Page 30 - Drumul_socialismului_1969_06

DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 10 IUNIE 1969 Pag. 3

C u v irita re a to varăşu lu i | H Agricultura
f i
f i

^

W
cooperatistă
NiCOLAE CEAUŞiSCU lu cru pe ntru fiecare C.A.P. şi

(Urmorf din pog 1} organele agricole judeţene în
vederea v a lo rific ă rii m ai de­
st&t&toare a s a rc in ilo r concrete, nu este necesari existenţa p lin e a c o n d iţiilo r existente
n ic i u n u i c e n tru conducător. in scopul s p o ririi p ro d u cţie i
(Urma/fe din pag. >) In perioada actuală, de m a ri pre fa ceri econom ice şi r ir ii nejudlcioase a pâm întu- agricole. In tre altele, im p .r-
sociale, de p u ternică a firm a re a fo rţe lo r re vo lu ţiona re, este lu i şi a bazei tehnico-m ateria- tante rezerve se constată în
necesar să existe contacte b ila te ra le şi m u ltila te ra li, legă­ le. Acest lu cru evidenţiază p riv in ţa cre ă rii dc com plexe
contem poraneităţii. P artidele com uniste din numeroase
tu r i şi d iscu ţii în tre p a rtid e le fră ţe şti asupra p ro blem elor necesitatea ca, îm preună cu zootehnice pe ntru creşterea ti­
ta ri au acum ulat o bogată experienţă revo lu ţiona ră, şl-au c o n s iliile de conducere ale u-
ideologice şi p o litic e ale m işcă rii com uniste şi m un citore şti, n e retului bovin şi a po rcilo r,
sp o rit forţa p o litică şi ideologică, capacitatea organizato­ n itâ ţilo r respective, organele
ale lu p te i re vo lu ţio n a re îm p o triv a im p e ria lis m u lu i, pentru dezvoltarea secto ru lu i de pre ­
rică şi in flu e n ţa în rîn d u l m aselor m uncitoare, în via ţa socialism , dem ocraţie şi pace. In legătură cu aceasta, do­ agricole judeţene sâ în tre ­
p o litică si socială. p rin d ă m ăsuri h o tâ rite în lu crare şi se m iin d u stria li/.a rc
rim să su b lin ie m câ p a rtid u l nostru concepe re u n iu n ile in ­ a produselor, precum şi a c ti­
Una din cara cte risticile lu p te i revo lu ţio n a re este ac­ scopul în lă tu ră rii d e ficie n ţe ­
te rn a ţio n a le ale p a rtid e lo r com uniste, nu ca fo ru ri che­ v ită ţilo r anexe In acelaşi
centuarea d iv e rs ită ţii de c o n d iţii şi îm p re ju ră ri în care lo r ce sc m anifestă în p riv in ­
m ate să elaboreze docum ente cu caracter program atic, tim p, o a te n ţie deosebită se
p a rtide le com uniste şi m un citore şti îşi desfăşoară a c tiv i­ o b lig a to rii pe ntru toate partide le, să stabilească d ire ctive ţa o rg a n iz ă rii m u n cii, m o b ili­ va acorda o rg a n iză rii unor
tatea. Aceasta determ ină sarcini şi preocupări d ife rite de şi lin ii norm ative. A s tfe l de re u n iu n i au m enirea să a si­ ză rii co o p e ra to rilo r la lucru, a cţiu n i m ai de am ploare p ri­
la p a rtid la p a rtid , deosebiri p riv in d a tît lin ia tactică şi gure un schim b lib e r şi p rin c ip ia l de p ă re ri în tre p a rtic i­ am p la sării c u ltu rilo r, rid ic ă rii v in d executarea lu c ră rilo r de
strategică, obiectivele concrete ale lu p te i re vo lu ţio n a re panţi, pe ntru stab ilire a u n or puncte de vedere şi obiective p o te n ţia lu lu i p ro d u ctiv a l pâ- îm b u n ă tă ţiri fun ciare , con­
şi ale construcţiei socialiste, m odul de a acţiona Sntr-o com une în problem ele fundam entale, de interes general, m în tu lu i etc. stru cţia de sere legum icole şi
îm p re ju ra re sau alta, cît şi abordarea un or problem e u rm înd ca fiecare p a rtid să hotărască de sine stătător asu­ In vederea s p o ririi a p o rtu ­ extinderea p la n ta ţiilo r de
teoretice, ideologice p riv in d evoluţia societăţii contem po­ pra m o d u lu i concret în care va acţiona. lu i la în fă p tu ire a s a rc in ilo r pom i în sistem in tensiv, toate
rane. la tă de ce e bine să re a m in tim ceea ce spuncn Este p o z itiv fa p tu l câ docum entul prezentat consfă­ trasate lu c ră to rilo r d in a g ri­ acestea c o n trib u in d la ocupa­
K a rl M arx cu m ai bine de o sută de ani în urm ă : „Tn- t u ir ii a firm ă necesitatea so lu ţio n ă rii p ro blem elor d iv e r­ cu ltu ră , u n ită ţile cooperatiste rea maî bună a forţei dc
tru e ît d ife rite le detaşam ente ale clasei m uncitoare dîn gente d in m işcarea com unistă şi m uncitorească pe calea din ju d e ţu l nostru şi-au p re ­ muncă şi la asigurarea ob­
fiecare ţară şi clasa m uncitoare din d ife rite ţâ ri se dez­ d is c u ţiilo r şi c o n lu c ră rii tovărăşeşti. Considerăm câ este văzut ca în acest an sâ o b ţi­ ţin e rii unor v e n itu ri spo­
voltă în c o n d iţii extrem de d ife rite este in e v ita b il cn şi necesar ca în a ctivita te a noastră practică să acţio nă m în nă o pro du cţie globală cu pes­ rite şi perm anente, la mai
concepţiile lo r teoretice, care reflectă m işcarea reală, să acest s p irit şi să depunem e fo rtu ri în acest sens. te 30 la sută m ai m are faţa buna a p rovizion are a popu­
se deosebească în tre ele". P o litic a p a rtid e lo r com uniste este supusă v e rific ă rii de cea realizată în a n u l 1967. la ţie i cu produse agro-alim en-
T rebuie, desigur, s u b lin ia t că cunoaşterea şi aplicarea v ie ţii şi co n tro lu lu i op in iei publice. O am enii ne judecă nu T in în d seama de c o n d iţiile tare.
a d e v ă ru rilo r generale ale so cia lism u lu i ş tiin ţific , a c e rin ţe ­ după d e c la ra ţii de bună in te n ţie — se spune doar câ şi create p rin dezvoltarea bazei Folosind în mod c h ib zu it
lo r le g ilo r obiective ale d e z v o ltă rii societăţii constituie o d ru m u l spre iad este pavat cu bune in te n ţii — , ci după tehnico-n\ateriale, precum şi s p rijin u l m u ltila te ra l acordat
co n d iţie o b lig a to rie pentru orien ta rea justă a p a rtid e lo r co ­ fapte, după fe lu l cum acţionăm în în fă p tu ire a p o litic ii noas­ de hotârire a cu care coopera­
to rii s au anga jat sâ p a rticip e de stat şi punînd în valoare
m uniste şi m uncitoreşti. E xpe rie nţa dovedeşte totodată că tre. De aceea, vom acţiona pe ntru ca în tre vorbele, decla­
la m aterializare a o b ie ctive lo r rezervele in te rn e ale fiecărei
p ro le ta ria tu l, partidele com uniste, pot asigura succesul lu p ­ ra ţiile şi faptele noastre sâ existe o strînsâ concordanţă. u n ită ţi, îm b u n ă tă ţin d s tilu l şi
sta b ilite , există convingerea
tei, num ai stud iin d c o n d iţiile şi p a rtic u la rită ţile concrete U nitatea generală a m işcă rii depinde în mod h o tă rîto r m etodele de m uncă ale
in care activează, p o rn in d de la ele în stab ilire a lin ie i po­ de unitatea şi coeziunea fie că ru i p a rtid în parte, de fo rţa câ prevederile vo r fi nu nu­ U.J.C.A.P., în scopul cre şte rii
m ai în d e p lin ite cl şi depăşite.
litice , a fo rm e lo r şi m etodelor de a ctivita te , aplieînd în mod sa organizatorică, p o litică şi ideologică. Cu cît flecare e ficie n ţe i m u n cii de în d ru m a ­
O ga ran ţie în acest sens ne-o
creator, la situaţia dată, p rin c ip iile m a rx is m -le n in is m u lu i. p a rtid este m ai p u ternic şi m ai u n it, cu a tît m ai tra in ică
oferă fa p tu l câ în sectorul re şi coordonare a a c tiv ită ţii,
In legătură cu aceasta îşi păstrează pe deplin a c tu a lita te * este unitatea m işcării com uniste şi m un citore şti. De aceea, zootehnic — care deţine o cooperativele agricole din ju ­
cele spuse de Lem n încă la s fîrş itu l secolului tre c u t: „N o i in re la ţiile d in tre pa rtide nu trebu ie adm ise sub n ic i un pondere însem nată în s tru c ­ deţul nostru vo r c o n trib u i în-
credem că pentru so cia liştii ruşi este deosebit de necesară m o tiv a c ţiu n i m enite să ducă la slăbirea u n ită ţii şi capa­ tu ra p ro d u cţie i şi v e n itu rilo r tr-o m ăsură to t m ai însem ­
prelucrarea de sine stătătoare a teoriei lu i M a rx, deoarece c ită ţii de lu ptă a unui p a rtid sau a ltu ia In legătură cu coo pe rativelor ag ricole — sar­ nată la în fă p tu ire a o b ie ctive ­
această teorie nu dă decît p rin c ip ii călăuzitoare generale, aceasta, considerăm eâ fiecare p a rtid arc d re p tu l sâ la lo r s ta b ilite de p a rtid cu p r i­
c in ile de liv ra re a produselor,
care în c o n d iţiile concrete d»n A n g l'a se aplică a ltfe l decît m ăsurile corespunzătoare pe ntru apărarea u n ită ţii sale. cu excepţia la p te lu i, sînt de­ v ire la sporirea p ro d u cţie i a­
în cele din Franţa. în Franţa a ltfe l dccit în G erm ania. în In docum ent se subliniază câ neparticiparea un or gricole şi a a p o rtu lu i acestei
G erm ania a ltfe l decît în Rusia". pa rtid e la actuala consfătuire nu tre b u ie să im pieteze asu­ păşite. De asemenea, se de­ ra m u ri de p ro du cţie la fo rm a ­
pun e fo rtu ri susţinute p e ntru
M u lte din deosebirile de păreri existente în mişcarea pra le g ă tu rilo r frăţeşti şi a co la b o ră rii in te rn a ţio n a liste cu realizarea p la n u lu i în legu- rea v e n itu lu i naţional.
com unistă sin t legate de schim bă rile care au loc în lum e ele Aceasta este o problem ă p rin c ip ia lă deosebit de im ­ m ic u ltu râ şi la asigurarea pre ­
ca urm a re a p ro fu nd elo r tra n s fo rm ă ri sociale petrecute în portantă. Este în tr-a d e vâ r d re p tu l fie că ru i p a rtid de a de­
d ife rite ţă ri şi continente ca şi a cre şte rii ra p id e a fo rţe ­ cide asupra p a rtic ip ă rii sau n e p a rtic in ă rii la re u n iu n i in ­ m iselor o b ţin e rii unor pro­
d u cţii cît m ai m a ri la cereale,
lo r de producţie, a re vo lu ţie i te h n ico -ştiin ţifice . Toa­ te rna ţion ale ale m işcă rii com uniste ; de asemenea, absenţa plante tehnice şl c u ltu ri fu ra ­
te aceste fenomene noi cer răspunsuri, care presu­ u n u i p a rtid de la aceste în tîln lri nu tre b u ie sâ afecteze re­ R A D IO
pun o largă dezbatere ş tiin ţific ă m a rx is t-lc n in is tâ . Desigur la ţiile tovărăşeşti în tre pari ide. dezvoltarea cola b o ră rii d in ­ jere.
că pentru aceasta sînt necesare cunoaşterea ap rofun da tă a tre ele. a c ţiu n ile lo r comune. A taşam entul unui p a rtid faţă A n a liz în d p o s ib ilită ţile de
re a lită ţilo r şi. loiodatâ. o gîn dire creatoare şi un s p irit nou. de in te rn a ţio n a lism nu rezidă în p a rticip area sau nepar- rid ic a re a e ficie n ţe i a c tiv ită ţii P R O G R AM U L I : 5.05—6,00 P ro- ■
fără temerea de n p riv i lu c ru rile aşa cum sînt e*!e şi nu cum licip a re a la în tâ ln irile şi co n sfă tu irile in te rn a ţio n a le , secto ru lu i cooperatist al a g ri­ gram m uzical de dim in eaţa ; 3,30 : recrutează elevi pentru calificare in
J u rn a l a g ra r ; 6,05—9,30 M uzică :
am do ri noi să fie ci în m odul, în care, p rin întreaga sa a c tiv ita te , ser­ c u ltu rii din ju d e ţu l nostru în §1 a c tu a lită ţi ; 9,30 A tlas c u ltu - j meseria de şofer.
veşte cauzei re vo lu ţio n a re a clasei m uncitoare, a poporu­ lu m in a p re ve d e rilo r p ro ie ctu ­ ra l : 10,05 M uzică ; in.io Curs :
In cadrul acestor d iscu ţii pot apare, pe lingă idei juste Condiţii de înscriere :
şi păreri greşite. Doar ş tiţi, tovarăşi, că în orice dom eniu lu i său. cauzei generale a socialism ului în lum e. De aceea, lu i de D ire ctive ale Congresu­ de lim b a franceză ; 10.43 M u zl- : — absolvent a 4 sau 7 clase ele­
că po pulară ; 11,05 V a rie tă ţi m u- :
al ştiin ţe i şi m ai cu seamă în dom eniul ş tiin ţe lo r sociale, considerăm câ docum entul pe care îl vom adopta trebuie lu i al X -lea al P C R , se des­ zicale ; 12,15 R ecital C orlna B ă r- j
nu au apărut num ai idei corecte şi nu se poate în a in ta să sublinieze cu toată cla rita te a necesitatea dez.voltării con­ p rin d e un vast program de bulescu : 12,30 In illn lr c cu me- ■ mentare, cu stagiul militar satisfăcut,
fără o co n fru ntare a d ife rite lo r păreri E senţial este ca tinu e a co la b o ră rii d in tre toate p a rtide le com uniste şi lodla po pulară şi in te rp re tu l i fără a depăşi virsta de 35 ani ;
discutarea p ă re rilo r d ife rite sa se facă în tr u n s p irit c iv i­ m uncitoreşti p re fe ra t ; 13.00 R a d io ju rn a l : i — sâ fie stabilizat în Hunedoara,
13.22 G intă
D orina
D râ g h lcl ; \
lizat. ş tiin ţific N im eni nu poate pretinde că este d e ţin ă to ­ P a rtid u l nostru va in te n sifica şi în v iito r colaborarea cu 13.35 F o rm aţia V a le n tin G rlc o - ! sau pe o razâ de 20 km de Hunedoa­
ru l cheii ferm ecate cu care poate deschide lâ d iţa cu toate p a rtide le fră te şli — a tît cu cele prezente la această CINEMA re9cu ; 14.10 T o t în a in te : 14,30 i
răspunsuri la tonte problem ele T rebuie să pornim în ­ consfătuire, cît şi cu cele rare nu p a rticip ă la lu c ră rile ei — M uzică uşoară : 14,55 M uzică de j ra, de cel puţin 10— 15 ani.
totdeauna de In adevărul râ coca ce a fost ju st ie ri pixot.e cu toate fo iţe le a n tiim p e ria lis te . avind convingerea câ în prom enadă ; 15.30 C om p o zito ru l j
sA p tflm ln il : ifi.cn
R a d io ju rn a l : I
deveni astăzi învechit, perim at şi să nu m ai corespundă acest fel îşi îndeplineşte înd atorire a de detaşam ent activ D EVA : In um bra c o ltu lu i 16.30 Ce e nou in Judeţul noa- J
c e rin ţe lo r progresului istoric. T rebu ie să avem în vedere al luptei îm p o triva im p e ria lis m u lu i, pe ntru socialism pace (cin e m a to g ra fu l „P a tria ") ; Pre­ tru 7 — Ratu M are ; 17,00 A nte- j
că fo rm e le 'lu p te i re vo lu ţio n a re , care s-au dovedit valab ile şi progres social. lu d iu („A rta ") î SIMER1A : R is­ na tin e re tu lu i : 17.25 M uzică j
in an um ite îm p re ju ră ri, nu pot fi aplicate m ecanic în alte c u rile m eseriei („M u re ş u l") ; H U ­ po pulară ; 10 10 P ro g ra m u l p a rtl- •
S tim a ţi tovarăşi. NEDO ARA : Ceasul c ă p ita n u lu i ciulul, p ro g ra m u l n o stru ; 18.30 :
c o n d iţii istorice sau în alte etape de dezvoltare. E n rik o („C o n s tru c to ru l") ; D om l- V a rie tă ţi m uzicale : 19,00 Gazeta :
Aceste adevăruri m a rxist-le n in iste sînt con firm ate de m odul E xnm im nd p ro ie ctu l de docum ent în form a actuală, nlca şl p rie te n ii cl („FlacA ra'*) ; ra d io ; 19.20 Sâptâm lna u n u l m*»- \
d ife rit în care s-au în fă p tu it re vo lu ţia şi construcţia socia­ delegaţia P a rtid u lu i C om unist Român consideră câ el poa­ A sasinatul s-a com is lu n i („S id e ­ lom a n : 20,05 T ableta de seară j
listă in d ife rite ţâ ri. de m u ltitu d in e a de form e pe care o te ii lu at ca bază de lu cru pe ntru consfătuirea noastră. r u rg ic u l" ) ; C A LA N r N eîn ţele­ de Costln M urgeseu : 20 10 Tn- j
te rp re ţl celebri : 20.30 E m lnes- j
nibraeâ astăzi lupta re vo lu ţio n a ră a p a rtid e lo r com uniste A preciem fa p tu l câ pentru elaborarea p ro ie ctu lu i de sul ( „ I I Iu n ie -) \ T E LIU C : Cine clana ; 20 35 P entru m a gnetofo- ;
şi m uncitoreşti din ţă rile cap italiste, de m odul d ife rit în ca­ docum ent supus spre dezbatere co n sfă tu irii s a depus o vrea s-o ucidă pe Jesle („M i­ nu] dum neavoastră ; 21 00 Lum ea i
re acestea p rrro n i/.i ;izâ cucerirea p u te rii şi organizarea so­ m uncă intensă, că rep reze ntan ţii p a rtid e lo r — in tre care n e ru l") : C H E L A R : B ătăile de azi ; 21.20 R evista şlagă relo r ; j
cie tă ţii socialiste. Este cunoscut, de pildă , că în tre n iv e lu l şi repreze ntan ţii p a rtid u lu i nostru — care au p a rticip a t pe ntru Şanhal („M in e ru l") ; P E ­ 21.35 S port : 22.00 R a d io ju rn a l : î
d e zvo ltă rii ţâ rilo r cap italiste avansate şi al m u lto r ţâ ri din la lu c ră rile com isiei pregătitoare au făcut un am p lu si T R O Ş A N I : V re m u ri m inu nate 22.20 Parada fe s tiv a lu rilo r de :
M o m ent ;
m uzică uşoară : 22 55
A fr j^ .ş ^ .A v i^ se află o întreagă epocă istorică, ceea ce de rodnic schim b de pă reri care a c o n trib u it la apropierea la Spcssart („7 N o ie m b rie -) : Pe poetic : 21.00 M e lo d ii liric e ; ■
te rm in ă u n g h iu ri deosebite de vedere şi m o d a lită ţi distincte unor puncte de vedere. Noi apreciem câ pro ie ctu l de docu platele lu m ii („R e p u b lica ") ; LU - 0 03—5.00 Estrada n o cturn ă.
de abordare şi rezolvare a p ro blem elor actuale, practice. m ent conţine o serie de idei juste. conturează o serie de PENI : Judoka, agent secret
P R O G R AM U L m 7 00 R adio- i
E xperienţa dem onstrează că in practica lu p te i rcvolu sarcini generale im p ortan te ale luptei îm p o triva im p e ria ­ („M u n c ito re s c ") ; Z iu a In earc tu rn a i : 7.3o M e lo d ii d is tra c tiv * ; i
ţionar»'. ca dc altfe l şi in viaţă, generalul se realizează prin lism u lu i : considerăm p o z itiv câ p ro ie ctu l nu cup rin de re ­ v in peştii („C u ltu ra !-) ; I.O N E A : 8 10 T o t în a in te ; 9 10 Curs de ]
p a rtic u la r : aplicarea p rin c ip iilo r generale ale m arxism -lc- fe riri critic e sau condam nări la adresa nici unui pa rtid Ia d u l sfă rlm a t („M in e ru l") ; PE- Hmba franceză : 9.45 Fragm ente I cu sediul in Deva, str. Horia nr. 201, Judeţul Hunedoara,
n in is m u H nu are n im ic com un cu sta b ilire a unor form e Dor. el conţine şi unele aprecieri care. după părerea noas­ T R IL A : FeldmareşaJa („M u n c i­ din opero c o m ic i „C lo p o ţe lu l" :
unice si tipa re im u ab ile de gîn dire şi acţiune pentru toate tră, se cer îm b u n ă tă ţite In acest sens delegaţia p a rtid u lu i toresc") ; V U LC A N : P rim ă va ra de D onlzze ttl ; 10 in c in e ştie j
rl$«eă ; ii.i.ş M uzică no nulară : j
partidele. Absolutizarea o rică ro r form e şi metode ale lu ptei nostru prezintă propuneri corespunzătoare Este necesar ca p r-O d c r („M u n cito re sc") ; O- 11.25 Saeculum : 12 15 Piese pen- ; angajează urgent următorul personal :
revoluţionare, o rică ro r experienţe ale c o n s tru irii socialis­ m aterialele co n sfă tu irii să reflecte po zrţiile comune, d o rin ­ n A Ş T IE : Pc urm ele Ş o im u lu i tru vioară : 12,30 E m isiune m u- ;
m ului nu poate a ju ta p a rtid e lo r com uniste să rezolve p ro ­ ţa spre u n itate — şi. de aceea, sînt de acord cu acei to ­ („P a tria ") ; A cuzatul („F la c ă ­ zicală de Ja M oscova : i.roo c ^ n - j
cert de p rln z : 13 30 R adlom aga- j
blem ele com plexe pe care le rid ică v ia ţii socială, să-şi în ­ varăşi care au cerut aici ca în docum entul p rin c ip a l sâ fie ra ") ; HAŢEG : Poem ul celor zinul fe m e ilo r : 14 io M uzică u- ■ — muncitori necalificaţi, apţi pentru muncă de sub­
deplinească m isiunea ce le revine în societate. înscrise acele problem e in caic s-a ajuns la concluzii co­ două In im i („P o p u la r") ; BR AD : soară ; 14 30 E m isiune de fn !- ; teran sau suprafaţă ;
N um ai com u niştii din ţara respectivă pot cunoaşte cel mune. lăsîndu-se la o parte acelea unde persistă deosebiri M ariana, agent 03S5 („S ieaua ro ­ c lo r : 13 05 S im fo n ia can tabile i — lăcătuşi sau mecanici, apţi pentru muncă de sub­
m ai bine rea lita te a v ie ţii so cia l-p o litie e naţionale, pot şti de vederi. şie") ; G U R A B A R Z A : Alegere de T h e o d o r O rtg o rlu : 18 30 De j teran .
la A la 7, : 16 Ofl
R a d io ju rn a l : j
cum să acţioneze. în s p iritu l m a rx is m -lc n in is m u lu i. pentru de asasini („M in e ru l") ; IL IA :
soluţionarea problem elor care le stau în faţă. Desigur, c u ­ S tim a ţi tovarăşi, N leolac Baum an („L u m in a "). 16.20 E fig ii m uzicale ; 16 55 Sfa- j — sudori autogeni sau electricieni pentru subteran
noaşterea reciprocă a p re o cu p ă rilo r p a rtid e lo r, schim bul de A niversarea a 1U0 de ani de la naşterea lu i Le nin — fu l m e d ic u lu i: i?oo M tiop. fn : seu suprafaţă
fvxoorionţă d in tre clc sînt deosebit de u tile si necesare ; n- evenim ent istorie de im p ortan ţă m ondială — trebuie să se e m isiu n ile m uzicale : 17 40 Pa- !
reasta ajută la îm bogăţirea te za u ru lu i nostru com un, la în ­ deslâşoare sub sem nul în tă ririi u n ită ţii fo rţe lo r revo lu ţie- dJo p u b lic ita te ; îfi 00 O m elodie !
tă rire a u n ită ţii si s o lid a rită ţii m işcă rii com uniste nare. al in te n s ific ă rii luptei a n tiim p e ria liste , pe ntru dez­ pe adresa dv. ; IA.30 Curs de j Exploatarea minieră Deva asigură următoarele :
Nu spun p rin acestea ceva nou. ream intesc doar unele voltarea şi îm bogăţirea teoriei noastre despre lum e şi v ia ­ âT-î1* ',T. i lim b o franceză : 18..80 D in In rc - : — un pat în dormitoare comune, pentru cel ce se
c la rin e tis tu lu i
g ls tră rlle
G u ţl |
adevăruri care cîteodatâ sînt uita te sau neglijate, ceea ţă. pentru a duce mai departe steagul in v in c ib il al în v ă ­ A d o lf : 19 00 M uzică corală ; ■ angajează :
ev duce la absolutizarea unor exp erienţe şi considerarea lor ţă tu rii m a rxist-leniniste , corespunzător n o ilo r c o n d iţii e xis­ 10.20 Odă U m bli rom âne ; 19 50 ■.
ca general valab ile si universal o b lig a to rii. După părerea tente azi în lum e A preciem câ acesta va fi cel mai bun N oapte bună, cop il : 19 55 M u- i — două mese pe zi la cantină contra cost.
noastră, acesta este unul din fa c to rii care au c o n trib u it nu Omagiu adus m em oriei lu i Le nin zică populară cerută dc nscul- i
puţin la divergenţele de azi M işcarea com unistă şi m uncitorească se află astăzi în tă to rl : 20,20 C ronica m uzicală : ; Din valoarea abonamentului C.F.R. sau D.R.T.A, pen­
M odul d ife rit dc a acţiona în tr-o anum ită situ a ţie sau faţa unor sarcini de uriaşă responsabilitate istorică. 20 35 PrC2ent şl v iito r In ş tiin ţa ? tru deplasarea zilnică de la locul de muncă (a domici­
He a aborda o anum ită problem ă nu trebu ie să con stituie Epoca pe care o tră im im pune tu tu ro r co m u n iştilo r sâ agricolă : 21 05 C intă S alvatore j liu, pentru cei care locuiesc intre 5—60 km, salariatul
obiect dc dispută in tre p a rtid e le com uniste şi m uncitoreşti se rid ice deasupra o rică ro r divergenţe şi a n im o zită ţi, sâ A dam o : 21.20 M uzica şi p u b ll- j
Noi apreciem fa p tu l că proiectul de docum ent prezentat pună m ai presus de ceea ce îi desparte şi care este trecă­ 17.30 C u lctln de ş tiri : tul Pata cui ; 21,45 T rlo u rl celebre de • plăteşte 30 lei, restul se suportă de unitate.
17.35 „N ă z d ră v ă n iile
co n sfă tu irii, pornind dc la marea d iversita te în care p a rii to r şi secundar, interesele generale ale clasei m uncitoare, A lb(\“ ; S chubert ; 22,00 Cadran ; 22,40 i. Informaţii suplimentore se primesc de la biroul per­
clcle com uniste îşi desfăşoară a ctivita te a , subliniază dre ptul ale popoarelor, ale lu p le i a n tiim p e ria liste , ale cauzei so­ 17.50 I.lm h a engleză — lec­ sonal al exploatării sau la telefon 2730 Deva.
cia lism u lu i şi com unism ului. A lbum de rom anţe ; 23,05 A n te - j
fiecă rui p a rtid de a-.şi elabora pe deplin independent po­ ţia €1 ;
P a rtid u l C om unist Român nu va precupeţi e fo rtu rile 18.15 T in ere, cunoaşte-ţl ţa ra ! logla d iscu lu i : 23,50 Şlagăre. i
litica. conducindu-se după p rin c ip iile m a rxism -le n in ism u lu i. D e d ica ţii In Cetatea A ra ­
Fiecare p a rtid poartă răspunderea în faţa clasei m u n ­ sale şi va acţiona cu tontă energia şi ferm itate a şi în v ii­ d u lu i ;
to r pentru v ic to ria lu ptei a n tiim p e ria lis te m ondiale, pen-
citoare. a p ro p riu lu i popor, şi, în acelaşi tim p, în faţa m iş­ 18.4* M o n ta j fo lc lo ric ;
‘n u unitatea şi coeziunea m işcă rii com uniste şi m u n cito ­
că rii com uniste şi m un citore şti in te rn a ţio n a le , pentru m o ­ 19.00 D in lum ea ş tiin ţe i. Cen­
reşti in te rna ţiona le , a tu tu ro r fo rţe lo r care m ilitează în tre ş tiin ţific e : T im işo a ra ;
dul în care isi duce la în d e p lin ire sarcinile revo lu ţiona re,
m arele fro n t al socialism ului, progresului şl păcii, pentru 19„10 T e le ju rn a lu l de seară ;
în care înfăptuieşte id e a lu rile şi a s p ira ţiile celor ce m u n ­ coexistenţă paşnică şi destindere in te rn a ţio n a lă 20.00 Seară de te a tru . „M a n e ­
cesc. Cu cît fiecare p a rtid îşi îndeplineşte m ai bine răsp un­ In încheiere, doresc' sâ m ulţum esc C o m ite tu lu i C entral c h in u l se n tim e n ta l- de
d e rile faţă de clasa m uncitoare şi poporul din care face Ion M lnulescu. T ra n s m i­ Trustul nr. 5
al P a rtid u lu i C om unist al U n iu n ii Sovietice pentru con di­ siune de la T e a tru l Na­
parte, cn a tît creşte încrederea m aselor in p o litica sa se
ţiile create în vederea bunei desfăşurări a co n sfă tu irii, ţio n a l din C lu j ;
a firm ă tot mai pu ternic ro lu l său de avangardă, sporeşte 22.00 M uzică uşoară cu G ig!
pentru ospitalitatea ce ne-a fost acordată Adresăm , de ase­
prestigiu) m işcă rii com uniste şi m un citore şti. în aceasta M orga şl F ra n k lc Ava-
menea. din partea P a rtid u lu i C om unist Român şi a în tre ­ Ion ;
cdhstâ p rin cip a la c o n trib u ţie a fie c ă ru i p a rtid la cauza co­ gu lu i popor rom ân un mesaj de so lid a rita te in te rn a ţio n a - 22,40 P u b lic ita te ; construcfii-montaj Braşov
mună a socialism ului şi com u nism u lu i, la în tă rire a fo rţe i .şi listâ. tu tu ro r p a rtid e lo r com uniste şi m uncitoreşti. îm p re u ­ 22.45 P rim plan. P ro f dr. Ana
coeziunii in te rn a ţio n a le a m işcă rii com uniste şi m u n citore şti nă cu u ră ri de succes in lu pta pentru cauza socialism ului, Aslan ;
E xperienţa istorică a a ră ta t justeţea c o n c lu z iilo r la care 23,05 T e le ju rn a lu l de noapte ;
progresului social şi păcii în lum e ! 23.15 înch idere a e m is iu n ii.
au ajuns de m u lt p a rtid e le com uniste, câ date fiin d deosebi­ Şantierul 503 Bîrcea
rile adinei în n iv e lu l şi că ile istorice de dezvoltare a d ife ­
rite lo r ţâ ri şi d ive rsifica re a crescîndâ a procesului re v o lu ­
ţionar, care im pune p a rtid e lo r com uniste abordarea de sine Numărul imens de şantiere de pe raza tor. Majoritatea muncitorilor noştri rea­
Cele mai tinere t 'lăstare
ale anelor plastice din jude­ EXPOZIŢIA DE ARTĂ judeţului Hunedoara solicită tot mai m ul­ lizează salarii mulţumitoare. P e n tru a vă
ţul Hunedoara şi-au adunai te forţe de muncă. Desigur că sini cetă­ convinge, i>n facem cunoştinţă cu trei dintre
ţeni care ar dori să lucreze pe astfel de
Lucrările unor creaţiile Intr-n expoziţie or­ PLASTICA şantiere, dar, probabil câ nu cunosc ce constructorii de aici, care depun străda­
ganizată de Consiliul jude­
nii să-şi realizeze sarcinile şi in acelaşi
posibilităţi li se oferă şi ce avantaje au
ţean al organizaţiei pionieri­
dacă îmbrăţişează meseria de construc­ timp sin i remuneraţi cu salarii bune.
lor. Expoziţia, găzduită de
închinată A PIONIERILOR
comisii permanente galeria Fondului plastic, fi­
liala Deva, este
celei de a X X V -a aniversări
a eliberării patriei şi a ce­ sălii p rin tr-u n colorit viu şi vim şi mai mult fn perspec­
ale Marii Adunări lei de a 20-a sărbătoriri a cald, ce este preluat apoi de tivă este sculptura. „Fata. cu
înfiinţării organizaţiei pio­
strălucitoarele picturi pe sti­
nierilor. clă ale pionierilor din Ghe- chitara", modelată in lut de
Iclăzan,
pioniera V irg in ia
In expoziţie sint prezen­
Nafionale te lucrări selecţionate la lar. Se remarcă aici acuare­ cu multă sensibilitate şi
lele semnate de Otilia Săbnu
simţ al proporţiilor, ca
şi
uunieroase case ale pionie­
rilor şi şcoli generale din (lAceul nr. 2 Hunedoara), „ Lupta", realizată de /. lor-
(Şcoala
Cristian Galiceanu
dăchescu, cu aceeaşi price­
In tre 7 i f> iu nie ac., au tovarăşul pro f dr. M arin judeţ, rcflectînd via activita generală nr. 4 Deva, căruia pere, dar evident mai difi­
avut loc Palatul M a n i Voieuleseu, a d ju n ct al m in is­ te artistică a instituţiilor res­ îi aparţine u n portret deose­ cil în cazul celor două cor­
.Adunări N aţionale şedinţe ale tru lu i sănătăţii, ra re a dat pective. bit de expresiv), Tatiana puri contorsionate, (ambii
unor com isii perm anente ale apoi lă m u ririle cerute de de­ Lucrările reprezintă diferi­ Taşală (Liceul Haţeg), Elena de la Casa pionierilor din
M u rii A d u n ă ri N aţionale, în pu taţi. Com isia ju rid ic ă a e­ te moduri de exprimare Nan (Şcoala generală nr. 4 Orăştie), pun in valoare ta­
cadrul cărora au fost e xa m i­ xam ina t, de asemenea. P roiec­ plastică — artiareM , grafică. Hunedoara) şi alţii. lente autentice şi o atentă
nate. din însărcinarea Consi­ tu l de decret p riv in d ra tifica re a pictură pe sticlă, ceramică Ajungem apoi în faţa u n o r muncă de îndrumare.
liu lu i de .Stal, unele proiec­ C onvenţiei de la Perna pen­ sm ălţu ită, sculptură etc. şi m inunate reliefuri lucrate
te dc decrete. tru proiecţia operelor lite ra re sint aranjate in expoziţie in in ceramică sm ălţuită, care. Prin n u m ă ru l m are al lu ­
Com isia pentru sănătate, şi artistice, revizuită şi sem­ aşa fel înde sâ pună fu va­ ilustrează încă o dată nese­ c ră rilo r selecţionate, prin ra -
muncă şi asigu rări sociale, în ­ nată la S tockholm la 14 iu lie loare calităţile artistice şi in catul izvor al creaţiilor ar Inarea multora dintre ele,
tru n ită sub preşedinţia tova­ 1907, prezentat com isiei dc acelaşi timp să reprezinte o tistice din ţinutul pădureni- prin grija unei expuneri cfl HEINT2 MIHAI DOBRE VASILE
răşului G heorghe V asilich i, către tovarăşul C o rncliu M â- unitate tematică. lor. f.ucrările Ini Vosile Ca­ mai potrivite şi nota de PASTRAMA ION,
preşedintele com isiei, a ana­ nescu, m in is tru l a fa cerilor Un întreg panou este de­ ii strat u din clasa a V-a sau prospeţime, expoziţia, in an ­ e un cadru tinăr, venit de cu-
rind pe şantierul nostru. El lu­
lizat şi dezbătut P roiectul de externe, şi de tovarăşul Va- dicat lucrărilor cu caracter ale lui Teodorii Gostiau, cla samblul ei. reuşeşte să des­ lucrează ca dulgher. Reali­ este zidar categoria a V-o, crează ca zidar categoria a
decret p riv in d în fiin ţa re a , o r­ sile D inu. vicepreşedinte al istoric, ilustrînd. uneori mai sa V-a, (ambii de la Lierni creţească frunţile cu unele zează un ciştîg mediu lunar Realizează un ciştig mediu V-a şi realizează un cîştig
ganizarea şi funcţionarei! C o m ite tu lu i de Stat pentru stingaci, alteori mai abil. dar Ghelar), prin colorit autentic lucrări m ai stingace, sau să de 3 200 (ei. lunar de 2 800 lei. mediu lunar de 1 650 lei.
C o n siliu lu i S a n ita r S uperior. C u ltu ră şi A rtă. care au răs­ toate cu un puternic simt. local şi stilizare, stimese ad­ stimcască admiraţia cu lu­
Proiectul dc decret a fost. puns la în tre b ă rile puse de aspecte ale trecutului glori­ miraţia privitorilor. crări ce dovedesc maţ uri la­ Daco
3co şi dumneovoostro vreţi sâ lucraţi pe şonlierul nostru, drumul vă este deschis. Noî
de asemenea, exa m in at şi dis­ deputaţi. os al poporului uo.siin lea artistică a autorilor lor,, ongajam : zidari calificaţi de orice categorie şi muncitori ne calificaţi cu posibilităţi de ca
: zidari calificaţi de orice categorie şi muncitori ne calificaţi cu posibilităţi de caii- li­
cutat în tr-o şedinţă a Com isiei R apoartele com isiilor, ex- Un gen care este mai pu­ iar la plecare vizitatorul este ficare m meseriile de zidari şi dulgheri. Durata cursului de calificare este de 8 luni. Salariza­
ju rid ic e conduse de preşedin­ p rim în d concluziile cu p riv i­ A lă tu ri de acestea, lucră­ ţin reprezentat in expoziţie, rea in acord cu sistemul îmbu nătăţit.
tele com isiei, tovarăşul pro f re la proiectele de decrete rile in acuarelă — portrete dar cure prin frumuseţea lu­ deplin mulţumit. Mai informăm pe cei interesaţi că şantierul asigură condiţii de cazare in localităţile Bir-
univ. T raia n Ionaşcu. exam inate urmează să fie pre­ peisaje şi naturi stative — crărilor expuse oferă satis­ cea ş. Deva. Pentru cei care locuiesc la o distanţă de pînă la . 50 km de şontîer, fe asigurăm
P roiectul de decret a fost zentate C o n siliu lu i de Stat. vin să încălzească atmosfera facţie şi ne permite să pri­ M. 1LINCA in mod grotuit deplasarea de la locul de munco la domiciliu şi invers.
expus în faţa co m isiilo r de (Agerpres)