Page 37 - Drumul_socialismului_1969_06

Pag. 2 ^ — ______- ..................................................... — ----------------------_ -------- ------— --------------------------------------------------------------------------------------------DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 12 IUNIE 1969

D O C U M E N T E L E CONGRESULUI A L X - L E A A L P A R T I D U L U I

I S-a încheiat un an de activitate in universitatea sera* întotdeauna, din fiecare întrep rind ere. N iv e lu l dezbaterii es­
| lâ de mamsm-leninism. Fără a avea pretenţia unei ana* MASA ROTUNDĂ ORGANIZATĂ te coborît tocm ai de această d in urm ă te n d in ţă de a face un
B lire exhaustive, masa rotundă pe care am organizat-o in ven ta i mai m u lt sau m ai p u ţin reu şit al unor aspecte, rea­
B iţi propune sâ pună în evidenţă unele învăţăminte ce se le. e drept, dar care trebuie văzute din a lt unghi de vedere.
lî desprind din munca pentru însuşirea temeinică a învu- M odul acesta p rim a r de abordare nu se depărtează prea
9 ţâturii ma:r.i:(-leninî$te, a bogatei experienţe acumulate DE REDACŢIE ÎN COLABORARE m u lt de n iv e lu l unui cerc ob işn u it de studiere a pro blem elor
p de partidul nostru in conducerea proceselor construcţiei economice, sau dc fostele co n sfă tu iri de producţie.
l-l socialiste. Ca să tiu mai e x p lic it voi recurge la un exem plu : dez­
Dezbaterea la masa rotundă a avut ca un important bateam fa cto rii generali de creştere a p ro d u c tiv ită ţii m u n cii
y mobil apariţia documentelor Congresului al X-lea al CU CABINETUL JUDEŢEAN DE PARTID in socialism , ia r «.* bună parte din studenţi se refereau la
H partidului, care, prin marea bogăţia de idei ce o con* nişte căi specifice, care au. bineînţeles, însem nătatea lo r, şi
|,l lin, vor dc filialelor şi secţiilor universităţii un termen
pierdeau din vedere tocm ai obiectul discuţiei, recurgind la
li larg de muncă rodnică, in noul an de invoţâmînt ce se cîteva exem ple m inore.
y pregăteşte de pe acum. PARTICIPANŢI : GHEORGHE NICULA şi ILIE CUIBAC, sefi de catedre la Cabi­
Kcd. : Cum vă e xp lica ţi această cursă despre care a m in ­
netul judeţean de partid, NICOLAE RAU şi I ULIU KUTAŞ, lectori,’ ŞTEFANIA CIIIRMI- teaţi ?
GIU, absolventă a universităţii. N.R. : S im plu. însuşirea sup erficială , sau convingerea
falsă. înşelătoare care există la u n ii stud enţi p o triv ii căre­
Consideraţi studiul . . - . - a - t . T A z w m B m i i B B i B C B K M m n a w a a i ia alunei cînd discutăm despre ve n it n a ţion al, produs soci­
al. p ro d u ctivita te , preţ de cost lu c ru rile sin t cunoscute. De
p u ţin cunoscute de că ite slu d im ţi. De aceea, este bine ca ele In orice caz nu se poale merge in mod exclusivist sau a rb i­ aici pînă la o înţelegere profundă, precisă este o distanţă.
De aceea m u lţi v in furft să fi studiat. A lţii v in cu conspecte
să fie cuprinse ca exp un eri şi dezbateri. A r fi bine dacă tra r in stabilirea tem elor pentru exp un eri sau dezbateri Im ­ făcute de care se ţin scai. care îi înrobesc, le îngustează
şi însuşirea sufi­ cursul ar începe cu o temă p riv ito a re la re la ţia d in tre sta­ portant este să se facă o alegere după c rite rii care să ser­ gîndirea în dezbatere Dacă le puî o întrebare suplim entară,
vească cit m ai bine stu d iu lu i şi însu şirii. Poale că şi de ace­
tu l socialist şi dre ptul socialist, despre
ro lu l le g ă tu rii lo r
care se desprinde in tru c ilv a de ideea din conspect, om ul in ­
dialectice în dezvoltarea societăţii. De asemenea, tra n s fo r­
a lîl de v ii.
m ă rile ce au loc în dom eniul le gislaţiei să fie prezentate ea d is c u ţiile în catedre, cînd se stabileşte acest lucru, sînt tră în d ific u lta te . M a i plastic : aceşti studenţi vin cu capul
în text. nu cu te x tu l in cap — cum se e xp rim a cineva. In
m ai larg. să nu se rezum e doar la e xe m p lu l C odului penal G h. N : A daug aici un elem ent care lin e de scopul de astfel de c o n d iţii discuţia esle crispată, greoaie, cu o nuan­
cient d@ ancorate ţie ? Red. : S tu d e n ţii ce părere au despre problem a în discu­ esenţa a c tiv ită ţii u n iv e rs ită ţii, anum e fa p tu l că e xp u n e rii i ţă de tensiune
sc im pun citeva cerinţe de na tură m ajoră In p rim u l
rînd
Eu înţeleg că p a rticip area stu d e n ţilo r la dezbatere, fre c ­
S. C h irm ig iu : C onsider că le m a lic ile c u rs u rilo r u n ive rsi­ am în vedere ţin u ta ei teoretică, c o n ţin u tu l de idei. A poi, venta acestei p a rtic ip ă ri esle vo lun ta ră, benevolă, dar cînd
tă ţii au îm b in a t arm onios necesitatea de cunoaştere teore­ m odul în care este prezentată — c itită sau expusă — ca şi vo rb im de studiu, de pregătire, v o lu n ta ria tu l nu trebuie să-şi
în realitatea con­ tică. care trebu ie să stea la baza o rică ru i curs, cu cunoaşte­ d im e n siu n ile ei. De nici şi un plus sau un m inus de m ono­ mai găsească locul. La urm a urm ei fiecare din ei a cerul să
tonie sau vioiciune, d * interes M ai avem încă unele e xp u ­
rea fenom enelor de natură practică. Legarea tezelor teore­
fie înscris in cu rsu rile u n iv e rs ită ţii cu d o rin ţa dc a învăţa,
tice de realitatea practică s-a m a te ria liza t în dezbateri, in
neri care păcătuiesc de m onotonie, aspect asupra căruia ne
discuţii. C ineva e xp rim a aici ideea că unele dezbateri prea m ai gînclim . de a se perfecţiona. O r. lu c ru l acesta nu l poate realiza nu ­
m ai p rin sim p lu l aci fo rm a l de înscriere.
au fost legale de practică, de viaţa economică. După păre­ Kcd. : Ce aveţi de spus în legătură cu dezbaterile ? Ţ i­ Nota redacţiei : A m cerut to va ră şilo r p a rtic ip a n ţi la m a­
strucţiei socialis­ rea mea. tocm ai în realizarea acestei le gă tu ri constă unul neţi dezbateri pe bază de referate. Cum le cara cte riza ţi ? sa rotundă să se refere în legătură cu pa rticip a re a slabă la
d in m erite le s tu d iu lu i, al in s tru irii noastre M ie m i se pare
exem ple concrete.
dezbateri, cu slaba pregătire, la cîteva
Gh. N. : D ezbaterile au un rol im p o rta n t în însuşire. în
foarte p o triv it la p lu ) că în special in acest u ltim an de în-
cla rifica re a unor aspecte. în adincirea şi cim entarea cunoş- A m p rim it urm ătoarele num e : S îm ion M oldovnn, Dan lo-
v ă ţu m în t ate nţia s tu d e n ţilo r a fost o rien ta tă spre problem ele
lin ţe lo r. A m im presia că despre ava n ta je le dezbaterii ca nescu. M ih a i TuLi. Nieolae Voina. Lucia B oţim . N icolae Bol-
e ficien ţe i economice, idee de m arc valoare a fla tă şi în do­ dura, N icolae Ci ieoveanu. O clavian F lcşcm M ih a i G lie r-
te ? Cum reaiizafi cum entele C ongresului a l X-lea. Aşa se şi exp lică de ce to ţi m odalitate pedagogică lu c ru rile sînt clare P entru a da dez­ man. Roman P ita rii. C onstantin JJIcznn, C onstantin Vucca.
stu d e n ţii au m pn ifestat interes sp o rit pe ntru problem ele pu ­
b a te rilo r un caracter m ai m elodic, m ai ordonat, am procedat
se în dezbatere, p a rticip area lo r fiin d nu de s im p li studenţi, la introducerea referatelor. A dică 1-2 studenţi pregătesc cîte
ci ca oam eni care, cunoscînd baza teoretică, sînt in stare să un referat care să form eze o bază de discuţie.
judece lu c ru rile d in p u n ctu l de vedere al celui chem ai să
aceasta ? transpună în via ţă în vă ţă m in te le ce se desprind au fost reuşite M a i lîrz iu am observat un fenom en negativ
La început ni s-a părut reuşită dezbaterea şi, de fapt,
In cursul u n iv e rs ită ţii am fost în a rm a ţi cu un foarte
im p o rta n t lucru, «anume că p o litica econom ică a p a rtid u lu i — anum e că această m od alitate nu este su ficie n t de m o b ili­ Ce Saturi ale
trebuie înţeleasă nu ca pe nişte legi şi categorii economice
zatoare pe ntru întreaga grupă pa rticip a n tă Iau c u v in lu l 5-G
abstracte, ci In lr-o strînsă legătură cu practica construcţiei
G lieorghc N icula : Subliniez. în u i dc la început, cu răs­ s o ciijisle . Eu care m i-;.m făcu t s tu d iile un ive rsita re îna inte tovarăşi, apoi problem a pare c la rific a tă Ne înşelăm insă. activităţii mm
punsul este a firm a tiv . A ic i însă trebu ie disecate citeva lu ­ de eliberare, am înţeles şi m ai m ult, m -um convins de ca­ pentru că din punctul de vedere al în su şirii m a te ria lu lu i, al
cru ri. In p rim u l rînd, ancorarea arc în vedere întocm irea racte ru l re a lis t-ş tiin ţific a l p o litic ii econom ice prom ovate de scopului, deci. răm inem d e fic ita ri. De aceea, in legătură cu
p ro b le m a ticii de stud iu a fiecărei secţii. In această ordine dc partid. P entru m ine cei 3 ani au lost deosebit de fructuoşi. aceasta vom mai reflecta.
idei trebu ie să arăt că p rim a ^ rijă lireascâ a catedrelor a M -am ales. ca să zic astfel, cu înţelegerea, in cunoştinţă de­ I.C. : Socotesc că am reu şii lo tu şi un lu c iu bun — a d i­
Iest aceea ca în tre g u l în v ă ţă m in l să sc desfăşoare pc baza plină de cauză, a unor tră să tu ri d e fin ito rii, ce ţin de baza
că am tra n sfo rm a i aşa-ziscle s e m in a lii scolastice, crispate,
concepţiei m a rx is l-le n in is te a p a rtid u lu i nostru asupra lu ­ economică a socialism ului. De pildă, pentru m ine s-au des­ sitatii Se consic
m ii şi societăţii, despre carack-rul legic a l d e zvo ltă rii soci­ p rins foarte cla r cara cte rul ş tiin ţific , necesitatea obiectivă a greoaie, dom inate de teama de a nu greşi. în d iscu ţii libere,
ale. Docum entele C ongresului al IX -lea , ale C o nferinţei N a­ m ă su rilo r luate dc p a rtid cu p riv ire la îm bun ătăţire a şi per­ în tr-u n schim b flu id de pă reri Aceasta au d o rit şi stud enţii
ţionale, precum şi ale plen a re lo r C o m ite tu lu i C entral care fecţionarea org a n iză rii, p la n ific ă rii şi conducerii econom iei. şi s a realizat. Cred că am făcut bine procedînd astfel.
le-au urm at, repreze nlind o s tră lu cită m ă rtu rie a a p lic ă rii Iată de ce consider că universitatea de m a ixism -le n in ism N.R. : Eu personal nu sînt pentru dezbatere pe bază de raţi susceptibi
de către p a rtid u l nostru a a d e v ă ru rilo r generale ale m a r­ arc un iu n ie rol în com pletarea cunoştinţelor, este un p u te r­
xism u lu i la c o n d iţiile concrete ale ţă rii noastre, au con sti­ nic instru m en t de m ob ilizare a fie că ru i cursant la aplicarea referat, pe ntru s im p lu l m o liv că dă o im agine deform ată a ­
tu it coloana vertebrală a program ei de studiu. în viaţă a p o litic ii p a rtid u lu i nostru. supra în su şirii. C atedrele dau, şi in acest caz. stu d e n ţilo r
Introducerea in program ă şi în m a te ria lu l b ib lio g ra fic Aş vrea să m ai adaug aici un elem ent care îl văd esen­ care anum e problem e trebu ie să le aibă în atenţie. M u lţi
a unor idei desprinse din aceste docum ente de m are în ­ ţia l Este vorba de form area un or con vin geri ferm e In tr-a ­ studenţi se pregătesc In unn-douu din ele. iau c u v in lu l, de îmbunătăţiri
sem nătate a lost dicta tă de fa p tu l că ele conţin un bogat devăr. un ive rsitatea ne-a a ju ta t m u lt în această direcţie, i
m aterial e d ifica to r asupra concepţiei a clive a p a rtid u lu i de­ p a rticip ă la discuţie, d în d u -ţi im presia că lu c ru rile m erg b i­
spre aplicarea in via ţă a în v ă ţă tu rii m ai xisi-le m n isle . pentru Voi da un exem plu : la înce putul procesului construcţiei so­ ne. In re a lita te .. Dc aici nişte g o lu ri in cunoaştere cu care
că formează o in e stim a b ilă sinioza a îm b in ă ri: experienţei cia liste m i se părea că se fac prea m ari s a c rific ii pentru in ­ ne în tîln im uneori la exam ene T a rd iv.
in te rn a ţio n a le cu cea pro prie a P a rtid u lu i Com unist Roman du strializare . E vo lu ţia de-a lu n g u l an ilo r, practica construc­ Kcd. : Rezultă că. in d ife re n t dacă dezbaterea se desfă­
în m ulte problem e ale construcţiei socialiste, ale re la ţiilo r ţiei socialiste, deci p o litica economică a p a rtid u lu i m au con­ Kcd. : Unele lu c ru ri in această p riv in ţă s-au
i-in trc statele socialiste, -d in tre pa rtide le com uniste şi m un­ vins că tara noastră nu putea urm a a ltă cale decîl cea a şoară cu sau fără referate, un elem ent esenţial este stud iul lu ng ul discuţiei Kăm ine să le cristalizăm .
citoreşti. unei pu ternice in d u s tria liz ă ri. Aceasta este baza pentru în ­ in d ivid u a l. Chestiunea este dacă un iversitatea are p o s ib ili­ G h. N. : O idee ar fi aceea ca în expuneri şi
Tot in legătură cu această chestiune rem arc incâ un treaga noastră dezvoltare, că în tre cele două sectoare ale tă ţi să in flue nţeze stu d e n ţii din acest punct dc vedere ? să se pună mai m u lt accent pe problem ele conterr
fapt, anum e ca la realizarea unei le gă tu ri organice m ire in- producţiei m ateriale trebu ie să existe o corelaţie, o pro po r­ Gh. N. : M a rc lu cru noi nu putem face Ne în tîln im des­ econom iei, filo z o fic i, istoriei. Aceasta se referă şi
vuţu m m t şi practica con stru cţiei socialiste, catedrele noastre ţie legică, purţioclu-se accent pe dezvoltarea sectorului pro­ re studiază econom ia p o litică a ca p ita lism u lu i, ci-
au avut in vedere puterea de asim ilare, capacitatea de în­ ducţiei m ijlo a ce lo r de pro du cţie ca factor determ in ant pen­ tu l de ra r cu stu d e n ţii pe ntru a-i in flu e n ţa . A ici in te rvin e M i se pare foarte im p o rta n t să ne o p rim mai insistent
ţelege re a stud enţilor. Ce vreau să spun eu aceasta : că tru progresul general. C o -iv i” * -. p -n ^ ţî, m i-um cunsoli- acţiunea o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid din cadrul cărora sînt re­ asupra unor problem e cum sin t : conducerea de către p a rtid
m aica m a jo rita te a stu d e n ţilo r o form ează in te le ctu a lii, oa­ dal-o p rin studiu. c ru ta ţi stu d e n ţii Se interesează ele de m odul în care stu ­ a in lre g ii vieţ; p o litice şi social-economiee. creşterea ro lu lu i
m eni cu pre gă tire superioară, care in la c u llă ţi au m ai avut de nţii lo r învaţă cum frecventează ei cu rsu rile ? Da şi nu. de conducător al p a rtid u lu i pe măsura în a in tă rii noastre pe
contact cu unele la tu ri ale în v ă ţă tu rii m ai xist leniniste, cu d ru m u l d e sâ vh şin i con stru cţiei socialism ului şi a trecerii la
economia po litică , cu m a te ria lism u l diale ctic şi istoric. Aşa Adică există org a n iza ţii de p a rtid p rin tre care cele de la com unism , etape cărora, se şlie, le corespunde sporirea com ­
slin d lu c ru rile , program a trebu ia să aibă încă de la început C o n siliu l popular judeţean. I M. Deva. filia le le băncilor şi p le x ită ţii şi d iv e rs ită ţii pro blem elor ce trebu ie soluţionate.
nota de com pletare a unor cunoşiinţe. dc- exp lica re a unor alte le care nu în a te n ţie şi această chestiune. După cum sint Par.'ilol cu aceasta trebu ie înţelese bine problem e ca e vo lu ­
fenom ene noi. a unor in te rp re tă ri noi. şi a lic o rg a n iza ţii (H S .A .l’ C., U ■) C A l\ . În tre p rin d e re a ţia ftrn c ţiilo r s la tu lu i, ro lu l n a ţiu n ii, lărgirea dem ocraţiei so­
iN*d. : A ve ţi această com poziţie omogenă ca nivel de cia liste în toate v e rig ile societăţii. In tr-u n cuvîn t. să e vide n­
pregătire, e drept, dar eterogenă ca profesii. Cum rea liza ţi de d ru m u ri şi poduri, g ru p u l de şantiere Deva. autobaza ţiem m ai pregnant ro lu l fa cto ru lu i subiectiv în societatea
o tem atică u n ita ra care să aiUT in vedere şi necesităţile ce Deva), d in care m u lţi studenţi lipsesc dc la cursuri, se pre­ noastră contem porana.
ţin de p ro filu l u n iv e rs ită ţii şi cerinţele de o rd in profesio­ gătesc slab. fâcînd astfel un lu cru de m întuia lă . Kcd. : Fără însă a ne glija caracterul legic, ob ie ctiv al
nal ale s tu d e n ţilo r ? N.R. : Eu am folosit şi metode de altă natură pentru n d e zvo ltă ri' economice şi sociale Poale că sc cere o îm b in a ­
G h. N. : Catedrele noastre au în to cm it încă cu m ult re mai arm onioasă a la tu rilo r obiectiv şi subiectiv in dez-
tim p îna inte dc începutul a n u lu i u n ive rsita r cile o tem atică stim ula stu d iu l in d iv id u a l. A m pus în dezbatere o problem ă ^ voll.ue a socială.
pentru fiecare secţie şi an. Acestea le-am discutat cu un n u ­ şi am cerul să p a rticip e la cla rifica re a ei şi tovarăşi care de I C. : Exuc! De a ltfe l, aceasta este o cerinţă elem entară
mai* «lestul de m are de lectori ai C o m ite tu lu i judeţean de regulă se sustrag dc la aceasta. Vă spun sincer că roşind şi a le gă rii m v ă ţâ m în tu lu i de viaţă, de re a lită ţile economice
p a rtid , cu studenţi şi p rin aceasta am realizat un lucru o dată. de două ori în faţa grupei, om ul a începui să-şi gă­ şi sociale
bun : am îm bog ăţit co n ţin u tu l tem atic al program elor. T re ­ sească tim p pe n ii u studiu.
buie sa spun că am p rim it un m are num ai de propuneri, M ai adaug ca răspuns la chestiunea a fla tă în discuţie o
unele chiui după ce a n u l de în v â ţu in in t a începui. O parte, problem ă Esle vorba şi de o cerinţă m ai veche a stu d e n ii-
zic. au fost va lo rifica te , ia r a lta n-a fost acceptată lie pen­ * lor. care mi se pare înd re p tă ţită , anum e de a introduce în
tru că nu ţinea seama de p ro lilu l u n iv e rs ită ţii, lie că depă­ program a dc irv O ţă m in t unele exp un eri care nu ţin seama
şea p o s ib ilită ţile noastre. de p ro lilu l se cţiilo r noastre, sau care se apropie de p ro filu l
lied. : Ce a ţi re ţin u t din pro p u n e rile care vi s-au pre ­ uneia sau alteia din ele, dar la care să p a rticip e to ţi studen­
zentat ? ţii Am în vedere aspecte ale g in d irii sociologice, economice,
filo zofice burgheze contem porane, ş liin ţa şi re lig ia şi altele.'
Gh. N. : N i s-a sugerai, de pildă, ca în I ratai ea p ro ble­
m elor econom ici p o litice a ca p ita lism u lu i să insistăm m ai Care este nivelul N i s-a propus, de asemenea, să prezentăm cîteva e xp u ­
m u lt asupra aspectelor actuale ale fo rţe lo r si re la ţiilo r de neri cu caracter in fo rm a tiv asupra p o litic ii externe a p a rti­
producţie din lum ea capitalistă. L u c ru l acesta l-am făcut llie Cuibac : După părerea mea este greu să stabileşti d u lu i nostru. Ln aceasta trebuie să ne m ai g in d im Dacă
m ai ales la unţde lem e care vizează lenom enc cu ni sîm : vor fi lem e pe ntru care să in v ită m le cto ri de la C o m ite tu l
integrarea m onopolistă vest europeană, c o n tra d ic ţiile in le r- chică in program a unui curs trebu ie să p re d o m in ^ prelege­ C entral, vom orga ni/.a şi astfel de e xp un eri In p rin c ip iu în ­
jin p e ria lis le în etapa actuală, re a lită ţi din lum ea ţâ rilo r slab rile sau dezbaterile. Fiecare îşi au ro lu l şi însem nătatea lor. dezbaterilor ? să eu personal nu sînt pentru asemenea expuneri, mai ales
dezvoltate, dezvoltarea c a p ita lism u lu i m onopolist de stat. In c o n d iţiile u n iv e rs ită ţii, unde — s-a m ai spus — avem că ele pot fi făcute in afara u n iv e rs ită ţii, in o rg a n iza ţiile
de pa rtid.
tră s ă tu rile actuale ale reproducţiei cap italiste şi alte ase­ de-a lace cu oam eni avîn d in m arca m a jo rita te stu d ii supe­
menea aspecte rioare. expunerea are ro lu l de a da stu d e n tu lu i prin cip a le le ! Kcd. : O chestiune încă destul de controversată pare să
Red. : Dar în legătură cu re a lilă ţile din economia ţă rii fie cu p riv ire la organizarea de zb a te rilo r pe bază de refe­
noastre ? idei, precum şi aspectele noi -survenite în problem ele e x p u ­ Reuşesc acestea rat Ce credeţi că trebu ie tăcut ?
G h. N. : In te n ţia secţiei noastre a lost cla r form ulată, se, de a-1 a ju ta să le interpreteze in lu m ina tezelor şi con­ Gh. N. : ln orientarea a c tiv ită ţii u n iv e rs ită ţii, organiza­
anum e de a a ju ta stu d e n ţii sa înţeleagă a lit fenom enele fu n ­ cepţiei p a rtid u lu i nostru Nu este lip s ii de interes, de ase­ rea dezba te rilo r pe bază de referate pregătite de stud enţi
dam entale ale econom iei noastre, cit si ceie m ai dinam ice menea, ca expunerea să dezvolte m ai ales acele idei în le­ este o tendinţă ce va căpăta, credem, dezvoltare. A ju tă m
a fla te întv-o schim bare m ai rapidă, m u n iţiile c a lita tiv e ce sa aprofundeze astfel stud enţii să gîndească m ai m u lt, să in tre mai adînc în
gătură cu care stud entul găseşte m ai p u ţin m a te ria l b ib lio ­
au avut şi continuă să aibă loc în econom ia noastră Cred mai m ulte d e ta lii ale problem elor, să-şi dezvolte gustul pen­
că am reu şii realizarea acestei in te n ţii. A m organizat, de grafic. tru studiu. R ăm îne insă în legătură cu aceasta o chestiune
pildă , o dezbatere in legătură cu ro lu l progresului tehnic Dezbaterea urm ăreşte cristalizare a problem elor, aborda­ de soluţionat, anum e : cum stim ulăm pe toţi stu d e n ţii să
in dezvoltarea bazei te h n icc-m a te ria lc a socialism ului. A lta rea m u ltila te ra lă şi adinciroa che stiun ilo r. Dc regulă însă, p a rticip e efe ctiv la dezbateri ? Poate că a r fi bine să dăm
dezbatere' a lo st concentrată asupra a cu m u lă rii, ra p o rtu lu i principalele idei cîlorva stud enţi po sib ilita te a să prezinte cile o la tu ră a re­
o p tim ce trebuit* să existe in tre fo n d u l dc consum şi fondul dezbaterile noastre insistă m ai m u lt asupra la tu rilo r m ai fe ra tu lu i în mod m ai adîneit. care să com pleteze ansam ­
de acum ulare în oezvoîtarea in lre g ii econom ii şi în rid ic a ­ spinoase, cum se spune, a acelora in care co n fu ziile pot a ­ b lu l de idei a l temei.
rea n iv e lu lu i de tra i a l po po rulu i pare m ai uşor. N.R. : S-ar putea ca şi aceasta să ajute, dai p rin c ip a lu l
Dezbaterea a reuşit in tr-u n mod con vin găto r sa com ­ Red. : Se pare că in sistaţi asupra necesităţii ca în sta b i­ este îm b u n ă tă ţire a m un cii de studiere. A dică pulem face
bată ideea, p o triv it căreia sporirea fo n d u lu i de acum ulare teoretice ? m ulte referate, dar dacă nu studiază tem einic to ţi stu d e n ţii,
ar duce la aplatizarea, dacă nu chiar la scăderea n iv e lu lu i lirea tem elor la care se fac e xp un eri să se ţină seama de particip area la dezbatere va fi slabă, n iv e lu l ei va fi scă­
de tra i. S tud enţii au arg um e ntat bine fa p tu l că p rin c ip a lu l vo lu m u l de m aterial b ib lio g ra fic la îndem îna s tu d e n ţilo r zut In această p riv in ţă noi facem apel la o rg a n iza ţiile de
in ap re cie rile ce se fac este de a vedea p crsp crliva , însem ­ C rite riu l nu ni se pare demn de lu a i in considerare în mod p a rtid care au studenţi, să-i a jute să se achite onora bil de
nătatea in te n s ific ă rii procesului de in d u stria liza re pentru exclusiv. Poate că a lte c rite rii să aibă întîielute. sarcina ce şi-au asum at-o de a studia, dar aceasta nu este
progresul în tre g ii v ie ţi, necesitatea m e n ţin e rii unor ritm u ri suficient. Cred ca şi catedrele trebuie să acorde o atenţie
rid ica te in creşterea produ cţiei in d u stria le şi m ai ales în I. Cuibac : Dc fa p t nici nu este sin g u ru l şi. as zice. nici mai m are acestei la tu ri. A r fi bine să existe In biblioteca
ra m u rile h o lă rîtoa re ale economiei. Aceasta osie, dc fapt, cel m ai im p o rta n t. De fapt. lu crîn d de ani ele zile in aces­ Gh. N. : In general, avem dezbateri bune în care trăsă­ ca b in e tu lu i mai m u lt m aterial de studiu, stu d e n ţii să fie
baza reală şi sănătoasă a creşterii v e n itu lu i naţional şi. im ­ te problem e, ne-am e d ifica t care teme se pretează sau la ca­ tură dom inantă este orientarea spre înţelegerea tezelor teo­ in v ita ţi să-l consulte L e cto rii, şefii de catedre să aibă un
p lic it, a n iv e lu lu i de tra i, lu cru su b lin ia t cu deosebită p ilie ­ re sînt necesare exp un eri. Un c rite riu a r fi cla rifica re a . Sînt retice în strînsă legătură cu practica construcţiei socialiste, contact mai siriu s cu ei.
re şi in docum entele C ongresului al X -lea al p a rtid u lu i. Ra­ lu c iu despre care am mai v o rb it aici F aptu l nu este de loc
p o rtu l în tre cele două fo n d u ri ale v e n itu lu i na ţional, deci. teme în care două sau m ai m ulte d e fin iri de fenom ene m erg su rp rin ză to r — aşa cum m ai spuneam — dacă avem în ve­ ★
are la rgi şi profunde im p lic a ţii economice, p o litice şi sociale, paralel. De pildă, d e finirea n o ţiu n ii de progres se în m ă n u n ­ dere că docum entele de p a rtid form ează axu l p rin cip a l al a c ti­
o pid e rn icâ in flu e n ţă asupra in lre g ii noastre de zvoltări. chează cu cea dc progres teh nic In lru c ît a existat tendinţa v ită ţii se cţiilo r u n iv e rs ită ţii. P rin urm are, orientarea este Toţi participanţii Io masa rotundă nu subliniat că în­
I. Cu ih a : : Acum , după a p a riţia Tezelor C o m ite tu lu i văţămintele ce se desprind dinli-un an de muncă consti­
de a fi confundate, aceasta avînd im p lic a ţii ele natură teore­ toarte bine d e fin ită . De aici însă pînă la m odul în care arată
C entral pentru Congresul al X -lea al p a n id u lu i şi a pro ie c­ o dezbatere este uneori o distantă Adică, dezbaterea începe I tuie pentru universitatea serală, pentru lectori, consul­
tu lu i D ire c tiv e lo r cu p riv ire la dezvoltarea econom iei n a ţio ­ tică, noi am s ta b ilit o temă care să lăm urească chestiunea. p rin lr-o discuţie cu caracter teoretic, se em it păreri, se face tanţi şi studenţi un bun preţios care trebuie folosit cu
nale. colectivele catedrelor noastre vo r avea o sarcină deose­ Un a lt c rite riu pleacă de la necesitatea de a a juta s tu ­ un schim b dc idei. care ţin de interpretarea unui fenom en pricepeie in pregătirea şi desfăşurarea noului an de
b ii de grea — aceea de a întocm i tc m a lic ile pentru noul an d e n ţii ca în cursul unui an să ia contact fie sub form a ex­ sau a ltu l, apoi se trece Ia ceea ce num im legătura cu prac­ studiu. Tezele Comitetului Central pentru Congresul al
de în vă ţă m in t. G reutatea constă în cuprinderea bogăţiei de p u n e rii, fie a dezbaterii cu toate tem ele program ei. tica. îm p ă rţire a aceasta nu este stereotipă, dar păstrează ce­ X-lea, Directivele Congresului privind dezvoltarea econo-
idei ce o conţin aceste docum ente de m are însem nătate D u­ va din ten din ţa de a distinge lu c ru rile . S naţionale pe anii 1971-1975 şi in perspectivă pun
}
pă întocm irea u n or proiecte de tem atici vom organiza o Red. : D a r stu d e n ţii ce preferă ? N.- K. : M ai avem incâ dcslule carenţe in realizarea unor la îndemînc celoi c t studiază un bogat material teoretic
am plă consultare a le c to rilo r şi stu d e n ţilo r pe ntru a asigura S.C. : M ie m i sc pare că le m a ticile sînt ju d icio s inloc- dezbateri fructuoase, p lin e de miez. consistente. Nu ştiu da­ | şi practic pentru instruire, o sursă inepuizabilă de ri-
o cuprindere cît m ai Imnâ a problem elor. m ile. e ch ilibra te . C onsider foarte im p o rta n t fa p tu l că ele v i­ că există vreun mod ideal, nu cred, de dezbatere, dar ştiu H dicare a nivelului politic şi ideologic, de cunoaştere apro-
Una d in ideile de bază care trebuie să ne călăuzească în zează in p rim u l rin d acum ularea de cunoştinţe teoretice, altceva, că în m ulte s itu a ţii se face o cursă rapidă spre S fundată a căilor şi metodelor concrete de făurire multila-
alcătuirea te m a tic ilo r este realizarea unei legă!uri organice practică. S im ţi cum din m om ent în m om ent discuţia se aba­ K terală şi deplină a socialismului in patria noastră.
care con stituie o arm ă puternică. M u lţi studenţi însă au pre­
ce există între docum entele C ongresului aî IX -le a şi C onfe­ le spre d ilu a re Ce vreau să spun : nu sînt pentru o ru p tu ră
fe rin ţă pentru prelegeri.
rin ţa N aţională, pe de o perle, şi cele ale C ongresului al categorică a discuţiei in două — pai'le teoretică şi parte
X -lca. ca expresie a unei o rie n tă ri uni lan* şi ferm e a p a rti­ N icclac Kău : A m u rm ă rii şi cu acest aspect şi am ob­ practică L u cru l acesla c şi greu. scolastic, şi nici prea u til.
d u lu i în abordarea p ro blem elor desăvârşirii construcţiei so­ servat că p re fe rin ţa m u lto ra este orien ta tă spre expuneri Am însă în vedere un a n um it mod de a face legătura te o ri­ Pagină realizată de
cialiste în ţara noastră. Dacă u rm ă rim frecvenţa la expuneri şi dezbateri vom ob­ ei de viata economică şi socială A ici este to iu l. Una este să IULIU HANKE,
1. Kutnş : Socotesc că tem atica cursu lu i construcţie de serva acest lucru. Expunerea, din pu nctul de vedere al stu­ te referi la aspectele m ajore ale construcţiei socialiste, la o- director adjunct al Cabinetului judeţeon de partid şi
p a rtid şi de sla t porto să fie încă îm bun ătăţită . $ tiu din ricntnrea p o litic ii economice a p a rtid u lu i şi a lta este en un­
practică fa p tu l că prob! l,e acestea ale o rg a n iză rii şi fu n c­ d e n tu lu i. este m ai comodă, nu-1 solicită prea m ult. In plus ţarea ciîorva chestiuni de o rd in practic care ţin de ..bucătă­ CORNEL ARM EA NU
ţio n ă rii organelor pute şi a d m in is tra ţie i de stat sînt mai ca îl a ju tă in studiu, lu cru care nu trebuie desconsiderai. ria m ă ru n tă ", să zic aşa, necaracterislică şi neconcludentă