, pentru recunoaşterea in te rn a ţio n a lă a unor ţâ ri ca
V ia ţa dem onstrează că socialism ul a devenit, a tit în Aceste p rin c ip ii, care form ează un to t u n ita r, dia­ tor. In lum ea ca p ita listă au loc adînci frâ m în tâ ri ale ti­ R epublica P opulară Chineză — un icu l reprezentant le g itim
fiecare ţară. cît şi pe plan m ondial, o fo rţă in v in c ib ilă . lectic. nu pot fi considerate in mod separat şi nici nu pAt ne re tu lu i in le gă tu ră cu problem a crucială a existenţei al popo rulu i chinez — , R epublica Democrată Germ ană, Re­
Desigur, nu putem uita nici un m om ent că în lum e fi opuse unul altu ia . Desigur câ orice slăbire a s o lid a rită ­ sale ; cum îşi va organiza v iito ru l, cum va arăta via ţa sa pu blica Democrată Vietnam , Republica Populară Dem o­
m ai există ţâ ri im p e ria liste care fac to tu l pe ntru a îm p ie ­ ţii in te rn a ţio n a le aduce daune cauzei fiecă rei ţâ ri şi cau­ de mîine. In aceste m işcări se a firm ă p u te rn ic masele t i­ crată Coreeană, pentru în fă p tu ire a u n iv e rs a lită ţii O N U .,
dica dezvoltarea socialism ului, că ele folosesc toate m ijlo a ­ zei noastre comune, dar în acelaşi tim p , sub nici o form ă, n e re tu lu i m uncitoresc, se im p u n a te n ţie i energicele acţiu ni p e ntru asigurarea c o n d iţiilo r necesare p a rtic ip ă rii tu tu ro r
cele, in clu siv m ijloa cele de propagandă şi in fo rm are , îm p o ­ p rin c ip iu l in te rn a ţio n a lis m u lu i nu poate fi invocat pentru ale tin e re tu lu i studios. A pare to t mai evidentă d o rin ţa ex­ statelor la rezolvarea m a rilo r problem e ale lu m ii contem ­
triv a id e ilo r m a rxism -le n in ism u lu i, îm p o triva o rîn d u îrii so­ nerespectarcd ce lo rla lte p rin c ip ii, p e jitru am estecuri de orice presă a tin e re tu lu i de a p a rticip a a ctiv la lu p ta po litică porane.
cia liste ; dar în tre d o rin ţe le c e rc u rilo r reacţionare im p e ria ­ fel în tre b u rile in te rn e ale unei ţâ ri socialiste sau ale unui pe ntru asigurarea unui v iito r m ai bun — lu p tă care, chiar
liste şi p o s ib ilită ţile de realizare a acestor d o rin ţe este o pa rtid frăţesc dacă cup rin de curente variate, concepţii şi o rie n tă ri d ife ­ P entru înfă p tu ire a ob ie ctivelo r de pace şi securitate,
dista ntâ ca de la cer la pâm înt. S uveranitatea ţâ rilo r socialiste nu se opune în nici un rite, are un im p o rta n t ro l po zitiv. Răspunsuri corespun­ este necesară continuarea şi adîncirea procesului de des­
tindere, dezvoltarea largă a re la ţiilo r economice, politice,
U neori se a firm ă că propaganda şi ideologia burgheză fc) in te rna ţiona lism udu i socialist), ci, d im p o triv ă , este o con­ zătoare la preocupările ce-i frăm întâ, tin e rii trebu ie să diplo m atice , te h n ico -ştiin ţificc, cu ltu ra le în tre toate sta­
sînt în stare să exercite o asemenea in flu e n ţă asupra p a rti­ d iţie esenţială a în tă ririi s o lid a rită ţii lor, a colaboră­ găsească la p a rtid e le com uniste şi m uncitoreşti, care pot tele, in d ife re n t de o rind uire a socială, reglem entarea pe
delor com uniste d in ţă rile socialiste, asupra popoarelor r ii lor lib e re şi conştiente în lupta îm p o triv a im p e ria lis m u ­ să le deschidă o perspectivă cla ră asupra căilor dezvoltă­ cale paşnică, p rin d iscu ţii şi tratative , a problem elor in ­
acestor ţâ ri, îneît să le abată de pe d ru m u l socialism ului. lui, pentru v ic to ria ţe lu rilo r noastre comune.
rii revo lu ţio n a re a societăţii. M ilio a n e şi m ilioa ne de tin e ri ternaţionale litigioase.
Fără îndoială că în ţă rile socialiste m ai există ră m ă ­ D ezvoltînd re la ţiile de colaborare în toate do m en i­ din lum ea cap italistă pot reprezenta, dacă sînt ju st călău­
şiţe ale fostelor clase exploatatoare şi ale ideologiei lor, ile. pe baza p rin c ip iilo r de m ai sus, ţă rile socialiste vor ziţi în năzuinţa lo r spre progres, o uriaşă forţă socială Pătrunse de sen tim en tu l resp on sabilită ţii faţă de des­
m ai pă tru n d dinafară, sub d ife rite form e, concepţii străine, oferi lu m ii un m odel de co n lu crare rodnică in tre popoare, în lu p ta îm p o triva re a cţiu n îi, p e ntru dem ocraţie şi pace tinele o m e n irii, faţă de cauza socialism ului şi a păcii.
retrograde. De aceea, trebu ie să ducem o lu p tă consecven­ in tre state lib e re şi suverane. Id e n tita te a o rin d u irii sociale Un ro l im p o rta n t în lu p ta a n tiim p e ria lis tâ , pe ntru p ro ­ P a rtid u l C om unist Român, guvernul Rom âniei socialiste
tă îm p o triv a ideologiei burgheze, să dăm cea m ai m are şi de stat, com unitatea in te rese lor şi ţe lu rilo r fundam entale, vo r acţiona şi în v iito r cu energie şi perseverenţă pentru
a te n ţie e d ucă rii m a rxist-le n in iste a maselor, râ s p în d irii con­ ideologia comună m a rx is t-le n in is tă reprezintă prem isele o­ gres şi pace au şi alte fo rţe sociale : o rg a n iza ţiile de fe­ triu m fu l cauzei păcii, a se cu rită ţii şi progresului.
cepţiei noastre despre lum e şi societate — care s-a a fir ­ biective pentru refacerea şi în tă rire a u n ită ţii ţâ rilo r socia­ mei, p ă tu rile m ijlo c ii, cercuri sociale de cele rrmi d ife rite S tim a ţi tovarăşi,
m at cu tă rie de-a lu n g u l deceniilor, în cele m ai grele con­ liste, pentru dezvoltarea le g ă tu rilo r de prieten ie şi colabo­ con vin geri şi o rie n tă ri po litice , filo zo fice şi religioase, p e r­
d iţii, ca teoria cea m ai îna intată, în stare să călăuzească rare frăţească în tre ele son alităţi c u ltu ra le şi ş tiin ţific e , reprezentanţi al unor Pe drept cu vin t in docum entul prezentat co n sfă tu irii
popoarele pe calea tra n s fo rm ă rii din te m e lii a societăţii Deosebit de ilu s tra tiv e sînt în acest sens rezultatele pa rtide p o litice burgheze care se pronunţă p e ntru o p o li­ se vorbeşte despre necesitatea luptei îm p o triv a o rică ro r
om eneşti. D ar este inacceptabilă şi de neconceput ideea că po zitive ale C o n s fă tu irii de la Budapesta a statelor p a rti­ tică realistă faţă de cauza pă cii şi c iv iliz a ţie i om e n irii. m an ifestări a tit ale n a ţio n a lism u lu i, rasism ului, cît şi a
clasa m uncitoare, popoarele, p a rtid e le com uniste d in ţă rile cipante la T ra ta tu l de la V arşovia şi ale recentei sesiuni O trăsătură esenţială a v ie ţii p o litice contem porane te n d in ţe lo r de hegemonism.
socialiste, caro p rin lu pte în d îrjite de clasă şi p rin m a ri sa­ de la Moscova a C A E R. Ele au dem onstrat câ atu nci cînd este creşterea a p o rtu lu i tu tu ro r statelor Ja soluţionarea Dupâ cum se ştie, n a ţio n a lism u l se m anifestă p rin ne-
c rific ii au ră stu rn a t clasele exp loatatoare şi d o m in aţia im ­ 6e porneşte de la d o rin ţa g ă sirii unor s o lu ţii reciproc ac­ p ro blem elor care fră m în tâ om enirea ; se poate spune câ recunoaşterea d re p tu rilo r a lto r n a ţiu n i sau n a ţio n a lită ţi,
pe ria listă străină, au cu ce rit puterea p o litic ă şi au co n stru it ceptabile, cînd pro blem ele sînt abordate în tr-u n s p irit to ­ in epoca actuală, fiecare stat, fiecare naţiune — m are sau
socialism ul, a r putea să renunţe — din în d e m n u l propa­ vărăşesc, de stim ă reciprocă şi re ce p tivita te faţă de op i­ mică — poartă răspunderi pe n tru soarta păcii şi c iv iliz a ­ p rin tr-u n regim de Inegalitate şi încălcarea intereselor lor
legitim e, p rin persecutarea şi asuprirea a lto r popoare.
gandei burgheze, o ric it de ra fin a tă a r fi ea — la cuceri­ n iile şi interesele c e lo rla lţi, este p o sib il să se stabilească ţie i umane, are în d atorire a de a-şi aduce co n trib u ţia ac­
rile lo r revo lu ţiona re, la puterea lo r populară, la socialism . h o tâ riri comune, să se întărească solida ritatea d in tre ţă rile tivă 4a p re in tîm p in a re a unui nou război, la în tă rire a p rie ­ Este ş tiu t câ ce rcu rile reacţionare im p e ria liste au re­
socialiste. curs întotdeauna la arm a n a ţio n a lism u lu i şi şovinism u lu i
Im p e ria lis m u l n-a reuşit să oprească d ru m u l socialis­ teniei şi cooperării în tre popoare. M e rită a fi su b lin ia t p e ntru a dezbina popoarele şi a le putea exploata şi asu­
m u lu i a tu n ci cînd acesta învinsese in tr-o singură ţară, sau Tovarăşi, fa p tu l câ ţă rile m ici şi m ijlo c ii se a firm ă to t m ai ferm pe
în p rim ii ani de după război, cînd puterea m u n c ito rilo r şi O puternică fo rţă a co n te m p o ra n e ită ţii angajată în lupta arena m ondială, aducînd o c o n trib u ţie sporită la soluţio­ p ri în mod barbar. De aceea, pentru com unişti este o da­
ţă ra n ilo r in ţă rile socialiste nu era consolidată, cin d e xis­ re v o lu ţio n a ră îm p o triv a im p e ria lis m u lu i este clasa m u n ci­ narea pro blem elor inte rna ţiona le , la instaurarea unor re­ to rie să lu p te cu cea mai m are ho târîre îm p o triva o rică­
tau încă clase exploatatoare care m ai deţineau im p o rta n te toare d in ţă rile ca p ita liste în fru n te cu p a rtid e le com uniste. ia ţii de deplină eg alitate în tre n a ţiu n i, de respect faţă de ro r m an ifestări de naţionalism sau rasism, de şovinism
p o z iţii econom ice şi politice. Cu a tit m ai m u lt astăzi, cînd In ciuda unor gre u tă ţi n e în ch ip u it de m ari, pa rtide le com u­ voinţa şi a s p ira ţiile fiecă rui popor. şi hegemonism. concepţii p ro p rii ideologiei burgheze, a fla te
socialism ul reprezintă o re a lita te vie în ţă rile noastre, cînd în tr-o poziţie ire d u c tib ilă cu m a rxism -le n in ism u l.
niste din aceste ţâ ri îşi in te n sifică lu pta pentru d re p tu ri e- C onstituie una din cara cte risticile de bază ale epocii
poporul este stopîn pe destinele ţâ rii şi are la indem înâ conom iee şi p o litice ale clasei m uncitoare, ale tu tu ro r oame­ noastre fa p tu l câ problem ele in te rn a ţio n a le , problem ele Tocm ai pe ntru a putea duce cu succes această luptă
toate m ijlo a ce le de apărare, cind există un p u ternic sistem n ilo r m un cii, pentru lib e rta te şi dem ocraţie, pentru tra n s fo r­ păcii şi ră zb o iu lu i au devenit o preocupare m ajoră a sute este necesar, aşa cum su b lin ia Lenin, de c o m b ă tu t în p r i­
m ondial socialist, nu este de conceput că vreo fo rţă oare­ m ul rin d , orice form ă a n a ţio n a lism u lu i şi te n d in ţe lo r de
m ă ri progresiste în societate, pe ntru independenţa n a ţio n a ­ de m ilioane de oam eni de pe toate m eridianele, care acţio­
care a r putea să întoarcă din d ru m u l lo r popoarele ţă rilo r lă a popoarelor. hegem onie din rin d u rile p ro p rie i na ţiun i. N a ţio n a ­
socialiste, să oprească m ersul lo r victo rio s înainte. nează cu ho tâ rîre pe ntru a îm piedica im p e ria lis m u l să lis m u l n a ţiu n ilo r m ici sau n a ţio n a lită ţilo r este de­
S înt cunoscute am plele m işcări sociale desfăşurate in dezlănţuie un nou război, pentru a asigura pacea.
In v in c ib ilita te a o rin d u irii socialiste se bazează în p r i­ u ltim ii ani de p ro le ta ria t, de masele de m ilioa ne de oa­ te rm in a t si perm anent a lim e n ta t, în p rim u l rînd, de
m ul rin d pe exercitarea de către clasa m uncitoare a m i­ p o litica de dom in aţie şi a su p rire naţională. De aceea,
m eni ai m u n cii în ţă rile capitaliste. S tim a ţi tovarăşi.
s iu n ii sale istorice conducătoare, pe fa p tu l că puterea se In m ulte ţâ ri cap italiste, d a to rită co n ştiin ţe i şi com ba­ lupta pentru elibe rare naţională, pentru cucerirea sau
află în m îln ile celor ce muncesc, pe hotârîrea de ne zdru n­ tiv ită ţii sale revo lu ţiona re, p ro le ta ria tu l joacă un rol p o li­ O b ie ctivu l central al lu p te i unite a tu tu ro r fo rţe lo r apărarea independenţei constituie o parte integrantă a
cin a t a popoarelor, în fru n te cu p a rtid e le lo r com uniste, tic tot m ai im p o rta n t, de v o in ţa şi glasul său tre b u in d să a n tiim p e ria lis te este apărarea păcii şi se cu rită ţii in te rn a ­ lu ptei îm p o triva n a ţio n a lism u lu i, p e ntru p rieten ie între
de a în tă ri şi dezvolta cu ce ririle lo r revo lu ţiona re, de a-şi ţin ă seama înseşi fo ru rile conducătoare. In lu pta a n tiim p e ­ ţionale, zădărnicirea p o litic ii agresive a im p e ra lism u lu i, popoare.
apăra liberta te a şi independenţa In acelaşi tim p, aceasta ria lis tâ p ro le ta ria tu l acţionează to t m ai un it, m u n c ito rii, apărarea independenţei şi su ve ra n ită ţii popoarelor, asi­ D esigur că abordarea m a rxist-le n in istă a acestei pro ­
se bazează pe solida ritatea in te rn a ţio n a liste a ţâ rilo r socia­ in d ife re n t de concep ţiile politice, filo zo fice şi religioase, îşi gurarea d e zvo ltă rii progresiste a societăţii omeneşti
liste, a m işcă rii com uniste şi a tu tu ro r fo rţe lo r a n liim p e - întăresc solidaritatea. R ealizarea u n ită ţii clasei m uncitoare O im p o rta n ţă crucială pentru în fă p tu ire a acestor ţe­ blem e presupune o dem arcaţie clară In tre na ţion alism şi
lu pta pe ntru apărarea intereselor na ţionale ale
fiecărui
ria lis te în lupta îm p o triva oricărei agresiuni arm a te im p e­ este un im p e ra tiv esenţial pe ntru în fă p tu ire a m ăreţei sale lu ri are în lum ea de azi aşezarea re la ţiilo r în tre state, popor. A r fi cu to tu l nejust de a considera a firm a re a
ria liste. m isiu n i revo lu ţiona re, a ro lu lu i isto ric ce-i revine în so­ in d ife re n t de o rîn d u irca lo r socială, pe baza p rin c ip iilo r
După cum au a ră ta t şl rep reze ntan ţii a lto r partide, în ­ cietate. independenţei şi su ve ra n ită ţii naţionale, e g a lită ţii în d re p ­ p rin c ip iilo r e g a lită ţii în d re p tu ri, su v e ra n ită ţii naţionale de
tre ţă rile socialiste se m anifestă de m ai m u lţi ani d iv e r­ In acest sens, o deosebită im p o rta n ţă are e fo rtu l pentru tu ri, neam estecului în tre b u rile in te rne şi a v a n ta ju lu i re­ stat şi independenţei p a rtid e lo r dre pt m an ifestări naţion a­
genţe serioase, au a p ă ru t elem ente de încordare care afec­ ciproc. respectarea d re p tu lu i sacru al fiecă rui popor de liste sau încă lcări ale in te rn a ţio n a lis m u lu i proletar.
rcaîizarea u n ită ţii de acţiune cu p a rtid e le socialiste şi so-
tează re la ţiile lo r de colaborare şi unitatea sistem u lu i so­ a-şi hotărî singur, fără nici un amestec dinafară, calea In te rn a ţio n a lis m u l presupune, în mod necondiţionat,
cial-dem ocrate care, în unele ţâ ri, cup rin d mase la rg i de existenţa liberă şi egală în d re p tu ri a n a ţiu n ilo r, dezvol­
cia list m ondial. A u dreptate re p reze ntan ţii acelor pa rtide oam eni ai m un cii. D esigur câ în tre p a rtid e le com uniste şi d e zvo ltă rii sale social- po litice . De în fă p tu ire a consec-
care au rid ic a t aici problem a unei analize tem einice a cau­ social-dem ocrate există adinei deosebiri de concepţie în tr-o _ ventâ a acestor p rin c ip ii depinde însăşi cauza dcstindc- tarea p a rtid e lo r com uniste independente — ca prem isă
zelor acestor divergenţe, p e ntrîT cS num ai astfel se pot găsi serie de problem e fun dam e ntale ale v ie ţii social-politice, iii, soarta păcii — încălcarea lo r con stituin d o p rincip ală fundam entală şi hotărîtoare a le g ă tu rilo r lo r dq s o lid a ri­
m ijloacele pentru in lâ tu ra re a lor, pe ntru în tă rire a colabo­ câ p o litica un or conducători social-dem ocraţi, care refuză sursă de pericol pentru securitatea in te rn a ţio n a lă Tocm ai tate frăţească înd atorire a co m u n iştilo r constă, înainte de
ră rii şi u n ită ţii d in tre ţă rile socialiste să colaboreze cu p a rtide le com uniste, îm piedică în fă p tu ire a de aceea, ele capătă în zilele noastre o largă recunoaş­ toate, in a se preocupa de organizarea luptei re v o lu ţio ­
Dupâ părerea noastră, tre b u ie să po rnim de la con di­ a c ţiu n ilo r com une Cu toate acestea, dupâ cum arată expe­ tere. tot mai m ulte state pronunţîndu-se şi acţionînd pen­ nare din pro pria ţară. ia r acolo unde sînt pa rtide dc gu-
ţiile d ife rite de dezvoltare istorică în care îşi desfăşoară rie n ţa u n o r ţă ri, co m u n iştii şi so cialiştii pot acţiona un itar, tru prom ovarea şi respectarea lor deplină Iată dc ce noi ve rn â m in t de a asigura făurirea societăţii socialiste. In
activita tea ţă rile socialiste. Acestea fac să apară deosebiri o b ţin in d succese în satisfacerea in te rese lor clasei m u n ci­ considerăm necesar ca pa rtide le com uniste şi m uncitoreşti nici un caz, g rija pe ntru progresul şi prosperitatea ţă rii
în aprecierea un or fenom ene în căile de construcţie practică toare. ale p ă tu rilo r la rg i ale po pu laţie i. De aceea, este ne­ să m iliteze perseverent pe ntru generalizarea acestor p rin ­ lor, pentru dezvoltarea ei economică şi cu ltu ra lă , care nu
a o rin d u irii socialiste. F aptu l că aceste deosebiri de păreri cesar să se acţionez? cu perseverenţă pe ntru realizarea c ip ii în viaţa in te rna ţiona lă , fâcînd din aceasta un ţel dc se realizează pe seama a lto r popoare. în d e trim e n tu l sau
Si a p recieri se tra nsfo rm ă însă in divergenţe şt duc la în ­ unei colaborări strînse în tre p a rtide le com uniste şi p a rti­ im p o rta n ţă m ajoră în lupta fo rţe lo r a n tiim p e ria liste . p rin negarea intereselor altora, nu poate fi prezentată ca e x­
cordare, afectînd re la ţiile reciproce, se datoreşte îndeosebi dele socialiste şi social-dem ocrate. Un obiectiv dc seamă al m işcării a n tiim p e ria liste este presie a n a ţio n a lism u lu i. D im p o trivă , num ai în acest fel
fa c to rilo r sub ie ctivi, neînţelegerii d iv e rs ită ţii de co n d iţii de O profundă schim bare în viaţa in te rn a ţio n a lă a fost de­ stingerea c o n flic te lo r arm ate existente astăzi in lume. Sin- com uniştii îşi îndeplinesc ro lu l de avangardă şi forţă
dezvoltare, ne socotirii n o rm elo r de re la ţii d in tre ţă rile so­ te rm in a tă de procesuj d e stră m ă rii sistem u lu i colonial. M iş ­ tem în tru to tu l de acord cu acele pasaje ale docum entului conducătoare a p ro p riu lu i popor, co n trib u ie la sta to rn i­
cialiste. carea de eliberare naţională a popoarelor, care mai gem sub prezentat co n sfă tu irii care cheamă pe toţi cei cărora le cirea unor re la ţii de respect şi încredere în tre toate popoa­
Desigur, tre b u ie a v u t în vedere că re la ţiile d in tre ţă ­ ju g u l rob ie i coloniale, dă lo v itu ri pu ternice u ltim e lo r răm ă­ <'Sle scumpă cauza păcii şi destinderii să inte nsifice lupta rele. — tem elia unei reale s o lid a rită ţi cu m işcările re­
şiţe ale acestui odios sistem de exploatare şi oprim are. A - voluţio nare din toate ţă rile
rile socialiste nu au un precedent în dezvoltarea anterioară pe ntru încetarea d e fin itiv ă a agresiunii S tatelor U nite ale
a lu m ii, reprezintă un fenom en cu to tu l nou în via ţa in te r­ ccastâ lu p tă , care se bucură de so lida ritatea , sim p atia şi A m e ric ii in Vietnam , pentru crearea c o n d iţiilo r ca popo­ In tre lupta pe ntru apărarea intereselor naţionale,
naţională. o exp erienţă unică în isto ria societăţii omeneşti. s p rijin u l acti.v al- în tre g ii o m e n iri progresiste, joacă un rol ru l vietnam ez să poată decide singur asupra destinelor pentru deplină egalitate în d re p tu ri a ţâ rilo r, ca şi a
In e vo lu ţia acestor re la ţii pot apare o serie de nea­ im p o rta n t în lupta a n tiim p e ria listâ . Ca urm a re a p ră b u ş irii sale. fără nici un amestec dinafară. p a rtid e lo r şi în tre m anifestarea s o lid a rită ţii in te rn a ţio ­
sistem u lu i colonial. în lum e au ap ăru t zeci şi zeci de state
ju n s u ri şl a n o m a lii care, dupâ părerea noastră, au un ca­ nale nu este nici o con tra dicţie ci, d im p o trivă , există o'
noi, independente, in faţa cărora stă sarcina istorică de a Considerăm câ este una din în d a to ririle esenţiale ale
racter vrem e lnic, rem ediabil. Asemenea fenom ene pot şi ■ţărilor socialiste, ale m işcă rii com uniste, ale în tre g u lu i strînsâ unitate dialectică. Nu poţi lupta cu succes pentru
trebu ie să dispară în cursul procesului de pe rfecţionare lich id a înapoierea econom ică şi socială m oştenită de la im ­ apărarea intereselor clasei m uncitoare din p ro p ria ţară
p e ria lism . de n păşi h o tâ rit pe calea progresului şi prospe­ tio n l a n tiim p e ria lis t de a-şi inte nsifica e fo rtu rile , pe toate
continuă a co la b o ră rii in te rn a ţio n a liste d in tre popoarele dacă nu dezvolţi colaborarea strînsâ cu clasa m uncitoare
rită ţii. Lu p ta n o ilo r state independente din Asia şi A frica p la n u rile , pentru a se pune capăt, cit mai grabnic, agre­
care construiesc noua o rln d u ire . siu n ii im p e ria liste în V ietnam , pentru a determ ina retrage­ din alte ţâ ri ; de asemenea. nu poţi fi in te rn a ţio n a list,
P a rtid u l nostru, încă cu m u lţi an i in urm ă, a p riv it cu Îm p o triv a im p e ria lis m u lu i şi ne oco lon ia lism u lui. pentru a- rea clin această ţară a tru p e lo r am ericane şi ale a lia ţilo r dacă nu te în g rije ş ti de apărarea intereselor clasei m u n ­
pârarea independenţei şi su v e ra n ită ţii lo r naţionale, pentru
în g rijo ra re ascuţirea p o le m icii publice şi agravarea d iv e r­ lo r şi încetarea răzb oiulu i im pus acestui popor eroic. Re­ citoare şi ale p ro p riu lu i popor. N um ai o îm b in a re justă a
genţelor în tre pa rtide le com uniste şi m un citore şti, îndeo­ d re p tu l de a-.şi alege singure calea d e zvo ltă rii sociale, fără centele propuneri făcute de F ro n tu l N aţional de E libe ra re intereselor naţionale cu cele ale lu ptei in te rn a ţio n a le poale
sebi în tre P a rtid u l C om unist al U n iu n ii Sovietice şi P a rti­ nici un amestec dinafară, exercită o puternică in flu e n ţă asigura adevărata în fă p tu ire a p rin c ip iilo r m a rx is t-le n i­
asupra e vo lu ţie i lu m ii contem porane. din V ie tn a m u l de sud reprezintă o bază realistă, con stru c­
dul C om unist Chinez. Ne-am e xp rim a t părerea că nu tre ­ tivă, pentru desfăşurarea pozitivă a tra ta tiv e lo r de la Pa­ niste.
buie blam ată sau condam nată p o litica vre u n u l p a rtid co­ Se a firm ă tot m ai im petuos lu pta popoarelor^ din ţă rile ris. care să ducă la soluţionarea p o litică a acestui con flict, P a rtid u l C om unist Român s-a preocupat întotdeauna,
m unist, nici la congresele a lto i partide, nici la în tiln ir i şi A m e rica L a tin e pentru eliberarea de sub tu te la im p e ria ­ ta asigurarea d re p tu lu i popo rulu i vietnam ez de a-şi rezolva
re u n iu n i in te rn a ţio n a le . In p rim ă va ra a n u lu i 1964, P a rti­ lis m u lu i am erican, pe ntru dezvoltare econom ică şi socială de sine stătător problem ele d e zvo ltă rii sale. P a rtid u l, gu­ în tre cu t ca şi in prezent, de îm binarea arm onioasă a
dul C om unist Român s-a adresat a tit P a rtid u lu i C om unist de sine stătătoare, pe ntru apărarea intereselor lo r naţionale ve rn u l şi poporul rom ân au acordat şi vo r acnrda şi în v ii­ luptei re vo lu ţiona re şi a e fo rtu rilo r pe n tru construirea
al U n iu n ii Sovietice, cît şi P a rtid u lu i Com unist Chinez, cu vitale, pentru lărgire a re la ţiilo r cu statele socialiste. tor în tre g u l lo r s p rijin — m aterial p o litic , m oral şi d ip lo ­ socialism ului în Rom ânia cu dezvoltarea s o lid a rită ţii in ­
apelul de a nu e xtin d e şi ascuti polem ica, de a acţiona M işcarea fo rţe lo r re vo lu ţio n a re din A m erica L a tin ă , în m atic — po po rulu i vietnam ez in lu pta sa dreaptă pentru terna ţion ale In te rn a ţio n a lism u l co m u n iştilo r rom â ni are
p e n tru găsirea că ilo r de rezolvare a pro blem elor d iv e r­ fru n te cu puternicele detaşam ente ale p ro le ta ria tu lu i, re­ apărarea independenţei şi lib e rtă ţii pa triei. tra d iţii îndelungate, de nezdruncinat, el s-a m anifestat
gente Din păcate, lu c ru rile s-au desfăşurat astfel în cîl s-a prezintă o parte com ponentă deosebit de im p o rta n tă a lu p ­ p rin pa rticip area la lu p ta cu arm a în m ină pe ntru v ic ­
ajuns la stad iul pe care-1 cunoaştem cu to ţii tei a n tiim p e ria h ste m ondiale O lot mai m are în g rijo ra re trezeşte în opinia publică toria şi apărarea M a rii R e volu ţii S ocialiste din O ctom ­
Desigur, tovarăşi, nu este locul, m om entul şi nu in tră Dupâ cum se ş.tie, continuă să se adinceascâ decalajul m ondială m enţinerea în co rd ă rii din O rie n tu l A p ro p ia t : brie. p rin nenum ăratele m anifestări de so lid a rita te cu
in ordinea de zi a co n sfă tu irii noastre analiza cauzelor econom ic între ţă rile avansate şi cele în curs de dezvoltare este, dc aceea, necesar, ca e fo rtu rile tu tu ro r fo rţe lo r iu b i­ m işcările revo lu ţiona re din d ife rite le ţâ ri ale lu m ii, p rin
acestor stări de lu c ru ri ; noi nu aveam in te n ţia să ne ocu­ De aceea este deosebit de im p o rta n t ca p a rtid e le com u­ toare de pace să fie înd re ptate spre dim inu are a încordă­ p a rticip area la brigă zile in te rn a ţio n a le în lupta contra
păm de ele dacă nu se puneau in discuţie Delegaţia noas­ niste să acţioneze pe ntru reducerea acestui decalaj spre rii din această parte a lu m ii, spre soluţionarea c o n flic tu lu i fascism ului în Spania, la mişcarea de p a rtiza n i din F ra n ­
tră doreşte să sublim eze că P a rtid u lu i C om unist Român, a se acorda acestor ţâ ri s p rijin u l necesar în lu pta lo r pen­ pe baza rezoluţiei C o n s iliu lu i de Securitate al O.N.U. In ţa şi din alte ţâ ri în tim p u l celui de-al doilea război
popo rulu i nostru le provoacă o m are în g rijo ra re fa p tu l că tru progres econom ic şi social acest sens, o con diţie esenţială o con stituie retragerea tru ­ m ondial
s-a ajuns, în re la ţiile d in tre cele două m ari ţâ ri Calea sigură pe ntru progresul econom ic şi social al n o i­ pelor israeliene de pe te rito riile ocupate, asigurarea suve­ P a rtid u l C om unist Român a acordat un a ju to r activ
socialiste, la co n flicte şi cio cn iri de g ra n iţă In lo r state, pentru apărarea şi în tă rire a independenţei lo r na­ ra n ită ţii, in te g rită ţii te rito ria le şi independenţei tu tu ro r popo rulu i coreean in lupta sa contra agresiunii Statelor
acelaşi tim p. noi constatăm cu satisfacţie că in de­ ţion ale este în p rim u l rînd — aşa cum arată via ţa — in te n ­ statelor din această regiune, precum şi reglem entarea p ro ­ U nite ale A m ericii, acordă în tre g u l său s p rijin luptei
cla raţia g u ve rn u lu i U n iu n ii Sovietice se propune rezolva­ sificarea e fo rtu rilo r p ro p rii, m obilizarea în tre g u lu i lo r po­ blem ei re fu g ia ţilo r pa le stinie ni, ţinîndu-se seama de in te ­ eroice a poporului vietnam ez, işi m anifestă solidaritatea
rea acestor problem e pe calea tra ta tiv e lo r, precum şi fa p ­ te n ţia l m aterial şi um an, concentrarea Şi unirea tu tu ro r resele lo r naţionale cu lupta pentru apărarea lib e rtă ţii şi independenţei C u­
tu l că în declaraţia sa de răspuns, Republica P opulară C h i­ fo rţe lo r progresiste ale n a ţiu n ii. Noi înţelegem şi s p rijin im h o tâ rit a sp ira ţiile popoare­ bei revoluţionare. El dă un s p rijin m u ltila te ra l, m ateria!,
neză se pronunţă pe ntru d iscuţii. Noi considerăm că num ai In m u lte din ţă rile de cu rînd elibe rate de sub ju g u l im ­ lo r arabe spic deplină elibe rare naţională, em ancipare p o litic şi m oral, m işcă rilo r de eliberare naţională, luptei
pe această cale. a d is c u ţiilo r, a tra ta tiv e lo r, pot şi trebuie p e ria lis t are loc o p u ternică dezvoltare a secto ru lu i dc stat socială, spre dezvoltare dem ocratică, progresistă. In popoarelor din colonii.
să f;e rezolvate problem ele de orice fel d in tre ţă rile socia­ şi cooperatist, paralel cu sectorul p a rtic u la r — c a p ita lis t exprim area p u n ctu lu i nostru de vedere, p o rn im de
liste ; orice altă cale nu poate decît să aducă p re ju d ic ii sis­ A sigurarea m e rsu lu i spre socialism al acestor state presu­ la teza câ nu poate fi lib e r un popor care nu recu­ In ce priveşte le g ă tu rile in te rna ţiona le , p a rtid u l nos­
te m u lu i m ondial socialist, m işcă rii noastre com uniste şi pune s p rijin ire a m u ltila te ra lă a d e zvo ltă rii secto ru lu i de stat noaşte a lto r popo.ire d re p tu l la independenţă, la exis­ tru, pornind tocm ai de la p rin c ip iile in te rn a ţio n a lis m u lu i
in flu e n te i so cia lism u lu i în lum e. şi cooperatist, care tre b u ie să devină h o tâ rito r în ccornomia tenţă de sine stătătoare Este lim pede câ de pe urm a m en­ proletar, şi-a de zvoltat re la ţiile cu pa rtidele com uniste şi
In această ordine de idei. p a rtid u l nostru consideră că sta tu lu i respectiv, în tă rire a fo ite lo r p o litice revo lu ţiona re ţin e rii în co rd ă rii şi a co n flicte lo r, a p e rp e tu ă rii s tă rii de m uncitoreşti din toate ţă rile sistem ului m ondial socialist,
b la m ă rile şi con da m nările e xp rim ate la această consfătuire Este ş tiu t că în tr-o scrie de asemenea ţâ ri un ro l im ­ beligeranţâ în O rie n tu l A p ro p ia t nu au de ciştigat decit în tre ţin e re la ţii strînse şi in te n sifică contactele cu un m are
îm p o triva P a rtid u lu i C om unist Chinez, ca şi în genera] p o rta n t în viaţa p o litică îl au m işcă rile dem ocratice şi pro­ cercu rile im p e ria lis te care urm ăresc să dezbine popoa­ nu m ăr de p a rtide com uniste şi m un citore şti d in celela lte
condam nările la adresa o rică ru i a lt pa rtid , nu sînt de na­ gresiste. In unele din noile state independente, reacţiunea rele, să c u ltiv e disensiunile şi încordarea, pe ntru a-şi m en­ ţâ ri ale lu m ii, cît şi cu m işcări de eliberare na ţională dc
tură să creeze un clim a t fa vo ra b il pentru rezolvarea d iv e r­ exercită o prigoană îm p o triv a p a rtid e lo r com uniste, a c e lo r­ ţine şi consolida d o m in aţia, nu au de cîştigat decit cercu­ pe toate continentele.
genţelor şi litig iilo r la lte fo rţe revo lu ţiona re. Există ţâ ri in care ch ia r şi fo rm a ­ rile reacţionare din ţă rile acestei zone M -am re fe rit la toate acestea avind în vedere câ une­
Aşa cum am m ai declarat public, şi cum am spus to­ ţiu n i dem ocratice, patriotice, care se situează pe p o ziţii O cauză v ita lă a în tre g ii o m e niri contem porane este o ri s-a spus o ri s-a sugerat despre com u niştii rom âni câ
va ră şilo r chinezi, noi nu sîntem de acord cu acu zaţiile pe a n tiim p e ria h s te ignorează ro lu l co m u n iştilo r sau re fu ­ înfă p tu ire a de zarm ării, în p rim u l rîn d a dezarm ă rii nu­ a r duce o p o litic ă naţionalistă, câ şi-ar n e g lija înd ato­
care le aduc P a rtid u lu i C om unist al U n iu n ii Sovietice, a l­
ză colaborarea cu aceştia — ceea ce nu poate ad u­ cleare. liste ştiu t câ singura cale radicală p e ntru evitarea ririle in te rn a ţio n a liste . Nu, tovarăşi, P a rtid u lu i Com unist
to r pa rtid e com uniste. In acelaşi tim p. noi am a ră ta t to va ­ ce decît p re ju d ic ii intereselor popoarelor respective. Român şi po po rulu i rom ân le sin t străine m anifestările
ră ş ilo r sovietici şi to v a ră ş ilo r din a lte p a rtid e fră ţe şti câ E xperienţa istorică a ra tă însă câ asigurarea progresu­ p e rico lu lu i unui război term on uclear o constituie dezar­ n a ţio n a lism u lu i şi îngustim ea naţională ; lo r le sînt scum ­
nu sîntem de acord n ici cu acuzaţiile pe care le aduc P a rti­ lu i acestor ţâ ri depinde in m are m ăsură de existenţa unor marea atom ică Fireşte, T ra ta tu l de n e p ro life ra re a arm e­ pe id e ile s o lid a rită ţii inte rna ţiona le , ale in te rn a ţio n a lis m u ­
lo r nucleare reprezintă un pas îna inte în această direcţie ;
d u lu i C om unist Chinez. pa rtide re vo lu ţio n a re avînd la bază concepţia m a te ria lis m u ­ el trebu ie însă u rm a t de m âsun concrete, care să ducă lu i p ro le ta r — ju st înţeles, ju s t conceput — aşa cum l-au
A scu ltin d unele c u v tn tâ ri la această consfătuire, ne-am lu i diale ctic şi isto ric, h o târîte să unească cele m ai la rg i la m icşorarea şi lichid are a p e ric o lu lu i nuclear, la in te r­ g în d it M arx, Engels, Lenin.
a m in tit că în istoria m işcă rii com uniste au m ai fost cazuri forţe sociale in lu pta pentru dezvoltarea dem ocratică şi in ­ F iin d com unişti rom âni, noi sîntem a p ără to ri h o târîţi
cînd unor pa rtide com uniste şi m uncitoreşti, in clu siv din dependentă a societăţii. N um ai realizarea unei strînse co­ zicerea şi distrugerea arm ei atom ice, să asigure ca forţa ai intereselor naţionale ale po po rulu i nostru, nu precupe­
ţă rile socialiste, li s-au adus acu zaţii grave, care s-au do­ la b o ră ri a c o m u n iş tilo r cu celela lte fo rţe na ţion ale p a trio ­ a to m u lu i — această m are cucerire a g e n iu lu i um an — să ţim n im ic pentru a asigura edificarea socialism ului în
vedit u lte rio r neîntem eiate. Cunoaştem cu to ţii consecin­ tice. progresiste, num ai lu p ta lor com ună sub egida unor fie folosită e xclu siv în scopuri paşnice, în slujba progre­ R om ânia — şi. in acelaşi tim p. ne aducem întreaga con­
ţele e xtre m de grele ,pe care le-au a vu t aceste p ra c tic i şl idei înaintate, re vo lu ţio n a re , con stitu ie fa cto ru l h o tâ rito r sului societăţii. trib u ţie la întă rire a fo rţe lo r m ondiale ale socialism ului, la
m etode p e ntru m işcarea m uncitorească, pe ntru cauza so­ pentru transfo rm a rea progresistă a societăţii, pe ntru dezvol­ Una din problem ele im p o rta n te de care depinde asi­ în tă rire a p o z iţiilo r com u nism u lu i în lume. Tocm ai ca in ­
cia lism u lu i T râgîn d toate co n clu ziile d in greşelile făcute tarea economică şi p o litică de sine stătătoare a acestor ţâ ri. gurarea păcii este în fă p tu ire a se cu rită ţii europene. Ana- te rn a ţio n a lişti. noi sîntem p e n tru în fă p tu ire a deplină si
in trecut, cînd P.C.R. a lu a t parte la asemenea cam panii, In e fo rtu rile lor pentru progres, îm p o triv a dom in aţiei lizînd procesele ce se desfăşoară în Europa, exam inînd
declarăm aci că sîntem fe rm h o tâ rîţi să nu mai repetăm im p eria liste , a p o litic ii neocolonialiste, în dezvolta­ tendinţele noi care se a firm ă pe arena po litică a acestui în fapt a e g a lită ţii în tre n a ţiu n i, în tre partide. Şi în
aceste greşeli, să nu m al m ergem în n ici un caz pe calea rea lo r econom ico-socialâ, aceste ţâ ri găsesc un im p o rta n t continent, ţă rile socialiste, m em bre ale T ra ta tu lu i de la v iito r P a rtid u l Com unist Român va m ilita neobosit pen­
acuzării şi condam nării a lto r p a rtid e com uniste şi m u n ­ Varşovia, au în fă ţişa t în D eclaraţia de la B ucureşti din tru dezvoltarea le g ă tu rilo r de so lid a rita te ’ in te rn a ţio n a lis­
citoreşti A cu za ţiile , blam ă rile , e tich e tă rile şi in v e c ti­ s p rijin în colaborarea m u ltila te ra lă cu statele socialiste l%f>, ca şi în recentul A pel de la Budapesta, o perspecti­ te cu toate p a rtide le com uniste şi m uncitoreşti. îşi va
vele — clin partea o ricu i ar veni ele — nu pot să ducă de­ Una din fo rţele sociale im p o rta n te ale lu m ii contem ­ vă am plă şi m obilizatoare p riv in d p o s ib ilită ţile şi căile în d e p lin i întotdeauna în d a to ririle ce-i revin ca delaşa-
cît la ascuţirea în c o rd ă rii şi adîncirea ne înţele ge rilo r, nu porane, cu un m are po tenţia l re v o lu ţio n a r in lu pta îm po­ de în fă p tu ire a se cu rită ţii europene Puternica rezonanţă ment al m are lui fro n t in te rn a ţio n a l al com uniştilor.
sînt de natură să creeze concbţii pe ntru rezolvarea p ro ble­ triv a im p e ria lis m u lu i, pe ntru cau/a progresului. este pe care aceste docum ente au avut-o pe plan in te rn a ţio ­ S tim a ţi tovarăşi,
m elor divergente, p e n tru dezvoltarea co la b o ră rii şi u n ită ţii ţărănim ea — a lin t firesc şi apropiat al clasei m uncitoare. nal con firm ă interesul viu al popoarelor, al opiniei p u ­
p a rtid e lo r noastre. Cu a tit m ai m u lt nu pot co n trib u i la In numeroase ţâ ri, îndeosebi in state cu o economie mai blice pentru realizarea unui clim a t de colaborare activă, P roiectul d o cum e ntulu i prezentat co n sfă tu irii se ocu­
re la ţii norm ale in tre p a rtid e a p elurile, sub orice form ă, p u ţin dezvoltată, ţărănim ea reprezinte o mure parte a de destindere, securitate şi parc pe co n tin e n tu l european pă în ca p ito lu l său fin a l de unele problem e ale dezvoltă­
din partea o ricu i dinafară, la înlocuirea organelor de con­ po pu laţie i, avind un însem nat ro l în viaţa social-politicâ. rii m işcării com uniste şi m uncitoreşti, ale re la ţiilo r d in ­
ducere ale vre u n u i p a rtid com unist sau m uncitoresc Este o rea lita te incontestabilă câ în perioada actuală se T rebuie m enţionat fa p tu l că aceste docum ente au fost tre p a rtide le frăţeşti
considerate de către unele state şi cercuri gu vern a­
Sîntem pro fu n d convinşi câ singura cale de creare a inte nsifică participarea maselor ţărăneşti la viaţa politică, P a rtid u l C om unist Român porneşte de la realitatea
c o n d iţiilo r pentru n o im a li za rea re la ţiilo r d in tre pa rtide le în lupta îm p o triva im p e ria lis m u lu i Tocm ui de aceea este m entale din O ccident drept o bază eficientă de discuţie în câ p rin vigoarea şi com bativitatea sa revoluţionară, prin
com uniste şi m u n citore şti este aceea a d is c u ţiilo r to vă ră ­ deosebit de im p ortan tă în tă rire a a lia n ţe i d in tre clasa vederea re a liză rii unui progres real, concret, pe calea des­ puterea de atracţie a ideologici sale. mişcarea conum-ştâ
şeşti, abordarea de pe p o z iţiile m a rxist-le n in iste a deosebi­ m uncitoare şi ţărănim e, situarea p a rtid e lo r com uniste in tin d e rii şi secu rită ţii în Europa. şi m uncitorească constituie p rincip ala forţă po litică a
rilo r de vederi şi diverg enţelor, po rnind de la interesele fruntea lu ptei maselor ţărăneşti pentru d re p tu ri econo­
p ro p riilo r popoare, ale clasei m uncitoare, ale m işcării co­ m ice şi sociale, îm p o triva e xp lo a tă rii m onopoliste, pentru In realizarea se cu rită ţii europene o m are im p o rt.înţâ
m uniste in te rn a ţio n a le şi cauzei socialism ului în lum e In o via ţă m ai bună. atragerea ţă ră n im ii din toate ţă rile la au recunoaşterea re a lită ţilo r istorice postbelice — inclusiv
acest s p irit, noi considerăm câ consfătuirea noastră trebuie marea m işcare a n tiim p e ria lis tâ . existenţa celor două state germane —, asigurarea in v io ­