Page 3 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 3
DUMINICA 1 IUNIE 1969 Pag. 3
D I R E C T I V E L E
Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român
(Urmare din pag, o 2-o) bilească consum urile de materiale, de u tila je şi manoperă, Pentru asigurarea c o n d iţiilo r m ateriale necesare dez
durata de execuţie, precum şl rezultatele ce trebuie o b ţi Promovarea progresu vo ltă rii învăţăm intului şi în fă p tu irii program ului de pre
elîm inindu-se despădurirea unor suprafeţe m ari din ba2ine nute prin realizarea acestor investiţii. Se vor stabili, de a gătire a cadrelor. în perioada 1971— 1975, va spori num ărul
forestiere accesibile ; se va urm ări îm binarea mai judicioa semenea, răspunderile proiectanţilor, constructorilor şi be sălilor de clasă pentru învătâm întul de cultură generală şi
să a tă ie rilo r în păduri m ature cu tăierile de în g rijire în n eficia rilor pentru respectarea norm elor fixate. Trebuie în lui tehnic şi mediu de specialitate şi se vor extinde spaţiile în învă-
păduri tinere. lăturate fo rm a lită ţile com plicate de elaborare şi avizare a ţăm intul superior. In scopul gospodăririi mai raţionale a
Pentru refacerea fondului forestier, în cincinalul v iito r, documentaţiilor tehnice, evidenţele inutile şi paralelismele în dezvoltarea cercetării fon d u rilo r destinate construcţiilor pentru învăţăm înt. se
vor lua măsuri in vederea fo lo sirii mai bune a spaţiilor,
se va reîm pâduri o suprafaţă de 270—280 m ii ha cu specii control ; pe întregul parcurs al procesului de realizare a creîndu-se posib ilită ţi de a se aloca o mai mare parte din
valoroase : din această suprafaţă, C5—70 la sută va fi plan investiţiilor, este necesar să fie în tă rit controlul din partea m ijloacele m ateriale şi băneşti pentru dotarea laboratoa
tată cu râşinoase. Se vor lua măsuri pentru refacerea pă beneficiarilor asupra executării lucrării. ştiinţifice relor cu aparatură modernă şi m aterial didactic.
d u rilo r cu randamente scăzute. Vor fl extinse pla n ta ţiile Construireâ şi punerea în funcţiune Ia termenele plani 3 Pregătirea cadrelor necesare tutu ro r sectoarelor vie
repede crescătoare de plop, salcie selecţionată şi alte fo ficate a tu tu ro r obiectivelor impun pregătirea temeinică a ţii economice şi sociale sc va desfăşura p o triv it unui pro
ioase, în luncile n u rilo r, în Lunca şi Delta D unării, precum lu cră rilo r dc in ve stiţii. In acest scop, vor fi luate măsuri In condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, gram special pentru perioada 1971— 1980 — parte integran
şi în locul unor păduri slab productive ; se va elabora un pentru elaborarea din tim p a documentaţiei tehnico-econo- dezvoltarea economiei depinde intr-o măsură toi mai mare tă a v iito ru lu i plan cincinal şl a sclii|ci pînă în 1980. Pro
program special în vederea rezolvării problem ei lem nului mice, pentru crearea co n d iţiilo r de livrare a u tila je lo r teh de ridicarea potenţialului ş liin lilic $i tehnologic, dc capa gram ul genera! pe 10 ani de pregătire a cadrelor va cu
pentru celuloză A ctivitatea de cercetare ştiin ţific ă se va nologice din ţară şi din im port, la termene corelate cu gra prinde urm ătoarele sarcini şi d ire cţii principale :
concentra îndeosebi asupra soluţionării problem elor legale ficele de execuţie a obiectivelor. Şantierele vor trebui astfel citatea de a introduce în practica economică şi socială cuce
de sporirea resurselor de ma9â lemnoasă, extinderea c u lti organizate şi asigurate cu m ateriale şi forţă de muncă. în- ririle ştiinţei şi tehnicii. Creşterea num ărului m un cito rilor ca lifica ţi p rin şcoli
1. In ansamblul acţiunilor destinate să ducă la promo
vă rii de specii repede crescătoare şi valorificarea superi cît activitatea să se desfăşoare ritm ic în tot cursul anului. varea progresului tehnic, se va urmări asimilarea de ma profesionale şi ucenicie Ia locul dc muncă şi a ponderii
oară a produselor accesorii. , Concomitent cu construirea noilor capacităţi, se vor lua şini, utilaje, aparate şi inslala|li noi, la nivelul realizărilor acestora în totalul m un cito rilor calificaţi. In învăţâm intul
Vor trebui luate măsuri hotărîte pentru reducerea măsuri pentru pregătirea temeinică a cadrelor care le vor avansate pe plan mondial, competitive din punct dc vedere profesional, pregătirea se va realiza în principal în produc
ţie. p rin cursuri asigurîndu-se predarea cunoştinţelor tehno
substanţială a costului dru m u rilo r forestiere, lim îtînd con deservi ; va trebui asigurată din vreme aprovizionarea cu economic şi tehnic, acordlndu-sc prioritate produselor care logice necesare. In agricultură, pregătirea teoretică se va
stru cţiile de drum uri principale la strictu l necesar şi exe- m ateriile prim e şl m aterialele necesare şi create condiţii ca asigură valorificarea Înaltă a m etalului; vor trebui să Iio face în perioada de iarnă, in restul tim p u lu i e levii şcolilor
cutind reţeaua secundară prin am enajări simple şi ieftine, noile obiective să funcţioneze la întreaga capacitate, eu nu asimilate noi materiale eu caracteristici lehnice şi calita profesionale participind direct la lu cră rile agricole.
in funcţie de durata exploatării parchetelor. m ărul de salariaţi, cu productivitatea m uncii, preţul de cost tive superioare, în special în Industria chimică, siderurgică îm bunătăţirea ra portului d in tre num ărul m uncitorilor,
şi rentabilitatea prevăzute în proiecte şi a materialelor de construcţii. Este necesar să sc stabi al cadrelor m edii dc specialitate şl al specialiştilor cu stu
Sporirea eficienţei in ve stiţiilo r cere ca, in toate ram u
Transporturi rile. să se urmărească reducerea continuă a ponderii lucră- duselor noi şi modernizarea lor continuă tn nas cu evolu d ii superioare. In perioada 1971—1980 liceele de specialitate
lească măsuri pentru scurtarea duratei de asimilare a pro
rito r dc construcţii şi repartizarea unei părţi tot mai mari ţia tehnicii şi ştiinţei. vor deveni principala form ă de pregătire a cadrelor medii.
din fondurile de investiţii pentru dotarea cu maşini şi u ti Vor fi Introduse procedee tehnologice moderne, fn p ri Concomitent, se va dezvolta sistemul de pregătire a maiş
şi telecomunicaţii alegerea de soluţii constructive care să perm ită introduce mul rind în industria chimică, siderurgică şi în construc de perfecţionare a învăţăm intului care formează cadre me
trilo r din rîndul m u ncitorilor ca lifica ţi ; se vor lua măsuri
laje. In acest scop, este necesar să fie luate măsuri pentru
ţia de maşini, asigurîndu-se creşterea eficientei şi a nive
rea pe scară tot mai largă în construcţii a m aterialelor noi, lului calitativ al producţiei. dii tehnice din rîndul absolvenţilor liceelor de cultură ge
nerală.
In cincinalul v iito r, va trebui să se acorde o atenţie mai eficiente, pentru eliminarea exceselor arliiteclurale, a O largă extindere se va da automatizării, alit în con
deosebită dezvoltării şi m odernizării transporturilor. în con tendinţelor de gigantism şi ruprndim cnsionare. a lu cră rilo r ducerea proceselor de fabricaţie continue, cît şi prin rid i Un accent deosebit sc va pune pc dezvoltarea învâţă-
cordanţă cu necesităţile economiei. Volum ul transporturilor dc finisaj inutile, pentru amplasarea, in toate cazurile în carea generală a nivelului de automatizare al maşinilor m rnttilui superior tehnic şi economic. Se va u rm ă ri pregă
dc m ărfuri urmează să crească pină în 1975 cu 30—42 la care este posibil, a u tila je lo r în aer liber, realizarea unor şi utilajelor folosite fn diferite sectoare alt- econom ici; tirea unui num ăr mai mare de cadre în dom eniile de maro
sută. faţă de anul 1970 In acest scop se va mări capacita construcţii uşoare, cooperarea fn folosirea u tilită ţilo r ; treptat, se va trece la folosirea calculatoarelor electronice actualitate, cum sînt energetica nucleară, electronica, auto
tea de transport, se vor lua măsuri pentru repartizarea ju trebuie ca încă dc Ia proiectare să se depună eforturi sus în conducerea proceselor tehnologice. Pentru creşterea matica. analiza şi modelarea proceselor economice. In ace
dicioasă a sarcinilor in tre diferitele genuri de transport, ţinute pentru Ieftinirea construcţiilor. gradului dc mecanizare, îndeosebi la lucrările qrele, care laşi tim p. sc va acorda atenţie fo rm ă rii de specialişti pen
pentru îm bunătăţirea in d icilo r de folosire a parcului, în 3. Avînd în vedere volum ul mare de construcţii-m ontaj âolicilă un volum mare de muncă, eforturile principale se tru activitatea de cercetare în ştiinţele na turii, ştiinţele teh
lăturarea transporturilor neraţionale şi încrucişate, m ări care urmează a fi realizat in viito ru l cincinal, va trebui să vo r concentra în industria extractivă, în exploatările fores nice şî sociale. Dc asemenea, pentru anum ite specialităţi se
rea vitezei comerciale ; vor fi extinse' şi mecanizate fro n tu sc asigure accelerarea ritm u lu i dc execuţie a lucrărilo r, si tiere, în construcţii, precum si la lucrările dc. încărcarc- va dezvolta învâţăm întul de subingineri
rile de încărcare şi descărcare, se va lărgi folosirea con- m ultan cu îm bunătăţirea ca lită ţii şi reducerea preţului de descărcare din transporturi. Se vor lua măsuri pentru ca, în raport cu cerinţele
teinerelor şl a m ijloacelor mecanizate în manipularea m ăr cost. dezvoltării economiei naţionale, să se asigure completarea
fu rilo r M inisterul Căilor Ferate, îm preună cu M inisterul In acest scop. este necesar să sc ia măsuri pentru spe 2. In scopul modernizării activităţii de conducere sl şi înnoirea continuă a cunoştinţelor specialiştilor, in care
Transporturilor Auto, Navale si Aeriene vor elabora fn cializarea în tre p rin d e rilo r de construcţii, să fie promovate planificare, vor fi luate măsuri In direcţia extinderii teh scop sc vor extinde cursurile postuniversitare, specializarea,
acest an un program cuprinzător p rivin d dezvoltarea în metode avansate de organizare a producţiei, să sc elaboreze nicii dc calcul şi creării progresive a sistemului naţional reciclarea şi alte forme de perfecţionare a ca lific ă rii.
perspectivă a a c tiv ită ţii de transport. un program com plex de mecanizare a lu cră rilo r Sc va ex de prelucrare a dalelor, promovării ciberneticii şl Informa D iversificarea a ctiv ită ţii de producţie Şi de servicii,
1. Transportul feroviar va asigura în 1975 circa trei tinde folosirea elementelor prefabricate, inclusiv a celor ticii in producţie şl gestiune. Acţiunile in acest domeniu crearea unor noi ram uri şi subram uri industriale, care cer
se vor desfăşura pe baza programului privind dotarea eco
p ătrim i din tra ficu l terestru. Calea ferată va fi dotată cu finisate. Vn trebui să se treacă în mod treptat la executa nomiei naţionale cu echipamente moderne dc calcul si un grad tot mai ridicat de autom atizare a proceselor tehno
50 000—00 000 vagoane m arfă (în echivalent 2 osii), circa rea construcţiilor industriale şi agrozootehnice, construcţi logice şi noi profesiuni, necesită ca in anii urm ă tori să se
1 600 vagoane c/e călători, cu noi vagoane de dorm it şi res ilo r adm inistrative şi social-culturale, a depozitelor şi a al prelucrarea dalelor, întocmit pentru perioada 1967 — 1975 treacă la policalificare, precum şi la recalificarea persona
Introducerea tehnicii dc calcul sc va realiza prin înfiinţa
taurant, locomotive Diesel şi electrice de diferite puteri ; în tor construcţii asemănătoare numai din prefabricate. In lu lu i care trebuie re d is trib u it in conform itate eu m odifică
1975, tracţiunea Diesel şi electrică va reprezenta circa 95 construcţia de locuinţe va fi promovată mai intens u tiliz a rea unor centre de calcul electronic şi echiparea acestora rile s tru ctu rii producţiei materiale.
la sui* din totalul traficu lui. Avînd în vedere sporirea in- rea panourilor m ari de beton. Se va extinde folosirea pro cu sisteme de colectare şl prelucrare a datelor, precum
*.ii transporturilor pe reţeaua de cale ferată, se va iectelor lip şi se va dezvolta în mod corespunzător a c tiv i si prin dotarea unităţilor economice n i un număr sporit
a program ul de dublare a lin iilo r magistrale şi .se tatea de tipizare şi diversificare a elementelor de con de maşini dc mecanizare medie şi mică. In dotarea cu ma Creşterea productivi
c c lrlficu noi lin ii cu profil greu şi tra fic intens. Se strucţii. şini şi echipament modern de calcul, se vor avea în vedere,
?cula lucrări de dezvoltare în complexele şi staţiile O atenţie deosebită trebuie să se acorde, în cincinalul eu prioritate, activitatea de planiflcore la nivelul econo
ferată ; va fi extinsă acţiunea de centralizare elec- urm ător, reducerii consumului de cherestea în construcţii. miei naţionale, sistemul inform aţional economic, sistemul tăţii muncii şi reduce
din
Tiică a sta ţiilo r şi de echipare a lin iilo r cu bloc au T im plâria din lemn în construcţiile industriale, adm inistra de aprovizionare şi desfacere, lucrările de qcstlune pre
marile unităţi economice, sistemul
flnanciar-bancar,
tive şi socîal-culturolc trebuie să fie înlocuiţii cu tlm plărie cum şi lucrările dc proiectare sl cercetare. rea cheltuielilor mate
) dezvoltare mai accentuată va cunoaşte transportul metalică şi alte m ateriale înlocuitoare ale lem nului. In ve Cercetările în domeniul economiei aplicate vor urmări
deosebi pentru satisfacerea cerinţelor de transport derea reducerii volum ului operaţiunilor de finisare, in afa promovarea metodelor avansate de planificare, conducere
nţe scurte ; in anul 1975 volum ul m ă rfu rilo r trans- ra betonului arm at se vor utiliza şi alte materiale care în şl organizare a proceselor economico, bazate pe mijloace riale—factori esenţiali
cu m ijloace auto. va li cu 32—45 la sută mai mare locuiesc cărăm izile. Vor fi luate măsuri pentru folosirea moderne de calcul şi prelucrare a datelor i se vnr extind''
1970. Parcul auto de folosinţă generală va fi dotat unor ca n tilă li sporite de m ateriale înlocuitoare din mase cercetările de cibernetică economică şi cele de informatică
)—2K 000 autocamioane dc diferite m ărim i, în func- plastice. economică, dc conducere si gestiune a întreprinderilor. ai sporirii eficienţei
,*voile variate dc transport ale economiei ; mai m ult Totodată, sc impune să se acţioneze cu hoiărîre pentru 3 Dezvoltarea susţinută a economiei $i creşterea efi
italc din autocamioanele cu caic va fi înzestrat mai buna gospodărire a m aterialelor, elim inarea risipei şi cientei activităţii In toate domeniile vieţii sociale implică
tul auto. voi fi m ijloace de marc tonaj, echipate dim inuarea consum urilor specifice, permanentizarea şi r i sporirea rolului ştiinţei in cadrul forţelor de producţie, economice
ne Diesel, ceea ce va contribui la creşterea produc* dicarea ca lifică rii m uncitorilor. Îm bunătăţirea u tiliz ă rii tim participarea ei activă la proqresul general al societăţii.
, . şi reducerea costului transporturilor. Pentru mai pului dc lucru. Se vor lua măsuri ca personalul dc specia In ansamblul cercetării ştiinţifice, un loc central il
•jcrvire a populaţiei se va dezvolta transportul în litate, mediu şi superior, cadrele tehnice şi inginereşti din vor ocupa ştiinţele lehnice. îndeosebi domeniile lor moder Este imperios necesar ca program ul cin cinalului v iilo r
de călători, prin mărirea parcului şi extinderea construcţii sa lucreze efectiv pe şantiere, încredinţindu-U-so ne _ automatica, cibernetica, teoria Informaţiei, m icro să pornească de la faptul că in toate sectoarele de activita-
» autobuze. T inînd seama de creşterea transporlu- răspunderi directe în producţie. Vor fi introduse forme mai electronica, enerqia nucleară, mecanica fină şi optica. 1e trebuie să sporească eficienta economică, să se obţină
• si dezvoltcjea turism ului intern şi internaţional, elastice de salarizare, care să contribuie la creşterea cointe Potenţialul ş tiin ţific şi tehnic din institutele şi centre rezultate financiare superioare in comparaţie cu actualul
itin u a acţiunea de îm bunătăţire n reţelei de dru- resării şi a p ro du ctivităţii m uncii le de cercetare, din învâţâm întul superior, din com parti cincinal. întreprinderile, centralele şi m inisterele trebuie să
>|iiv voi lua măsuri pentru reducerea coslu- 4. îmbunătăţirea în continuare a repartizării teritoriale mentele de concepţie şi din laboratoarele uzinale ale între dovedească o preocupare deosebită şî permanentă pentru
metrul de drum. a forţelor de producţie, dezvoltarea economică, socială şi p rin d e rilo r va fî orientat cu precădere spre soluţionarea creşterea p rod u ctivităţii m uncii, reducerea preţului de cost,
vederea sporirii participării flotei proprii la trans culturală a judeţelor şi localităţilo r ţă rii vor constitui o problem elor legate nem ijlocit de producţia m aterială, dc sporirea re n ta b ilită ţii producţiei.
ei uri lor do im port şi de export, fiola m aritim ă îşi preocupare im portantă şi în anii viito ru lu i cincinal. dezvoltarea in d u şirici şi a g ricu ltu rii, a celorlalte sectoare 1. In v iito ru l cincinal va trebui sâ se asigure ridicarea
capacitaIcn : se va avea in vedere dotarea aces- La alegerea amplasamentelor noilor obiective industriale, ale economici. p ro d u ctivită ţii m uncii, pe ansamblul industriei, cu 37— 10 la
.■nv'c petroliere şi m ineraliere de mare capacitate, sc va urmări aşezarea raţională a acestora faţă dc sur In cadrul acestei orientări generale, e forturile p rin ci sută. Fe această cale este necesar să sc obţină 72—77 )a
cu cargouri dc d iferite capacităţi. Flota fluvială sele de materii prime, de căile de transport şi de consu pale ale cercetării vor fi îndreptate spre ram urile şi dome sulă din sporul producţiei globale. In construcţii, p roductivi
ilrată cu noi tip u ri de nave pentru m ărfuri şi că- matorii produselor, precum şi loloslrea judicioasă a resur niile economici caic vor cunoaşte o creştere mai accele tatea m uncii va creşte cu 27—31 la sulă, iar în transportul
V/i mân capacitatea dc trafic a porturilor, va fi selor dc muncă. Se vor depune în continuare eforturi pen rată în deceniu) viitor. Sarcinile a căror soluţionare pre feroviar cu 33—35 la sută Trebuie acţionat cu perseverentă
ro ■ i■ i înzestrarea acestora cu u tilaje pentru mecani- tru dezvoltarea economică şi social-cullurală a tuturor zo zintă o im portanţă naţională vor form a obiectul unor pro pentru organizarea ş tiin ţifică a producţiei şi a m uncii, res
a tiu n ilo r de m anipulare a m ărfurilor. nelor larii, pentru ridicarea nivelului do viată şi c iv ili grame prioritare. Acestea vor concentra cercetări din d ife pectarea proceselor tehnologice, ridicarea c a lific ă rii cadre
*ţia civilă va fi dotată cu avioane moderne, de zaţie a oraşelor şi satelor patriei noastre. rite ram uri ale ştiinţei şi tehnicii pe obiective de im por lor, întărirea continuă a disciplinei în muncă şi asigurarea
rapacitate sporită, pentru dezvoltarea tra ficu lu i tanţă deosebită, în dom eniile : economia de energie, fora sta b ilită ţii salariaţilor, pentru înlăturarea pierderilor de
= ■■ nternaţiona). Vor fi continuate lucrările de mo- ju l de mare adîncime şi m aritim , economia dc metal, asi tim p de lucru, îm bunătăţirea permanentă a norm ării m un
a aeroporturilor şi de echipare a acestora cu Aprovizionarea gurarea bazei de m aterii prim e pentru industria alu m iniu cii, folosirea judicioasă a forţei de muncă în toate sectoa
aparatură de d irija re şi proiecţie a navigaţiei aeriene. lui. valorificarea zăcăm intelor de m inereuri neferoase, ex rele de activitate. Se va urm ă ri ca, în ccl mai scurt tim p
5 In domeniul telecom unicaţiilor, pentru satisfacerea tehnieo-materială tinderea comenzilor numerice la maşini-unelte şi alte u ti de la punerea în funcţiune a u n ită ţilo r care lucrează cu
nevoilor crcseînde ale economiei şl populaţiei, se va lărgi laje tehnologice, valorificarea complexă a resurselor Del instalaţii şi tehnologii moderne, num ărul sala riaţilor sâ nu
capacitatea centralelor telefonice automate urbane, în p ri tei D unării, elaborarea de noi răşini sintetice şi m ateriale depăşească pe ccl u tiliz a t în cazuri sim ilare în ţă rile dez
plastice, crearea de noi h ib riz i şi rase de anim ale apte voltate din punct de vedere economic.
m ul rînd în Bucureşti şi în principalele oraşe şi centre in Creşterea com plexităţii economiei, multiplicarea locu pentru exploatarea'* industrială, lărgirea a p lica ţiilo r mate 2 O problemă principală a v iito ru lu i cincinal este re
dustriale : in telefonia interurbană, se va extinde aut^m aii- rilor de producţie şi de consum, intenstllcarea circuitelor matice în economie, cercetările spaţiale şa. Se vor dez ducerea ponderii ch e ltu ielilo r m ateriale în produsul social,
dc aprovizionare fac necesară perfecţionarea întregului sis
zarea şi se vor instala n'oi cabluri telefonice volta cercetările de oceanografie şi se va elabora un pro întreprinderile, centralele şi m inisterele vor trebui sâ ia
tem de aprovizionare lehnlco-matcrlală ; dc rezolvarea aces gram complex pentru cercetarea resurselor din Marea Nea măsuri eficace pentru reducerea consum urilor specifice de
tei probleme esenţiale depinde desfăşurarea ritmică, n i re gră. cooperînd în acest domeniu cu alte ţâri. m aterii prim e şi materiale, folosirea raţională a com bustibi
I n vestiţi i- zultate optime, a activităţii în toate întreprinderile şi ra la extinderea progresului tehnic în economie face Impe lu lu i şî energiei electrice, respectarea riguroasă a prescrip
4. Creşterea contribuţiei potenţialului ş tiin ţific al ţă rii
murile.
ţiilo r lehnice şi tehnologice de fabricaţie. înlăturarea chel
1. Este necesar ca în cursul elaborării viitorului cin rios necesară accelerarea procesului de valorificare a cerce tu ie lilo r neproductive, a pierderilor, a risipei in utilizarea
eonstrucţii cinal să fie clarificate şl rezolvate principalele probleme tă rii, scurtarea ciclului de cercetare, proiectare şi aplicare resurselor m ateriale. Pentru reducerea ch eltu ielilo r m ateri
în producţie a rezultatelor obţinute. In acest scop, se vor
pe care le ridică aprovizionarea cu materii prime, mate
ale. in ansamblul producţiei sociale, sc vor intensifica m ă
riale şi utilaje — din tară şi din import — destinate rea Iun măsuri pentru perfecţionarea cadrului organizatoric, surile de valorificare superioară a m a teriilo r prim e şi ma
In ve stiţiile centralizate din fondurile stalului in peri lizării producţiei şi investiţiilor prevăzute, precum şl pro astfel îneît să se asigure o legătură organică între a c tiv i terialelor. prin ridicarea gradului de prelucrare Industrială
oada 1971— 1975 vor însuma 420—435 m iliarde lei, ceea ce blemele desfacerii produselor pe piaţa internă şl externă. tatea cercetătorilor ş tiin ţific i cu cea a proiectanţilor teh a acestora, diversificarea producţiei, creşterea com plexităţii
este aproape egal cu întregul volum de Investiţii din anii Balanţele materiale trebuie să asigure acoperirea reală o nologi şi conlucrarea lor strînsâ pe tot parcursul lucrărilor, şi tehn icită ţii produselor.
1961—1970 In plus, se vor investi circa 5(1 m iliarde lei din necesităţilor producţiei, investiţiilor şi consumului popu ‘pînă la punerea în funcţiune a obiectivelor economice. Cer 3. îm bunătăţirea ca lită ţii produselor, de care depinde
ven itu rile proprii ale u n ită ţilo r cooperatiste şi de stat La laţiei, precum şi mobilizarea maximă a resurselor econo cetările se vor considera încheiate numai după ce s-au în mare măsură asigurarea eficienţei şi co m p e titivită ţii pro
elaborarea planului cincinal pe perioada 1971— 1975 şi în miei. Este necesar ca stocurile din economie să fie astfel aplicat in producţie şi au dat rezultatele scontate ; stim u duselor româneşti, trebuie sâ constituie o preocupare cen
cursul executării acestuia, va trebui să se acorde toată dimensionate, incit să asigure folosirea deplină a capacită larea m aterială a celor care au participat la realizarea cer trală a a ctivită ţii economice. Este necesar sâ fie extinse în
atenţia ca investiţiile să asigure dinam ism ul şi echilibrul ţilo r de producţie şi desfăşurarea normala a activităţii eco cetării se va face in funcţie de aceste rezultate Se va tre toate întreprinderile m ăsurile pentru îm bunătăţirea carac
economiei, o structură modernă şi eficientă a producţiei nomice, eviiîndu-se totodată im obilizările de resurse mate ce la generalizarea autofinanţării pe bază de contracte, la teristicilor tehnico-economice ale produselor, asim ilarea de
materiale, cît mai bune rezultate în creşterea venitului na riale şi financiare. O atentlc deosebită se va acorda stabi extinderea p rin cip iu lu i gestiunii economice p ro p rii în a cti produse noi cu valoare economică ridicată, continuată do
ţional. Din partea proiectanţilor, beneficiarilor, constructo lirii stocurilor la principalele materii prime si materiale, în vitatea de cercetare. In perioada 1971—1975, se vor aloca tarea cu aparate de măsură şi standuri de probă, să fie per
rilo r se cere o înaltă responsabilitate în gospodărirea fon special la cele procurate din import. în continuare fonduri de in ve stiţii pentru dezvoltarea ma fecţionate standardele de stat şi normele interne de fa b ri
d u rilo r considerabile ce se alocă pentru in vestiţii şi o preo Va trebui ca ministerele, centralele industriale şi în terială a a c tiv ită ţii de cercetare. îndeosebi pentru dotarea caţie, sâ fie în tă rit controlul de calitate în toate fazele de
cupare susţinută ca ele să dea în eît mai scurt tim p efec treprinderile să folosească din plin avantajele care decurg cu aparatură modernă. producţie.
tele eeoncmice scontate. pentru activitatea de aprovizionare, ca urmare a defalcării In domeniul cercetării vor fi extinse acţiunile de co 4. Creşterea p ro d u ctivită ţii m uncii, economisirea m ij
1. P rincipalele efortu ri de in ve stiţii vor fi orientale planului cincinal pe ani şl pe Întreprinderi. Contractele eco operare internaţională ştiin ţifică şi tehnică, se vor dezvolta loacelor m ateriale trebuie să-şi găsească reflectarea în re
spre construirea de obiective productive, în vederea creş nomice de durată vor trebui să devină — pentru principa contactele între cercetarea proprie şi cea din alte ţări. ducerea continuă a cheltu ielilor dc producţie şi circulaţie.
terii potenţialului economic al ţă rii. Din totalul in ve s tiţii lele materii prime, materiale şi utilaje — un instrument de 5. C ontribuţia efectivă a ştiinţei la soluţionarea sarci In anul 1975, com parativ cu anul 1970, nivelul che ltu ielilo r
lor, 57— 58 la sulă vor fi alocate industriei, îndeosebi ra bază în fundamentarea şi realizarea planului, în formarea n ilo r construcţiei socialiste este indisolubil legată de de la 1 000 lei producţie m arfă sc va reduce în medie cu 6—7
m u rilor care trebuie să contribuie la lărgirea surselor de unor relaţii stabile dc aprovizionare şi desfacere, precum vansarea p rin cercetare a nevoilor producţiei şi a altor sec la sută pe ansamblul industriei de stat.
m aterii prim e, la dezvoltarea şi modernizarea bazei teh- şi în reglementarea raporturilor dintre Întreprinderi, prin toare de activitate. In acest scop. program ul cercetării şti Realizînd producţia p o triv it cu sarcinile de plan şi ce
nico-materiale a întregii economii. Energetica, chimia, me precizarea unor răspunderi materiale concrete pentru neîn- in ţifice aplicative şi fundam entale se va elabora pe o pe rinţele economiei, se va urm ări obţinerea unui volum cît
talurgia şi construcţiile de maşini vor p rim i aproxim ativ deplinirea obligaţiilor asumate si pentru nerespectarea dis rioadă de 10 ani, ca parte integrantă a planului cincinal mai mare de venit net, de acum ulări băneşti la 1000 lei
trei pătrim i din in ve stiţiile industriale. Fonduri mai m ari ciplinei de plan. pe perioada 1971— 1975 şi a schiţei de dezvoltare a econo fonduri productive. în tre prin de rile , centralele şl m inisterele
decit în actualul cincinal vor fi repartizate industriei uşoa La stabilirea sarcinilor de producţie va trebui să fie miei pînă in 1980 trebuie să acţioneze in permanenţă pentru reducerea chel
re şi alimentare. avută în vedere, în toate sectoarele, reducerea consumuri tu ie lilo r de producţie şi elim inarea pierderilor, pentru spo
In agricultură vor fi investite din fondurile centrali lo r specifice de energie electrică, materii prime, materiale Forţa de muncă, rirea beneficiilor, astfel îneît rentabilitatea producţiei sâ sc
zate ale statului circa 60 m iliarde lei; de asemenea, sc vor si combustibil, îndeosebi de metal şi lemn. Va trebui lic h i situeze la nivelul d o tă rii tehnice şl al p o sib ilită ţilo r pc care
aloca 10—11 m iliarde lei pentru lărgirea capacităţilor de dată risipa de materiale — mai oles de laminate si material le oferă organizarea ştiin ţific ă a producţiei şi a m uncii. Se
producţie industriale care deservesc agricultura Se esti lem nos; este necesar să se treacă mai holărît la elabora dezvoltarea vor lua măsuri pentru ridicarea gradului de u tilizare a m a
mează că. în afara acestor fonduri unită ţile cooperatiste rea de soluţii constructive mai economicoase, la folosirea şinilor, in stalaţiilor şi sp aţiilor de producţie, pentru îm bu
agricole vor Investi circa 20 m iliarde lei din acum ulări otelurilor cu rezistenţe superioare, a beloanelor precom- nătăţirea coeficientului de schim buri, în vederea creşterii
proprii primate, la extinderea în lo cu ito rilo r; va trebui să se rea învăţămintului producţiei şi re n ta b ilită ţii fiecărei întreprinderi. Accelerarea
Se vor aloca fonduri mai m ari pentru sporirea capaci lizeze o reducere substanţială a consumurilor de lemn In rotaţiei m ijloacelor m ateriale si băneşti, includerea cît m ai
tă ţii şi modernizarea transporturilor, dotarea construcţiilor Industria minieră şi în construcţii. O preocupare constantă rapidă a tu tu ro r m ijloacelor în c ircu itu l economic, realiza
cu noi maşini şi utilaje, pentru dezvoltarea celorlalte ra si de prim ordin va trebui s-n constituie, în cincinalul v ii rea cu viteză sporită a ciclu lu i aprovizionare — producţie
m uri economice şi a a c tiv ită ţilo r social-cuHurale. lor, normarea pe baze ştiinţifice a consumurilor dc mate şi pregătirea cadrelor — desfacere trebuie să constituie o preocupare permanentă
2. In realizarea in vestiţiilo r, un obiectiv principal tre rii prime şl materiale, de combustibil şi energie electrică, a cadrelor din economic, pentru a sc asigura creşterea siste
buie să-l constituie sporirea eficienţei lor economice. Deci ţinfndu-se seama de schimbările care intervin în qradul de 1. Prin înfăptuirea program ului de investiţii prevăzut matică a eficientei în toate dom eniile de activitate.
ziile de investiţii trebuie să pornească dc la analiza temei dotare, 1n tehnologia de fabricaţie si în calitatea produse pentru v iito ru l cincinal, vor fi create noi locuri de muncă
nică a unui sistem complex dc indicatori tchnico-cconomici, in economic. Num ărul salariaţilor va spori cu 400—500 m ii
de la necesitatea m aterializării in ve stiţiilo r in c it mai marc lor, In organizarea producţiei şl a muncii. persoane faţă de 1970 ; concomitent cu creşterea num ărului Schimburile comer
măsură in f.'Jiduri fixe productive şi a dim ensionării cores 2. Amploarea sarcinilor pe rare le ridică dezvoltarea locurilor de muncă, vor fi luate măsuri pentru economisi
punzătoare a capacităţilor dc p ro d u cţie ; noile obiective în perspectivă a economiei impune Intensificarea preocupă rea forţei de muncă în toate ram urile, pentru îm bunătăţi
trebuie să dea rezultate superioare celor obţinute in actua rilo r pentru coordonarea st Îndrumarea unitară a Întregu rea repartizării cadrelor între sectoarele de bază ale eco ciale externe, dezvol
lu l cincinal. în ce priveşte producţia, productivitatea m un nomiei şi cele auxiliare, in tre sfera producţiei şi cea a
cii, preţul de cost. valorificarea resurselor naturale ale ţârii, lui proces de aprovizionare lehnlco-matorială. Instituirea muncii adm inistrative.
aportul valutar, să asigure sporuri cît mai mari de produc unul control sistematic si eficient în acest domeniu. Depar 2. In anii 1971— 1975. va fi în continuare dezvoltat şi tarea colaborării şi
ţie şi de venit naţional )a fiecare leu investit. La dezvol tamentul aprovizionării tehnicn-materiale, fn colaborare cu modernizat învăţâm îiUul de toate gradele.
tarea ra m u rilo r şi creşterea producţiei vor trebui avute în ministerele, va trebui să se ocupe, atlt în faza de elabo
vedere. în mai marc măsură, posibilităţile dc reutilare şi In învăţăm înlul de cultură generală, obiectivul p rin ci cooperării econo
extindere a în lre p ri:.J e rilo r existente, dc completare a aces rare. cît şi pe parcursul reolizării planului, de asigurarea pal îl va constitui generalizarea învâtâm intului obligatoriu
tora cu m aşinile şj echipamentele necesare va lo rifică rii în materială a planurilor de dezvoltare a economiei, de lă r de 10 anî.
tregului lo r potenţial productiv. girea bazei proprii de materii prime, dc folosirea raţională Pornind de la nevoile economiei şi cu ltu rii, se va asi mice internaţionale
I<a obiectivele noi sc va acorda prioritate execuţiei şi a materialelor şl reducerea permanentă a consum urilor; gura orientarea elevilor spre şcoli profesionale, licee de
punerii în funcţiune a capacităţilor destinate producţiei, este necesar ca Departamentul să acţioneze operativ pen specialitate şi licee dc cultură generală.
celelalte lucrări urm înd să-fie executate ulterior, după In slrinsâ legătură cu dezvoltarea fiecărei ram uri, cu I. Dezvoltarea economiei naţionale în v iito ru l cincinal
necesităţi tru solulionorca problemelor dc aprovizionare, pentru prehi- noile obiective de investiţii, se vor lua măsuri pentru pre impune participarea mai intensă şi mai cfieienlâ a României
In realizarea program ului de investiţii trebuie să se Unipinarea im obilizării resurselor materiale Totodată, pen gătirea şi asigurarea din tim p a cadrelor necesare, care să la diviziunea internaţională a m uncii, prin creşterea in ritm
evite dispersarea fo ndurilor pe un num ăr prea mare de şan tru asigurarea In mai bune condiţii a întreprinderilor şi a perm ită punerea in funcţiune a noilor capacităţi şi asim i susţinut a schim burilor comerciale, adîncirea specializării
tiere, care imobilizează resurse im portante şi înlîrzie in tra altor organizaţii socialiste cu unele produse de uz general, larea fabricaţiei in termene cit mai scurte. Va spori în mă şi extinderea cooperării economice cu alle state.
rea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. F.sle ne Ţara noastră va acţiona şi în v iito r cu consecvenţă în
cesar să se elaboreze norme pc categorii dc investiţii din vor /i dezvoltate în mod corespunzător Întreprinderile teri sură im portantă num ărul m uncitorilor calificaţi şi al cadre
dife rite ram uri ale economici naţionale, prin care să se sta toriale de aprovizionare. lo r cu pregătire medie şi superioară de specialitate. (Continuare in pag. a 4-a)