Page 36 - Drumul_socialismului_1969_06

r

PROLETARI DIN t o a t e ŢĂRILE, UNIŢI-V Ă ! Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4491
ziarului

DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
Joi

telefoane : redactoi şef - 1588 ; re­
12 iunie dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie ş» secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 —
4 PAGINI, 30 BANI 1 POPULAR JUDEJEAN 1585.
ORGANUL COMITETULUI JUDETEAN HUNEDOARA AL P C IM H
- > .îTO. ;M,V\ • •* '* -L-V*» ’3'»• ’v*!'ir ’ v***«vw< ^ ^. . V :•

Documentele Congresului al Mea al partidului, Politica externă a partidului

politică profund realistă
jaloane ale unor perspective luminoase

C o m u n iştii şi între g u l popor
Strîns uniţi în jurul partidului cu vin ta re a to va ră şu lu i N icolae
rom ân aprobă cu entuziasm
Ccausescu, deoarece din ea
Dinamismul produc- Chimiştii delaOrăş- Largă dezbatere şi j m ărit cuvînlarea rostită de lu i nostru in aceste problem e te rn ă realistă şi consecventă a
Cu deosebită atenţie am u r­
sc desprinde c la r p o litica e x­
Această poziţie a în tru n it şi
tie şi-au îndeplinit popularizare adocu-j tovarăşul Nicolae Ceau.şcseu, întruneşte adeziunea de plină p a rtid u lu i şi g u ve rn u lu i, p o li­
«i în tre g u lu i popor pe ntru că
secretar general al C.C. al
tica in te rn ă de
dezvoltare
angajamentul iniţial mentelor Congresului j P.C.R. la Consfătuirea inter­ p o litica prom ovată de p a rti­ m u ltila te ra lă a Rom âniei pc
d u l nostru e xp rim ă nă zu in ­
naţională a partidelor comu­
calea co n stru cţiei socialism u­
tivităţn muncii — In înlim pinarca celui niste şi muncitoreşti de Ia ţele şi a s p ira ţiile în tre g u lu i lu i şi co m u n ism u lu i.
Moscova. S ini întru totul
de
popor.
De o deosebită însem nătate
In întreprinderile şi in- :
de-al X -lca Congres al stitu ţiile din judeţ. în uni- | acord cu poziţia partidului F a p tu l că s-a ajuns d in nou . pe ntru ţara noastră şi m ai a­
nostru în problemele actuale
partidului şi a aniversării tă ţilc agricole au loc în a- • ale m işcării comuniste şi Ing. GEORCEL RAlCAN les p e ntru noi cei care m u n ­
unui sfert de veac de la c- cesle zile adunări generale \ muncitoreşti, ale luptei îm po­ directorul I.A.S. Orăstie cim în m in ele dc că rb u n i d in
liberarea patriei, chim iştii ale organizaţiilor dc partid 1 triva im perialism ului, pentru Valea J iu lu i socotesc eu câ
condiţie hotărîtoare de la Orăşlic consemnează în care se citesc şi se dez- j asigurarea păcii şi securităţii (Ccntmuore, i/> oog ? este re fe rire a făcută în pro ­
blem a n a ţio n a lis m u lu i şi te n ­
cu fiecare zi ce trece noi
popoarelor Nouă ne este b i­
bat capitole din Tezele Co- j
şi im portante succese în m itetului Central pentru j necunoscută politica partidu­ d in ţe lo r de hegem onism . A ­
producţie. El au îndeplinit Congresul al X-!ea şi din \ bordarea m a rx is t-le n in is lâ a
de pe acum angajamentul proiectul D irectivelor Con- i acestei problem e — a spus to ­
varăşul N icolae Ccauşcscu —
in iţia l dc a depăşi produc­
pro ţia globală valorică cu 2 greşului al X -lca al P.C.K. i Consecvent pe poziţiile înfăptuirii presupune o dem arcaţie cla ră
privind planul cincinal pe j
in tre n a ţio n a lism şi lu pta pen­
m ilioane lei.
Dc la începutul anului şi anii 1971— 1975 şi lin iile j depline a egalităţii între naţiuni, tru apărarea in te rese lor na­
directoare ale dezvoltării c- \
piuă acum s-au produs şi conomici naţionale pe peri- ; ţio n a le ale fie că ru i popor. C o­
livra t beneficiarilor pâsle oada 1970— 1980. j între partide m u n iş tii ro m â n i lu p tă cu „h o -
tâ rire îm p o triv a o ric ă ro r m a ­
economic sarcinile stabilite 20 tone loc aproape 2 000 dc adu- j Ea te le ju rn a lu l transm is în rea tu tu ro r pro b le m e lo r ce se rasism , do şovinism şi hege­
Pină in prezent au avut |
n ife s tă ri de na ţion alism sau
oxizi dc fier şi însemnate
cantităţi de ambalaje şi bu­
nuri de uz casnic fabrica­ nări ale organizaţiilor dc I scara z ile i de 9 iu n ie a c. şi rid ic ă în con stru ire a socialis­ m onie. concepţii p ro p rii ideo­
partid la care mai bine dc j
te din mase plastice, pre­ 43 000 de comunişti au dez- ; d in presa apărută a doua zi m u lu i şi apărarea păcii Dc la logiei burgheze".
cum şi diferite piese şi re­ bătut documentele dc partid j am lu a t cunoştinţă cu m u lt trib u n a c o n s fă tu irii, secretarul In această d ire c ţie a firm şi
pere pentru construcţia de în strînsâ legătură cu sar- i interes de am pla c u v în ta iv general al p a rtid u lu i nostru ou râ to ţi oam enii m u n c ii o iu
maşini. Concomitent a cres­ cinile ce Ic revin in aciua- I rostită la C onsfătuirea in te r a precizat încă o dată — în pa tria noastră îm b in ă ju s t in ­
cut şi eficienta economică Iul cincinal şi in perspee- ; na ţion ală a p a rtid e lo r com u­ s p iritu l m u rx is m -le n in is m u lu i teresele na ţio n a le cu în d a to ­
D ireclivcle Congresului al X-lca al P.C.R. privind a producţiei, fapt concreti­ tivă. : niste Şi m u n cito re şti de la — că ile ju ste de u rm a t pe ntru r irile in te rn a ţio n a liste , aceas­
de
ta fiin d lin ia ju stă dată
planul cin cin a l'p e anii J971 -1975 şi lin iile directoare zat în realizarea a 2 930 000 In alte adunări cc au loc j Moscova dc către tovarăşul lichid are a d ive rg e n ţe lo r cu ca ­
ale de/.voltăiii economiei naţionale pe perioada lei beneficii suplimentare la cluburi, cămine cultu- j N icoluo' Ccauşcscu. secretar racter vre m e ln ic d in tre p a rti­ ION DAVID
î!)7(i— t9HO acordă o atenţie deosebita rid ic ă rii in ritm şi 1 419 000 lei economii la ralc. casc dc cultură zeci : general al C.C. al P.C.R. dele com uniste, precum şi c ă i­
susţinut a prod u ctivităţii m uncii în toate ram urile preţul dc cost. de m ii de cetăţeni îşi m ani- : A v in d la bază învă ţă tu ra» le de apărare a su v e ra n ită ţii şef de brigadă
la mina Aninoasa
economici. Accsl im portant obiectiv se va realiza festă cu căldură totala lo r i m a rx is t-le n in is lâ şi p rin c ip i­ si independenţei tu tu ro r po­
prin perfecţionarea şi modernizarea proceselor de însufleţiţi de măreţele adeziune la înţeleaptă poli- | ile in te rn a ţio n a lis m u lu i p ro le ­ poarelor, de lic h id a re a foca­
producţie, organizarea ştiin ţifică a producţiei şi a prevederi cuprinse în Te­ tică a partidului. Iiolărîrca j tar, pro fu nd a şi docum entata re lo r de agresiune im p e ria lis ­ (CvHinuurt in pag. a 3*o)
muncii, creşterea ca lifică rii şi specializării cadrelor, zele şi D irectivele Congre­ dc a aduce o contribuţie j Se extind liniile de trans* cu vîn ta re precizează şi eu a- te şi dc în tă rire a în ţe le g e rii
utilizarea completă a tim pului de lucru şi ra ţio n a li­ sului al X -lca al partidu­ mereu sporită Ia înfăptui- j port a energiei electrice. ccst p rile j poziţia ferm ă a si coexistenţei paşnice in tre
zarea consumului de numea în toate domeniile dc rea ei. j p a rtid u lu i nostru în rezolva­ toate ţă rile lu m ii.
activitate. In v iilo m I cincinal industria va trebui să lui. colectivul fa bricii şi-a M anifestările dc pnpu- j
realizeze o creştere a productivităţii m uncii de 37-40 reînnoit angajam entul pio- larizare largă a acestor im - j
la sută ceea ce va asigura 72-77 la sulă din sporul punîm lu-şi să dea peste portante documente capătă \
producţiei globale
plan produse în valoare dc şi alte form e : în peste 1 4U0 \
Politica consecventă de industrializare socialistă de locuri ele au fost a fi- !
promovară de partid a .asigurai societăţii pnasjre o 3 200 000 Ici pină la sfîrşi- şale. iar la staţiile dc Va- ;
bază lehnico-m alerială puternică, capabilă să susţină tul anului. din care diofirare se citesc zilnic j
mersul înainle al economici. Creşterea potenţialului 2 500 000 Ici pînă la Con­ capitole care reţin atenţia \
economic «fi ţâ rii s-a realizat prin executarea unui gres.
volum insemn.it de investi iii care au fost d irija te în oamenilor m uncii. \
special spre sfera producţiei materiale — industria
şi agricultura. Judeţului nostru, de exemplu, în p ri­
mii trei ani ai actualului cincinal i-au fost alocate CONCURSUL
landuri dc investiţii în sumă de 6,9 m iliarde lei, iar CULTURAL-ARTISTIC
pentru întregul cincinal de 11.9 m iliarde lei. Din
acestea aproape 75 la sută au fost orientale pentru AL ELEVILOR
dezvoltarea industriei, ceea cc a asigurat o va lorifica­
re mai completă a potenţialului economic al jude­ Joi dimineaţa au înce­
ţului. Conslruirea de noi obiective şi dezvoltarea ce­ put in Capitală - pe sce­
lor existente a condus la crearea dc noi locuri dc na Teatrului U.G.S.R. şi
muncă, la folosirea mai bună a forţei de muncă şi Reportaj realizat cu concursul tovarâşilor: GHEORGHE in sala de festivităţi a
Liceului „Nicolae Bălces-
creşterea productivităţii muncii. Pe ansamblul jude­ OPRINESCU, secretar al Comitetului orâşenesc de partid Călan,
ţului in aceşti trei ani s-au creat 3 548 noi locuri dc cu" din str. Nuferilor -
muncă, iar productivitatea m uncii a crescut cu 28.1 ROMULUS MUREŞAN, vicepreşedinte al comitetului executiv al întrecerile din cadrul eta­
la sută în industrie şi cu 32.5 Ia sută in construcţii. consiliului popular orâşenesc, ION OCOLIŞAN, directorul liceu­ pei finale a concursului
Producţia globală industrială este in prezent cu 27 m i­ lui, DOINEL FRENTONÎ, inginer-şef la uzina „Victoria", ŞTEFAN cultural-artistic al elevilor
liarde Ici mai mare dccît în 1965, dezvoltindu-se in- dîn licee, şcoli profesio­
li-u n ritm mediu anunl de 7,7 la sută, egal cu cel LATZKO, deputat in consiliul popular orâşenesc. nale şi de specializare
prevăzut în planul cincinal pentru această perioadă. postlicealâ. Tradiţionala
S e m n ifica tiv este faptul că întregul spor s-a obţinut - Acesta esle Colanul. Oraşul focului ne­ - Deci, intr-un fel, există două oraşe : întrecere artistică a tine­
l>c scama creşterii p roductivităţii m uncii, ceea ce în­ stins. ol contrastelor cu putere de argument, unul în core se lucrează şi oltul in care se retului nostru şcolar reu­
2 500
neşte aproximativ
seamnă o eficienţă a muncii superioară celei prevăzu­ al proporţiilor socialiste. locuieşte. Este o idee pentru viitor ? de elevi selecţionaţi din
te în planul cincinal şi mediei pe ţară încă din acest - Un reporter l-a numit stea... — Preferăm so o privim, deocamdată, ca cei peste 12 000 care au
an s-a realizat nivelul p ro ductivităţii prevăzut pentru - M etafora nu este cîtuşi de puţin forţată. o realitate evidentă o prezentului, afirm at participat duminica tre­
anul 1970. Poate ca reporterul s-a gîndit Io flăcările tumultuos în străvechea aşezare de pe Strei.
ce ţîşnesc zi şi noapte spre înaltul cerului. Un prezent visat de demult de către „m un­ cută la faza zonală din
A cţiunile in iţia le şi conduse de organele şi organiza­ oraşele Bucureşti, Cluj,
ţiile de partid p rivind organizarea ştiin ţifică a produc­ Sau poate - şi credem câ acest lucru dim en­ citorii topitori" din Colan... Craiova, Galaţi, laşi, Ti­
ţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi sionează cel mai bine oraşul de pe Strei - O statistică indica în 1918 o creştere a mişoara, Tg. Mureş.
sporirea re n tab ilităţii sînt evidenţiate concludent de reporterul o avut în vedere tensiunea la core salariilor „topitorilor" cu 210,64 la sută faţă
faptul că în 1968 s-a folosit pentru realizarea produc­ uzina pulseozâ forţa industrială în economia de 1913. Foarte „lăudabilă" creşterea amin­ REVALORIFICAREA
ţiei globale un număr de salariaţi cu 2195 mai mic naţională, sau oamenii săi de our, a căror tită. dor nu trebuie scăpat din vedere amă­ DEŞEURILOR
dccît in 1965. deşi producţia realizată este cu 24,8 Ia pricepere a conferit de mult valori diam an­ nuntul co, în aceeaşi perioadă, costul produ­
sută mai marc. Efectele reducerii cheltuielilor mate­ tine metalului românesc. Sau poate... Aţi ve­ selor alimentare o crescut cu 704,5 la sută. DE CAUCIUC
nit vreodată noapteo. Io Călan, pe drumul
riale şi de muncă se concretizează în creşterea conti­ Viaţa muncitorilor dîn Colan se înrăutăţea
Hunedoarei ? Priviţi de sus. Vi se oferă o Un colectiv de specia­
nuă a beneficiilor care au sporit cu 60.2 la soită faţă imagine de vis, co-n basmele copilăriei. Poa­ pe zi ce trecea, fora co autorităţile so dea lişti de la întreprinderea
dc 1905 Munca depusă dc un salariat din industrie in te co reporterul o privit Colonul noaptea... vreun semn de bunăvoinţă. Notăm apoi gre­ de industrie locală Biho­
- Dar, de fapt, ce este Colanul ? vele din 1920, din 1926. . Drept răspuns, se reana din Oradea a de­
- Un oraş co toate celelalte Daco vreţi, finitivat un studiu privind
2EVEDEI ŞTEF un oraş de vis, o ciudată îngemănare o ve­ declară... starea de asediu, capacitatea de revalorificarea, pe scară
chiului cu noul. Pe do o parte, adincit între
directorul Direcţiei judeţene de statistică N. ANDRONACHE industrială, a obiectelor
coline, oraşul vechi, dominat de silueto ce­ din cauciuc uzat şi a de­
nuşie a uzinei siderurgice, iar pe de altă T. ISTRATE şeurilor provenite din an­
porte, noul oraş. autentică moşiră de urba­ velope dc cauciuc.
(Continuare tft pag. o 3-0/ nistică modernă — blocuri zvelte, amplasate Din cauciucul regene­
pe platoul de dincolo de Strei, departe de rat se va obţine hirtie
zgomotul şi freamătul uzinei. couciucatâ, termoizo'ant
pentru duşumele, pe care
se poate monta parche­
tul, tapet fonoizolant,
______ pislâ utilizată in scopuri
industriale, vată pentru
izolaţii termice şi fonice,
SezMRi liristk a început Unităţile de la marginea lu c ră to rii lo c a lu lu i respectiv ? aglomerat dc cauciuc şi
nici...
spe cia litate n-au a u zit
fibre peniru pistele spor­
Să e xe m p lifică m : la b u fe tu l
d in V âlişoara, pe b irlic , spe­ tive şi de aviaţie, precum
şi alte obiecte.
cia lita te a casei este „P lă cin tă
a
m
a
"
B
W
jf
0
şoselei pot primi şi crătoa rele b u fe tu lu i nu ştiu IN GARA DE NORD
m
cu brînzâ şi m ă ra r", d a r lu ­
O dată cu începerea sezo­ u rm ă rit fe lu l cum se concre­
n u lu i cald. num ărul celor care tizează m ăsurile luate pentru să pregătească o asemenea Cu începere dîn aceas­
pornesc pe d ru m u rile ju d e ţu ­ am enajarea u n ită ţilo r si a do ­ p lă c in ta ! O declară singure. tă lună, în Gara de Nord,
lu i. s p ic lo cu rile de odihnă şi ua. în luna mai ac., in care Dc un an de zile cabana Po­ informaţiile urivind plecă­
rccrecre. sp ic m onum entele o b ie ctivu l a fost fun cţionarea la c îm u ri şi perdele pentru dc la Zam şi Podele, ca şi b u ­ blem a în li-u n mod deosebit tea ca zu rilo r, ia r responsabi­ dele n-a v în d u t v irş li de ca­ rile şi sosirile trenurilor
pră. In schim b anunţă consu­
istorice şi ule n a tu rii, creşte acestor u n ită ţi Cu ocazia u lti­ geam uri şi altele. fe tu l „Z im b ru l" dc la ila ţe g de... rustic. A dotat chioşcul lu l este de cele m ai m u lte o ri care circulă pe liniile fe­
cu fiecare zi. T u riş ti d in ţară m u lu i co n tro l s-a constatat că R evenind in luna m ai a c n-au n ici acum . în p lin sezon cu un fe lin a r afu m a t ! Să m ai de negâsit, deşi este „absent" m a to rii eâ are specialitatea rate europene vor fi di­
şi s tră in i, iu b ito ri ai d ru m e ţi­ m a jo rita te a restau ran te lo r, bu­ am constatat câ n im ic nu sc tu ris tic , apă potabilă. Deşi lu ­ com entăm ceva ? si d n d e în local Păcat de a- casei... v irş li de capră (! ?). In fuzate şi în limbile de fo­
internaţională -
losinţă
ilo r şi fru m o su lu i străbat in- fe telor. c.ibanplor rustice, făcuse d in toate acestea. N ici c ră rile de in tro du cere a apei D eficienţe, unele deosebii ceaslâ unică u n ita te dc a li­ loc 'de „fle ic i de purcel şi rusă, franceză şi germa­
Ir-u n şuvoi n e sfirsit ju d e ţu l ch io şcu rilo r ctc., sînt gal.i să un fel de re p a ra ţii sau dotări, Începuseră şi s-ar fi p u tu t te r­ dc grave, s-au găsit şi la res­ nrinzat la g ră ta r", care sînt a- nă. înaintea ■ acestei co­
m m ţate ea specialitate a ca­
dc la un capăt la a ltu l. Popa­ prim ească oaspeţi. In acelaşi nici o am enajare. In plus m ina pină ia 15 m ai a r., ele ta u ra n tu l terasa C îeoagiu-llâi m entaţie publică, reprezenta­ sei, la b u fe tu l d in T irn a v a de municări va fi transmis
surile lo r colţ.' m .ii lu ng i si tim p au ieşit in evidenţă o tava nul lo ca lu lu i prezenta o au fost abandonate (!), apa unde nu s-a făcut nici o c il tivă a B ra d u lu i, care a costal un semnal de atenţie ca­
cele m ai p lin e dc o sp ita lita te seric dc deficienţe. spărtură dc a p ro x im a tiv doi potabilă e â riiu iu -sc în c o n ti­ dc m ică am enajare, bufetul m u lţi bani. dar n ici azi nu C riş nu se putea servi de fo a r­ re va reproduce o parte
le fac la u n ită ţile com erciale, m e tri p ă tra ţi ! nuare cu găleata de la m ari te m u ltă vrem e dccît slănină
Parc G eo aglu-Iiâi, care a ră ­ ixia lc satisface pe de p lin e x i­ din cunoscutul cintec ro­
care sînt chem ate să îi găzdu­ La H a n u l tu ris tic de la H a ­ distanţe. Dc aici o serie de mas cu acoperişul şi in sta la ­ genţele con sum a to rilo r afum ată Fără pîinc. Aceasta mânesc „Glasul roţilor de
iască. ţeg nu a fost respectat nici al ne ajunsu ri : spă la tu l veselei, lipsea ! tren".
Amenajarea şi do­ ţia electrică stricate M ai râu
D ar sîn t p re gă tite acestea doilea term en de dare în fo a paharelor se face necorcs- se prezintă lu c ru rile la resta­ Să con tinu ăm ş iru l... c u rio z i­
pentru a p rim i şi găzdui tu ­ tarea cu cele losinţâ P rim u l, cel d in 196,M. punzălor, m unca lu c ră to rilo r u ra n tu l „P e rla C riş u lu i" din Specialitatea tă ţilo r in m aterie R estauran­ MODERNIZAREA
riş tii, p e ntru «i le putea veni a fost u ita i de m u lt de către e îngreunată, ea şi servirea Brad Deşi a fost nu de m u lt tu l „M e ta lu l" d in H unedoara ŞOSELEI SIBIU -
în in tim p in a re a satisfacerii constructor — IC AR C O O I* con sum a to rilo r, de a ltfe l. renovat, lu c ră ri ra re au I os casei—o fantomă OCNA SIBIULUI
tu tu ro r g u s tu rilo r şi p re fe rin ­ necesare Deva. Se va ajunge cum va la Ling ă pu nctul turistic de la la i m a ri sumo de bani. din îşi in tîm p in â c lie n ţii cu un a-
ţe lo r lo r ? C o n clu ziile co n tro a ­ sta b ilire a a ltu i term en pentru Ţcbea — a lît de m u lt vizita t cauza proastei in lre ţin c n a F iecărui restaurant. bufet, SILVIU NEAG S-au încheiat lucrările
le lo r efectuate dc către org.i- In luna a p rilie ac. la res­ 1970 ? O în tre b a re râ m in c fă ­ — a fost co n stru it un chioşc dezinteresului m an ifestat de chioşc cl< de pe traseele tu ­ dc modernizare şi s-a dat
ncle In sp e cto ra tu lu i com er­ ta u ra n tu l d in Vaţa dc Jos au ră răspuns : unde vo r trage dc a lim e n ta ţie publică. Con responsabil şi lu c ră to ri, gru ­ ristice i-«i fost s ta b ilită o ..spe­ inspector la Inspectoratul in exploatare soseaua Si­
cial dc stat vo r încerca să fost date in d ic a ţii o b lig a to rii tu riş tii trecăto ri p rin Haţeg, ducerea cooperativei de con­ pul san itar se află in tr-o si­ c ia lita te a casei", în cele m ai comercial de stat biu - Qcna Sibiului. Ast­
răspundă acestei întreb ări. dc a sc efectua repararea şi sum d in lia ia dc Criş a u ita i tu a ţie ja ln ică , cu conducte m u lte cazuri o m ineare eu fel, cunoscuta staţiune
p rin aceste frum oase locuri
S ub linie m <â ele s-au desfâ- zugrăvirea in im io a ră şi e xte ­ doar un lu cru la am enajarea sparte, rupte. înfun date el<\ specific local, tra d iţio n a l. Dar balneară are asigurată o
şu r.il în două faze P rim a in rio ară a lo calu lu i, am enajarea ale Ţ â rii H a ţe gu lui ? lu i : să in tro du că şi lu m ină Lu accsl restaurant se face şi cum să nu le cruceşli cînd la (Continuo»* io pag ă J-o) legătură rutieră bună şi
luna a p rilie ac., în care s-a g ru p u lu i sanitar, dotarea cu Frum oasele cabane rustice electrică. D ar a rezolvat pro ­ o proastă servire in m a jo rita ­ m u lte u n ilâ ţi despre această acces direct la drumul in­
ternaţional E 15.
I..................................
\