Page 32 - Drumul_socialismului_1969_06

• V
PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAi Redacţia

şi administraţia

ziarului

DEVA, str. Dr. Petru Groza* m. 35

telefoane: redactoi şef - 1588 ; re­
dactor şef adjunct, secretat de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie ş» administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
1565.

Al \ = LEA AL P. C. I Strîns uniţi în jurul partidului

Oamenii muncii de pe cuprinsul judeţului Hunedoara, alături de intregul nostru
popor, urmăresc cu viu interes activitatea delegaţiei Partidului Comunist •îomân la Con­
sfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Moscova.
Industria judeţului Hunedoara al P.C.R., în care este exprimată în mod ferm şi concis poziţia partidului nostru faţă de
Cuvintarea rostită de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al CC.
SALARIUL REAL problemele internaţionale actuale, faţă de căile şi mijloacele de întărire a unităţii de
acţiune a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresiste din lume in
în faţa prevederilor 1 lupta pentru apărarea păcii şi securităţii popoarelor, se bucură de adeziunea deplină a
comuniştilor, a maselor largi de oameni ai muncii de la oraşe şi sate.
Reporterii ziarului, corespondenţii şi colaboratorii noştri ou fost mortorii unor ma­
nifestări spontane de aprobare unanimă şi satisfacţie lată de poziţia adoptată de dele­
gaţia partidului nostru la Consfătuirea de la Moscova.
Pe adresa redacţiei au sosii şi continuă să sosească numeroase scrisori şi decla­
viitorului cincinal raţii, in care oamenii muncii de dilerite prolesii îşi exprimă totala lor adeziune faţă de
politica internă şi externă promovată de partidul şi statul nostru. In ziarul de azi publi­
căm din corespondenţele primite la redacţie.

Ing. Ştefan Almăşan 20000 tone ( r a ) . înaltă responsabilitate
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara pentru unitatea mişcării
al P.C.R.
de fontă j

întregul nostru popor trăieşte şi munceşte în oceste zile sub comuniste şi muncitoreşti
impresionanta înrîurire o opropierii unui eveniment de covirşitoo-
re importanţă pentru prezentul şi viitorul patriei - ol X-leo Con­ peste plan I -“= --—==r=_-4--
gres al Partidului Comunist Român. Terele C C. al P.C.R. pentru ----î Poziţia P artidului Comunist genţelor. pornind dc la intere­
Congres, proiectul Directivelor privind planul cincinal pe anii Român in problemele actuale sele propriilor popoare, ale
1971 - 1975 şi liniile directoare ole dezvoltării economiei na­ n u u r u u r u n u c l u j ale luptei îm potriva im peria­ IOAN ARDELEAN clasei munciloarc. ale mişcă­
ţionale pe perioodo 1976—1980. aduse spre dezbatere maselor lism ului şi pentru realizarea piim-secretar al Comitetului rii comuniste internaţionale şi
de oameni ai muncii, definesc grandiosul tablou al marilor suc­ Dcsfăşurînd cu avint spo­ n u n n n u n n n m u n ităţii de acţiune a mişcării municipal Deva al P. C. R. cauzei socialismului in lume.
cinstea
rit întrecerea
cese, dobîndite de poporul român în cei 25 de ani de muncă Congresului al în X-lca al comuniste şi muncitoreşti in ­ In acest spirit, noi conside­
şi luptă sub conducerea partidului pentru fâdrirea orinduirn H î n n r n nr. ternaţionale, a tuturor forţe­ răm că consfătuirea noastră
noastre socialiste, reprezintă în întregul lor documente de ex­ P.C.R. şî a celei dc-a 25-a lor democratice şi antiim pe- toreşli, tovarăşul Nicolao trebuie să ducă nu la adinci-
cepţională însemnătate teoretică şi practică pentru activitatea aniversări a eliberării pa­ riatiste, în scopul în tă ririi pă­ Ceauşescu in cuvintarea sa a­ rca divergenţelor, ci să con­
portiduluî şi poporului, activitate ol corei ţel suprem este conti­ triei. furnaliştii dc Ia Com­ cii şi asigurării securităţii po­ rată : „Sintcni profund con­ tribuie la netezirea căilor
Hune­
binatul siderurgic
nuarea in ritm susţinut o grondiosului proces de desăvîrşire a lliu ifi ijtîkfe iii poarelor, este bine cunoscută vinşi câ singura calc de crea­ pentru atenuarea şi lichidarea
construcţiei socialiste, prosperitatea şi fericirea poporului, inâl- doara au consemnat un nou şi ea se bucură de întreaga a­ re a co ndiţiilor pentru norm a­ lor. Numai astfel vom răspun­
şi însemnai succes. Ei au
ţoreo României socialiste pe cele mai înoite culmi de civilizaţie produs ieri cea dea deziune a întregului nostru lizarea re la ţiilo r dintre p a rti­ de năzuinţelor comuniştilor
şi progres sociol. 20 000-a tonă dc fontă dată popor. Entuziasmul cu care dele comuniste şi m uncitoreşti
In deplină concordanţă cu interesele fundomentole ale po­ masele largi de oameni ai este accca a discu ţiilor tovă­
porului, cu cerinţele şi legităţile dialectice ole dezvoltării şi pro­ peste plan in perioada care m uncii din ţara noastră, indi­ răşeşti. abordarea dc pc po­
gresului sociol, Tezele şi proiectul de Directive exprimă cu cla­ a (rccut de la începutul a­ ferent de naţionalitate, au p ri­ ziţiile m arxist-lcninistc a deo­ {Continuo/t in pag. a 4* o)
nului.
ritate hotârirea fermă a partidului de a duce mai departe pro­ m it Tezele şi D irectivele pen­ sebirilor dc vederi şi d ive r­
cesul de edificare a sociolismului, de inflorire multilaterală a Trebuie subliniat in mod Şedinţa Biroului executiv tru cel de-al X-lea Congres al
patriei, punind in centrul politicii sale preocuparea pentru fău­ deosebit aportul colectivu­ partidului, este o nouă con­
rirea unei economii moderne, a unei industrii puternice şi a unei lui dc muncitori. Ingineri şi firm are a adeziunii depline a
agriculturi avansate bazate pe folosirea largă a cuceririlor revo­ tehnicieni dc la secţia a al Consiliului judeţean întregului popor la politica ferm pe poziţiile interna­
luţiei tehnico-ştiinţifîce contemporane, pe o înaltă productivi­ doua dc furnale care a a­ ştiinţifică, m arxist-leninistâ a
tate a muncii sociale, in vederea satisfacerii in tot mai largă sigurat lună dc lună înde­ P artidului Comunist Român.
măsură a nevoilor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. plinirea şi depăşirea ritmi­ Această politică exprim ă nă­
Aceasta va facilita nemijlocit apropierea ţârii noastre de nivelul că a sarcinilor de plan şi a al Frontului Unităţii Socialiste zuinţele de azi şi de v iito r ale ţionalismului socialist
statelor cu economie ayansatâ, vo conduce cu poşi siguri la fău­ angajamentelor. La ccic întregului nostru popor
rirea multilaterală şi deplină a sociolismului şi trecerea trepta­ doua furnale automatizate Ieri, 10 iunie, a avut loc şe­ len al partidului şi a proiec­
tă spre comunism. dc citc 1000 mc. s-au obţi­ tului de D irective p rivind pla­ A m u rm ă rit cu deosebit in ­
nut indicatori superiori şi dinţa dc lucru a B iroului e­ teres lucră rile C onsfătuirii in­
Potrivit proiectului de Directive, în viitorul cincinal şi în per­ xecutiv al C onsiliului jude­ nul cincinal pe anii 1971— ternaţionale a partidelor co­ NICOLAE S7INEA
spectivă,- va continuo în ritm susţinut procesul industrializării so­ la celelalte activităţi dc ba­ ţean al Frontului U n ită ţii So­ 1975 şi lin iile directoare ale muniste şi m unciloreşli, care preşedintele Tribunalului
cialiste, creştereo ponderii industriei Io crearea venitului naţio­ ză. Consumul dc cocs a fost cialiste. dezvoltării economiei naţiona­ are loc la Moscova. îm i ex­ judeţean Hunedoara
nal. Trăsătura de bază o dezvoltării industriei in perioada urmă­ redus în medic dc la înce­ B iroul executiv a examinat le pe perioada 1976— 1900, cu prim totala mea adeziune fa­
toare vo fi îmbunătăţirea structurii sale, accentuarea dezvoltării putul anului cu 7 kg pc to­ şi aprobat planul prezentat de masele de oameni ai muncii. ţă de poziţia P.C.R. expusă
ramurilor moderne, care să asigure volorifîcareo superioară a na dc fontă elaborată. S-a tovarăşul Gheorghe Câlinescu, Prin organizaţiile de masă şi la această consfătuire de Cuvintarea rostită de tova­ cari comuniste şi muncitoreşti
resurselor moteriole şi o capacităţii tehnice şi o forţei de mun­ imbunătâţit simţitor calita­ secretar al C onsiliului jude­ obşteşti care formează Fron­ delegaţia partidului nostru răşul Nicolae Ceauşescu la mondiale.
că, ridicarea necontenită o productivităţii muncii sociale. ţean al Frontului U n ităţii So­ tul U n ită ţii Socialiste, se vor prin cuvîntarca secretarului Consfătuirea internaţională a Flecinci de la teza leninistă
Aceasta se rellectă deosebit de elocvent în creşterile de tea producţiei. micşorin- organiza în întreprinderi, in­ general al C C. al P.C.R.. to­ partidelor comuniste şi mun­ p o trivit căreia proletariatul,
5 0 - 57 la sută în anii 1971 - 1976 şl de 200-230 la sută Io fi­ du-sc dc aproape 9 ori can­ cialiste, privind măsurile ce stitu ţii, în oraşe şi comune varăşul Nicolae Ceauşescu. citoreşti de la Moscova, a partidele comuniste, pot asi­
trebuie luate în întîm pinaren
nele deceniului următor la producţia globală industrială şi cu titatea admisă dc declasate. adunări, dezbateri şi alte acti­ expus pc larg şl clar poziţia gura succesul luptei pe baza
deosebire sporirea în moi mare proporţie o greutăţii specifice o celui de-al X-lea Congres al vităţi în vederea popularizării P artidul nostru a m ilita t şi cunoaşterii legilor obiective
romurilor energiei electrice, electronicii, metalurgiei, construcţiei In acelaşi timp au fost re­ P artidului Comunist Român. politicii interne şi externe a militează' în mod hotărît şi partidului nostru în domeniu) ale dezvoltării societăţii şi
C onsiliile locale ale Fron­
re la ţiilo r dintre statele so­
de maşini şi chimiei. _ duse cheltuielile de pro­ tului U n ită ţii Socialiste, sub partidului, a cunoaşterii sarci­ permanent pentru aplanarea aplicării acestora la condiţi­
Creşterea masivă o potenţiolului industriol al ţârii va fi ducţie. obţinîndu-sc o eco­ n ilo r şi obiectivelor de viitor, divergenţelor existente în pre­ cialiste şi dintre partidele co­
însoţită de sporirea permanentă a eficienţei economice, oglindi­ nomic de peste 2,5 milioane conducerea organelor de sintetizate în Tezele C.C. al zent în mişcarea comunistă muniste şi mum itoreşti, pre­ ile şi p articularităţile concre­
tă în specia] prin creşterea productivităţii muncii cu 3 7 -4 0 la partid, se subliniază in planul P.C.R. pentru Congresul al şi muncitorească, pentru de­ cum şi p rin cip iile care stau te în care activează, partidul
sută şi reducerea continuă a cheltuielilor materiale de producţie, lei la preţul dc cost plani­ de măsuri elaborat, vor orga­ X-lea al partid u lu i şi în pro­ păşirea acestor divergenţe şi la baza po liticii noastre in­ nostru a condus poporul ro­
mân pe drum ul mereu ascen­
niza şi coordona
activitatea
ridicoreo gradului de rentobilitote. ficat. iectul de Directive. restabilirea u n ită ţii de acţiu­ terne şi externe. Din cuvin-
La dinamizarea întregii noastre economii, la extinderea şi de dezbatere a Tezelor C C. al In încheierea şedinţei de ne a partidelor comuniste şi tare se desprinde pregnant dent al progresului, a o bţi­
pcrfecţionoreo bazei tehnico-materiole o societăţii şi sporirea o- P.C.R. pentru Congresul al X- lucru a luat cuvîntul tovară­ m uncitoreşti, a întregului caracterul profund ş tiin ţific nut realizări de seamă în
vuţiei naţionale îşi vo aduce o contribuţie hotăritoare înfăptui- şul Ioachim Moga, prim-se- fro n t antilm perialist. a) acestei politici, contribu­
reo unui vast program de investiţii, care in onii 1971 - 1975 se cretar al C om itetului judeţean Referindu-se la necesitatea ţia im portantă pe care p a rti­
ridică la impresiononto valoare de 420 - 435 miliarde lei de partid, preşedintele Consi­ în lă tu ră rii divergenţelor şi dul nostru o aduce la întă­ (Continuare In pag. ti 4 a)
fntegrotâ organic in ansamblul economiei naţionale, indus­ liu lu i judeţean al Frontului normalizarea re la ţiilo r dintre rirea u n ită ţii şi coeziunii ţâ­
tria judeţului Hunedoara este chemată să contribuie cu forţa CONSILÎUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA U nităţii Socialiste. . partidele comuniste şi m unci- rilo r socialiste, a întregii miş-
milioanelor de tone de cărbune, minereuri şi metal, cu intregul COMITETUL EXECUTIV
său potenţial tehnic, material şi uman la realizarea exemplară
a sarcinilor actualului cincinal, să înfăptuiască obiectivele dez­ D E C I Z I A Nr. 202/1969
voltării economice inscrise în proiectul de Directive ole Congre­
sului al X-lea al partidului. Tradiţia şi priceperea
In cincinalul următor şi in petiooda 1976- 1980, pentru Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Hune­ TELEX
judeţul nostru, ca de altfel pentru toate judeţele patriei, se pre­ doara ;
figurează perspectiva dezvoltării in ritm susţinut a industriei, în­ In temeiul art. 23 alin. 2 al Legii nr. 57/1968 de organizare
deosebi a ramurilor vitale pentru economie. Potrivit prevederilor şi funcţionare a consiliilor populare ;
preliminore, in 1975 volumul producţiei industriale a judeţului va legumicultorilor din Dobra
spori cu circa 5 miliarde lei faţă de 1970, ceea ce va determina D E C ID E : EXCURSII
menţinerea Hunedoarei Ic nivelul judeţelor cu cea mai ridicată DOCUMENTARE
pondere industrială. ART. UNIC. Se convoacă Consiliul popular al judeţului Hu­ PENTRU TINERET
Acest spor substanţial de producţie urmează să se reali­ nedoara in cea de a doua sesiune in ziua de 21 iunie 1969, ora Nu i nt în» piu lor. cînd rsfc prin valorificarea producţiei rile irigaţiilor beneficiază
zeze în proporţie de peste 75 la sută pe seama creşterii produc­ 9 dimineaţa, avind următorul proiect al ordinii de zi : vorba de aportul ramurilor dc pe cele 30 dc hectare, cul­ toate culturile. In intimpinarea Con­
tivităţii muncii cu 32 000 tei pe salariat, prin construirea de noi - Activitatea desfăşurată de către Comitetul executiv al de producţie la consolidarea tivate cu legume — repre- Grăbirea maturizării legu­ gresului al X-lea al
capacităţi de producţie, extinderea şi modernizarea celor exis­ Consiliului popular al judeţului Hunedoara pentru realizarea pla­ economică a cooperativei a- zcntînd mai mult dc 45 la melor nu se realizează nu­ partidului şi a celei de-a
tente. In acest scop precum şi pentru domeniul social-cuitural se nului de investiţii in unităţile economice şi social-culturale. Pre­ gricole, cooperatorii din Do sută din totalul in casări lor mai in solar. Sub tuncle de 25-a aniversări a elibe­
preliminâ executarea unui volum de investiţii moi mare cu 4,7 gătirea investiţiilor pentru anul 1970. bra susţin că un loc hoturitor cooperativei — au constituit polietilenă castraveţii găsesc rării patriei, Biroul de
miliarde lei faţă de cincinalul actual. - Informare privind aprovizionarea populaţiei cu legume şi îl ocupă legumicultura. Tra un puternic îndem n spre condiţii optime dc creştere turism pentru tineret a
Privind structuro romurilor, dezvoltoreo ocestoro se va face Irucle. diţia îmbinată cu priceperea căutarea şi găsirea de noi şi dezvoltare. iniţiat un amplu pro­
in perfectă concordanţă cu cerinţele generale ale economiei - Elaborarea hotâririr privind stabilirea şi sancţionarea unor in muncă pentru aplicarea posibilităţi care să sporească La aplicarea întregtiltii gram de excursii docu­
noţionale. cu tandinţele progresului tehnic şi economic şi cu lapte ce constituie contravenţii. metodelor înaintate de culti­ eficienţa activităţii legumi complex de. măsuri, agroteh­ mentare pentru elevi, ti­
resursele şi posibilităţile de ca re dispune judeţul nostru. - Ratificarea unor decizii ale Comitetului executiv, elabo­ vare a legumelor au făcut ca cititorilor, /ly a se explică de nice specifice ctilt urilor de neri muncitori şi studenţi.
rate in intervalul de la ultima sesiune. grădinarii din această loca ce, pc lingă extinderea su­ legume, aportul cooperatori­ Incepind din prima ju ­
litote să se bucure de un prafeţei grădinii la 50 da lor L e tifia Opreau. Marin mătate a lunii acesteia,
tCSniiMiar* în pag. a 2-6) Preşedinte, Secretar, bun renume. hectare, în acest an există o Popa, Sidonia Priseean, O- ei vor putea vizita locuri
IOACHIM MOGA VICTOR COCA Veniturile de peste 730 000 preocupare dc seamă in pri­ tilia Stăniş, Iulian Barbn, al legate de pregătirea şi
lei realizate in anul trecut vinţa creşterii producţiei fa tuturor legumicultorilor, este înfăptuirea de către
unitatea dc suprafaţă. la înălţimea cerinţelor. E­ P.C.R. a insurecţiei arma­
....... • * • • . -. .. ... -----—— In solar (fotografia de jos) cea forturile depuse de ci piuă te din 23 August, precum
şi mari edificii industriale
dc-a doua cultură — roşiile acum îşi găsesc materializa­ şi social-culturale ridicate
repicatc — îşi anunţă deja rea fu cele peste 3t tone le­
Omul cîştigă aprobarea ce­ Gîrea de la Lupeni. Era la semnatari demni la înfăp­ ghiulare cu frecvenţă varia documentărilor existente la de pe acum rodul bo­ gume. livrate con sum a to rilo r in anii construcţiei socia­
lor din jur, alături dc care captttnl unei izbinzi. care a ­ tuirea lui. bilă, aparate, tranzistorizate dosar. Se aprobă aplicarea, gat. Şi in cimp legume­ şi in veniturile dc. aproape liste. Aproape 23 000 de
tineri din intreaga ţară
munceşte, numai p rin o rd i­ dusese colectivului laude Cind l-am reintîlnit pe in­ pentru verificat numărătoa­ ca inovaţie, şi se recompen­ le, respectiv varza, sint în­ 100 000 lei obţinute prin va­ vor avea posibilitatea să
nea statornică şi măsura tu pentru cu p r i n munca lui şi ginerul Ştefan Bercovici, ad­ r e ; s-au transformat coman- sează prin apreciere, cu 1500 treţinute ca la carte, buru­ lorificarea produselor obţinu­ meargă la Bâneasa, Olo-
luror vorbelor şi faptelor a oamenilor din echipă In­ junctul şefului dc secţie do-aparatcle electronice care lci...“ A m citit adresa şi ne te de la grădină. peni, Ploieşti, Braşov,
sale. Modestia ii dă cumpă­ se se dat în exploatare, cu o la laminorul dc profite mici au marele avantaj că schim­ stăruia in ureche răspunsul ienile fiind combătute „in Prejmer, SI. Gheorghe,
tare şi înţelepciune, il fereş tună mai devreme un nou a- al Hunedoarei şi i-am cerul bă limitările cu ajutorul u- dat cu o clipă in urmă : faşă". Praşilelc se aplică cu Text N. TÎRCOB Bod-Braşov, unde luptele
te dc ieşirile ridicohiltii. Ne .Parţial''. Un singur exem ­ multă grijă, ori dc cite o ri de acum 25 de ani pen­
este dat să intîlnim m e­ plu al calităţilor structurale este nevoie, ia r dc bineface­ Fota V. ONOIU tru eliberarea patriei vor
reu oam eni care şi-a ti ales ale inginerului Bercovici din li evocate de vechi mili­
ca v irtu te modestia, această MODESTIA — VIRTUTE mulţimea cu care şi-a eîşti- tanţi ai mişcării comunis­
podoabă despre care un gin- gat prestigiul în rindttl to­ te şi muncitoreşti şi de
ditor francez spunea, cu se varăşilor de muncă. participanţi la pregătirea
cole in urmă, cu c unica Intîlnim mereu asemenea şi desfăşurarea insurec­
strălucire îngădxiită a se a- oameni. ţiei armate.
asemenea oanieni pentru că care Îm podobeşte omul „Aş dori să nu scrieţi B O X
(lăuga gloriei, lnlilnim des
anii acestui pătrar dc veac despre mine, faptele melc
nu-s alît dc mari. E drept,
liber — in care am învăţat dc 18 ani lucrez pc şantiere­ Intre 16 şi 24 iunie vor
să gindim şi să acţionăm fu­ le ţării, dar aici, la MintJa, avea loc în sala sporturi­
ră teamă de asuprire, să balaj. Brigada condusă de să ne. vorbească despre noul nor chei comutatoare dc la sint sute ca mine. Dc ce lor din Constanţa reuniu­
preţuim libertatea, să privim loan Girca era autoarea ce­ pe care aetivitatca-i cercetă­ distanţă..." .C u siguranţă, aţi tocmai eu ?" — ne întreba nile competiţiei interna­
cu încredere in ochii seme lor 130 metri dc suitori, rea­ toare l-a înregistrat la secţia participat la conceţyerca şi maistrul constructor Nicolae ţionale de box pentru
uilor noştri şi să ne bucu lizaţi intr-o lună, care au pc care o conduce, obrajii i realizarea lor ?" — l-am în­ Ineze, omul al cărui, popas „Cupa Mării Negre", la
rum de roadele minţii şi ale grăbit deschiderea abataju s-au aprins, aşa cum se in trebat. „Parţial“ — ne-a răs­ pe şantierul Mintiei înseam­ competiţie şi-au anunţat
mlinilor — au dăruit (uni lui. dar brigadierul nu şi-n tîmplă întotdeauna cînd c puns în clipa cînd i s-a in- nă subscriere la ridicarea participarea pugilîşti re-
mii şi mii de astfel de fii. elogiat faptele. Nc-a vorbii invitat să vorbească despre minat o adresă al cărei con­ celui m ai înalt coş de fum prezentrnd oraşele Varna,
Odessa, Istanbul şi Con­
De cite ori nu ne este dat numai despre vrednicia oa­ sine. „Inovaţiile care s-au a ţinut l-am aflat şi noi: „Re al ţării. Ne aflam la Haţeg stanţa.
să notăm în ochii minţii i- menilor din brigadă, despre pUcat laminorului sint lego forilor la propunerea d u m ­ şi-l căutam pc Petru Furca La 15 iulie va începe
maginca unor oameni ce nu entuziasmul cu care au pri te dc necesităţile vitale ale neavoastră ce face obiectul la Constanţa competiţia
pot fi uitaţi tocm ai pentru mit proiectul Directivelor producţiei. N-am făcut decif dosarului nr. 38 6.9 „Bloc LUCIA LICIU internaţionala de box do­
ceea ce vine în sprijinul m u n ­
că poartă această podoabă Congresului al X-lea al cii colectivului S-au realizat pentru verificarea numără­ tată cu „Mânuşa Litora­
70
lului", iar între 1 şi
scumpă a m odestiei! P.C.R. in care e jalonat v i­ multe lucruri pentru dotarea toarelor dc impulsuri' că co­ august se vo disputa tro­
Vorbeam , deunăzi, eu m i­ itorul ţării şi despre dorin­ laboratortilui nostru : gene­ municăm hotărîrea luată de Centinuor* m pag. 9. 2:b) feul internaţional „Cupa
nerul şef de brigadă, loan ţa sa şi a ortacilor dc a fi rator de impulsuri dreptun- conducerea C.S.H. in baza Mamaia".