Page 35 - Drumul_socialismului_1969_06

Pog. 4 . ii DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 11 IUNIE 1969 «
r wFHmgM/jm nNMU
înaltă responsabilitate pentru

unitatea mişcării

comuniste şl muncitoreşti Independenţa, libertate şi pace Vietnamului! GENEVA

a aborda o anum ită problem ă fo rţe i şi coeziunii in te rn a ţio ­
— se arată m ai departe în cu- nale a m işcă rii com uniste şi Werinta
(Urmaie din pag. t)
vîn ta re — nu trebuie să con­ m u n cito re şti". A P E L U L
stitu ie obiect de dispută în tre Noi, co m u n iştii rom âni, sîn-
pa rtide le com uniste şi m u n c i­ tem m în d ri că p a rtid u l nos­
din întreaga lum e, ale clasei toreşti. Noi apreciem fa p tu l tru are o p o litică cla ia la ba­
m uncitoare, ale tu tu ro r fo rţe ­ că pro ie ctu l dc docum ent p re ­ za căreia stau p rin c ip iile fu n ­
lo r a n tiim p e ria lis te ". zentat c o n s fă tu irii, pornind de dam entale ale m arxism -len i-
D ezvoltarea m işcă rii com u­ la m arca d ive rsita te în care n ism ulu i. M ilitin d , de la con­ 0 .1. M.
niste şi m un citore şti, în tă ri­ pa rtide le com uniste îşi desfă­ stitu ire a sa. pe ntru eliberarea Consfătuirii internaţionale a partidelor
rea u n ită ţii de acţiune, în tă ­ şoară a ctivita te a . subliniază na ţională şi socială a oam eni­
rire a re la ţiilo r d in tre p a rta le ­ d re ptul fie că ru i p a rtid dc a-şi lo r m uncii, pe ntru în făp tu irea G E N E V A 10. — Corespon­
le fră ţe şti pe baza p rin c ip iilo r elabora pc de p lin independent neabătută a id e a lu rilo r şi as­ d e n tu l Agerpres. H. L im an ,
in a rx is m -le n in is m u lu i, sporesc p o litica , conducindu-sc după p ira ţiilo r de veacuri ale cla ­ tra n sm ite : C o n fe rin ţa In te r­
vigoarea şi co m b ativita te a re ­ p rin c ip iile m a rxism -lcn in is- sei m uncitoare. P a rtid u l Co­ comuniste şi muncitoreşti naţională a M u n c ii şi-a înce­
volu ţio n a ră , fac să crească m utui. m unist Român şi-a cîştigat pu t lu c ră rile pe grupe, abor-
puterea de a tra c ţie a socialis­ Fiecare p a rtid poartă răs­ stim a şi aprecierea popo rulu i dînd problem e rid ica te în ra­
m u lu i, — m işcarea com unistă punderea in faţa clasei m un­ nostru. De aceea. întreg ul p o rtu l d ire c to ru lu i general al
şi m uncitorească in te rn a ţio n a ­ citoare, a p ro p riu lu i popor. şi. nostru popor urm ează cu în ­ C onsfătuirea in te rn a ţio n a lă lism , d in tre fo rţe le progresu­ triv a a g resiunii S.U.A şi-a m u n citore şti declară cu toată O rgan iza ţiei In te rn a ţio n a le a
p a rtid e lo r
lă co n stitu in d p rin c ip a la fo rţă în acelaşi tim p . în faţa m iş­ credere p o litic a sa şi nu p re ­ a re p re ze n ta n ţilo r m un citore şti lu i şi cele ale re a cţiu n ii. găsit o expresie clară şi con­ fe rm ita te a că rezolvarea ju stă M u n c ii (O IM ). D avid A. M o r­
com uniste
şi
p o litică a contem po ran eităţii. c ă rii com uniste şi m u n cito ­ getă nici un e fo rt pe ntru a tra n sm ite po po rulu i fra te P rin in te rve n ţia arm ată în cretă năzuinţa m işcă rii com u­ a problem ei vietnam eze este se. L u in d c u vîn tu l la pu nctul
D iversitate a de c o n d iţii şi reşti in te rn a ţio n a le , pentru spori a vu ţia m aterială şi spi­ V ietnam , fo rţele im p e ria liste niste in te rn a ţio n a le , precum p o sib ilă num ai pe baza asigu­ „P rog ram e speciale dc fo rm a ­
îm p re ju ră ri în care tre b u ie să m odul in care îşi duce Ia în ­ ritu a lă a societăţii noastre so­ vietnam ez un în flă că ra t salut ale S.U.A. au încercat să dis­ şi a tu tu ro r fo rţe lo r an tiim p e- ră rii d re p tu rilo r naţionale re şi fa vo riza re a tin e re tu lu i",
acţioneze p a rtid e le com uniste d e p lin ire sa rcin ile re v o lu ţio ­ cialiste, pe ntru rid icare a de lu p tă şi-l fe lic ită din toată ria lis te spre coeziune şi u n i­ fu n dam e ntale ale p o p o ru lu i delegatul rom ân Ion P ăcu rarii
şi m u n cito re şti — se spune în nare, in care înfăptuieşte R om âniei pe noi cu lm i ale in im a pe ntru succesele is to ri­ trugă unul din avanposturile tate de acţiu ne în lu p ta îm ­ vietnam ez. a s u b lin ia t im p o rta n ţa aces­
ce o b ţin u te în lupta îm p o tri­
cuvîntarea tova ră şului N icolae id e a lu rile şi a s p ira ţiile celor progresului şi c iv iliz a ţie i. în ­ va agresiunii S.U.A. socialism ului în Asia. să ba­ p o triva duşm anului com un al In prezent, cînd lu pta po­ tei problem e. îndeosebi pen­
Ceauşescu, — de term in ă sar­ cc muncesc. Cu cit fiecare tă rin d în mod perm anent pu ­ reze popoarelor din Indochina o m e n irii — im p e ria lis m u l. p o ru lu i vietnam ez a in tra t în ­ tru ţă rile în curs de dezvolta­
cin i şi preocupări d ife rite de p a rtid îşi îndeplineşte m ai b i­ terea economică a p a trie i, lă r­ T ransm ite m un salut deose­ calea spre pace. lib e rta te şi Lu pta p a trio ţilo r vietnam ezi tr-o nouă etapă im p ortan tă , re. El şi-a e x p rim a t satisfac­
la p a rtid la p a rtid , deosebiri ne răspunderile faţă dc clasa gind continuu dem ocraţia so­ b it ava ng ărzii p o p o ru lu i v ie t­ dem onstrează că este de ne­ cînd d a to rită in iţia tiv e lo r Re­ ţia pe ntru fa p tu l că sugestiile
p riv in d a tît lin ia tactică, c it m uncitoare şi poporul din ca­ cia listă p rin atragerea în tre ­ namez, P a rtid u lu i celor ce progres, să dea o lo v itu ră în vin s un popor, care lu ptă p u b lic ii D em ocrate V ietnam I fo rm u la te de g u ve rn u l rom ân
şi strategică, obiectivele con­ re face parte, cu a tit creşte gu lu i popor a tît la elaborarea muncesc din V ietnam şi Co­ m işcă rii revo lu ţiona re de e li­ consecvent îm p o triv a im pe- şi ale F ro n tu lu i N a ţio n a l de au fost incluse în docum entul
crete ale lu p te i revo lu ţiona re încrederea m aselor în p o litica c it şi la în fă p tu ire a p o litic ii m ite tu lu i său C entral, m are­ berare na ţion ală d in Asia, A ­ ria Jism ului. p e n tru lib e rta te şi E lib e ra re d in V ie tn a m u l de supus co n fe rin ţe i. V o rb ito ru l
şi ale con stru cţiei socialiste, sa, se a firm ă tot m ai p u ternic sale, p a rtid u l nostru îşi aduce lu i p a trio t şi in te rn a ţio n a list, frica şi A m erica L a tin ă , să independenţă, şi de partea că­ sud s-au creat toate c o n d iţiile a propus adoptarea un ui in ­
m odul de a acţiona în tr-o îm ­ ro lu l său dc avangardă, spo­ c o n trib u ţia la în tă rire a p re sti­ tovarăşul H o $i M in , e m i­ ru ia se află U.R.S.S., toate ţă ­ necesare p e n tru o reglem en­ strum en t in te rn a ţio n a l cu-
p re ju ra re sau alta, cit şi a ­ reşte p re stig iu l m işcă rii co­ g iu lu i ţă rilo r socialiste, la în ­ nent m ilita n t al m işcă rii co­ pună la încercare tră in ic ia so­ rile socialiste şi fo rţe le pă cii tare p o litic ă justă, noi cerem : p rin zîn d recom andări în ve ­
bordarea unor problem e teo­ m uniste şi m un citore şti. In a- tărirea u n ită ţii şi dezvoltarea m uniste in te rna ţiona le . P a rti­ lid a rită ţii ţă rilo r socialiste şi din lum ea întreagă. — S.U.A. tre b u ie să ren un ţe derea s o lu ţio n ă rii problem ei
retice. ideologice p riv in d evo­ ccasta constă p rin cip a la con­ co lab orării d in tre pa rtide le d u l celor ce muncesc din a tu tu ro r fo rţe lo r a n tiîm p e ria - Cu c it sînt m ai p u ternice u ­ la po ziţia lo r ob stru cţio n istă educaţiei, c a lific ă rii şî fo lo s i­
lu ţia societăţii contem porane. trib u ţie a fie c ă ru i p a rtid Ia com uniste şi m un citore şti, a V ie tn a m con stituie fo rţa însu- liste. Aceste p la n u ri ale im ­ n ita tea şî coeziunea m işcă rii la co n fe rin ţa c v a d rip a rtită de rii de pline a c a p a c ită ţilo r t i ­
„M o d u l d ife rit de a acţiona cauza com ună a socialism ului tu tu ro r fo rţe lo r dem ocratice fle ţito a re şi conducătoare în com uniste in te rn a ţio n a le şî a la P aris ; n e retului. E l a precizat că
in tr-o a n u m ită situ a ţie sau de şi com u nism u lu i, la în tă rire a şi a n tiim p e ria liste . lu pta îm p o triv a a g re siu n ii im ­ p e ria lis m u lu i S U .A , sînt con­ tu tu ro r fo rţe lo r a n tiim p c ria ­ program ele speciale pre con i­
p e ria lis m u lu i S.U.A. El apără dam nate la eşec lis tc în lu p ta îm p o triv a duş­ — S U .A . trebu ie să înce­
consecvent interesele na ţion a­ Cu s p rijin u l p u te rn ic a l ţâ ­ m a n u lu i com un, im p e ria lis ­ teze fă ră în tîrz ie re a c ţiu n ile zate trebu ie in te gra te în p ro ­
le ale R.D. .Vietnam , avanpos­ m ul. cu a tît m aî m a ri sînt lo r agresive în V ie tn am , să gram ele na ţio n a le de dezvol­
tu l socialism ului în A sia de r ilo r socialiste, în p rim u l rîn d succesele acestor forţe. Cu c it retragă în întreg im e şi necon­ tare ale fiecărei ţâ ri, astfel
in c it sâ corespundă necesită­
Ferm pe poziţiile internaţio­ sud-est. nostru al U n iu n ii Sovietice, precum p a rtid e le com uniste şi m u n c i­ sud tru p e le p ro p rii, precum şi ţilo r de deplină v a lo rific a re a
de
d iţio n a t d in V ie tn a m u l
şi a l tu tu ro r popoarelor iu b i­
T ra n sm ite m sa lu tu l
fie rb in te F ro n tu lu i N a ţio n a l toare de pace d in lum e, po­ toreşti rid ic ă m ai ferm stea­ ale s a te liţilo r lo r ; resurselor um ane şi de dotare
gul a p ă ră rii lib e rtă ţii popoa­
— S U .A . trebu ie să recu­
a econom ici cu cadre
c a lifi­
de E lib e ra re d in V ie tn a m u l p o ru l vietnam ez a dem onstrat re lo r lo r şî se situează in noască d re p tu l p o p u la ţie i d in cate
nalismului socialist de sud. reprezentantul le g itim S.U A. — p rin c ip a la fo rţă a fru n te a lu p te i îm p o triv a p o li­ V ie tn a m u l de sud de a-şi re­ La p u n ctu l „Sistem ele de
al p o p u la ţie i V ie tn a m u lu i de
sud, o rg a n iza to ru l şi conducă­ im p e ria lis m u lu i — că puterea tic ii im p e ria lis te dc agresiu­ zolva în m od de sine stă tă to r fix a re a s a la riu lu i m in im şi
ne. cu a tît m aî la rg şi m a i e-
to ru l încercat al lu p te i eroice lo r nu este n e lim ita tă . pro blem ele in te rne , fără nici problem ele conexe, îndeosebi
respectarea strictă a p rin c ip i­ scnţială a în tă ririi s o lid a rită ­ de rezistenţă îm p o triv a agre­ C rim ele barbare ale in te r- fic ic n t se desfăşoară m işcarea un am estec d in a fa ră ; în ce priveşte ţă rile în curs de
a n tiim p c ria lîs tâ
(Urmare din pag.. 1) ilo r m a rx is t-le n in is te re fe ri­ ţii lo r, a co la b o ră rii lo r lib e ­ s iu n ii S.U.A. P rog ram u l p o li­ populare. a m aselor — S U .A . tre b u ie să renun­ de zvo lta re ", a lu a t c u v în tu l
toare la re la ţiile d in tre state re şi conştiente, in lu p ta îm ­ v e n ţio n iş tilo r a m e rican i îm po­ ţe la orice a c ţiu n i îndreptate delegatul rom ân Eugen Lener.
tic a l F ro n tu lu i N a ţio n a l de
şi partide , să excludă ideea p o triva im p e ria lis m u lu i, pen­ triv a p o p o ru lu i vietnam ez, fo ­ C e rcu rile m ilita ris te d in îm p o triv a s u v e ra n ită ţii şi
am estecului în tre b u rile in ­ tru victo ria ţe lu rilo r lo r co­ E lib e ra re din V ie tn a m u l de S.U.A., în ciuda în frîn g e rilo r s e c u rită ţii R e p u b licii Dem o­
construirea socialism ului. S ub­ losirea a rm e lo r biologice, c h i­
terne sau în că lcă rii suve ran i­ mune, ia r încălcarea acesteia sud con stituie o bază a u n irii grele sufe rite , nu au re n u n ţa t crate V ie tn a m ;
lin iin d re a iiz â rile deosebite m ice şi a a lto r m ijlo a ce de
tă ţii şi independentei n a ţio ­ constituie o sursă p rin cip a lă în tre g ii p o p u la ţii din V ie tn a ­ citu şi de p u ţin la p la n u rile
o b ţin u te in cei 25 dn m u l de sud în lu p ta sa dreap­ e xte rm in a re în masă, cane lo r neocolonialiste agresive cu — S.U.A. tre b u ie sâ înce­ Situaţia
ani de la eliberarea R om âniei nale. de p e rico l p e n tru securitatea tă de eliberare. con stituie un genocid în ade­ p riv ire la V ie tn a m şi işi con­ teze am estecul şi agresiunea
de sub ju g u l fascist, to v a ră ­ S uveranitatea este acea ca­ in te rn a ţio n a lă . C onsfătuirea in te rn a ţio n a lă v ă ra tu l înţeles a l c u v în tu lu i, tin u ă cu în d îrjire înce rcă rile în Laos, precum şi încălcarea
şul N icolae Ceauşescu, a a ră ­ lita te a p u te rii de stat de a Consecventă acestui p rin c i­ s p rijin ă fă ră rezerve p ro g ra ­ re vo ltă co n ştiin ţa o m e n irii. de a obţine rezolvarea p ro b le ­ in te g rită ţii te rito ria le a Cam-
tat că acestea „dem onstrează fi suprem ă şi independentă, p iu fundam ental, ţa ra noas­ m u l în 10 puncte „P rin c ip iile Ele au d e zvă lu it în faţa tu tu ­ m ei vietnam eze pe cale m ili­ bodgiei. sâ recunoască fro n ­ din Sudan
că p a rtid u l nostru aplică în in v irtu te a căreia statul are tră a pro m ova t o p o litică şi c o n ţin u tu l p rin c ip a l ale so­ ro r popoarelor adevărata e­ tară. E le perseverează pe ca­ tie re le acesteia, să ren un ţe la
mod creator a d e vă ru rile ge­ d re p tu l dc a rezolva lib e r şi externă activă, şi-a adus con­ lu ţio n ă rii generale a p ro b le ­ senţă an tiu m a n ă a im p e ria lis ­ lea periculoasă a e x tin d e rii scopurile lo r agresive faţă de
nerale ale m a rx is m -le n in is - după p ro p ria sa apreciere pro­ trib u ţia la rezolvarea pro ble­ m ei sud-vietnam eze ca o con­ m u lu i. c o n flic tu lu i m ilita r, aşa cum statele A siei de sud-est şi A ­
m u lu i la c o n d iţiile concrete blem ele sale in te rne şi e x te r­ m elor ce fră m in tă lum ea con­ trib u ţie la restab ilirea pă cii Toate acestea au dus la izo­ o dovedesc bom bardam entele siei de est. să respecte cu K H A R T U M 10 (Agerpres).
din ţara noastră". ne şi dc a-şi în d e p lin i fu n c­ tem porană, a devenit un fac­ în V ie tn a m " — p ro gra m fo r­ larea p o litic ă şi m orală cres- to t m ai intense asupra te rito ­ stricte ţe a co rd u rile de 1a G e­ C o n siliu l C om andam entului
neva d in 1954 şi 1962.
C uvîntarea secretarului ge- ţiile sale fără a încălca dre p­ tor însem nat în organism ele m u la t la 8 m ai 1969 de C o m i­ cîndâ a ag resorului în cercu­ riu lu i L a osu lui şi pro vo că rile R e vo lu ţie i şi g u ve rn u l Repu­
b lic ii D em ocratice Sudan au
r f r a l al C L m u e tu lu i C entral tu rile corespunzătoare ale a l­ in te rna ţiona le . Pe această ca­ te tu l C entral a l F ro n tu lu i N a ­ rile cele m ai la rg i ale o p in ie i perm anente îm p o triv a Cam- N oi cerem ca T ailan da, adoptat o h o tă rîre cu p riv ire
al P.C.R a sin te tiza t »n mod to r state sau p rin c ip iile şi le s-a în tă rit însuşi p re stig iu l ţio n a l de E lib e ra re din V ie t­ publice, in c lu s iv în ce rcu rile bodgiei neutre. Noua Zeelandă, A u s tra lia şi la recunoaşterea d re p tu lu i ce­
m ag istral dezvoltarea şi lă rg i­ norm ele d re p tu lu i in te rn a ţio ­ socialism ului, a fost adusă o na m ul de sud. A cest pro gra m gu vern ante d in unele ţă ri ca­ G u ve rn u l S.U.A. şi rep re ­ re g im u l-m a rio n e tă sud-core- lo r 4 m ilio a n e de negri d in
rea con tinu ă n d=?mociatismu- nal. S uveranitatea naţională c o n trib u ţie im p o rta n tă la creş­ porneşte de la p rin c ip iile de p ita liste . Pînă şi în S.U.A., pă­ ze n ta n ţii săi la P aris refuză ean, precum şi R epublica Fe­ sudul ţâ rii la autonom ie re ­
derală a G erm an ie i şi Japo­
lu i socialist în ţara noastră, se realizează p e n tru p rim a terea ro lu lu i acestuia pe plan bază ale a co rd u lu i de la Ge­ tu ri to t m ai la rg i ale p o p u ­ cu -încăp ăţîna te să ducă în nia să pună capăt p a rtic ip ă rii gională in ca d ru l S udanului
fa p tu l că masele, întreg ul oară efectiv în ca d ru l statu­ m ondial. neva din 1954 cu p riv ire la la ţie i se pro n u n ţă îm p o triv a mod p ra ctic şi re a list tra ta ti­ lo r fă ţişe sau cam u flate la a­ u n it — anunţă po sturile
popor. stâpin pe destinele lu i socialist, în care suve ran i­ P rin c ip iile expuse in cu vin - V ie tn a m şi de la situ a ţia ac­ ră zb o iu lu i m u rd a r d in V ie t­ ve cu p riv ire la ce re rile ju ste gresiunea S.U.A. în V ie tn am 1 rad io şi tele viziu n e din Khaif
sale, p a rticip ă n e m ijlo c it la tatea de stat se contopeşte cu tarca to va ră şu lu i N icolae tuală d in V ietnam . E l se ba­ nam, ale că ru i consecinţe zgu­ ale g u v e rn u lu i R e p u b licii De­ In num ele m ilio a n e lo r de turn. Totodată, a fost elabo­
rezolvarea tu tu ro r problem e­ cea naţională. R eferindu-se Ceauşescu, refle ctă in esenţă zează pe pro g ra m u l p o litic şi duie societatea am ericană. m ocrate V ie tn a m şl ale F ro n ­ com unişti, adresăm un apel ra t un p ro gra m p rin care gu­
lo r de p o litic ă in te rn ă şi e x­ la p o litica p ro le ta ria tu lu i în aplicarea în a ctivita te a p o liti­ pe poziţia, e xp rim a tă în cele Epopeea eroică a p o p o ru lu i tu lu i N a ţio n a l de E lib e ra re tu tu ro r o a m en ilo r c in s tiţi, tu ­ v e rn u l se angajează să adopte
ternă a s ta tu lu i. îşi e xp rim ă dom eniul d re p tu rilo r popoa­ că a p a rtid u lu i, a Tezelor e- 5 puncte, a F ro n tu lu i N a ţion al vietnam ez este u n u l d ia fac­ d in V ie tn a m u l de sud. in p r i­ tu ro r celor cărora le sînt o serie de m ăsuri economice,
adeziunea deplină la p o litica r e lo r-d e a-şi.^ hotărî singure laboj-aXe..de.,Cpmiţetul. C sotrâ l de E lib e ra re d in V ie tn a m u l m ul rin d fn b riv in ţa retrage­ scum pe pacea, ju s tiţia , lib e r­ sociale . şi c u ltu ra le destinate
ş tiin ţific ă prom ovată de soarta — drept constituind p e ntru cel de-al X -le a Con­ de sud ţ\ ^corespunde cu pozi­ to rii d e te rm in a n ţi ai m işcă rii r ii de p lin e şi necondiţionate a tatea . şi independenţa popoa­ d e zvo ltă rii sudului. In g u ve r­
p a rtid. esenţa su ve ra n ită ţii naţionale gres al P.C.R. şi constituie ţia fo rm u la tă în 4 puncte de a n tiim p e ria lis te a popoarelor, tru p e lo r S.U.A, şi ale ce lo r­ re lo r : n u l cen tra l va fi n u m it un
P a rtid u l nostru porneşte in — V I . Lenin ară ta că aceasta garanţia că pe v iito r p a rtid u l g u ve rn u l R e p u b licii D em ocra­ care îşi găseşte, de asemenea, la lţi p a rtic ip a n ţi la agresiunea R id ic a ţi cu şi m ai m ultă m in is tru p e n tru problem ele
toate a c ţiu n ile sale de la se deosebeşte de proclam area şi statul nostru v o r desfăşu­ te V ietnam . S oluţionarea p ro ­ expresie in a c ţiu n ile de lu p tă d in V ie tn a m u l de sud. In loc fe rm ita te , în întreaga lum e, su d u lu i şi va fi în fiin ţa t un
de aceasta, ei încearcă să de­
pusă a problem ei sud-vietna­
ideea că. „n u m a i p rin u n ita ­ form ală, burghezo-dcm ocrati- ra o intensă a ctivita te in te r­ meze corespunde pe de plin ale tin e re tu lu i şi stu d e n ţilo r. zorienteze op in ia p u b lică in ­ glasul vostru de protest îm ­ cadru a d m in is tra tiv pentru
te. sistem ul m on dial socialist că a e g a lită ţii n a ţiu n ilo r, ire a­ naţională, m anifestîndu-se ca d re p tu rilo r naţionale ale po­ te rn a ţio n a lă cu a ju to ru l un or p o triv a ră zb o iu lu i c rim in a l p ro v in c iile sudice, astfel in c it
poate arunca in balanţa lu p te i liza b ilă în im p e ria lism . Suve­ detaşam ent a ctiv al m işcă rii p o ru lu i vietnam ez şi interese­ In ciuda fa p tu lu i că agre­ m anevre demagogice şi să ob­ desfăşurat de im p e ria lis m u l acestea să-şi rezolve singure
in te rn a ţio n a le pe ntru pace şi ranitatea ţă rilo r socialiste, du­ com uniste şi m un citore şti, al lo r pă cii în lum ea întreagă. sorul a pus în m işcare o g i­ ţină. p rin pre siu n i la masa am erican în V ie tn am ! problem ele.
progres întreaga sa fo rţă şi pă cum se subliniază în eu- luptei a n tiim p e ria liste , pentru Ea garantează d re p tu l popu­ gantică m aşină de război, el tra ta tiv e lo r, succesele pe care P a rtic ip a ţi şt m ai a c tiv la In d e cla raţia dată p u b lic i­
su p e rio rita te m aterială, p o liti­ vîntare, nu se opune in te rn a ­ pace şi securitate, p e n tru p ro ­ la ţie i sud-vietnam eze la a u to­ a fost ne voit să înceteze în nu le-au p u tu t do bînd i pe m işcarea in te rn a ţio n a lă de so­ tă ţii în legătură cu această
că şi m ora lă". Această u n ita te ţio n a lis m u lu i socialist, ci, d im ­ m ovarea co la b o ră rii în tre de te rm in a re şî asigură pacea mod necon diţio na t bom barda­ cîm p u l de luptă. Ei se eschi­ lid a rita te cu e ro icu l popor hotărîre, g u ve rn u l a adresat
tre b u ie să fie însă bazată pe p o trivă, este o consecinţă e- popoare. tra in ic ă în V ie tn am , cores- m entele asupra te rito riu lu i vează de la rezolvarea p ro b le ­ vietnam ez ! tu tu ro r lo c u ito rilo r d in sud,
punzînd, de asemenea, in te re ­ m ei fu n dam e ntale — retrag e­ C ereţi retragerea d in V ie t­ in clu siv ră s c u la ţilo r care s-au
selor ce lo rla lte popoare din R e p u b licii D em ocrate V ie tn a m rea totală şi ne con diţio na tă a nam a tru p e lo r S.U.A. şi ale re fu g ia t în pă du ri, ap e lu l să
Indochina. şi să accepte tra ta tiv e cva d ri- tru p e lo r S.U.A. şi ale sa te li­ s a te liţilo r lo r ’ paşnică co n trib u ie la m enţinerea cal­
C ereţi rezolvarea
m u lu i şi o rd in ii în ţară. Acei
Lucrările Consfătuirii internaţio­ mez dc a lu p ta p e n tru s a lv ­ p a rtite cu p a rticip area , egală ţilo r lo r d in V ie tn a m u l de ne în tîrzia tâ a problem ei v ie t­ care se a flă in străinătate, se
D re p tu l p o p o ru lu i
vie tn a ­
sud — şi insistă asupra aşa-
în d re p tu ri, a F ro n tu lu i N a ­
pe baza
a s ig u ră rii
nameze
gardarea p a trie i sale, e x p ri­ ţio n a l de E lib e ra re d in V ie t­ n u m ite i re tra g e ri reciproce a d re p tu rilo r in a lie n a b ile ale arată în declaraţie, pot să r ' J
întoarcă in p a trie p e n trr
a
m ă d re p tu l s fin t şi in a lie n a b il n a m u l de sud. In V ie tn a m u l tru p e lo r. In fe lu l acesta, agre­ po po rulu i vietnam ez ! p a rticip a la „con stru ire a Su­
soru l este pus pe acelaşi plan
nale a partidelor comuniste al tu tu ro r popoarelor de a-şl de sud, fo rţe le a rm a te i popu­ cu v ic tim a ag resiunii. D a r im ­ puncte a l F ro n tu lu i N a ţio n a l prosper". dem ocratic şi
10
S p rijin iţi p ro g ra m u l în
d a n u lu i u n it,
asigura p ro p ria apărare.
L u p ta p o p o ru lu i vietnam ez la re de e libe rare dau „fă ră în ­ p e ria lis m u l S.U.A. nu va reuşi de E lib e ra re d in V ie tn a m u l
p e n tru lib e rta te şi indepen­ cetare lo v itu ri grele înterve n- niciodată să ascundă fa p tu l de sud !
că el a d e z lă n ţu it şi continuă
şi muncitoreşti denţă strine şte a d m ira ţia şî ţio n iş tilo r S.U.A. şi m a rio n e ­ cu încăpăţînare agresiunea in îm p e ria liste şi iu b ito a re de DUBNA: Sesiunea
Chem ăm ţoale fo rţe le an ti-
respectul p ro fu n d a l popoare­
lor. D îrzenia, ero ism ul şi în ­ te lo r lo r. Pe cea m aî m are V ietnam . pace să desfăşoare n e în tîrz ia t
crederea p o p o ru lu i vietnam ez p a rte a te rito riu lu i a fost in ­ In te rv e n ţia am ericană în noi a c ţiu n i şi m ai puternice, Consiliului Institutului
M O SC O VA 10 (Agerpres) La şedinţa de seară, pre zi­ te tu lu i E xecutiv al C. C. al în v ic to ria sa con stituie un e­ staurată puterea populară. V ie tn am con stituie o a m e n in ­ va ria te şi coordonate. în s p ri­
La 10 iu nie . C onsfătuirea dată de M. D ru m aux, preşe­ P.C. din A rg e n tin a , J. Lechlei- xem p lu şi un stim u le n t în ţare perm anentă pe ntru pacea jin u l p o p o ru lu i vietnam ez ca­
n te rn aţio na lă a p a rtid e lo r co­ d in te le P.C. din Belgia, au ter, m em bru a l C o m ite tu lu i lu pta îm p o triv a im p e ria lis m u ­ R e gim ul-m arionetă fa lim e n ta r în lum ea întreagă, o provoca­ re lu p tă îm p o triva a g resiunii de cercetări nucleare
m uniste şi m u n cito re şti şi-a lu a t c u vîn tu l J. K adar. prim - de conducere, secretar al C C. lu i, pe ntru m enţinerea păcii, se m e n ţin e num ai cu a ju to ru l S.U.A. ! M O SCO VA 10 (Agerpres).
co n tin u a t lu cră rile . secretar a l C C . al P M .S .U , a l P a rtid u lu i M u n c ii din E l­ baionetelor im p e ria lis m u lu i re directă la adresa tu tu ro r B o icotaţi tra n s p o rtu rile de La Dubna, ce n tru l ş tiin ţific
In cad rul şedinţei de d im i­ R. G h io ld i, m em bru al C om i­ veţia. p e n tru eliberarea popoarelor S.U A. popoarelor care lu p tă pentru trupe, arm a m en t şi m ateriale
neaţă, prezidată de L. C orva- de sub exploatare şi a s u p ri­ Toate acestea con stituie im ­ pace, independenţă naţională, pe ntru în te rv e n ţio n iş ti şî sa­ de lîngă M oscova, a început
C o n s iliu lu i
m a rţi
sesiunea
!an, secretar general a l P C . re. A p ă rîn d u -şi p a tria , po­ dem ocraţie şi progres social. te liţii lo r ! ş tiin ţific a l In s titu tu lu i u n ifi­
din C hile, p a rtic ip a n ţii la con­ p o ru l vîenam ez işi în d e p li­ portante succese ale e ro icu lu i T ra n sfo rm a ţi ziua de 20 iu ­ cat de cercetări nucleare. La
sfă tu ire au a d op ta t în u n a n i­ popor vietnam ez, ale sistem u­ M işcarea com unistă şi m u n c i­ lie. aniversarea se m n ă rii a ­ lu c ră ri p a rticip ă oam eni de
m itate, cu entuziasm , apelul Desemnarea unui guvern neşte, totodată, d a to ria in te r- lu i m on dial socialist, ale m iş­ torească in te rn a ţio n a lă , fid e ­ c o rd u rilo r de la Geneva, în ştin ţă d in B ulga ria, Ceho­
„Independenţă, lib e rta te şi na ţio n a listâ şi slujeşte cauza că rii com uniste şi m u n cito ­ lă p rin c ip iilo r in te rn a ţio n a lis ­ ziua in te rn a ţio n a lă de solida­ slovacia, R.D.G., M ongolia,
pace V ie tn a m u lu i •'* no bilă a a s ig u ră rii pă cii m on­ m u lu i p ro le ta r, va acorda şi rita te cu V ie tn a m u l. ziua Polonia, Rom ânia, U ngaria,
La dezbaterea p ro blem elor provizoriu în Vietnamul de sud diale. In această luptă, p ro ­ reşti in te rn a ţio n a le , ale tu tu ­ în v iito r p o p o ru lu i vietnam ez, lu p te i pe ntru încetarea agre­ R.D. V ietnam , U.R.S.S.
a fla te pe ordinea de zi a con­ fun d justă, a p o p o ru lu i v ie t­ ro r fo rţe lo r iu b ito a re de pace s iu n ii S.U.A. ! C o n siliu l ş tiin ţific va e xa ­
s fă tu irii au lu a t cu v în tu l F. S A IG O N 10 (Agerpres). — al acestuia. La congres au şi progresiste. L u p ta dusă cu în s p iritu l s o lid a rită ţii fră ­ G lo rie şi cinste e ro icu lu i m ina refera te cu p riv ire la
M u h ri. preşedintele P.C. d in A ge nţia de presă E liberarea p a rtic ip a t 88 de delegaţi şi 72 namez, noi am fost, sîntem şi succes de V ie tn am , oglindeşte ţeşti. to t a ju to ru l necesar p î­ popor vietnam ez care lu ptă cele m ai im p o rta n te cercetări
A ustria , T. Jivko v. prim -se- an un ţă că în zilele de 6. 7 şi de in v ita ţi reprezentînd d ife ­ vom fi cu fe rm ita te şi în mod schim bă rile in te rv e n ite în ra ­ nă la v ic to ria d e fin itiv ă a cu abnegaţie p e n tru indepen­ efectuate la Dubna.
:re ta r a l C C a l P.C B ulga r. 8 iu n ie a a v u t loc Comgresul rite p a rtide po litice , organiza­ solida r de partea sa p o rtu l de fo rţe pe plan in te r­ cauzei sale juste. In fe lu l a ­ denţă şi lib e rta te !
C. R odriguez. m em bru al Se- rep re ze n ta n ţilo r p o p u la ţie i d in ţii, d ife rite n a ţio n a lită ţi, co­ L u p ta eroică a po po rulu i naţional, puterea crescîndă pe cesta, p a rtid e le com uniste şi Să rid ic ă m tot m aî sus stea­
zre ta ria tu lu i C C . a l P.C. din zona eliberată a V ie tn a m u lu i m u n ită ţi religioase şi s tra tu ri vietnam ez îm p o triv a agresiu­ m u n cito re şti aduc o m are con­ gul s o lid a rită ţii in te rn a ţio n a ­
de sud. In cadrul congresu­ sociale, u n ită ţi ale fo rţe lo r a r­ n ii S.U.A. este una d in cele scară m on dială a fo rţe lo r so­ le l Vizita premierului
Cuba, şeful delegaţiei P.C. Independenţă, lib e rta te şi
lu i — m enţionează agenţia c i­ c ia lism u lu i. de m ocraţiei şi e li­ trib u ţie la cauza păcii în lu ­
din P a kista n u l de Est. A. M u- tată — a fost desem nat un mate de elibe rare şi brigăzi m ai im p o rta n te com ponente b e ră rii naţionale. mea întreagă, la cauza lib e r­ pace V ie tn a m u lu i ! polonez în Cehoslovacia
nam m ed, p rim -secretar a l C C. guvern re vo lu ţio n a r p ro vizo ­ de tin e ri v o lu n ta ri d in p rin c i­ ale lu p te i pe plan m on dial In am pla m işcare de s p ri­ tă ţii şi socialism ului. Cauza dreaptă a p o p o ru lu i
al P C. din Ira k riu şi un consiliu con sulta tiv palele oraşe sud-vietnam eze d in tre socialism şi im p e ria ­ jin ire a V ie tn a m u lu i îm po- C onsfătuirea in te rn a ţio n a lă vietnam ez va în vin g e ! P R A G A 10 (Agerpres). —
P reşedintele R. S. Ceho­
a p a rtid e lo r com uniste şi Moscova, 10 iu n ie 1969. slovace, L u d v ik Svoboda, l-a
p rim it m a rţi la H ra d u l d in
P ie rre E llio tt
s fîrş it m a rţi, după ce auto­
Praga pe preşedintele C onsi­
M ii de elevi s-au adunat
mează
să efectueze la 20
al Canadei.
CURIER in faţa C o n s iliu lu i m u n ic i­ rită ţile au acceptat să satis­ Trudeau. iu lie p rim a aselenizare, au Campania electorală din Franţa liu lu i de M in iş tri al R.P.
Polone.
pal d in New Y o rk pe ntru a
Josef C y ra n k ie w ic 2,
facă re ve n d ică rile lo r p ri­
executat, începind de lu n i.
protesta îm p o triv a red uce rii
slovacia. A ge nţia C T K p re ci­
lo r şt a c o n d iţiilo r de m un­
la bo rdu l m o d u lu lu i lu na r.
a lo c a ţiilo r destinate şcolilor vin d îm b u n ă tă ţire a s a la rii­ A genţia V N A anunţă că un antre na m en t de 15 ore a fla t în tr-o v iz ită în Ceho­
in noul an de în vă ţă m in t. că. A co rd u l a in te rv e n it d u ­ p rim u l m in is tru al R D. In acest tim p . ei au s im u ­ P A R IS \0 (Agerpres). — lita ră " nu va reglem enta ac­ zează că au fost discutate
La 9 iu n ie a sosit la B e r­ După cum scrie z ia ru l „N ew pă 13 ore de tra ta tiv e în ­ V ietnam , Fam Van Dong, a lat cu a ju to ru l calcula toa­ Georges P om pidou, candida­ tuala criză m onetară în te r- problem e legate de dezvolta­
lin , la in v ita ţia m in is tru lu i Y o rk Post", în n o u l an şco­ tre lid e rii sin d ica te lo r c o r­ p rim it pe şeful a.i. al re p re ­ re lo r electronice toate fa ­ tul actual al m a jo rită ţii gu­ oecidentalâ. El a a ră ta t eă va rea c o la b o ră rii d in tre C eho­
p e ntru com erţ şi a p ro v iz io ­ la r urm ează să fie conce­ p u lu i d id a ctic şi m in is tru l zentanţei perm anente la H a­ zele zb o ru lu i autonom al vernam entale la alegerile pre­ propune săptăm îna aceasta slovacia şi P olon ia, precum
nare al R.D.G.. m in is tru l d ia ţi peste 4 400 de în vă ţă ­ in v ă ţă m in tu lu i pu blic, M a- noi a F ro n tu lu i N a ţion al de m o d u lu lu i d in m om e ntul de­ zid en ţiale din F ranţa, a de­ un plan de redresare econo­ şi unele problem e in te rn a ­
co m e rţu lu i in te rio r al Re­ to ri. rio F e rra ri A ggradi. E lib e ra re d in V ie tn a m u l de c u p lă rii sale de cabina cla ra t în tr-u n in te rv iu te le v i­ mică şi fina nciară a F ra n ţe i. ţionale actuale.
p u b lic ii Socialiste R om ânia, sud. Nguyen Phu Soaf. cu p rin cip a lă pînă în m om en­ zat că în cazul cînd va fî a­
N icolae Bozdog. pe ntru a v i­ i A A care a avut o con vorb ire tu l re c u p lă rii, in c lu s iv ase­ les preşedinte al F ranţe i va
zita exp oziţia com ercială din P reşedintele F ederaţiei o r­ O delegaţie m ilita ră sau- prietenească. lenizarea. In cu rsu l acestui cerc o ri de cîte o ri va fi ne­
Leipzig „R a tio 69". g a n iz a ţiilo r economice din Ja­ dită , condusă de generalul antrenam ent a fost. de ase­ voie părerea gene ralu lu i de Evoluţia crizei politice din Argentina
ponia, Kogoro U em ura. a A b d u lla h A l M u tla q . şeful menea, v e rific a tă fu n c ţio n a ­ C.aulle în problem ele im p o r­
cerut g u ve rn u lu i să în tre ­ sta tu lu i m ajor, se a flă în rea sistem elor de zbor ale tante. Cu acelaşi p rile j, fos­
G u ve rn u l M alayeziei a p rin d ă in iţia tiv e în d ire c­ prezent în tr-o v iz ită oficială P rim u l m in is tru al Israe­ m o d u lu lu i şi a in s ta la ţiilo r de tu l p rim -m in is tru francez a BUEN OS AIR E S 10 (A ger­ adoptat pînă în prezent nici
in te rzis re u n iu n ile tu tu ro r ţia e x tin d e rii re la ţiilo r eco­ în Iorda nia. P o triv it agen­ lu lu i, G olda M eir, va sosi bord. negat că p rin d e cla ra ţiile sale pres). C o nsu ltările preşedinte­ o ho tărîre în vederea în lo ­
p a rtid e lo r p o litice d in ţară. nom ice şi com erciale cu ţie i U P I, in cursut în tre v e ­ la 11 iu n ie în cap itala M a­ făcute la Roma în tim p u l v i­ lu i O ogania cu lid e rii p o litic i c u irii celor 50 de în a lţi func­
relatează agenţia U P L A - ţă rile socialiste est-europene. d e rilo r cu o fic ia lită ţile m ili­ r ii B rita n ii. In perioada şe­ zitei neoficiale în urm ă ru în vederea s o lu ţio n ă rii c ri­ ţio n a ri. in c lu s iv a celor 23 de
reastă m ăsură, a declarat U em ura, care a condus re ­ tare iordaniene este e xa m i­ d e rii sale la Londra. Golda Cei patru m em b ri ai e x­ rite v a lu n i ar fi in te n ţio n a t zei p o litice din A rgentina gu vern atori care au dem isio­
s ic c p rim -m in is tru l T un A bd ul cent o m isiune economică nată eventualitatea unei spo­ M e ir urm ează să aibă o se­ p e d iţie i transarctice care sâ grăbească plecarea lu i de continuă. P reşedintele s-a in- nat.
Lazak a fost adoptată cu guvernam entală în tr-u n tu r ­ r ir i a e fe ctive lo r saudite rie de în tre ve d e ri cu pre­ au atins P olul Nord pe jos C.aulle. tîln it cu m in is tru l econom iei. Pe de altă parte, Confe­
scopul dc a se p re in tîm p i- neu p rin cîteva state socia­ dislocate în Io rd a n ia . Aces­ m ie ru l b rita n ic. H a rold W il- se află acum la num ai 46 C it priveşte pe A la in Po- A d a lb e rt K rie g e r Vnsena şi deraţia generală a m uncii, la
na reizbucnirea in cid e n te lo r liste d in Europa (in clusiv tea se cifrează în prezent la son, şi cu m in is tru l a fa ce ri­ m ile dc nava de p a tru la re her. candidatul centrist, el a cu şeful C o n siliu lu i naţional . hemarea căreia la 30 m ai a
d in tre d ife rite le g ru p ă ri et­ Rom ânia), a su b lin ia t e xis­ a p ro x im a tiv 5 000 de oameni. lo r externe. M ichael Ste- „E ndurance". care urmează precizat în tr-o de claraţie te­ pe ntru dezvoltare, Jose M aria a vu t loc o grevă generală, a
nice din M alayezîa. După tenţa unor c o n d iţii fa vo ra ­ w a rt. în cadrul cârora va fi să-i ia la bord. s-a anunţat levizată că în cazul unui eşec Dagnino Poastorc. Sc aşteap­ hotârît, în ciuda ave rtism en­
cum s-a m ai anun ţa t, in ­ b ile pe ntru dezvoltarea de abordată situ a ţia din O rie n ­ la Londra. Ia lf> iu n ie îl va aştepta pe tă ca în urm a acestor con­ telor, să declare o nouă gre­
cidentele sem nalate de la 18 re la ţii cu aceste state în d i­ La O ttaw a s-au deschis tu l A pro piat. preşedintele ales la P alatul su ltă ri. să fie anunţată noua vă pc scară naţională. O fi­
»nai in această ţară s-au fe rite dom enii de activitate. lu c ră rile a d u n ă rii generale Elysee pe ntru a-1 fe licita . A- com ponenţă a g u ve rn u lu i în c ia lită ţile sînt în g rijo ra te de
soldat cu 180 de m o rţi şi nu ­ a In s titu tu lu i In te rn a ţio n a l A s trn n a u ţii N eil A rm - CURIER laîn Poher s-a p ro n u n ţa t din locul celui dem isionat. P o tri­ a p a riţia unor acte de vio len­
m eroşi ră n iţi. Au fost ares­ al Presei. La şedinţa de des­ strong şi E dw in A ld rin , v it agenţiei U P I, m o d ifică rile ţă în tre care şi un atentat
tate peste i 700 de persoa­ G reva în v ă ţă to rilo r şi pro ­ chidere a lu c ră rilo r a ro stit care în tim p u l zb o ru lu i na­ nou îm p o triva unei devalo­ vo r viza M in is te ru l de In te r­ cu bom be asupra trib u n a lu lu i
fe so rilo r d in Ita lia a luat o cuvîn ta re p rim u l m in istru vei spaţiale „A pollo-11* u r­
ne- riz ă ri a fra n c u lu i, m en ţion ind ne şi secretariatele dc stat de­ m ilita r suprem din Buenos
că o astfel de măsură „so­ pendente d ire ct de el. N u s-a Aires.
TIPARUL: întreprindere» poligrafică Htinednara-Deva 44 065