Page 38 - Drumul_socialismului_1969_06

Pag. 3
„DRUMUL SOCIALISMULUI — JOI 12 IUNIE 1959

Sirius uniţi în jurul partidului Consecvent pe pozi­ Succese hunedo-

m alcrîa lă, vo r spori ca n lilă
ţile de îngrăşăm inte d u m ice
(Urmară din pog;>1) ţiile înfăptuirii de­ rene la Timişoara
şi substanţele pentru comba-
Icrea d ă u n ă to rilo r, vo r spori
suprafeţele care vo r li irig a ­
sâ se pună în discuţie a c tiv i­
te. asigurindu-se în acest fel pline a egalităţii între
tatea şi p o litica in te rnă şi ex-
productivităţi Icrnâ a a lto i p a rtide com u­ şi în flo rire a p a trie i noastre, Concursul cultural—artistic a! elevilor
recolte bogate
obţinerea de
N oul program de dezvoltare
niste, care nu sînt prezente
de
la co n sfătuire , nu este
natură sâ aplaneza dive rg e n ­ de rid ica re a Rom âniei socia­ naţiuni, între partide
liste pe noi trepte dc c iv iliz a ­ din licee şi şcoli profesionale
ţele existente, d im p o trivă , a ­ ţie şi progres, care va fi a­
ceasta co n trib u ie la adîncirca doptat de Congresul al X -lca
lor. Acest lu cru ne în tris te a ­ al p a rtid u lu i, uneşte lo t mai
(Urinar* din ppţ.1) ză strins poporul în ju ru l p a rti­ în cm c oameni dc ţoale n a ţio ­
A cum cîteva zile s-a desfă­
A preciez poziţia clară şi d u lu i Acest program în su fle ­ (Urmare din pag 1) n a lită ţile — ('gali in d re p tu ri şurat )a ’J’imişOiU a faza dc T e a tru lu i din T im işoara au
prezentat în p rim u l i înd
o
um il l .9(38 a creat p c n lm econom i,i ţâ rii cu 64,4 la sulă ferm ă exp rim ată de delegaţia ţeşte şi m obilizează pe foţi oa­ — muncesc cu riv n â pentru zonă a C oncursului « L iltu ial- surp rin ză to a re m a tu rita te şi o
în
în fă p tu ire a sn< ia lis n n ilu i
m ai u m ile bene ficii dccit în u ltim u l an al c in c in a lu lu i p a rtid u lu i nostru în cadrul m enii m u n cii în lu pta pentru m tis tic al e le v ilo r d in licee şi deosebită fine ţe estetică în
co n sfă tu irii. În tre g u l nostru în tă rire a continuă a p a triei, scumpa noastră patrie. Nu
precedent. în vă ţu lu i ,i m a rxist -lenin istă şcoli profesionale. D esfăşurată in te rp re ta re a d a n su rilo r şi a
popor, toti cei ce muncesc, pentru creşterea bună stă rii m ai departe, la m ine in b r i­
V o lu m u l m are de v a lo ri m ateriale create in ju d e ţu l La noi. in orice uzină, fab rici, in lr-o atm osferă de entuziasm einteeclor populare. Au fost
s p rijin ă această p o litică şi celor ce muncesc. gadă. şi la m ajoritate a b rig ă ­
nostru şi creşterea necontenită a eficien te i m uncii in pc ogoare, in m ine. această tineresc, întrecerea a c o n s ti­ eitevu fo rm a ţii şi c iţiv a in te r­
m ilitează cu entuziasm pen­ C o m un iştii, to ţi oam enii z ilo r de la m ina Aninoasa Iu
ritm u rile arătate a fost asigurat în p rin c ip a l de c lo r învăţătură este urm ată cu fe r ­ tu it un v e rita b il c rite riu dc p re ţi care nu sînt cu nim ic
tru a întîm p in a Congresul al m un cii din ţara noastră au n cază col la col. în arm onic
tu rile depuse de colectivele u n ită ţilo r econom ice şi de X -lca al p a rtid u lu i şi a X X V - m itate P olitica p a rtid u lu i deplină şi înţelegere, rom âni, apreciere a v a lo rilo r de acest mai prejos ca nivel faţă dc
l'aplu) că fi3.4 la sută dm sa la ria ţii ju d e ţu lu i activează a aniversare a e lib e ră rii pa­ înţeles câ, cu c il fiecare ţară nostru este îm brăţişată pen m aghiari, germ ani care. im iţi gen. s ta b ilit in tre fo rm a ţiile profe sio nişti, uneori m ai buni,
în ra m u rile din sfera producţiei m ateriale S au p ro ­ trie i de sub ju g u l fascist cu socialistă îşi sporeşte forţa sa tru câ apără interesele naţio a rtistice prezente din cin ci ju ­ m ai ales câ nu fost respectate
dus şi unele schim bă ri c a lita tiv e in stru ctu ra tic m u n ­ economică, arc un grad de sub idealul fă u ririi societăţii
noi succese în muncă A lă cu ltu ră şi c iv iliz a ţie tot mai nalc ale po po rulu i şi satisfa­ socialiste, extrag cărbune pen deţe ale ţâ rii : A rad. T im iş, ca ra cte risticile s tilis tic e ale
că care au in flu e n ţa i po zitiv eficien ţa num en A stfel,
îm i de între g u l popor, lu c ră ­ rid icat, o viaţă tot m ai îm ­ ce lupta -pentru egalitate na­ Iru nevoile econom ici n a ţio ­ B ih or, C araş-Sevcrin si H une­ zonelor, ale ju d e ţe lo r pc «are
a croseul m im â n d in g in e rilo r, te h n ic ie n ilo r si al cadre­
to rii ogoarelor îşi inte nsifică belşugată, cu n lît sporeşte nale. Cu to ţii ne dăn» adeziu­ doara. Aplauzele spectatorilor, fo rm a ţiile şi in te rp re ţii le-au
lo r de specialitate şi a scăzut personalul a u x ilia r şi ţională .Justeţea acestei p o li­
e fo rtu rile pentru a sm ulge pă- forţa dc a tra cţie a socialism u­ nea totală faţă de p o li­ e m o ţiile in te rp re ţilo r şi ale reprezentat.
fu n c ţio n a rii. tici este refle cta tă şi prîn în ­
m în tu h ii rod tot mai bogat. lu i şi îşi aduce c o n trib u ţia la tica in te rnă şi externă a su p o rte rilo r acestora p ă rin ţi — Ce nc p u te ţi spune de­
R e a liză rile o b ţin u te in aceşti tre i ani şi în prim ele 5 fiin ţa re a in ţara noastră a
In a n ii care vin. a g ricu ltu ra în tă rire a u n ită ţii şi coeziunii p a rtid u lu i şi g u ve rn u lu i. şi rude care au populai pinâ spre com portarea ju d e ţu lu i
lu n i din an ul in curs arată că în ju d e ţu l Hunedoara
noastră socialistă îşi va în tâ ­ m işcării com uniste şi m u n ci­ F ro n tu lu i U n ită ţii Socialiste Adeziunea noastră o m a ­ la refuz sala de spectacole, au H unedoara in ca d ru l acestei
există c o n d iţii pentru ca încă d in acest an să fie al in ­
ii §i lă rgi baza sa tchnico- toreşti inte rna ţiona le . nifestăm şi concretizăm deo­ su b lin ia t îm preună eu co n clu ­ c o n fru n tă ri 7
se nivelele prevăzute pentru am il 1971). ceea ce creea­
ză prem isele necesare p c n lm în fă p tu ire a sa rcin ilo r u r­ p o trivă , fie râ sîntem ro ­ z iile ju riu lu i ţin u ta în tre g ii — Judeţul H unedoara, cure
m âni. m ag hiari, germ ani sau m anifestări.
m ă to ru lu i cincinal. inglobeuzâ una d in tre cele
- Cum s-o născul oroşul nou. de dincolo ele alte n a ţio n a lită ţi. p rin Jud eţul Hunedoara s-a pre ­
Aşa cum prevăd D irectiv'ele C ongresului al X -lca al zentat «'ti un num ăr dc 274 dc mai im p o rta n te , dacă nu şi
l ’ .C.K.. perioada care urm ează se caracterizează p rin lr-o fÂÎLÂINI de Strei ? m unca perseverentă < e o de p a rtic ip a n ţi, elevi ai liceelor cea m ai im p o rla n lâ zonă d ia ­
sporire substanţială a e ficie n ţe i m un cii in toate do­ - Dezvoftoreo uzinei o determmot şi dez- punem in abiibnc. în scopul şi şco lilo r noastre p ro fe sio na­ lectală fo lclo rică din întreaga
m e n iile de a ctivita te . Va tre b u i ca p rin lr-o organizare voltoreo locolitoţii. Ascensiuneo pe verticala în d e p lin irii e xe m p la ri' a sar­ ţara. s-a prezentat în mod
dinamicii industriale se rellectă, în drumul le. re a lizin d pe lingă •> bună
m ai bună n m un cii, cu acelaşi volum de fo n d u ri fixe c in ilo r Irasate dc p a rtid , a a n ­ deosebit
spre confort şi bunăstore, pe verticala pre- impresie* şi un num ăr a p re ­
şi forţă dc muncă să se realizeze va lo ri m u lt m ai gajam entelor asum ate în in An» găsit in p rim u l lin d
m ari dccit în perioadele precedente. V olum u l a cu m u ­ eyssfflMEemi locerilor sociole. Şi nicăieri parco nu avem cia b il (Ir d is tin c ţii si pre m ii pregătirea extrem dc co n şii-
lă rilo r raportate la e fo rtu rile m aterialo şi de muncă 0 delimitore moi doro. o definire moi preg lim p in a re a C ongresului al A stfe l, s-au c a lific a t pentru
nonto. o celor două loturi. Revenim lo imo- incionsâ lJi cgâ i irea şi n iv e ­
ale socielnţ ii vor fi în această perioadă superioare ce­ X -le a al P.C.R şi a aniversa faza rep ublicană : fo rm a ţia de
gineo de lo început: pe de o porte uzina, dind lu l in te rp re ţilo r la această
lo r rea li za le pinâ in prezent. r ii e lib e ra ţii pa triei. dansuri a L ice u lu i pedagogic
producţie o uzinei so înjumuloţeşte. epure vigocire Şi vitalitate oraşului vechi, pe de ştachetă, oare dacă sc c o n ti­
P cnfru ju d e ţu l Hunedoara se prevede in v iito ru l din Deva. solista dc m uzică
şoinojul 'ii onii crizei economice din 1929­ alto porte oroşul nou, ridicot din temelii, de nuă de aici. se vor putea o b ­
cincinal o creştere însemnată a vo lu m u lu i producţiei populară Stanca M ariana, de
1933, metalurgicii din Colon, conduşi de co­ la aceeaşi cotă zero de Io care s-o plecat ţine rezultate surpiinz«ntoare
globale in d u stria le , din care peste 75 la sută se va rea­ munişti. erau unele din detaşamentele cele şi lo Udconi. Şi noul mai înseamnă Io Călon Iu L ice u l din S im cria. solistul la m a rile c o m p e tiţii re p u b li­
liza pe seama s p o ririi p ro d u c tiv ită ţii m u n cii cu 27.fî moi bine orgonbate ale closeî muncitoare. aproape 1 000 aportomenle cu grod ridicol RADIO in s fru in c n fis f de m uzică popu­ cane ale tin e re lu lu i ; am gă­
la sută in 1975, ia r piuă in 1980 cu m in im u m -IU la sulă. lară la flu ie r. Dicu loan. dc
— Au fost onii luptei, oi călini revoluţio- de confort, două şcoli cu 16 săli de closă. sit. dc asemenea, râ a fost
P ro d u ctivita te a prevăzută pentru anul 1975 este cu la (im p u i şcolar m in ie r din l*u-
nore... dintre core uno e liceu, o şcoală profesio­ PROGKAJVIUL 1 ; 3.30 Ju rn a l respectat acel stil autentic ul
la sută mai m are decit cea realizată în 1965. — Şi ou venit onii impeluoşi ai construcţiei nală şi o şcoolă serolă de moiştri, un com­ agrar. BuleiJn a m u ^a c te o ro lo - peni ca şi colegul său. poves­ lo cu lu i şi că tot ceea re s-u
Realizarea acestor sarcini presupune in p rim u l rin d socialiste. Forţele descoUişote ele poporului, plex al cooperaţiei meşteşugăreşti, un spitol g:c ; (î.Ui—D.JJ iVlucivu ţii actudU- tito ru l a rlis lic C h irilă Hic făcu i a fost bine pre gă tit, cu
la ţi ; a,30 UUâ lim b ii
rom ane ;
o organizare m ai bună a m un cii din partea tu tu ro r conduse cu înţelepciune de parlid, ou înce­ cu moi multe secţii etc. De instrucţia şi edu- lu.JO A n u u m p u riie in m uzica co­ S-au m ai cla sifica t pc lo curi gust. nu s-a in lre c u t n ică ie ri
u n ită ţilo r economice şi o m obilizare integrală a rezer­ put moreciţo epopee o edificării socialiste. coţio fiilor siderurgiştilor se ocupă aproope rala ; 1M5 LMn lA rilc socialisto ; fruntaşe, fură a mai p a rticip a m ăsura în ceea ce priveşte
velor in te rn e existente încă în în tre p rin d e rile noas­ Vechea aşezare muncitorească de pe Strei o 70 de cadre didoctice cu pregătire superi­ iL.or» P rogram in te rp re ta i do o r­ la faza republicană. corul lungim ea d a n su rilo r sau a ta ­
tre. mbot In cea de-o doua tinereţe Furnalul nr. oară. chestra snlU unicii u C onscrvaiu- „M a d rig a l" al L ice u lu i „Ucec- ra fu rilo r prezentate şi nu pot
P orum bescu" ;
„C ip rla n
i u Iiu
O analiză succintă a re a liz ă rilo r dm prim ele 5 lu n i 2. silozul şi depozitul de minereu, rezervorul Bunăstoreo a devenit un atribut curent. 12.u0 M e lo d ii cic A lois H unig şi bnt" din Deva corul L ice u lu i d c rît să fiu m u lţu m it şi sâ fe ­
ale a n ului în curs evidenţiază numeroase rezerve şi de 4 000 mc opă pentru furnolc, gazometrul Să omintim numoi citevo amănunte : prîn Paul U rm uzcscu ; 12.Ju (m ilu ire pedagogic din Deva şi g ru pu l lic it rep re ze n ta n ţii H unedoa­
p o s ib ililă li care, v a lo rific a re de plin, pol conduce la de 10 000 mc, pompele Crişeni cu o capoci- cele 45 unităţi comerciale se vind onual cu m elodia popularA şi in te rp re ­ vocal al aceluiaşi liceu, so lis­ rei.
tu l proterru ; ÎÎUJU H a d io ju rn a l ;
sporirea p ro d u c tiv ită ţii, la creşterea eficienţei m uncii lole de 1000 mc pe oră, turnul de răcire a mărfuri în valoare de oproope 60 milioone 13,10 A v a n p ro n iie iă cotid ia na ; ta de m uzică populară f.uca' i
P roducţia globală in d u stria lă p la n ifica tă pentru aceas­ apei, noul triaj. 35 km dc linii ferate, staţia lei ; există în Călon peste 2 500 aparate de 13,3.5 O rchestra Sorgiu M ulagam - A drian a, dc la Liceul „A ui<'l — Care eslc părerea dum nea­
tă perioadă a fost depăşită cu 54.4 m ilioane Ici. C F R. Călon-Băi şi sloţio de gronulorc o rodio şi televizoore. s ou construit în ultimii L«a ; l l . 10 E m isiune 11 icra râ pen­ V la icu " din O râşlio !n plus voastră despic corul „M a d ri­
în c o n d iţiile u tiliz ă rii un ui num ăr (ic sa la ria ţi mai :gurei smt obiectivele dale in funcţiune în ani peste 300 case individuale etc. Stolul o tru şcolari : 15.30 Cum po/.noi ul ta ra fu l C ru p u lu i şcolar cncr- g a l". fo rm a ţie în liln ită nu
sâ p tâ n iin ii : 10 OU
U a d lo ju rn u l ;
: cu 721 decil ccl p la n ific a t, coca ce însemnează că primul cincinal. Ritmul este debordant - in alocat in ultimii 4 oni peste 10 milioone lei 15.30 Cc o nou in Judeţul nos­ gclic Deva şi fan fa ra C ru p u ­ prea des in cadrul concursu­
ca ga depăşire s a realizat pc scama creşterii pro- numai ciţiva ani s-a creat o boză motericilă pentru cheltuieli sociole, reprezentind con-' tru? — Sălaj ; 17.00 A n icn n ti­ lu i şcolar m in ie r din Luptau. rilo r şcolare ?
tiv ilă ţii m un cii. ce a permis realizarea in 1955 o unei pro­ strucţii de locuinţe şi drumuri, fonduri pentru n e re lu lu i ; 17.23 Concert lo lc lo - Fslc d e -a ju n v credem , pentru — Socotesc corul „M a d ri­
lu jo rita te n în tre p rin d e rilo r din judeţ s-au prcocu- ducţii globolc industriale de aproape 83 mi asistenţă sonitoră şi învăţomint. r»c : 18.10 P rog ram u l p a rtid u lu i ilu stra re a acestor succese, sâ gal". a lit p rin felu l ru m a
— p ro g ra m u l nostru : 18.30 Va-
perm anent (le asigurarea c o n d iţiilo r necesare pen lioone Ici — de oproope potru ori mei marc - Poote de oceea Călonul pore un oraş rio iu ţi m uzicale ; 13.00 Cazma ra ­ redăm num ai o parte din in ­ c in la l. c it p rin insâşi e xiste n ­
sporirea eficienţei m un cii reuşind să obţină in a co cea o anului 1948 Mico uzină din Colon de vis. dio : 10 20 S.'ipiăm îna un ul me­ te rviu ] ce ne a fost acordat ţa Iui în lr-o şroalâ. o preocu­
te 5 lu ni depăşiri substanţiale ale s a rcin ilo r plani- devine o puternică unitate siderurgică. Sus, - Un oroş in care visele se împlinesc, a- lom an : 20.05 Tableta dc scară dc m uzicologul Gh. Sbîrcoa. pare d in tre (e le m ai nobile
de Edgar Pupii : 20,IU In ie rp rc ll
ite A slle l. I M. Deva a depăşit p ro d u c iiv ita ie u p la ­ pe plaloul dc Io Strei, sc conturează viito­ cc lc b n — K tn i Bort» : 20.3(1 E m i­ după încheierea acestei m ani care duce în tr-a d e vâ r la m u ­
rul oraş nou. şezind punţi spre olte vise, moi cuteîătoore,
cată cu 5 3 la sulă. I M Ţebea cu 3.1) la sola. Hu­ mol frumoase. Animoţî de prevederile pro­ nesciana ; 20.33 P entru m agneiu- Testări : zical izarea tin e re lu lu i. îi fo r­
rta ra B aiu cu 3.1 l.i sulă. C.C.V.,1. cu 25 la sulă — Visele devin inlăptuiri... fnn ul tlu m n ca vo csli A ; 21.20 Re­ mează gustul şi îl face pc v i­
iectului de Directive ole Congresului ol X-leo „A m in p rim u l lin d im p re ­
I M. Hunedoara cu 2.2 la suia. Nn poale fi lrecul — Şi mlăpluirile nasc alte înfăptuiri, Inlr-o 01 P.C.R . de întrecerea desfăşurată în cin- vista sln g A rrlo r : 21.35 S port : sia şi convingere,1 câ aceste ito r mai exigent, pentru m u ­
23,00
21.45 R e vu ia şlagă relo r ;
i cu vederea nici fa p tu l că unele in lrc p rin d e ri cum succesiune c'clîeă, determinote de o dezvol- steo aniversării celor 25 de oni de lo elibo- R a d io ju rn a l ; 22.20 Rom anţe ; m an ifestări cu caracter de zica bună pe ntru m an ifestă­
I M Barza. I F Haţeg. 1 F. Petroşani şi Ind ustria lore dinamică iără precedent, loto nouo in- rore, siderurgiştii dm Călon îşi modernizeoză I" IU C ălătorie m uzicală : 0.03— concurs, cu caracter ro m p e ti- rile de artă serioasă
dă din Hunedoara nu şi-au realizat sarcinile plani stolaţie româncoscă de cocs fluidizat ; turnă continuu uzino, obţin noi succese in creşte­ 5.00 Estrada no clu rnă .
S-a prezentat a d m ira b il, eu
PR O G R AM U L II : 7.00 R adio­
le. (Iim in u în d re a liză rile pc ansam blul ju d e ţu lu i lorio de lontă o fost reconstruită si extinsă : rea producţiei şi de2voltareo sociol culturală ju rn a l ; 7.45 MuzlcA pnpulnrA ; ţion al au o foarte m arc im ­ n u a n ţă ri de o deosebită fin e ­
portanţă p c n lm
dezvolţarea
r/.ervc insem nate încă n c v a lo rilic n lc p sn lru spori- n apărut o staţie experimentală de cocs bri­ a oroşului, înscriind străvechea lor uzină pe R,io T o i în a in te : R.2S Concert s im ţu lu i estetic, sim ţu lu i de ţe şi in acel s til ra re osie a-
eficienţei există în dom eniul fo lo s irii optim e a chete. cenlroia termoelectrică, otelicrul me­ traiectoria continuei creşteri materiale şi spi­ Paul C onslanllnescu ; OKI Curs m uncă in colectiv şi de re la ­ tif dc greu de însuşit de tin e ­
.ci di' num că şi a fo n d u lu i de tim p- Indicele du lo- canic şi ohcle In perimetrul uzinei, noul le rituale. a progresului şi a bunăstării pe po- de lim ba rus5 : 0..70 C in te re rle ţie cu p u b licu l al tin e re lu lu i ret şi eu toate acestea s tilu l a
re a fo n d u lu i de dm p m axim dispo nib il a scăzut intimpină Li liecoic pos. Futnolele se încorcă mîntul României socioliste. Gh. Coslinescu ; 9.43 Opera nostru.
..BasUen şi U aslien nc" de M o-
la 94.1) la suta în anul trecui la 9 )4 la sulă in a- mecanic, vestita „bor.ibo de sport fontă" y.art ; 10.30 M u zicie n i ro m âni de fost respectat in c it nc-a ca p ­
an. da to riu i creşterii absenţelor ncm o liva ie şi n este inlocu:‘ă. dc asemenea, de agregate DIALOG' IN POST-SCRIPTUM : nzi. desDrc m u zicie n i ro m âni dc Cele cinci ju deţe pc care tiv a i pc to ţi şi nc-a in cîn ta l*.
r pierd eri de lim p. mecanice Călonul îşi extinde şi diversifică — Undo pomi poposi cu urmă- ie r i: li.oo M e lo dii ...m e lo d ii; le-am văzut dcsfâsurîndu-sc
produclio, devenind o imporlonlă întreprin­ turul „colocviu" ? 1L.I5 S olişti do m uzieft popu- tim p dc două zile pe scena Prob TI8ERIU BORDAN
lobi hznrea cadrelor, perm anentizarea lor pe lo c u ri­ Im â : n ,3i) L e ctu ri lite ra re ; 11.45
le muncă sînt co n d iţii de seamă pentru realizarea dere exportatoare. — Pc aproape la Hafeg. C tntfl corul F ila rm o n ic ii ..Bana­
r p ro d u c tiv ită ţi in continuă creştere. O mare nuş- tu l" ; 12.0.7 A va n p re m ie ra m tirit-
anâ : 12 45 C oncert de prinz. :
.* a cadrelor conduce in toate cazurile la pierderi 13.30 Pagini din op erele ; 14.03
im p. risipă dc energie şi la realizarea unor rân du­ M in ia tu ri in stru m e n ta le : 14.10
ite scăzute Din păcaio. problem a asigu răm unor M uztcâ p o p u la rii din M oldova : Artiştii amatori
liţii de muncă şi viaţă optim e care să stabilizeze C I N E M A Tabere infercooperatiste 14.30 M uzică uşonrâ ; 15 00 M o­
ic ilu rii nu a fost încă rezolvată de luate in tre p rin - m ent ş tiin ţific : 15 07 P agini din
opere : 1S..M
arMsUdul
F,str«da
le şi 1.1 toaie locurile dc muncă. Num ai in u n ilă ţi pentru pâşunatul animalelor a m a io r : 10.0(1 R n d lo h irn n l : IR 2(1 de la „Solidaritatea1*
lulustritd republicane in aceasiă perioadă s-au a n ­ t i! ’ VA : In um bra c n liiitu i T,e.\lconu1 c o m p o z ito rilo r ro ­
, _ il peste- 16 2-ifl noi salaria ţi, ceea ce reprezinia 23 3 U in c ,iu ti,ig ra fu l „P a tria ") ; Umn- m âni : 17 00 M îin e in e m isiu n ile
b iv (,,.n ia “ ) : S ÎM IJ IIA : Kis- Numeroase u n ită ţi a g ri­ Hunedoarei, caic au adus m uzlenle ; 17 03 C oncertul pen­
la sulă din c le i I iveli* u tiliza te pentru realizarea p la ­ fui-sa* i»ti!Mi‘ru ‘i („.M ureşul") : HftJ- cole din ju d e ţu l nostru in - îii aceste tabere aproape tru pian st orchestră de M lcha-'t Pentru cooperatorii m cf/e - porifii dc fruntaşi între ar
nului. Aceasta însemnează că aproape un sfert din V i .JO A iîA : l a n ;i5 a ila ! („i-'ia- 1 rep rim ) a cţiu n i eficiente 901) anim ale tinere, au creai T ip p e t : 10.00 o m elodie pe n- şur/or/ din judeţ s-a încheiat lişlii a u ia fo n cooperatori.
m u n cito ri au la actualele locuri de num că o exp erien­ ra r.v ) : P iia (u l negru („S i­ p c n fn i fu ra ja re a a n im a le ­ dresa (luin nea vonslrâ : 18.30 Curs de jutlin timp /o :o iudepamă Acum, cind sc cunoaşte
ci».'. ... g»»Liil:) : CALA.» : liu .n .i c o n d iţii optim e pe ntru în ­
ţă şi e vechim e mai nucă de 5 luni Fenom enul est'1 lor pc (ini)) dc vară. Pe pă­ de lim ba rusâ : IR 50 M e lo dii a relui dc al IX leu concurs formaţia cea mai hună, se
• In mama <.,ll lu m e ") ; PF. fU O - g rijire a atonlâ şi fu ra ja ­ po pulare : Ifl OO Piese corale de
cit se poate de dăunător. De aceea sc cerc grabnic li S.VN1 : l-i- nr(U<'> Ş oim ulu i („7 şunile special am enajate la rea raţio na lă. Păşunatuf se C nrn pllu Meres : |0 in C o n vo rb i­ al artiştilor amatori. In în­ cuvine a face conosnitc şi
chid.nt sau m ăcar redus la o lim ită nedaunătoai e N oii-m bi i»*- ) ; Casa m am ei noas- rile de toi : 20 io M uzlcâ uşon- trece rea dintre formaţiile ar numele ciiorva dintre aceşti
ii a i.,K i\>i.|?lira j ; LLPKN 'I : B oriu. Nâtlâşfie şi P lnşlina face sistem atic pe tarlale.
C a n tită ţi însem nate dc muncă sc irosesc cu fa b rica ­ dc lingă Pui. s-au o rg a n i­ râ : 20 30 C oncertul pe ntru m-- listicc ale rnopa alicelor anonimi ai scenei (are au
V rom uri* ir.' lu iia lr la S;»evsiiri D a to rita e fe ctu ării la tim p ehestrA de ro a r de de Ton r>t»n»i-
rea unor produse de calitate nccorcspunzătoarc. caia* („C u ltu ra l"» : LO .N L A : K x|>rrrxul zai tabere in tcrco o p cra lislc a tu tu ro r lu c ră rilo r dc m - ireseu : 2i.nn B u le iin de ş tiri ; meşteşugăreşti din judeţ, cea dejnis multe strădanii, mult
se declasează sau se dau la rebuturi. In aceste 5 luni ro lu lu i in ie i von Ity a ii („M in e ­ pentru pâşunatul de vară Ire ţin e re şi fe rtiliz a re , pe a- ?t .05 Fonol'-ea de nu«- : 22 00 M u- a cooperativei „Solidaritatea" suflet in cucerirea locului l.
in du stria a în reg istrai reb u tu ri de 33,7 m ilioane lei ru l") : C abuîina — s e :i:*:* I şi 7leâ uşoarâ : ?? 20 M io rim : 23 05 (lin Deva n cucerit un bine­
R ( \t> ;i*in h iir") : .V riN 'J V- a v iţe lc lo r <lc prăsită. ccstc păşuni sc estimează Ei 5e numesc: Virqinia Pă­
ceea ce însemnează că luată munca depusă pentru a­ M a ri m u zicie ni fnirrp»-e»ind el- meritai loc mli» şi dreptul
S A : iM loaPT-i»1 ! („M u n rim - a se realiza in vara aceas-^ e«m i to le o rslp • 23 45 l^lnlodii li­ curar, Marin Anf/hclina, Tra-
cestea nu a avut nici un efect. ,a lost irosită Inia deci i «■ ;«■") ; P \R O ‘,r- \ l : .Irn ia . Colo 21 cooperative a g ri­ ta o producţie dc 15 000— dc a participa la fa?n inter­
o rezervă care. in c o n d iţiile ju d e ţu lu i nostru, dacă ar rik a si Isalinşa (..E nergia") : cole de producţie din zo­ rice : 24 no ..Carlea o rg ii". judeţeană a concursului. iun t-ăcăluş, Cornelia Mihuţ,
li va lo rifica m a: putea aduce însemnate spo ruri iile PFTIM LA : D ru m u l spre Saturn nele O râşlicî. H aţegului şi 20 000 hg masă verde fa Zece perechi dc (lansatori. Aurelia Hota, Mikai Rusu,
producţiei .şi ale eficienţei m uncii depuse — scria I şi SfirşM ul S a tu rn u lu i hectar. 7 solişti vocali dc muzica M inodora Dărăşlca n. Vcr-
— seria n („M u n riln i‘tîs<i") ; ninica ttomoşan, Cornelia
Factorii care conduc la creşterea eficienţei m uncii şi V IU .CAN : Xina in n u r vin peş­ Mica publicitate populară şi uşoară Ş( o loi-
rezervele interne rx is 'e n ic in u n ită ţile economice sini tii (..M n n riln ro 'ii’") ; LIRICA N I : <iadă dc aqiiatie au muncit Uulşan şi Li viu lordachc.
m u lt mai m ulte decîl cele enum erate Fără îndoială Muma x i I* („7 N .tim n b rir-) : O- Fond de p re m ii: 390 972 Vind maşină cusul ciim ar cu toată rivna şi clanul li La faza interjudeţeană ce
U '.îŞ riE : PuiiX ziua. rtinicsâ PRONOEXPRES
câ com itetele de direcţie, specialiştii din u n ită ţile eco­ lei cilindru sc va desfăşura la Arad Ic
i..P a tria ") ; T n i rup»' m inu ne stare de functionore ncrc.sc vreme de mai multe
nom ice se vor m obiliza în id en tificarea şi v a lo rific a ­ (..l'la lA r.V ) ; C E O A C IU l!A I : bună. luni pcni.ru cucerirea acestei dorim mult. succes.
rea lu lu io r rezervelor cxistenle realizîndu-se pe a- T i“ U anu-ntul unul pasă ; 1!A- R ezultatele concursului E x li agerea a II-a : 44. 27, Neag Vichenţi Dobra
coasla baza în perioadele urmăloaiCM) eficienţă a m u n ­ ŢKC. : Ralls M o v rr-n l galben clin 11 iu n ie 1969 :
............. : PRAD : M nrinnu. 14, 42. 25. IR, 38.
co in continuă creştere, la n iv e lu l p o s ib ilită ţilo r şi al
.lin ii rv;.S-S (,.Strana vnşlp'*) ;
ce rinţelor econom iei naţionale. C îI:R A lîA R Z A : 1'lliim M vu lrvm t E xtragerea I : 14, 25, 22, Fond de p re m ii 31!) 067
(.„M inerul'') ; ILTA ; F o .lilinarrşil- 42, 16, 26.
la (..Lum in a''). lei. Spectacolele Operei
Sezonul
turistic Turneul e ra lu i ce­ romane din Cluj la Deva
‘Tradifiu instauraţii şi re.<-
mmmam hoslovac „Klurisky“ pcclatu (Ic colectivul Operei eel.nşi timp, al tuturor valen­ unor .spectacole deja cunos­
ţelor cintareţ-actur.
să-şi
cute, pentru a reuşi
române din Cluj in a pre­
persouaiilatea şi
sublinieze
nemuritoarea
„T raviala",
zenta o scrie dc spectacole Operă a lui Venii (minus să ofere ineditul „operei" in
nunţ ce sl im r s lr m irarea şi (deşi puţine ta num ăr, din ])uatc scenografia prea baro­ măsura in care clasicitatea
p o fta : „l ’lieba b” s |H iia lil.ile ;i Soseşte lo Deva Incepind sc|e şi bună dispoziţie, in fo­ păcate) suh forma unui qu- că a stilului din prima ju­ şi conservatorismul unor ast­
r asei Dar em il faci comandă, de inîinc, sub cupola ridicată ia spectatorilor din toată !u- asislaqiuni in oraşul Deva, mătate a secolului al X IX fel dc lucrări ii puicau p e r­
răspunsul osp ă ta rilo r o lim p e ­ în foţo stodionului, un colec­ meo, co ş»/o celor din Romă- este unul din evenimentele le.a) s-a dovedit, prin cele mite. Pcnlm realizarea aces­
de si smeer : „N u avem rho- tiv de artişti consocraţi, purtă­ nia, unde a moi (ost de citevo artistice ce trebuie căldu­ două distribuţii (Violeta — tui acord general trebuie fe ­
bah" Cauza ? Instalaţia de tori si continuatori oi uneio ori în turneele sole. ros salutate. Cu alit mai Margareta Finăteanu şi A- licitat. Nu mai p u ţin Mugur
preparare a acestei delicioase din cele moi glonoose tradiţii Programul său este a*ol pc mult cu cit, pc limjă opera netu Criza ; G’erm out — llugdan, regizorul, operei „Don
m in că ri nu a fost dotată eu de acest gen din lume, se vor 0 adevărată porodă o valori­ de larqă circulaţie, care i/i- Constantin Zaharia şi Ale­ P a s q u a le c a r e şi el a fost
intrece în a ne demonstra mo Umpină şi deschide fiustul
toate c ric necesare. lor dm core cu greu te poţi xandru llacolfa, laureat al solicitat in n ale<ie calea in­
iestrio unei profesiuni core în­ opri doar osupro cîtorvo ; dre- marelui public pentru o m u ­ premiului de stal), a în tru n i tre tradiţional şi novaţi)1-,
totdeauna o (ost delimitată în­ sojul leilor şi tigrilor, al lui zică dc calitate, dc data a mai ales atunci cind libretul
Unităţi slab tre verticalele curajului şi iste­ Emil Sames, jocul cu moartea (casta s-a încercat să sc sa­ clem entele unor in te g ră ri şi partitura tentează at.il dc
ţimii Circul „Kludsky" inseam in cupola circului ol lui Hedo, tisfacă şi exiqcntclc unor perfecte in. amhianfa j)arti- mult în manifestarea opţiu­
turii generale, cvilind peri­
aprovizionate nă începuturile unui more circ cascadele de ris provocate de pasionaţi şi cunoscători ai colul unei interpretări prea nii către o detaşare ironică
cehoslovac, poole printre cele cei cinci Sombo-clowni muzi­ iicnului. Din păcate, nu în­
mai mari din lume. şi lotci romantice, care dc multe ori cit mai depănată dc stilul
V itrin a frig o rific ă a reslau- cali sau iloritaleo provocotă totdeauna „atmosfera (Ic. tur­ alunecă spre desuet şi. care clasic.
nm t.ului „P erla C nsuJui" d in deosebit la geneză de cele de cei cinci cimponzei (dresaj neu“ a reuşit să fie ini aiu­ te imjiicdică să asigu ri d u ra ­ De remarcat in general
lira d prezenta con sum a to rilo r lai te manejuri similare. Circul 01 celor doi Mlcăk), ca să nu rată, împletind câteodată asit-
„Kludsky" înseomnă arborele bilita te a unor cre a ţii solisti­ este omogenitatea acestor
in ziua c o n tro lu lu i doar c io ­ moi vorbim de gratia execuţiei pra prezentării S})cctacnlului
genealogic af unui neom core dresurii de cai sau o ineditu­ ce dc operă. spectacole fără scăderile obiş
colată şi. rcapă verde ! B u ­ in adcLnrata lui valoare.
Aspect din spectacol a început de lo un biet pâpu lui în drcsojul liber ol cămi­ Ne am obişnuit ca întot­ unite, datorită personalităţii
fetiera -sc plingea râ nu u v in ­ 'J'urncul O pere) române din
şor şi donsotor pe sîrmo din lelor. lomelor si zebrelor, reo- deauna, iu fata operei „Lu­ unor inlcrpreti caic prin po
ciul nim ic in ziua respectivă. Cluj a prezentat patru spec­
Boemio de Sud şi core o sfir- lizote de C. Smaha sau de vir­ cia (le. Lammcnnoor" să în­ sibiliiătilc şi valorile lor se
Sâ recunoaştem : e in lr ade­ tacole dintre care „Don
şit cu un speetocol pe trei tuozitatea şi curajul lui Wolt- cercăm 1 sentimentul unui detaşează aproape mai tot­
văr peste p u te rile o m u lu i să-i Pasqualea dc G Donizctli Şt
20,10 ScnrA dc oprir.A ; manejuri, unite in finol, şi pe son la trapezul de bolons. examen dificil, pc care in­ deauna de intreg ansamblul
'o n v in g i pc tu riş ti <â ceapa 21.4U A vanp rem ie ra ; core evoluou simulton 24 de Trebuie subliniată în mod deo­ „Tractata" de G. Venii s-au terpreta ei — Sara Ihiciu iu O notă re m a rcab ilă pc caic
verde sc poale lua cu ciocola­ 22,2.'» G rapa fc m rll — (Hm rr.v bucurat dc un real succes. i-o acordăm Operei române
li/,-H ac ic lc v lz ilin c a Ul- elefanţi Circul „Kludsky" sim­ sebit coloristico porii turn mu­ cazul nostru — trebuie să-l
tă sau invers ! „Don Pasquale" tiiiicşte mai
Coslax A ; bolizează cele 35 de steaguri zicale o întregului spectacol susţină dc fiecare dată in din Cluj şi datorită căreia
A lic bufele, p rin tre ra re ce­ 22,50 A rte frum oase ; noţîonole. care reprezentou ofloto sub baghete şefului de presus de orice jn in m uzica fa(a unui public, re aştcaj)tă s-a impus, printre primele
le clin V cţcl. M in tia. V âlisoa- 23,05 C unfesnini liri« c lin iişo - numărul o tot otiteo naţionali­ orchestră Jiri Şkordo. precum sa p/inri dc inspiraţie şi co colective ale teatrelor muzi­
ra nu puteau servi nici o gus­ ic n c ; tăţi ole artiştilor core evoluau şi regio plină de personalita­ lorii, ale curci arii simple şi să dea viată unei creaţii,
23.20 F ilm u l ilo cu n icn ta r „N 'a - rare prin dificultăţile şi sus­ cale care au reuşit această
tare. c il de m ică ia r la bu fe­ vîi Quecn JOisnbcih II" ; in ocetoşi ptogrom. Circul te o lui Ludele Kovanda Ţoa­ uşor dc rclinut, m ai mult ceptibilităţile ci interpretative performantă iu ţnru. Cu alit
tu l din Totc.şti şi la chioşcul 23,35 T e le ju rn a lu l ilc n o a p ir. „Kludsky" reprezintă oceo po le acestea sc petrec sub egi­ dccit orclicst rafia şi acompa­ mai mult, cu cit acest lucru
din parcul com unei Pui nu se săre Phoenix core. renoseîn- da circului „Kludsky” . care-j in niamentul recitativelor, de­ o solicită la maximum. Exa­ i-ar fi fost uşor de realizat
menul de dala aceasta a fost
gâ ea absolut nim ic (le-ale gu­ du-sc din cenuşo dezostrului numai trei luni de zile de tur­ monstrează talentul compozi­ trecut cu brio. Sara Bueiu a in detrimentul unei omoge­
Mi.Dii Lim ba cerni ană ;
rii N ici p lin e cel puţin ! ]Q,:in P entru elevi. C onsu lta ţii b» V R E M E A fmoncior ol o ,1ulul 1934, o su- neu prin ţoro noostro, a fost torului. Hucurindu-se dc o arul succes datorită vocii nităţi artistice şi muzicala
Sezonul tu ris tic a in tra i in i liim ir (i I.im i X II) ; provieţuil. pentru co să se ri­ vizionot de peste un sfert dc distribuţie de calitate. — Ion sale frumos lucrate şi. inter­ a întregului colectiv. A-
toate d re p tu rile . Sc m ai pot 11,no Ce a(i ilm i s.A resT.dc|i 7 PENTRU 24 ORE dice şi să străluceoscă în slo­ milion dc spectatori. O cifră Ihlrescu in Don Pas(iunle pretării dramatice a unui ecasta nu înseamnă că resur­
„ ililir r h n liiit lu l in g in e ru lu i
corecta n e ajunsu rile .semnala­ iul socialist cehoslovac pe cel demnă de rcnumele Şi succe­ Mireille Constantinrscu in
(Ja rin " ; Vrem e srbim bfU nan* n i re ­ rol destul de pretenţios în sele personalităţilor sale pof
te ? K chiar necesar. Dar n u ­ 17,'JO U u lrlm tir ş iirî ; n ii te m p o ra r poros. Izolai in moi înoll catarg al circului sul său, care i-o dorim să şi-o Nnrina. Marius Tniiculcscu această pric ini a.
mai p rin luarea unor m ăsuri 17.33 Povesira lu i C u jia işp r ; cursul n m ir/.ii 'o r r.Mtva a- noţionol Şi in tine, circul rotunjească tot mai mult. spre in doctorul Mafntcsta. sper fi eonlesinlc sau sint departe
17.31) Lim ba rusă- Lecţia Cli ; vursc de ploaie însoţite locul „Kludsky" reprezintă voinţo de salisfocfia unanimă o întregu­ Regia lui Viorcl Gambnşiu
urgente si energice. p rin lr-o meniul s-a impus prin exi- dc a da m axim um din posi­
1H.1S S u iilio u t p io n ie rilo r ; dc descilrrA n rlrc t rir«-. V iu lu i in „l.uria dc Iam mormânt "
preocupare m ajoră a tu tu ro r IR.45 Un in ir r p r r l in ilrrt^a ;il \a stifla slal» pinA la p o triv ii a reînvia tomna i»umclui oces- lui pul'uc dm taro noastră. <icn(a unui pen — opera huj- bilităţile lor.
lu c ră to rilo r tlin com erţ, a fa r- rinl* i1 ii 1 ii i n u ild o v riirs c 1 N i,u - (Im vest. jM iiu m rlr vu:“ f « cu­ luio prin prezentarea unei fă — rare rumtne destul de ea şi iu „Traviata" a avut
)..e l i n f in ; prinse iu ire '» şi 12 k raite pen-
lo rilo i răspunzători A ltfe l e orie pline de tensiune, fmmu- N. L. pretenţios şi solicitant iu a- m ult dc ht))lal cit atmosfera N L AVI NI U
Mi.l'l' C ro iiira id e ilo r ; irp tonte .iuiteţetn ia r m a xi­
‘ in joc prestigiul si o s p ita lita ­ CI.JO T H r jiir n iilu l «lo seara ; m ele in lrc 2q ^i 23 grăite.
tea huncdnrcanâ !