Page 33 - Drumul_socialismului_1969_06

Pog. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 11 IUNIE 1969

Industria judeţului

Hunedoara Prolog la numărătoarea „bobocilor * 6

Jiul — Petrolul 3— 0 Metalul Hunedoara — Electr. Craiova 2— 0 Mureşul Deva — Aurul Zlatna 3— 1
☆
★ A.S.A. Sibiu — Minerul Ghelar 2— 1
I O dezvoltare accentuată o va înregistra producţia de ener­ Minerul Lupeni — Minerul Bocşa 3— 1
gie electrica care se estimează să fie in 1975 mai more de 2,8­ Jiul (tineret) — Petrolul (tineret) 2— 2 Victoria Călan — Mureşul Luduş 1— 3 Aurul Brad — Ştiinţa Petroşani 3— 1
3,3 ori laio de 1970. prin construirea şi punerea in funcţiune a
termocentralei Mmtio. votoiificareo gazelor de furnale şi cocse-
rie, ca resurse de energie secundara în producerea energiei e-
leclrice şi termice, precum şi construirea pînâ în 1980 o hidro­
centralei de pe Riul Mare.
Mineritul core a fost dintoldeauna o ramură prioritară în După două 2\le dc pauza,
economie, va continua să deţină o pondere însemnată. Extracţia astăzi iarăşi fotbal. Pauză
de cărbune brut vo spori in Volea Jiului la circa 11 milioane Recital Jiul în faţa unor pentru spectatori, pentru că
tone in 1975, pe seomo dezvoltării minelor existente şi deschide­ Liderul învins sau jucătorii tuturor echipelor di­
rea noilor cimpuri miniere de Io Poroşeni. Livezeni şi Borboteni, vizionare pregătesc in tainice
O contribuţie impoitantă in acest domeniu o va aduce noua laboratoare penultima etapă a
mina [ebea - Mesteacăn. învingător ? campionatului şi totodată e­
Sarcini mobilizatoare revin şi unităţilor I.M. Hunedoaro, Devo parteneri modeşti ventuala conformaţie a clasa­
şi Borza profilate pe producţia de minereuri feroase, complexe mentului, care totuşi abia du ­
precum şi nemetoliteie. Aşteptată cu deosebit in ­ schim bâ. Ju că to rii de la A u ­ minică va oglindi campioana
Paralel cu prevederile cantitative, proiectul de Directive sta­ D in nou ne bucurăm pen­ m it, bucuros că m i-am reve­ beră, dictată la un fa u lt co­ teres, pa rtida d in tre A u ru l ru l pun stâptnire pc situa­ şi retrogradatele. Dar rezulta­
bileşte pentru colectivele de muncă şi specialiştii din industria tru 3-0 şi poate, undeva, m u lţi nit, că dau g o lu ri şi că joc mis de B âdin (m in. 17) şi cu Brad şi fruntaşa clasam entu­ ţie şi înscriu de 3 o ri prin tele etapei dc azi scontate şi
minieră sarcini oe răspundere privind investigareo şi identifica­
d in tre spectatorii prezenţi la mai bine'*. Aşa ne-a declarat capul înscrie jos, fără ca V i­ lu i — Ş tiin ţa Petroşani, — a Kenessy. C irco si Bodea eventualele surprize vor con­
rea de nor rezerve geologice de substanţă minerolă utilă, mări­
m eciul J iu l — P etro lul, in că p ita n u l echipei J iu l, în tim p şan sâ poată in te rve n i. satisfăcut p re te n ţiile p u b li­ In d o rin ţa de a-şi m e n ţi­ tura in mare ierarhia fotbalului
rea producţiei de cărbune cocsificabil şi olte sortimente superi-
ciuda vre m ii ploioase şi a te­ ce, cu m igală, îşi ştergea ghe­ T re i m in u le mai tîrziu , in e ­ cu lu i spectator. A fost un ne echipa în ofensivă, an tre ­ românesc. Aşa câ, cu puţine,
oore, perfecţionarea tehnologiilor de extrocţie şi preporare, spo- le vizoa relor care transm iteau p u iz a b ilu l Peronescu sprintea- meci frum os, cu faze de gol
nrea rondamentelor in subteron. tele, după m eciul cu P etro­ norul A u ru lu i trim ite în te­ excepţii, toate meciurile mi
fin a le le C E . de box, regretă lul. zâ în s til cara cte ristic pe e x­ la o poartă si la cealaltă, cu ren doi ju că to ri „proaspeţi",
Industria siderurgică, puternic reprezentată în economie prin că n-au a s iilit dum inică la trem ă, tentează, scapă de Nae se par interesante. Să luăm
combinatul hunedorean şi Uzina „Viclo'ia" Colan, se vo dezvol­ realizarea unui scor de zile In faţa acestor „a rm e “ cu Ionescu, centrează, ia r A ch im pa tru goluri pe B e rin d e i şi Ştefan. Dar pe. Progresul. Are un meci
ta, potrivit proiectului de Directive, în direcţia creşterii rapide a m ari. greu a r rezista orice echipă, şi Vişan ratează, unul in te r­ Cei care deschid scorul la peţuzâ mai fusese făcută foarte greu, ultimul pe teren
producţiei de metal şi îmbunătăţirii substanţiale a structurii aces­ Ceea ce este m ai im p ortan t, c liia r dacă a ve n it cu g in d u l cepţia, celăla lt acroşarea, ia r sin t oaspeţii Ş tir trage pu­ o schim bare. A rb itru l A urel propriu, cu Universitatea Cra­
teia. In lumina Qcestor prevederi, producţio de oţel a Hunedoo- însă, e jo cu l m ai bun, de la sâ scoată „u n re zu lta t cît L ib a rd i. care urm ărea faza. ternic de la 2~) de m etri şi. Zbîreca (Tim işoara) nu sesi­ iova. De el ii. alîrnă soarta. O
rei urmează să sporească la cir ca 3,3 milioane tone de oţel, meci Ia meci. al fo rm a ţie i m ai bu n", cum ne declara an ­ reia cu stingul. pe rist. sus la în m in u tu l 10 notăm : 1-0 zează şi jocul continuă nere- in cforie. spre care inclin să
oproope exclusiv pe seomo capacităţilor existente. Jiu l. C h iar dacă riposta fo r­ tre n o ru l P e tro lu lu i, Ilie Oanâ. pentru studenţi, scor cu care gulam enlar. cu toate protes­ cred că o va realiza, îi salvea­
Combinatul hunedorean vo răspunde in mai mare măsură D ar cum putea obţine fo rm a ­ v in c lu : 2-0 se încheie prim a repriză tele p u b licu lu i. ză Dacă nu... Vor aştepta în­
m aţie i P e tro lu l a fost redusă, ţia sa m u lt d o ritu l rezu lta t în Partea a doua debutează cu
necesităţii imperioase, dictate de orientorea industriei construc­ aceasla nu dim inuează cu urm a jo c u lu i prestat ? O e- o acţiune salvatoare a lu i Flo- După pauză lu c ru rile se DORIN BULIGA grijoraţi rezultatul. meciului.
toare de moşmi spre ramurile moderne, de a spori accentuat n im ic m e ritu l J iu lu i, victo ria chipâ care a ve n it sâ se ape­ rea 1, caic salvează în extre- FC. Argeş — Vagonul. $i nu
producţia de oţeluri de calitate, lărgirea gamei mărcilor de oţe­ ştiu cum le-ar putea scăpa pi-
sa obţinu tă în tr-u n meci In re începînd cu m in u tu l 1, ca­ m is un balon de pe lin ia p o r­
luri cu caracteristici fizico-mecanice superioare. Acestui scop îi care a ju cat fo tb a l cu toată re a abordat jo cul in tr-o con­ ţii, trim is de C otorm ani A bia teş tenii or victoria. $i ei joacă
corespunde construireo noii oţelărif electrice Importante creşteri ,,opoziţia" teren ului. Poate cepţie greşită şi tot aşa şi-a în m in u tu l 54 asistam la p ri­
şi îmbunătăţiri structurale vor oveo loc în producţia sectorului tocm ai în aceasta constă m e­ organizat şi atacul nu putea m u l şut periculos al oaspeţi­
de lominoore. ritu l echipei. Spre deosebire obţine „u n rezu ltat cît mai lor, tras de M oldoveanu. Naî- Fără busolă
Alături de aceste ramuri de bază trodiţionale ale judeţului, de P e tro lu l, care nu a fost în bu n" în faţa J iu lu i. In con­ din stabileşte scorul fin a l în
se vor dezvolta susţinut şi celelalte industrii. Astfel, se estimeoză stare să abordeze tactica po­ d iţiile grele im puse de tere­ m in u tu l 58. reluînd in plasă Avancro­
ca foţă de finele actualului cincinal, volumul producţiei să crească triv ită jo c u lu i pe teren greu. nu l desfundat, jo cu l pe cen­ o m inge revenită în teren din D um inică, la Câlun, echi­ nute şi, la o fază identică
cu 70 la sută in construcţia de moşim, de 2,5 ori in industria chimi­ e ch ip ie rii J iu lu i au respectat tru, cu încercări de d rib lin g „b a ra " lu i Sandu. pa locală V icto ria se părea cu p rim a. R âşinaru ridică
că. de peste 3 cri în industrio uşoară şi cu circo 60 la sută în întocm ai in d ic a ţiile a n tre n o ­ a fost total ineficace. De fa p t M ai notăm şi un gol din că va avea un joc uşor, o scorul In 2-0. Tn u ltim u l m i­
cea alimentară. însemnate creşteri sini preconizate in industrio ru lu i Ozon, ju cîn d cu pase in general jo cul pe centru, în ofsaid in d iscu ta b il al lu i O- fo rm a lita te In lîln e a pe M u ­ nut al p rim e i reprize. M itu nica
materiolelor de construcţii, forestieră, precum şi în cea locală. In lungi, directe, fă ră p lim b a ­
nomenclatorul produselor acestor ramuri se vor înscrie cu pon­ faţa sobrei a p ără ri a J iu lu i prişan în m in u tu l (>5 — fra ­ reşul Luduş, u ltim a clasată concretizează, în sfîrşit. si
rea b a lo n u lu i la picior. A r fi se dovedeşte ineficace şi pen­ gilă satisfacţie a oaspeţilor. în seria respectivă Dar pc scorul devine 2-1 in favoa­
deri ridicate producţia de piese turnate, accesorii şi bunuri de fost şi im p o sib il. tru a lte în a in tă ri m u lt mai Aşadar, o nouă vietoi'ie, o b ­ teren lu c ru rile au lu a t o a l­
consum metalice, o gamă variată de repere din mase plastice, In jo c u rile pe teren p ro ­ com bative decît cea a P etro­ ţin u tă în tr-o m anieră catego­ tă întorsă tu ră şi neaştepta­ rea oaspeţilor.
vîscozâ, marmură, ciment, cărămizi, prefabricate din beton, mo­ Dacă în p rim a repriză e­ efapei
p riu, în acest fin a l de cam ­ lu lu i. rică, nu a tît ca scor, ci ca joc, ta surpriză s-a produs. M u ­
bilă, textile, confecţii şi încălţăminte, produse alimentare. chipa locală a ju ca t dezlînat,
pionat, J iu l a devenit o ech i­ Faptele s-au concretizat p rin în tr-u n meci în care J iu l a reşul Luduş a în vin s eu 3-1 !
Corespunzător avîntului industrial, transporturile vor cu­ fără vigoarea-i cunoscută,
pă im batabilă. Bine sudată, aceea că P e tro lu l n-a reu şit d o m in a t cla r în toate com par­
noaşte o continuă dezvoltare şi perfecţionare. Sint prevăzute în­ Este p rim a şi unica în frîn - după pauză ea şi-a p ierd ut
In tr-o co le ctivita te strîns u- în prim a repriză nici un şut tim entele, m ai p u ţin Stan ca­
tre altele electrificoreo unor linii de cote ferotă. trecerea eere a V ic to rie i Câlan pe complet... busola. Bam buleac
nitâ, fo rm a ţia antre na tă de pe poarta lu i Stan, in tim p re n-a a vu t o m isiune prea de... azi
la sistemul de blocuri oulomale de lime şi dispecer automat pe teren p ro p riu in actualul şi G heorghiu se accidentea­
m aestrul sp o rtu lu i T itu s O ­ ce J iu l a înscris două g o lu ri grea. J iu l a cîşligat pentru
principolele trosee. zon se avîntâ pe gazon la şi a ra ta t alte cîteva. că a atacat continuu, dezlăn­ cam pionat ! ză. ia r oaspeţii nu pierd p ri­
Infâptuiiea ansamblului acestor sarcini se va desfăşura şi in fiecare meci cu un elan greu P rim e le e m o ţii se consumă ţu it, ia r P e tro lu l a p ie rd u t Gazdele, cu o echipă in ­ le ju l sâ rid ice scorul la 3-1,
judeţul nostru sub semnul perfecţionării continue a întregii acti­ de s tă v ilit, cu o perm anentă în m in u tu l R. L ib a rd i scapă sin ­ pentru că s-a apărat. com pletă, in tră pc teren de­ p rin acelaşi Râşinaru, în de TITUS OZON
vităţi economice, sporirii eficienţei, factor hotâritor, determinant do rin ţă de a o b ţine victo ria . gur, la te ral de Vişan, căzut, şi A rb itru l A. Bentu a condus cise sâ-si asigure victo ria m in. 70. In continuare, oas­
ol dinamismului economic. De aceea, sarcinile înscrise în preve­ Reuşitele din u ltim e le etape au trage p rip it peste bară, ra tin d cu scăpări fo rm a ţiile : J iu l : Au nenum ărate ocazii de a peţii sc apără p rin toate m ij­
derile viitorului cincmol cu privire Io acest copitol esenţiol pen­ înscrie, dai* în a intaşii ratea­ loacele şi flu ie ru l fin a l con­
c o n stitu it un to n ifia n t exce­ o m are ocazie. A continua Stan — Tonca (m in. 02 George- ultima carte pe t
tru progiesul economic ol ţării trebuie să fie privite de către co­ ză cu seninătate s itu a ţii d in ­ sfinţeşte v ic to ria u ltim e i cla­
le nt pentru fiecare ju cător. film u l m e ciu lu i înseam nă a v ic i), Georgescu, Stolcer, M i- Nu cred că ii va
mitetele de direcţie, O'gamzaţiile de partid şi colectivele de Buna dispoziţie, încrederea în înşira 45 de m in u te in care hai — C otorm ani. Sandu — tre cele maî favo ra bile. Oas­ sate asupra unei echipe cu
munră cu înolto responsabilitate. p o s ib ilită ţile lo r şi în fo rţa jo cu l se desfăşoară in tr-u n Peronescu. A chim . (m in 72 pe ţii se apără supranum eric, p re te n ţii, dar care n-a ş tiu t de Vagonul, pent
fndustrio judeţului Hunedoara dispune de mari rezerve pen- echipei se desprind uşor de sin gu r sens1: poarta lu i Vişan, Grîzea), L ib a rd i, N a id in ; Pe­ calm . şi lansează co n tra ­ rc vrea. De data aceasta se nică la Tg. Muri >
• Iru creşterea mai accentuată a productivităţii muncii. In toate în* a ta curi periculoase. La un decisiv. Dar totu r­
pe c h ip u rile lu i Peronescu. slăbuţ păzită de acesta. tro lu l : Vişan — G ruber. B â ­ vede treaba că nici ..lecţia” e la sa meniului dej.
I treprindeiile noastre se impune mai mult ca oricind sâ se acţio­ L ib a rd i, N aidin, Georgescu, O singură dată, în m in u tu l din, Florea I, Nae Ionescu — asemenea contraatac. în m in. severă a a n tre n o ru lu i Kucse-
neze cu perseverenţă pe linia organizării ştiinţifice a producţiei Sandu. A chim .. A r însemna 14, am a v u t em o ţii, dar D ri- D incuţâ, luhasz — O prişan, 2G. Lechinţan deschide sco­ rak, din pauză — dacă a junciură, dc rezui
şi o muncii, folosirii cu inolt randoment a capocitoţilor de pro- sâ înşirăm toată fo rm a ţia . dea, o dată cu ratarea unei D ridea. Grozea. M oldoveanu. ru l — 1-0 pentru M ureşul fost ţin u tă — n-a mai avut laltc părţi implic
I ducţie. a forţei de muncă şi o timpului de lucru. Dai L ib a rd i trăieşte cel mai in te rce p ţii, ni le-a spulberat. La tin e re t — rezerve J iu l— Luduş. L o ca ln icii reiau jo ­ u rm ă ri ca du m in ica trecută In fruntea clas.
Aşo mm se subliniară in proiectul de Directive, este impe­ p ro fu nd aceste sentim ente. Vom consemna doar g o lu rile P e tro lu l 2-2. cul. ratează în continuare, A a rb itra t bine. O hcorghc U.T.A. şi Dinamc
rios necesar sâ se acţioneze mai accentuat in direcţia introdu­ S in t sim ţă m in te le celui care d in p rim a repriză r N a idin lu cru pe care nu-1 fac oas­ Dobrcscu (Reşiţa). joacă acasă Dinoi .
cerii procedeelor tehnice moderne, extinderii automatizării, a cal­ şi-a regăsit' cadenţa, celui ca­ prim eşte o pasâ-centrare dţt N. STANCIU peţii. Trec d o a r, pa tru rjji- LIVIU GALERU ră aspectul jocuh
culului electronic în conducerea şi gestiunea producţiei, şâ se re acum :.’, „sîn t foarte m u lţu ­ la 25 m e tri, d in lo v itu ră l i ­ lor, n-au prea ma
întreprindă măsuri eficiente ir» vederea ridicării pregâtirii tehnice Nu cred intr-un r<
şi profesionale a cadrelor din economia noastră. echipei lui Oană i
Posibilităţi insuficient valorificate există in ce priveşte re­ pentru ca să fie in
ducerea cheltuielilor materiale de producţie, îndeosebi a consu­ fere surpriza finali
murilor specifice, prin folosirea raţională o materiilor prime, ma­ Ultimul meci pe VICTORIE MERITATĂ natului. Dacă ar fi
terialelor. combustibililor şi energiei. Este necesoro o preocupare
susţinută pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi asimiloreo va îmbrăca tricour
de noi produse, să se ocţioneze de oşo manieră in toote com­ pioni. Dar Farul e
partimentele incit gradul de rentabilitate al producţiei sâ reflecte In m eciul disputat dum inică, tcazâ p u te rn ic din m arginea ca­ pentru a reduce din handicap. la fel ca şi lexliliş
pe deplin nivelul dotării tehnice, al calificării şi al posibilităţilor teren propriu între echipele M ureşul Deva reului de l(i m e tri pe sub F lo ­ .Atacurile lo r sint însă resp in­ „accident” pe terci,
pe care le oferă organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei şi şi A u ru l Z latna. n-au tre cu i ta. după ce Lopâtaru şi Ho- se cn re g u la rita te de către fatal pentru preten-
a muncii. decît 3 m in ute de la începere meghi ratează din situ a ţii Puie, Dăseâlescu şi H e rdu ţ sau tiu Va reuşi Farul
încadrate armonios în ritmurile accelerate de dezvoltare o şi lo ca ln icii conduceau deja foarte fa vo ra b ile O ocazie rară re ţin u te cu siguranţă de către ze. ? Nu cred. ILT..
întregii economii noţionale. sarcinile ce revin industriei judeţului cu 1-0. La o lo v itu ră dc colţ de a înscrie a a vu t şi D inu în Văduva. Totuşi în m in 07 pre ­ ma şansă.
nostru din proîectul do Directive privind planul cincinal pe anii al Metalul executată de M olnar, Szekcly m in. 32 dar, de la num ai 10 singul echipei A u ru l este con­ Astăzi se vor vedet
1971 - 1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţio­ trim ite cu capul spre poartă. m etri, deşi avea în fală num ai cretiza t p rin golul splendid, frumoase, sper. La
nale pe perioada 1976 — 1980 sint deosebit de mobilizatoare, Floca respinge şi Hom eghi, n- p o rta ru l, a tras pe lingă ba­ m arcat cu capul, din plonjon, puţin, spectatorii r
înfăptuirea lor cu succes este condiţionată de îndeplinirea exem­ tent. reia in plasă. G olul că­ ră. In continuare, pinâ la pau­ dc către B urlacii, în urm a u ­ vor asista la o parti
plară a prevederilor planului de stat şi a angajamentelor pe Dc cile ori s-au intilnit, e­ ze înaintaşii Metalului. Cser- zut pe neaşteptate produce de­ ză. sc joacă mai m u lt la cen­ nei ce n tră ri a lu i Tom olaş liniştit, fără griji,
acest an hotâritor al actualului cincinal. De oceeo este necesor chipele Metalul Hunedoara şi qt> şi Vulpcanu, au ratai ne­ tru l te ren ului, gazdele pârînd spectacolului fotbali
ca in fiecare întreprindere. în lumm0 prevederilor din Directive, Electroputere Craiova au fur­ numărate ocazii, una mai m a­ rută în rîn d u l z.lâlnenilor, per- m u lţu m ite cu re zu lta tu l dc Teama de a nu fi * egalată Cu victorie sigur
muncitorii, tehnicienii, cadrele de conducere din economie, orga­ nizat jocuri frumoase, dispu­ re ca cealaltă. Cei doi atacanţi m ilîn d ju c ă to rilo r echipei M u ­ 2-0. ' produce parcă un re v irim e n t cheia meciul jucălt
nizaţiile de partid să evidenţieze noi rezerve de creştere o produc­ tate, cu multe faze de poartă, s-au „trezit" de citeva ori sin­ reşul sâ dom ine şi sâ p e ric li­ in echipa devennâ. care din Crişul. Aceşti tineri
ţiei, productivităţii muncii şi eficienţei economice, sâ focă propu­ aplaudate dc către spectatori. guri cu portarul advers, dar teze deseori poarta oaspeţilor. La reluare, tim p dc 25 m i­ acest m om ent pune din nou pus mult şi nu văd .
neri pentru îmbunătăţirea activităţii în toate domeniile, atît pentru Chior şi duminică, deşi tere­ au ratat de fiecare dală. S corul nu este insă m ajorat dc- nute. in iţia tiv a trece de partea siă p ln ire pe joc şi asaltează reuşi A.S.A. Tg. Ml
perioada prezentă cit şi pentru îndeplinireo în cele mai bune nul a fost foarte greu, îm bi­ Dominarea autoritară a lo­ c it în m in. 27. cînd Szckcly şu- oaspeţilor, care depun e fo rtu ri fără în tre ru p e re poarta lu i smulgă vreun punct
condîţiuni a cincinalului viitor. calnicilor se concretizează in Ploi a. A p ă ră to rii echipei din
bat de ploaia care a căzut
Comitetul judeţean de portid îşi exprimă convingereo că oa­ continuu, cele două echipe min. 43, cînd Csergd urmăreş­ Zlatna sînt însă la post. des- Noi vrem să respt
menii muncii din judeţul Hunedoara se vor dovedi Io înălţimea s-au străduit să ofere specta­ te o minge trimisă acasă de trâ m în d a cţiu n ile form aţie i diţia returului şi să ... -
priceperii, hărniciei şi abnegaţiei în muncă cu care întregul torilor cit mai multe m om en­ fundaşul advers Drăgan şi în ­ Ratări în lanţ M ureşul. In mir). 87 însă. vi­ dem acasă. In jocul cu „U“
nostru popor întîmpino Congresul ol X-lea ol portidului si o scrie : în min. 73, cînd Vulpea- nul din fundaşii echipei oospe Cluj tot noi vom da tonul şi
te de fotbal bun. Bineînţeles,
XXV-o aniversare a eliberării patriei, îndeplinind cu cinste sor- nu . deşi flancat de doi apără­ faultează în careul p ro p riu şi sînt sigur, jucătorii mei işi
cinile economice octuole, premisă sigură o succeselor vntoore în terenul desfundai a îngreunat tori, trimite puternic balonul a rb itru l dictează lo v itu ră de vor lua la revedere de la pu ­
occelerarea progresului economic al României socialiste foarte mult controlul balonu­ jos, la colt. marcind al doilea Deşi a învin s cu 3-1 ce un atac în viteză p u rta t de la 11 m. Execută Szelccl.y şi
lui. In asemenea condiţii era M in e ru l Bocşa, M in e ru l Lu- Şafâr şi Foca, golul este ca blicul local (pentru o .scurtă
gol al gazdelor. înscrie, rid ic in d scorul la 3-1.
clar cd va ciştiga echipa mai De-a lungul întregului meci, peni nu şi-a convins dc a- făcut, dar Stoica, dc la oas­ V icto ria echipei M ureşul a perioadă) cu o victorie, care
bine pregătită din punct de oaspeţii s-au apărat organizai. ccastâ dală sup orterii. Oas­ peţi. atinge balonul cu m i­ fost m eritată, ju c ă to rii ei. în ­ să mai adauge puţin prestigiu
na. L o vitu ra de la 11 m etri
p e ţii au opus o dîrzâ rezis­
vedere fizic. Aceasta s-a do­
Modestia— vedit a fi Metalul, care de-a ou jucat specific meciurilor tenţă. dovedindu-se uneori este tra nsfo rm a tă sigur de deosebi Puie, Dâscâlcscu. M o l­ palmaresului nostru.
din deplasare, i a r pe contra­
nar şi H e rdu ţ dovedind o bu ­
Dinamo Bacău şi Rapid se
mai buni in jo cul de cîmp.
Lcnu şi — 1-0 pe ntru gazde
lungul celor 90 dc m in ute de
mai
nă pregătire tehnică şi
atac au fost destul de pericu­
ioc a „învins” mai uşor vitre­
m ultă lu cid ita te în fazele de
duce al doilea gol. E rîn d u l
In p rim a parte a în lîln irii.
gia terenului, jucătorii săi s-au loşi. Apărarea fermă şi m e­ la m ijlo c u l teren ului. Peste citeva m in u te Ş afâr a­ poartă. inlilnesc într-un meci dificil
pentru ambele formaţii care
reu la post a echipei
locale,
dovedit mai bine puşi la punct nu le-a permis insă sâ înscrie. ocaziile de a înscrie ale gaz­ oa speţilor apoi sâ înscrie din D in echipa oaspe am re ţin u t se anunţă echilibrat. Rapidul
virtute care cu pregătirea. Victoria hune- meci următoarea formaţie : lo t în... la n ţ au fost irosite, unui fa u lt asupra lu i Florea. jo cul bun prestat de către cu „valurile“ sale a pierdut
lo v itu ră de la 11 m, în urm a
dar
delor s-au ţin u t lanţ.
acest
Metalul a folosit in
dorenilor cu 2-0 este pe d e­
Scorul fin a l, 3-1. este pece­
repriza încheindu-se nedecis
plin meritată şi ea putea fi
realizată Ia un scor mult mai Sncol — Ceauşii. Matei. Mar­ — 0-0. Foca, Cotroazâ, Ş afur tlu it de Precup, în m in. 03 Boldan. B urlaeu şi Sîrbu. iarăşi... terenul şi nu mai are
şanse la titlu. L.a Bacău, cu a-
eea. Grozescu — Anghel, Slei­ A rb itru l llie Şerbâncscu Bun a rb itra ju l lu i P îrvu
mare, dar imprecizia in şut a nd' — Păunescu, Cscrqo, File, au greşit de fiecare dată ţin ­ (C raiova) a condus cu scă­ (Reşiţa), a ju ta t la tuşă de că­ lît mai puţin, nu-şi va spori
împodobeşte omu! atacanţilor, forma bună a por­ Vulpcanu. m înă m in u t de m in ut, ceea pări cecnşi localitate. şansele. Elevii lui Nicuşor
ta.
tre Matecscu şi Bnlasz din a-
Deschiderea scorului se a-
Arbitrul Gheorghe Retezan
tarului craiovean s-au „opus"
pierd greu acasă şi acum sint
ridicării scorului. (Bucureşti) a condus bine. ce convine adversa rulu i. La EUGEN POMPILIU
şi pc locul trei, cu un ochi in
La începutul fiecărei repri­ MIRCEA NEAGU V. PRICOP sus, dar greu... să mai ajungă.
acestei podoabe şi la Balşa,
in faptele şi vorbele învăţă­
(Urma'e dfn pag. I) torilor Livia şi Virgil Sabini
ce-şi. împlinesc bucuria de O m iZ IA ALA TIOIMALâ O l V IZ I A AIA TIO A! A C
la catedră cu cea de pe sce­ d i v i z i a w a m o a ia i a j
şiu, a cărui contribuţie ob­
ştească la viaţa politică şi na căminului cultural, şi la SERIA A ll-A SERIA A VI-A
social-culturală a oraşului e staţia de incubaţie a Com­ REZULTATE : Chimia Rm. Vilcea - C.F.R. Timişoara 1-1 ;
REZULTATE : Victoria Călan - Mureşul Luduş 1-3 ; Mureşul
binecunoscută şi apreciată. binatului avicol de la M in­ A.S. Cugir - Medicina Cluj 3-0 ; C.F.R. Arad - Olimpia Oradea Deva - Aurul Zlatna 3-1 ; Minerul Baia de Arieş - Progresul
Cei care ne-au indicat locul tia, unde inginera Elena Dia- REZULTATE : Vagonul - Politehnica laşi 2-0 ; A.S.A. Tg. Mu­ 2-0 ; Gai metan Mediaş - C.S.M. Sibiu 1-0; C.F.R. Cluj — In­ Sibiu 3-0 ; Tehnofrig Cluj - Metalul Copşa Mică 7-1 ; A.S.A.
reş — Progresul 2-0 ; Dinamo Bacău — U.T.A. 1-0 ; Rapid — Cri*
unde.-l putem afla au simţit conescu vorbeşte mult. de­ sul 2*1 ; Jiul - Petrolul 3-0 ; Steauo - Forul 2*0 ; F.C. Argeş - dustria sîrmei C. Turzii 6-2 ; Metalul Hunedoara — Electroputere Sibiu - Minerul Ghelar 2-1 ; Aurul Brad - Ştiinţa Petroşani
nevoia să-l portretizeze in spre. oamenii cu care lucrea­ ,,UH Croiovo 2*0 ; „U " Cluj - Dinamo Bucureşti 0*0. Croiovo 2-0 ; Minerul Baia Mare - C.S.M. Reşiţa 1*0 ; Politeh­ 3-1 ; Arieşul Turda - Metalul Aiud 3-0 ; Arieşul C. Turzii -
citeva cuvinte „Fărcaşiu ză, omiţindu-se pe sine. A m nica Timişoara - Metalul Tr, Severin 3*0. Soda Ocna Mureş 5-0.
şi-a cîşligat, piin faptele sa­ intilnit strălucirea modestiei CLASAMENTUL
le, renumele de om dc om e­ in bunul simţ cu care vor­ CLASAMENTUL CLASAMENTUL
beau despre munca lor m -
nie. E omul ce poartă cu el 1. U.T.A. 28 15 4 9 44-27 34 1. C.F.R. Cluj 29 16 7 6 56*-30 39 1. Ştiinţa Petroşani 29 14 8 7 44-22 36
floarea modestiei. E tare i'uţutoarea Aluna Matescik, 2. Dinamo Bucureşti 28 14 5 9 51-31 33 2. C.S.M. Reşiţa 29 15 3 11 44--30 2. Aurul Zlotna 28 15 4 9 34
frumos să posezi o aseme­ operatoarea Dorina Drăgan 3. Dinomo Bocău 28 13 6 9 31-27 32 3. Metalul Hunedoara 29 15 2 12 41--27 33 3. Aurul Brad 29 15 3 11 51-32 33
37-40
32
nea podoabă". şi bibliotecara Eugenia Steo- 4 Ropid 28 13 5 10 38--33 31 4. Politehnica Timişooro 29 12 6 9 39*-31 32 4. Metalul C- Mică 29 12 8 9 49-39 32
E intr-adevăr frumos. Si pan din Luncoiu de Jos, cu­ 5. „U " Cluj 28 13 4 11 47--35 30 5. Olimpia Oradea 29 13 5 11 43--41 31 5. Victoria Colan 29 15 2 12 47-42 32
cit de mindri sintem cu pu- noscute ca neîntrecute ani­ 6. Steaua 28 13 4 11 48-37 30 6 C.S.M. Sibiu 29 14 2 13 46--40 30 6. Arieşul Turda 29 13 4 12 47-32 30
.tcm inlilni mereu, de-a lun­ matoare ale vieţii culturale 7. Jiul 28 12 5 11 33-29 29 7. C.F.R Arad 29 13 6 11 41--35 30 7. Mureşul Deva 29 13 4 12 33-34 30
gul şi de-a latul Hunedoarei, din comună sau pe chipul 8. „U " Croiovo 28 13 a 1? 44-44 29 8. Gaz metan Medioş 29 11 8 10 34--29 30 8 A.S.A Sibiu 29 12 6 11 37-33 30
oameni ce posedă această medicului Leonid Crocos 9 Farul 28 12 3 13 34--39 27 9. Electroputere Croiovo 29 13 4 12 38--47 30 9. Soda Ocna Mureş 29 11 5 13 49-49 27
podoabă. Am intilnit-o la din Hunedoara ce e preţuit 10. Politehnica laşi 28 12 3 13 29--37 27 10. AS. Cugir 29 11 7 11 28--33 29 10 Minerul Ghelar 29 13 1 15 39-46 27
Gcoagiu, in biroul directoru­ dc cci din jur pentru dra­ 11. A.S.A. Tg. Mureş 28 12 3 13 32--42 27 11. Metalul Tr Severin 29 13 3 13 39--47 29 11. Tehnofrig Cluj 20 12 2 14 37-34 26
lui Staţiunii experimentale gostea şi omenia cu care işi 12. Crişul 28 9 8 11 32--29 26 12. C F.R. Timişoara 29 9 9 11 39--36 27 12. Arieşul C Turzii 29 10 6 13 33-35 26
— inginerul Emanoil Manu- exercită nobila-i meserie. 13. Petrolul 28 11 3 14 25-36 25 13, Minerul Baia Mare 29 11 4 T 4 24--24 26 13. Minerul Boia de Aries 29 11 4 14 38-54 26
ghevici — om ul care condu­ Omul işi ciştiga aprobarea 14. Progresul 28 8 8 12 27--38 24 14 Chimio Rm. Vilcea 29 9 8 12 22--42 26 14. Metolul Aiud 29 11 3 15 39-44 25
ce de peste 10 ani acest la­ celor din jur prin ordinea 15. F.C Argeş 28 11 1 16 31--44 23 15. Medicina Cluj 29 6 0 15 35--53 20 15. Progresul Sibiu \ 29 10 4 15 26-45 24
borator al agriculturii noas­ statornică şi măsura tuturor 16 Vogonul 28 9 3 16 36--54 21 16 Industria sîrmei C. Turzri 29 6 8 15 31--55 20 16 Mureşul Luduş 29 9 6 14 30-60 24
tre. Ne-a vorbit şira­ vorbelor şi faptelor sale. ETAPA VIITOARE (ultima) : C.S M Reşiţa — Metalul Hune­ ETAPA VIITOARE (ultima) : Metalul Aiud
gul de studii e Modestia ii dă cumpătare şi ETAPA VIITOARE, miercuri, 11 iunie : Progresul - „U " Cra- doara ; Metalul Tr Severin - Chimia Rm. Vilcea ; Medicina Cluj de Arieş ; Progresul Sibiu - Aurul Brad ; Minerul Baia —
2.
Minerul
O
o
şi aplicate pe . elepciune. Ea aureolează lovo ; Jiul - „U ” Cluj ; Dinamo Bucureşti ~ Petrolul ; F.C. Argeş - Politehnica Timişoara ; Industria sîrmei C. Turzii - C.F.R. Arad; Tehnofrig Cluj ; Ştiinţa Petroşani - Victoria Călan ; Soda Ocna
- Vogonul ; Dinomo Bacău - Rapid ; Crişul - A S.A. Tg. Mu*
nedoarei ori î i mii şi mii de frunţi. S-a reş ; Politehnica laşi - Steaua ; U.T.A. - Forul. Electroputere Craiova - Minerul B. Mare ; C.S.M. Sibiu - C F.R. Mureş - Arîeşul Turda ; Aurul Zlatna - Arieşul C. Turzit ; M u­
milrofe, concr Cluj ; C.F.R. Timişoara - Gaz metan Mediaş ; Olimpia Oradea - reşul Luduş - Mureşul Deva ; Metalul C. Mică - A.S.A. Sibiu.
de referate ; Hoit pe străvechiul trunchi A.S. Cugir.
ştiinţifice sar il omeniei, că p ă lin d in acest ---------------------------------------------------------------------------------------------------- j
drumarc tel sfert de veac socialist cara­
adăugat nu tele umanitarismului ce îm ­
lor. dar dc podobeşte cuviincios pe fii:
melc său
tcască. Ai ocestor ţinuturi.