Page 31 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 31
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 10 IUNIE 1969
INTERNATIONALE^ LICEUL AGRICOL
" ' "
DIN B L A J
O declaraţie
Lucrările de ieri ale Consfătuirii a M.A.E.
al R.D. Vietnam A N U N Ţ A
internaţionale a partidelor n iste ru l A fa c e rilo r E xterne de admitere, din toata ţara, pentru specialităţile :
In anul şcolor 1969-1970 primeşte candidaţi ta concursul
H A N O I 9 (Agerpres).
M i
al R.D. V ietnam a dat p u b li - contabilitate şi merceologie agricolă ;
c ită ţii o de claraţie de pro - Horticultura ;
test în ,care arată că la 5
comuniste şi muncitoreşti iu nie a via ţia am ericană a a - protecţia plantelor.
run cat bom be brizan te şi cu
b ile asupra oraşului Dong Candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai şcolii generale.
Hoi din p ro vin cia Quang
B inh, precum şi asupra unor înscrierile se lac pinâ in ziua de 17 iunie 1969.
M O S C O V A 9 (Agerpres). — cretar al C C al P a rtid u lu i dată de R G hio ld i, m em bru lo c a lită ţi a fla te în partea de
La 9 iunie, în cad rul C onsfă M un cii din E lveţia, au lu a t al C o m ite tu lu i E xecutiv al Examenul începe in zîua de 19 Iunie o c. şî constă din pro
tu ir ii in te rn a ţio n a le a p a r ti c u v în lu l : G. D anelius, preşe C.C. a l P C d in A rge ntin a, au sud şi de nord a zonei d e m ili be scrise şi orale (o limba română şi matematică.
tarizate. Tn aceeaşi zi, a via
delor com uniste şi m u n cito d intele P a rtid u lu i Socialist luat c u v in tu l : 1.. C orvalan, ţia am ericană a aru nca t ra
reşti, a co n tin u a t discutarea U n it din B e rlin u l occidental. secretar general al C C . al chete asupra lo c a lită ţii V in h Absolvenţii celor trei specialităţi pot urma orice locultote
p rim u lu i punct de pe ordinea W. U lb ric h t, prim -se cre ta r al P.C. din Chile, S. W ickre - Truong, ia r lo c a lită ţi din re din învâţâmîntul superior, co şi absolvenţii liceelor de cultuiâ
de zi : „S a rcin ile lu p te i îm p o C.C. al P a rtid u lu i Socialist masinghe, preşedintele P.C, giunea V in h L in h au (ost su generală.
triv a im p e ria lis m u lu i în etapa U n it din G erm ania, L. Bu- din Ceylon. R. Larsen, preşe Pe distanţa de 3 500 km, lungimea coastei marine a R. D. puse focu lui u n ită ţilo r de a r Informaţii suplimentare se pol primi de Io secretoriatul li
actuală şi unitatea de acţiune hali, m em bru al conducerii d intele P.C. din Norvegia. Vietnam, ocupaţia principala a locuitorilor este pescuitul, care tile rie am plasate în partea de ceului din Piaţa Republicii nr. 3, tel. 223.
a p a rtid e lo r com uniste şi centrale a P a rtid u lu i A van se practicâ în toate sezoanele. In fotografie : Pescari pe mare sud a zonei d e m ilita riza te .
m un citore şti, a tu tu ro r forţe- garda Socialistă din A lgeria, in regiunea Nam Ha.
Jor a n tiim p e ria lis te '. N IC O L A E CEAUŞESCU, se
In ca d ru l şedinţei de d im i cre ta r general al C o m ite tu lu i
neaţă, care a fost prezidată C e ntral al P a rtid u lu i C om u
de J. Le chleiter, m em bru al nist Român. România participă la Tirgul CURIER • CURIER
c o m ite tu lu i de conducere, se La şedinţa de seară, pre zi GRUPUL ŞCOLAR
internaţional de la Poznan
La 18 iunie a.c. are loc V A R Ş O V IA 9, — Corespon tu rii, precum şi E. Em m cl, u ltim e le 24 de ore au însem p a rtid in Franţa. L id e ru l noii AUTO C L U J
P entru V ie tn a m u l de sud,
o rg a n iza ţii va fi Jacques Du-
de ntul Agerpres, I. D u m itra ş- am basador în M in is te ru l A fa nat m u ltip lica re a „p u n cte lo r ham el, preşedintele g ru p u lu i
c e rilo r E xterne al R e p u b licii
sesiunea Comisiei cu, tra n sm ite : D um inică s-a Federale a G erm aniei. fie rb in ţi", cum au fost denu c e n trist din P arlam ent, care str, Bistriţei nr. 21, telefon 1 35 12 (cartier Gheorghienî). trolei
deschis la Poznan cea
de-a
buz 3 şi 25, maşină 22, înscrie candidaţi la examenul de admite
s-a ra lia t lu i Georges P om p i
m ite re g iu n ile
unde forţele
tre ia e d iţie a T îrg u lu i in te r P articipa rea R om âniei la p a trio tice . şi-au in te n sifica t dou. Se apreciază că Duha- re pentru anul şcolar 1969-1970 în meseriile lăcătuşi mecanici
na ţional, la care p a rticip ă a T irg u l in te rn a ţio n a l de la activita tea. V ă ii A Shau, p ro m el are nevoie, p e n tru a se auto-moto, mecanici utilaj rutier, strungari, electricieni auto-mo-
mixte sovieto-chineze p ro x im a tiv tre i m ii de firm e Poznan este m arcată p rin pre vin c ie i K on tum , din P la to u a firm a în sin u l m a jo rită ţii to, tinichigii auto.
zenţa unor exponate tehnice
din 40 de ţă ri ale lu m ii, p rin
tre care şi Rom ânia. Cu p rile ale în tre p rin d eh lot- de co rile îna lte, re g iu n ii T ay N inh, d in care va face de acum p a r Condidaţi• sâ (ie în vîrstă de pinâ Io 18 ani împliniţi in
din apropierea S aigonului —
te, de o organizaţie p o litică
MOSCOVA 9 (Agerpres). — este de acord ca la 18 iunie ju l de schiderii tîrg u lu i, în Po m erţ e x te rio r In d u s tria l e x „p u n cte lo r fie rb in ţi” ale sâptâ- cursul acestui an, din localităţile : Deva, Alba lulia, Aiud, Cîm-
Preşedintele părţii sovietice să aibă Ioc cea de-a 15-a se lo nia au sosit m in is tru l p e tro port, A u to -T ra cto r, M aşinie x- avind filia le in toată ţara. peni, Haţeg, Brad, Dr, P. Grozc. Hunedoara, Petroşani, dintre
• Comisiei mixte sovieto-chi- siune ordinară a acestei co lu lu i şi m in e re u rilo r d in Iralc, p o rt şi M e talexp ort. S in t ex m în ii trecute li s-au adăugat absolvenţii şcolii generale de 8 oni.
neze pentru navigaţia pe rîu- misii. Rashid al R ifa i, o delegaţie puse in s ta la ţii de fo ra j, u ti acum p ro vin cia Quang Ngai,
oraşul Da Nang,
pro vin cia
rile de frontieră a propus, la je petroliere, aparate de m ă înscrierile se fac la sediul şcolii, între orele 8-14, pe baza
intr-o telegramă adresată la in dia nă condusă de P. S hin- sură şi con tro l, u tila j electro B in h Long. Forţele p a trio ti In la n d u l vest-germ an Rhe- următoarelor acte ; certificat de absolvire a 8 clase in original,
Comunicat tehnic. tractoare, produse si 15 a cţiu n i ofensive asupra u du m in ică alegeri m unicipale. ani, aviz epidemiologie, analiza singelui Waserman recentă şi
23 mai, preşedintelui p ă rţii de, m in is tru de stat în M in is ce sud-vietnam eze au lansat n a n ia -P a la tin a t au avu t loc certificat de naştere în copie şi original, fişa copilului de la 0-15
chineze o întrunire a acestei te ru l A lim e n ta ţie i şi A g ric u l derurgice etc. D in cei 2 368 498 alegători în radioscopia pulmonară recentă eliberate de dispensarul medical
comisii pentru data de 18 iu turco-italian nor obiective m ilita re am eri- de care aparţine condidatul, intr-un biblioraft.
nie Ia Habarovsk. anunjâ a eano-saigoneze. scrişi pe liste le electorale s-au
prezentat la vo t I 837 570, a d i
genţia TASS. A N K A R A 9 (Agerpres). — că 77,6 la sută îaţâ de 81,4 Examenul are loc între 1-12 iulie ac.
In tr-u n com unicat com un Frontiera de uscat dintre Spania
★ la sută în 1964. V ic to ria în
PEKIN 9 (Agerpres). Pre cu p riv ire la v iz ita o ficială La Budapesta s-au deschis alegeri a re ve n it P a rtid u lu i
şedintele părţii chineze a Co in T u rcia a p re m ie ru lu i Ita lu c ră rile celui de-al X lII-le a
misiei mixte cbino-sovietice lie i, M ariano R um or, se sub şi Gibraltar a fost închisă Congres M on dial al In s titu U.C.D., care a o b ţin u t 42,6 la
sută din v o tu ri, faţă de 43,7
pentru navigaţia pe rîurile linia ză d o rin ţa celor două tu lu i in te rn a ţio n a l de teatru, la sulă in urm ă cu doi ani, şi
de frontieră, anunţă agenţia ţâ ri de a co n trib u i la de stin M A D R ID 9 (Agerpres) — vedere că nu vo r m ai putea la care p a rticip ă peste 200 de
660 de lo c u ri în no ile consi
China Nouă, a comunicat pre derea în co rd ă rii în Europa In noaptea de du m in ică trece în G ib ra lta r nici pe ca delegaţi din 36 de ţâ ri. D in lii m unicipale. Pe lo cul doi
şedintelui părţii sovietice că P ronunţîndu-se in favoarea spre lu n i, fro n tie ra de uscat lea apei, p rin p o rtu l A lge- ţara noastră la congres p a r Liceul agricol
co n fe rin ţe i asupra se cu rită ţii d in tre Spania şi G ib ra lta r a cîras. G u ve rn u l spaniol a lu a t ticip ă a rtis tu l p o p o ru lu i Ra s-a situ a t P a rtid u l Soeial-De-
europene, propusă în A p e lu l fost închisă. Ca o consecinţă, această m ăsură pe ntru a p ro m ocrat cu 40,8 la sută (42,9
de la Budapesta, com unicatul a p ro x im a tiv 4 800 de m u n ci testa îm p o triva no ii consti du Beligan. la sută în 1964).
form ulează d o rin ţa celor două to ri spa nioli an gajaţi în G i tu ţii a G ib ra lta ru lu i, recent GEOAGIU
Compania ţâ ri ca această con ferin ţă să b ra lta r nu se vor m ai putea publicată la Londra, care cu 0 0 0
fie pre gă tită cît m ai tem ei deplasa spre lo c u rile lo r de p rin d e an ga jam e ntul M a rii La 9 iunie, a sosit la P ra- Se pare că ia rna nu a pă
B rita n ii de a nu ceda acest
electorala nic. In ce priveşte co n flicte muncă din colonia b rita nică. te rito riu vreu ne i alte ţă ri, de- ga, în lr-o v iz ită de prietenie, ră sit incâ Ita lia . In u ltim e le judeţul Hunedoara
V ie tn am şi O rie n tu l
le din
Jozcf C yi an kicw icz, preşedin
U ltim u l punct de trecere, lo
A pro piat, com unicatul relevă cît în cazul în oare populaţia zile în regiunea M u n ţilo r A-
calitatea La Linea, a fost ba tele C o n siliu lu i de M in iş tri penini s-au în re g istra t tem înscrierile Io concursul de admitere se fac pinâ la
necesitatea re zo lvă rii lo r în G ib ra lta ru lu i „îşi va exp rim a al R.P. Polone. p e ra tu ri neobişnuit de scă data de 17 iunie 1969, pentru specialităţile :
din franţa co n fo rm ita te cu s p iritu l C ar ra t de p o liţia de fro n tie ră , ia r lib e r şi dem ocratic această zute. In numeroase lo c a lită ţi * — Horticultura ;
tei O.N.U.
în
m u n c ito rilo r li s-a pus
d o rin ţă ".
0 0 0 d in no rd u l Ita lie i va lu l de — zootehnie.
frig a fost în so ţit de ploi şi Se primesc obsolvenţi ai şcolilor generole de 8 oni
P A R IS 9 (Agerpres). — O rg a n iza ţiile de lu ptă din fu rtu n i, care pe alocu ri s-au în vîrstă pinâ Io 17 oni împliniţi în cursul onului 1969.
U ltim a săptâm înă a cam pa sudul S udanului au trim is o tra n sfo rm a t în la po viţă şi n in înscrierea se face pe bozo unei cereri care va fi în
niei electorale pe ntru alege A G E N D Ă E C O N O M I C Ă scrisoare n o ilo r a u to rită ţi ale soare. In oraşul Bolzano, stra soţită de următoarele acte :
rile pre zid e n ţia le de d u m in i ţâ rii, relatează de la N a iro b i tu l de zăpadă a atins 30 cen
că în F ranţa a debutat p rin - corespondentul agenţiei Reu- tim e tri. — certificat de naştere (copie legalizată) ;
tr-o înă sp rire a p o z iţiilo r ce 0 In anul 1968 producţia ma engleză „C O R M A N " o S p lit — R.S.F. Iugoslavia — ter, m enţionînd că, totodată, — certificat de absolvire (in original) ;
lo r doi candidaţi — Georges m ondială de ceasuri s-a ci licenţă p e n lru un uscălor au lansat la apă nava „D n- copii sim ila re ale acesteia au — certificat de sănătate sau fişa copilului de Io
P om pidou şi A la in Poher — fra t la 15J.9 m ilioa ne bu cu o capacitate de zece to m odar Tasaka". construită fost înm in ate unor conducă
care se în fru n tă în al doilea căţi, fiin d cu 7,3 la sută mai ne pc orâ. A chiziţio nare a p e ntru o firm ă din India. to ri a fric a n i, p rin tre care şi P lo ile to re n ţia le care s-au 0—15 oni.
*tu r de scrutin. m are ca cea realizată în acestei licenţe — rem arcă a Această navă, destinată preşedintelui K enyei, Jom o a b ătut zilele acestea asupra Concursul de admitere vo oveo loc între 18—28 iu
In in te rv iu rile paralele a I9G7. Pe p rim u l loc se si genţia M .T.I. — va face posi tra n s p o rtu rilo r de m ă rfu ri, Kenyata Scrisoarea este sem te rito riu lu i ch ilia n , după o nie 1969 şi vo consta din următoarele piobe :
cordate săptăm ânalului „L ’E x- tuează E lveţia, căreia îi re b ilă în d e p lin ire a p ro g ra m u are un deplasam ent dc 44 000 nată de J. H. Odubo, care se lungă perioadă de secetă, au — limba româno — scris şi oral ;
press", Georges P om pidou şi v in 68,7 m ilio a n e ceasuri lu i de m ecanizare a proce tone. a u toin titu le ază lid e r al „ A r i provocat in u n d a ţii devastatoa — matematică — scris şi oral.
A la in Poher şi-au făcut cu din producţia m ondială. Lo sului dc strîn gcre a recoltei 0 In tre guvernele R.P.D. p ii m ilita re a M işcă rii n a ţio re. Aproape 10 000 de per
noscută po ziţia în tr-o serie dc c u rile urm ătoare sin t ocupa şi va avea o in flu e n ţă fa Coreene şi R.P. a Y em enu naliste sudaneze' şi cere n o i soane au răm as fără adăpost Candidaţii vor fi examinaţi din materia prevăzută
problem e care, după cum te în o rd in e de U.R.S.S., Ja vo ra b ilă asupra s tru c tu rii lui de Sud a fost sem nat un lo r a u to rită ţi de la K h a rtu m la Santiago de C hile, unde in programele closelor V—VIII ale şcolilor generole.
consideră fiecare candidat, ponia şi S.U.A. m îin ii de lu cru din a g ric u l acord în baza căruia aceas „au to de te rm ina re pe n tru su F lu v iu l M apocho şi-a părăsit Şcoolo asigură pentru candidaţi internat şi cantină,
pre zin tă interes pe ntru cor 0 In cap itala B elgiei a tura ungară. ta din urm ă va p rim i a ju dul S ud an ulu i în schim bul albia. A lte 15 000 de persoa contra cost, de la data de 18 iunie 1969.
pu l electoral. Fostul p rim - fost sem nat un protocol p r i C Ş antierele navale din tor fin a n c ia r şi economic. re n u n ţă rii la lu p ta a rm a tă ” . ne au fost obligate să-şi pă
m in is tru şi-a an un ţa t astfel v ito r la dezvoltarea com er răsească casele în lo c a lită ţile
in te n ţia de a re vizu i „pe cale ţu lu i d in tre U ngaria şi ţă 0 0 0 din provincie. afectate dc
p a rla m e n ta ră - acea prevedere rile B c n c lu x u lu i pc 1969. in u n d a ţii. Nu s-au în re g istra t
anuală
Sesiunea
a
Consi
co n stitu ţio n a lă care proclam a A genţia M .T.I. precizează liu lu i Asiei şi P a cificului victim e.
in co m p a tib ilita te a p o rto fo liu că U ngaria va liv ra p a rte (A .S P .A .C .) şi-a început lu n i
lu i m in is te ria l cu m andatul n e rilo r săi produse agricole lu c ră rile în localitatea Ito, 0 0 0 întreprinderea
de deputat. El a anunţat, de şi alim en tare, b u n u ri de din prefectura japoneză Sid-
ademenea, că dacă va fi ales eosum şî va p rim i în schim b C e leb rul actor am erican
va m od ifica s ta tu tu l radio- fib re sintetice, m aşini şi d i zuoka. %- R obert T a ylo r, „ju n e le p rim „Marmura“ Simeria
La sesiune p a rticip ă m in iş
le le v iz iu n ii franceze, acordîn- fe rite in sta la ţii. tr ii de externe ai A u stra lie i, al e cra n e lo r', a încetat din
du -i .o reală au tono m ie”. 0 După cum inform ează viaţă, dum in ică, la spitahfl
P om pidou nu a d e zvă lu it nu săp tâm in alu l belgrâdean „E- N o ii Zeelande, F ilip in e lo r, St. Jean din Santa Monîca str. Cuza Vodă nr. 24
Japo
M alayeziei,
T a ila n d ci,
mele celui pe care in te n ţio konom ska P o litik a ", cel mai niei şi ai re g iu n ilo r din T ai- (C a liforn ia ). în^ urm a unui
nează să-l desemneze ca p rim - m are pro du cător iugoslav van. V ie tn a m u l de sud şî Co eanrer la p lâ m in u l sting, in
m im stru , el m u lţu m in d u -se de autom obile „C rvena Zas- reea de sud. După cum s-a vîrstă dc 58 de ani. angajează urgent:
doar să precizeze că acesta tava " şi firm a ita lia n ă a n un ţa t o ficia l, pe agenda se 0 0 0
„va fi ales din rîn d u rile oa „ F IA T ' au sem nat un acord — şef serviciu mecanic şef investiţii (condiţii : ingi
m e n ilo r m a jo rită ţii, d in tre cei de cooperare în producţie. siu n ii sînt înscrise problem e A p ro x im a tiv 500 000 de per ner mecanic cu 6 ani vechime pe funcţii tehnice de spe
re au susţin ut acţiunea celei U zina iugoslavă produce legate de soluţionarea căilor soane au asistat du m in ică la cialitate) ;
de-a cineea re p u b lic i'. vehicule de pasageri şl pen de prom ovare a co m e rţu lu i festivita te a aeriană care a — şef şantier montaj (condiţii : inginer construc
A c tu a lu l preşedinte In te r tru tra n sp o rtu l de m ă rfu ri şi cooperării economice reg io m arcat închiderea celui de-al tor cu 6 oni vechime pe luncţii tehnice de specialitate).
im a r s-a p ro n u n ţa t pe n tru .o după patente italien e 28-lea salon in te rn a ţio n a l ae De asemenea, ANGAJEAZĂ :
nale
lib e ra liz a re -n statului, o lib e A genţia B.T.A. relatea ro n a u tic şi spaţial de la B o u r- — lăcătuşi meconici pentru întreţineri şi reparaţii uti
ra liza re a ra d io te le v iz iu n ii, a ză că p rin cip a le le artico le 0 0 0 get. P rin tre vedetele salonului laje de construcţii ;
m a g istra tu rii... E x p rim in - de e x p o rt ale B u lg a rie i în in te rn a ţio n a l a fost şi avionul — mecanici auto ;
du-şi d o rin ţa de a organiza o Suedia sin t : s tru g u rii, ro şi In ce rcu rile p o litice din sovîe tic-g ig ant „A n to nov-2 2", — sudori ;
nouă fo rţă p o litică în Franţa, ile, c a rto fii, fru cte le conser ale căru i cap acită ţi de deco — electricieni ;
P aris se vorbeşte despre po lare şi aterizare scurtă au
A. P oher a declarat r .O rice vate şi congelate, covoarele, im p resio na t pe specialişti. — frezori ;
s-ar In tîm p la , din acest scru unele m edicam ente şl zin sib ilita te a cre ă rii un ui nou — bobinatori ;
tin va ieşi un cu re n t puternic, cul. Suedia livrează Rulga- — instalatori ;
care s-a m an ifestat încă la rie i oţel, h irtie , celuloză, in — electromecanici ;
prim i/1 tu r şi care, cu sigu s ta la ţii navale — buldozerist pentru buldozer S-1 300 ;
— (ochişti pentru cazane stabile ;
ranţă. la al doilea tu r se va 0 în tre p rin d e re a ungară — mecanici locomotive Diesel (locotraetor) ;
a m p lifica . T rebu ie organizată care se ocupă de construc CURIER - CURIER — muncitori necalificoţi (bărbaţi).
o forţă pusă în slu jb a unei ţia de m aşini p e ntru in du s U. R. S. S. - Aspect din timpul construcţiei Hidrocentralei Cei angajaţi vor beneficia de majorarea salariilor,
concepţii d ife rite în p riv in ţa tria alim en tară — „E LG E P " Ust-llimski pe Angara. care s-a aplicot în unitatea noastră de la 1 mai 1969.
s ta tu lu i'. — a a ch iziţio n a t de la f ir Penlru muncitorii nec alificaţi se asigură salariu de
1 000 lei lunar,
DRESDA-., Vesel luceafăr al tinereţii : t t tenţa Dresdei a fost pusă
:
în noaptea de 13 şi 14 fe
bruarie 1945 sub un grav
semn de întrebare. In noap
tea aceea, aviaţia engleză a întreprinderea centrala
A m plecat spre Dresda cea debordantă fantezie care în primul rtnd la Giocon- da a fost in decursul vre aruncat peste oraş un ade
intr-a dimineaţă de inceput i-a caracterizat pe maeştrii da lui teonardo da Vinci, murilor locul de preferinţă vărat şi uriaş „covor al mor
de primăvară d u d meandrele barocului. Spre deosebire de parcurgînd sălile galeriilor al muzicienilor şi scriitori ţii''. Din 220 000 de locuinţe
dulci ale Elbei se pierdeau alte oraşe germane, unde de pictură ale Zwingerului lor germani. Oferindu-le os au mai rămas întregi num ai TERMOELECTRICA DEVA
45 000. Îndeosebi a avut de
in depărtări, prin pinza sub stilurile arhitectonice se su prima dorinţă este de a ad pitalitate, aceştia au dăruit
ţire a unei ceţi diafane. Fă prapun, iar linia frîntă a mira acea fascinantă „ Ma la rîndul lor, gloria unor suferit centrul oraşului care — autobiografia ;
concentrează
majoritatea
ră iă vreau m i-a m amintit goticului este mereu prezen donă sixtinăm a lui Raffael. creaţii spirituale mereu trai minunatelor sale m onum en organizează în perioada 23—25 iunie a. c. — certificai medical ;
de acel ,M orgenstim m ung“ tă, centrul Dresdei oferă pri nice. De Dresda şi-au legal C O N C U R S — dovadă din care sâ rezulte că au ocu
cintat de poeţii germani ro virilor volutele complicate numele compozitori ca : te. arhitectonice. Cele 18 mi pentru ocuparea următoarelor posturi pat funcţia de maistru în specialitatea res
de maiştri :
liarde de metri cubi de m o
mantici care au sonorizat in şi armonioase totodată ale U'agner, W eber, Dach. Hăn- loz, pe care locuitorii oraşu — 1 post de maistru întreţinere la secţia pectivă timp de cel puţin cinci ani, pentru
cuvinte vibraţiile sufleteşti unei a rh ite c tu ri unitare. NOTE DE DRUM del, scriitori ca Goethe, candidaţii la posturile de maiştri principali.
(n faţa unor peisaje asemă Centrul oraşului este con Schillcr, Klcist, filozoful lui au trebuit să-l înlăture, combustibil ; De asemenea, I.C.T.
— 1 post de maistru întreţinere cazane ;
constituie o cifră care oglin
nătoare. Şi (n acest decor, struit în secolul al R V llI- de C. Varvara Schopcnhaucr, deşte cu prisosinţă propor — 1 post de maistru întreţinere echipa ANGAJEAZA :
cu coline împădurite, Dres lea sub domnia celor doi Dresda este unul d in tre ment chimic ;
da îşi desena pe orizont con principi, Friederich August principalele centre industria ţiile distrugerii. Dar Dresda, — 1 post de maistru reparaţii turbine ; — inginer principal electronist şi automa
ca şi pasărea Phoenix, sim
tururile clasice ale domuri 1 şl II, animaţi de dorinţa Dresda oferă cu mărinimie le ale R.D.G. Caracteristica bolul acelei vitalităţi de ne- — 1 post de maistru principal pentru ate tizări ;
lor ţi turnurilor sale, dar şi de a nu fi mai prejos decit şi alte frumuseţi arhitecto vieţii industriale a oraşului lierul mecanic. — tehnicieni I — A.M.C. ;
— electricieni exploatare staţii, servicii in
geometria liniilor frinte ale alţi monarhi ai Europei. Me nice. Intre Dimitroff-Brilc- este diversitatea şi speciali infrtnt, a renăscut din pro- La concursul pentru ocuparea posturilor de terne ;
pria-i cenuşă in sensul cel
prezentului său industrial. ritul însă revine acelor ar ke şi ^Altm ark această Flo- zarea sa. Gama activităţii maiştri se pot prezenta :
— electricieni reparaţii echipament
Pe măsură ce ne apropiam tişti şi maeştri pricepuţi, cea renţă a Nordului îşi alinia economice cuprinde indus mai deplin al cuvintelor. — obsolvenţi] şcolilor tehnice de maiştri, tric ; elec
de centrul oraşului, ni se meri mare parte răm aşi ano ză şi alte edificii care în tria carboniferă, a materia Astăzi, Dresda este din — absolvenţii şcolilor echivalate de M i — electricieni P.R.A.Nfl.;
dezvăluia personalitatea sa. nimi, care au durat minuna tregesc armonia liniilor ar- lelor de construcţii, con nou acel „vesel luceafăr al nisterul invâ|âmîntului cu şcolile tehnice de — lăcătuşi aparate măsură şi control ;
Şi încet, încet, ceea cc au tele edificii ale acestui cen hitccionice ale oraşului : strucţia de maşini, clectro tinereţii', cum a denumit-o maiştri şi care au practicâ de maistru. — operatori turbine ;
zisem despre Dresda, ca ri tru. Grosaes Haus, Opera Rruhlsch lehnici1, mecanică fină şî op Cererile de înscriere Io concurs se depun
nul dintre cele mai frumoa Şi ca orice vizitator, ori Terrasse, Hofkirche, Alber- tică, industria poligrafică, j)0 etul Gerhart Hauptmann la sediul întreprinderii pinâ la data de 20 iu — operatori cazane ;
se oraşe ale barocului, s-a de unde a r veni el, mi-am linum, llalienisches Dorf- textilă şi alimentară. Hărni şi totodată o mărturie eloc nie a.c., impreună cu următoarele acte : — operatori tratarea apei.
transformat in convingere. îndreptat paşii spre comple chenu... cia locuitorilor Dresdei nu ventă a operei dc edificare — certificatul de naştere (in copie), Informaţii suplimentare se pot obţine la
Din „Platz der EinhciC pi xul arhitectonic Zwinger. Prin aşezarea sa pitoreas are o dovadă mai elocventă socialistă in Republica De — diploma de absolvire (in copie), a şco sediul întreprinderii — telefon 1675 sau 2841,
uă la „Wiener Strasse" ni s-a Şi dacă, de pildă, cei care că, prin temperamentul des decit însăşi înfăţişarea de lii tehnice de maiştri in specialitate ; interior 53.
prezentat in faţa ochilor a- vizitează Luvrul sc gindesc chis al locuitorilor săi, Dres azi a oraşului. Fiindcă exis mocrată Germană.
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Honadoara-Deva 44 065