Page 4 - Drumul_socialismului_1969_06

fe ® 8 DnRBMniUUV1' DUMINICA 1 IUNIE 1969

D I R E C T I V E L E

Congresului al X-lea ai Partidului Comunist Român

(Urmoro din pop, o 3-o) ţin u t a economiei. Din venitul naţional, 28—30 la sută va va spori şi se va diversifica producţia de prefabricate, dc metodelor de tip industrial urmează sâ sporească sim ţitor
fi destinat pentru acumulare şi 70—72 la sută pentru con­ materiale hidro şi fonoizolatcnrc, de materiale de zidărie efectivele de animale şi producţia animalieră Concomitent,
direcţia dezvoltării colaborării economice, a cooperării în sum Numai prin menţinerea unei rate înalte a acu­
producţie, ştiinţă şi tehnică cu ţările membre ale C.A.E.R, m ulării este posibilă reproducţia lărgită in ritm susţinut, uşoare şi panouri din asbociment. se va dezvolta producţia de legume, fructe, struguri şi plan­
te tehnico.
cu toate ţările socialiste, pe baza p rin cip iilo r internaţiona­ dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie şi creşterea avu­ Industria uşoară urmează să atingă un nivel cantitativ
lism ului socialist, egalităţii depline in drepturi, respectării ţiei naţionale, realizarea de progrese pe calea apropiem de şi calitativ ridicat şi va trebui sâ asigure necesarul dc îm ­ 3 Promovarea progresului tehnic în toate ram urile eco­
suveranităţii şi independenţei naţionale, avantajului reci­ nivelul ţă rilo r dezvoltate din punct de vedere economic, brăcăminte şi încălţăm inte al populaţiei, in condiţiile unui nomiei şi utilizarea mai eficientă a forţei de muncă vor asi­
proc şi în tra ju to ră rii tovărăşeşti. Se vor lua măsuri cores­ crearea de noi locuri de muncă şi ridicarea sistematică a grad ^superior dc diversificare şi finisare a produselor, cores­ gura creşterea susţinută a p ro d u ctivită ţii m uncii ; pe aceas­
punzătoare pentru adincirea şi perfecţionarea colaborării standardului de viaţă punzător exigenţelor sporite ale cum părătorilor. tă calc. sc va obţine partea preponderentă a sporului do
economice cu ţările membre ale C.A.E.R., in interesul progre­ 2 Ansam blul m ăsurilor ce vor fi luate in cincinalul Producţia industriei alim entare va fi orientată spic sa­ producţie industrială 'fin in d seama de gradul de dezvolta­
sului economic şi social al fiecărei ţări, al dezvoltării siste­ 1971— 1975. pentru creşterea nivelului de trai, va duce la tisfacerea tot mai deplină a nevoilor de consum ale popu­ re a economici naţionale şi dc sporirea p ro du ctivită ţii m un­
m ului socialist mondial. sporirea continuă a veniturilo r reale ale populaţiei : baza laţiei şi creşterea exportului de produse cu un grad ridicat cii, se va trece la reducerea săptâm înii dc lucru.
do prelucrare Va spori ^im ţitor gama sortim entelor, dez-
In acelaşi timp, România va exlinde tn conlinuare le­ acestora trebuie s-o formeze veniturile directe obţinute din voltindn-sc cu prioritate fabricaţia produselor cu valoare 4 Dezvoltarea economiei naţionale sc va realiza în con­
găturile sale economice cu ţoale slatcle, indiferent de orîn- muncă prin aplicarea p rin cip iilo r socialiste de retribuire n u tritivă ridicată. d iţiile extinderii continue a re la ţiilo r dc colaborare econo­
duirea lor socialS, în spiritul ideilor călăuzitoare ale poli­ In concordantă cu ridicarea ca lifică rii cadrelor şi a Corespunzător cerinţelor progresului tehnic, se va con- mică cu alic state, intensificării com erţului exterior, îm bu­
ticii externe a tării noastre. p roductivităţii muncii, se va asigura majorarea treptată a linua procesul de concentrare a producţiei în unităţi puter­ n ă tă ţirii stru ctu rii exportului şi rid ică rii eficienţei sale,
2. Volumul comerţului exterior va creste în viitorul salariilor nominale în toate sectoarele de activitate , se vor nice. rppabilc sâ organizeze o producţie de serie mare. La p a rticip ă rii tot mai active a României la diviziunea in te r­
cincinal cu 40—45 la sută fată de perioada 19G6 — 1970 lua măsuri pentru perfecţionarea in continuare a sistemu­ alegerea soluţiilor de investiţii vor trebui avute in vedere, naţională a muncii. Se va acorda o atenţie sporită lă rg irii
Se vor lua din timp măsuri pentru determinarea volu­ lui de salarizare şi de normare a muncii, pentru întărirea in mai marc măsură, construirea unor capacităţi de dim en­ cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice cu alte ţâri, în
mului produselor si sortimentelor de mărfuri ce urmează răspunderii angajaţilor in realizarea sarcinilor încredinţate siuni optime, specializarea şi cooperarea intre întreprinderi vederea va lo rifică rii mai bune a resurselor ţâ rii noastre, in ­
a fi exportate, penlut precizarea unităţilor producătoare, In anul 1975 salariul real va înregistra o creştere de 16—20 — factori esenţiali ai creşterii eficienţei economice. Va tre ­ troducerii in producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei
astfel tncît să se constituie un fond siqur de produse des- la sută faţă de anul 1970. V eniturile roate ale ţărănim ii, bui, totodată, sâ se ţină seama de faptul că. in unele ra­ şi tehnicii
tinale exportului, care să corespundă cerinţelor pieţei ex­ provenite din munca in cooperativele agricole de producţie, m uri şi domenii ale producţiei. întreprinderile m ici şi m ij­ 5. Pe baza creşterii producţiei materiale, venitul naţional
terne. Este necesar să se stabilească noi capacităţi şi să precum şi de pe loturile personale, se vor mări în perioada locii pol asigura sortim ente variate de m ărfuri, pot va lo ri­ va fi în anul 1980 de circa 2 ori mai mare decît în 1970
fie continuată profilarea unor uzine, fabrici sau seclii care 1971 — 1975 cu 15—20 la sulă fica resursele locale cu investiţii reduse, justificindu-se din şi va asigura înfăptuirea în continuare a unui amplu pro­
să producă mărfuri, exclusiv sau In cea mai mare parte 3 In afara ve n itu rilo r directe, populaţia va beneficia punct de vedere economic , gram de investiţii, paralel cu sporirea însemnată a fondului
pentru export. Fntrequl conmlex de măsuri pentru promo­ de fondurile im portante ce vor fi alocate de la bugetul sta­ 2. A gricultura va trebui sâ devină o ram ură cu un ac­ de consum. Va fi lărgită baza m aterială a învăţăm întului.
varea exportului va fi cuprins fntr-un proqram special. lu lu i pentru învăţâm înt. activită ţile cultural-artistice. ocro­ centuat caracter intensiv, care asigură o creştere însemnată ştiinţei şi c u ltu rii, se vor aloca im portante fonduri pentru
tirea sănătăţii, alocaţia pentru copii, asistenţă socială ; vor
Creşterea exportului este o condiţie determinantă a a producţiei si produ ctivităţii m uncii Suprafaţa amenajată extinderea reţelei de ocrotire a sănătăţii populaţiei şi a
fi majorate pensiile mici
realizării im porturilor necesare satisfacerii cererilor spo­ pentru irig a ţii va ajunge pinâ in anul 1980 la circa 3.5 m i­ altor a ctivităţi social-culturale.
rite de materii prime, materiale, utilaje şi instalaţii pen­ 4 Creşterea venitu rilo r populaţiei va necesita spori­ lioane hectare. Paralel cu lărgirea bazei tchm co-matcriale. Dezvoltarea economică în deceniul urm ător va trebui
tru dezvoltarea producţiei materiale si. în primul rind, a rea vînzărilor de m ărfuri prin comerţul socialist, in anii se vor introduce în cultură soiuri de plante şi h ib rizi de sâ asiqure reducerea treptată a decalajului faţă de ţă rile
industriei, pentru înfăptuirea programului de investiţii 1971 197 5, cu 30- 35 la sulă La produsele de bază pentru mare productivitate, pentru a se valorifica superior condi­ cu o economie avansată, apropierea dc nivelul lo r de dez­
Pentru principalele materii prime si instalaţii ce urmează alim entaţie. îm brăcăm inte şi încălţăm inte, vînzârjle către ţiile create prin irigarea, chimizarea şi mecanizarea cu ltu ­ voltare, atît din punct de vedere al producţiei, productivi­
a fi importate, precum şi pentru o serie de mărfuri cc vor populaţie vor creşte în cincinalul v iito r astfel : rilo r O atenţie deosebită se va acorda creşterii producţiei tăţii muncii şi ve n itu lui naţional pe locuitor, cît şi din punct
fi exportate, vor trebui încheiate, încă înainte de începe­ de vedere al nivelului de trai al populaţiei.
Creşteri in 1975 faţă de dc cereale şi furaje ; pe această bază şi prin extinderea
rea viito ru lu i cincinal, acorduri, convenţii, contracte, care 1970. în procente
să asiqure pe o perioadă lunqă desfăşurarea ritmică a li­
vrărilor. continuitatea şi stabilitatea acestora, relaţii do — carne şi preparate din carne 20—25
durată şi reciproc avantajoase cu partenerii externi. — peşte şi preparate din peşte 50—55
— lapte 4. Dezvoltarea resurselor energetice şi
3. Dezvoltarea comerţului exterior trebuie însoţită de 25—30
Intensificarea măsurilor pentru sporirea eficienţei acestuia. — unt 40—45
Premisa principală a ridicării eficientei exporturilor o con­ — ulei 15—20
stituie fabricarea unor produse competitive, realizate cu — slănină — untură 45—50
costuri cît mai reduse şi comercializate pe piaţa externă — zahăr 17—21
In condiţii avantajoase. In structura exportului se va ur­ — ţesături (inclusiv confecţii) 15—20 a electrificării în perioada 1971-1980
m ări creşterea ponderii produselor cu un qrad înalt de — tricotaje 30—35
prelucrare, îndeosebi din construcţia de maşini, chimie si — încălţăm inte 15—20
industria alimentară ; sc va avea în vedere, totodată, în­ In cincinalul v iito r vor fi puse. de asemenea, la dispo-
locuirea treptată a produselor maî puţin eficiente şi a ce­ ziţia populaţiei, cantităţi sporile de bunuri dc folosinţă în- Asigurarea progresului neîntrerupt, pe baze moderne, a m urilor specifice energetice, eliminarea pierderilor de
lor care nu vor inat fi disponibile pentru export — dato­ delung.atâ. de calitale superioară şi în sortim ente mai di- economiei naţionale, ridicarea nivelului dc civiliza ţie şi cu l­ energie electrică, gospodărirea ei raţională
rită creşterii consumului intern — cu alte mărfuri rare să versificate, printre care : tură al populaţiei necesită dezvoltarea puternică a bazei c- Ridicarea continuă a randam entelor termoenergetice cu
asigure un ritm înalt de creştere a exportului şi sporirea nergelice prim are de com bustibili şi a industriei energiei care sc folosesc toate formele de energie, prin perlectio-
rentabilităţii acestuia Se va elabora, de către toate orqa- U. M. Desfaceri loiale electrice In avans faţă de alte ram uri economice. narea tehnică a aparatelor şi aqreqatelor consumatoare si
nele interesate, un program de măsuri în vederea asigurării în anii 1971— 1975 1. In concordanţă cu dezvoltarea industriei, ag ricu ltu rii, prin valorificarea resurselor secundare energetice care
In mai bune condiţii a ambalajelor necesare pentru măr­ Televizoare m ii buc. 1 500— 1 G00 transporturilor, a oraşelor şi satelor, consumul intern de rezultă din procesele tehnologice industriale, va trebui să
furile exportate. Aparate de radio m ii buc. 2 000—2 200 com bustibili prim uri va creşte la 78—80 milioane tone com­ ducă la scăderea consumurilor specifice do combustibili,
bustibil convenţional in 1975 şi la 9G—98 milioane tone in
carburonti si energie electrică, în medic pe economie, în
M inisterele, centralele şi întreprinderile trebuie să se Frigidere m ii buc. 1 000— l 100 cincinalul 1971 — 1975 cu cel puţin 8 la sută faţă de con­
preocupe de utilizarea cît mai eficientă a fondurilor valu­ Maşini de spălat rufe mii buc 800— 850 1980. sumurile din 1970 şi cu încă 5—6 la sută în perioada
tare destinate im porturilor, prin dimensionarea raţională a Maşini şi reşouri de aragaz m ii buc 1 000— 1 100 Producţia de energic electrică, crcseind într-un rilm 1976— 1980. .
acestora în concordantă cu proqramul intern de producţie Mobilă m iliarde lei 19— 20 mai ridica t dccît producţia industrială în ansamblu, va 4. In corelaţie cu creşterea producţiei de energic electri­
si fnvestitii, prin achiziţionarea de produse cu caracteris­ Autoturism e m ii buc. 150— 160 ajunge în anul 1980 la 80—85 m iliarde kWh Consumul in ­ că. puterea instalată în centralele electrice va fi m ărită In
tici tehnice economice ridicate, în perioade optime şi 1n tern de energie electrică pe locuitor va creşte la 2 400— urm ătorii zece ani cu 13 000—13 800 MW , din care 4 300—
condiţii avantajoase. 2 500 kW h în 1975 şi 3 000—3 400 kW h în 1980. Va spori
Se va acorda o permanentă atenţie adaptării structurii considerabil înzestrarea cu energic electrică a industriei, 4 400 MW în centrale hidroelectrice. Va fi dezvoltat pro­
Este necesar ca ministerele sl centralele să studieze fondului de m ărfuri la evoluţia cererii populaţiei, prin stu­ gramul de am enajări hidroenergetice, acordîndu-se p rio ri­
permanent conjunctura internaţională, tendinţele pieţei mon­ dierea temeinică a tendinţelor consumului şi dezvoltarea ceea ce va contribui la extinderea tehnologiilor moderne tate acelor care asigură folosirea complexă a apelor. H idro­
diale. Studiile de prospectare a pieţei externe si de ana­ re la ţiilo r contractuale directe între unităţile comerciale şi şi la creşterea productivităţii muncii Consumul de ener- centrala P orţile de Fier va fi term inată prin punerea în
qie electrică pe un muncitor va creşte la aproximativ 18 000
liză a conjuncturii vor fi orientate în aşa fel îneît să per­ cele producătoare de bunuri de consum funcţiune în 1971 a celei de-n doua tranşe de 525 MW şi se
mită organizarea pe o perspectivă tndelunqată a exportului Reţeaua comercială va fi lărgită şi modernizată, urmă- kW h tn 1975 si la circa 22 000 kW h pînă tn 1980. va realiza o putere nouă do cel puţin 1200 MW în 1971 —
si im portului tării noastre, adaptarea operativă la cererile rindu-se amplasarea cît mai aproape de consumatori a ma­ 2 Sarcina principală a planului de dezvoltorc a bazei 1975 pe rîu rile Lotru. Argeş. Olt, Someş. Sebeş şi de apro­
pielei externe, diversificarea relaţiilor pe pieţele externe, gazinelor de produse alim entare; vor fi luate, totodată, mă­ energetice în următorii zece ani o constituie asigurarea xim ativ 2 G00 MW în 197G—1980 în centrale hidroelectrice
practicarea unor forme de comerţ moderne şi eficiente suri de îm bunătăţire a organizării şi p ro filă rii u n ită ţilor din resurse interne. în cît mai mare măsură, o combusti­ prin care se va continua amenajarea Dunării, O ltulu i.
4. Pentru creşterea schim burilor comerciale şi extinde­ comerciale pentru produse nealim enlare ; se va dezvolta şi b ililor necesari tuturor ram urilor economiei Orientarea Sebeşului şi se va folosi potenţialul Ş iretului, R îului Mare
rea relaţiilor economice externe, vor fi intensificate măsu­ diversifica reţeaua u n ită ţilo r de alim entaţie publică esenţială în valorificarea resurselor energetico primare si al altor cursuri de apă
constă în creşterea aportului cărbunilor, enerqici hidro şi
rile privind cooperarea economică cu ţările membre ale O sarcină de cea mai mare însemnătate va fi şi în a energiei nucleare, o dată cu scăderea ponderii hidro­ In scopul va lo rifică rii în condiţii economice a cantită­
C.A.E.R., cu toate ţările socialiste şi cu oile state, în lor- v iito r îm bunătăţirea servirii populaţiei, extinderea form elor carburilor si a lemnului de foc tn asigurarea necesităţilor ţilo r crescindc de lignit, sc vor extinde şi construi centrale
mc variate, care să contribuie la satisfacerea cerinţelor de. moderne de comerţ, creşterea respectului faţă de consu­ termoelectrice, dotate cu agregate de marc putere, in veci­
materii prime, combustibil, utilaje, instalaţii, să valorilice m atori’. ....... dc consum ; nătatea bazinelor carbonifere. Se va dezvolta prodgpţjiţ rfe
mai bine resursele şi capacităţile proprii, sB ofere avan­ S erviciile vor trebui să devină un sector tot mai im ­ energie electrică şi pe a lţi com bustibili clasici La nivelul
taje economice, atît pentru lara noastră, cît şi pentru par­ portant al vieţii economice, să contribuie în mai mare mă­ anului 1980, mai nm lt de 50 la sulă din producţia de ener­
teneri. sură la satisfacerea cerinţelor populaţiei, la ridicarea stan­ — in procente gic a uzinelor termoelectrice se va realiza cu cărbuni.
In cadrul acţiunilor de cooperare economică, se va dardului de viaţă. In cincinalul urm ător, volum ul servicii­ 5. Avîndu-se in vedere avantajele economice însemnate
acorda atenţie construirii In comun cu alte ţări a unor lor va spori cu 40—45 la sută. Cooperaţia meşteşugărească pe (are le prezintă producerea combinată de energie elec­
obiective economice tn Industrie, aqricultură şi alte ra­ şi industria locală de stat vor pune un accent deosebit pe 1970 1975 1980 trică şi termică, cel puţin 35 la sută din puterea nouă ee se
muri, prin participarea cu instalaţii şi utilaje, rambursarea dezvoltarea atelierelor pentru executarea de lucrări pe bază Hidrocarburi (ţiţei şi qa/.e) 75,5 71.8 64 —65 instalează în centralele termoelectrice se va realiza cu a-
valorii acestor mijloace urtnînd să se facă prin livră ri din de comandă şi a u n ită ţilo r de întreţinere şi reparare a bu­ Cărbuni (Iniile şi lignit) 18.7 22.3 24 —25 gicgate de termofieare. Vor fi extinse reţelele de term ofi-
produsele obţinute sau sub alte forme reciproc avantajoase, n u rilo r de folosinţă îndelungată — aparate electrocasnice, Energie hidro şi nucleară 1.2 3.4 8,5 rare industrială şi urbană, amplasindu-se eu prioritate con­
stabilite de comun acord. Vor fi luate în considerare rea­ receptoare de radio şi televiziune, mobilă, autoturism e : se Lemn de Ioc şi a lţi com bustibili sum atorii mari de energie termică din industrie şî agricul­
lizarea unor investiţii comune pentru satisfacerea nevoi­ vor extinde unităţile de vopsiloric. spălătorie şi curăţăto­ inferiori 4.6 2.5 1.9 tură în vecinătatea centralelor electrice de termofieare. v
lor de m aterii prime şi înfiinţarea unor întreprinderi rie chimică Va fi lărgită şi îm bunătăţită activitatea de în- Sistemul elcctroenergetic naţional va fi extins p rin
mixte cu caracter productiv seu de comercializare a pro­ teţinei e şi reparare a locuinţelor. Cooperaţia de consum construirea de noi lin ii electrice de transport, prin dezvol­
duselor. Se vor extinde cooperarea şi specializarea în fa­ şi cooperativele agricole de producţie vor dezvolta în me­ Intrucît, potrivit prognozelor, tn perspectiva urm ători­ tarea si modernizarea reţelelor judeţene şi orăşeneşti de
bricarea de maşini şi utilaje, subansamble şi piese, pentru diul rural serviciile solicitate de ţărănim e lor 15—20 ani, resursele de com bustibili clasici — îndeo­ distribuţie
nevoile părţilor sau pentru export pe alte piele, precum 5 îm bunătăţirea co ndiţiilor dc locuit va constitui un sebi dc (Hei şi gaze — nu vor line pasul cu creşterea ne­ In cursul cincinalului 1971 — 1975 sc va term ina racor­
şi cooperarea în folosirea unor procedee tehnice $i în fa­ obiectiv principal în cadrul m ăsurilor de ridicare a nive­ voilor. trebuie să fie pregătite condiţiile pentru introdu­ darea la sistemul electric a tutu ro r satelor şi se vor e x tin ­
bricarea unor produse pe baza licenţelor, brevetelor sau lu lu i de trai In perioada 1971— 1975 se vor construi şi da cerea şi extinderea treptată a folosirii energici nucleare la de reţelele de d istribuţie de joasă tensiune în sate. asigu-
documentaţiilor tehnice ale partenerilor Se va dezvolta, în folosinţă un număr de circa 500 m ii de apartamente din scară industrială, pe baza punerii în valoare. în condiţii rmdu-sc condiţii pentru intensificarea ele ctrifică rii proce­
de asemenea, cooperarea în efectuarea de prospecţiuni şi care cei puţin jum ătate vor fi locuinţe proprietate perso­ economice, a resurselor dc uraniu In urm ătorii zece ani selor de producţie în agricultură şi folosirea mai largă a
nală
explorări pentru valorificarea resurselor naturale ale ţă­ se vor construi centrale nuclearo-eleeiricc însumînd o energici electrice în locuinţe.
rii noastre sau în alte ţări, cu plata prin livrări din mate­ Se va desfăşura în continuare acţiunea de sistematizare putere de 1 800—2 400 MWE. Industria constructoare de ma­ ★
riile prime obţinute sau prin alie mărfuri convenite. a localităţilor urbane, va Ii îm bunătăţită dotarea tehmeo- şini, cercetarea ştiinţifică, reţeaua tnvăţăm fnlnlui dc spe­ Programul P artidului Comunist Român de dezvoltare
Este necesar să se depună eforturi pentru ca acţiunile edilitarâ a oraşelor, se vor dezvolta reţelele dc distribuţie cialitate vor trebui să înfăptuiască un proqram coordonat economică şî socială a tă rii in deceniul v iito r deschide io
de cooperare economică să fie convenite în cît mai mare a apei şi de canalizare. De asemenea, se vor crea în conti­ de măsuri care să asigure baza tehnico-industrială. pentru faţa poporului nostru noi şi insufleţitoarc pers|>eciivc de
măsură înainte de începerea noului cincinal şi dezvolta­ nuare condiţii ca populaţia din mediul rural să constru­ fabricarea în Iară. în proporţie creseîndă. a utilajelor des- progres şi prosperitate. Înfăptuirea acestui program va m ar­
iască locuinţe' cu fonduri şi mijloace proprii ; se va acorda
te în cursul realizării acestuia. Ele vor fi finalizate in o atenţie deosebită sistem atizării satelor. tinolc realizării programului dc energetică nucleară, pre­ ca o creştere considerabilă a forţelor dc producţie. în flo ri­
acorduri, convenţii sau contracte care să definească apor­ 6. In perioada 1971— 1975, sectorul o cro tirii sănătăţii va cum şi cadrele specializate necesare acestei ramuri noi a rea m ultilaterală a o rîn d u îrii socialiste, ridicarea nivelului
tul părţilor, participarea lor la rezultatele obţinute, durata fi extins şi dotat cu noi unităţi sanitare, aparatură medi­ economici. înfăptuirea programului nuclear naţional pînă in de civilizaţie si cultură al populaţiei, va reprezenta o însem­
şi alte condiţii necesare. 1980 va pregăti condiţii pentru creşterea accentuată «» nată contribuţie a poporului nostru la întărirea forţelor
cală de investigaţie şi tratament. Va spori num ărul do
5. In domeniul turism ului International, va continua locuri In creşe şi se va lărgi asistenţa medicală preventivă continuare a producţiei dc energie tn centrale de înaltă socialism ului şi consolidarea păcii în lume.
extinderea turism ului de vară pe litoralul M ării N eqre; a copiilor. Statul va s p rijin i eforturile populaţiei săteşti de eficacitate economică si pentru introducerea, după 1980, a Com itetul Central îsi exprim ă convingerea eă. sub con­
se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea turismului a construi dispensare cu case de naştere şi locuinţe pentru reactoarelor de tip avansat care asigură o mai bună folo­ ducerea partidu lui şi în strinsâ unitate, clasa muncitoare,
de munte şl balneo-mcdical, pentru care tara noastră dis­ medici. sire a com bustibililor nucleari. ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii m uncii, fără deo­
pune de factori naturali de o înaltă valoare terapeutică. 3 Una din preocupările centrale, de care depinde sebire de naţionalitate. îşi vor consacra puterea lor de
Se vor im bunătâţi, de asemenea, condiţiile de muncă, asigurarea echilibrului balanţei energetice generale a eco­
precum şi condiţiile pentru odihnă şi tratament, activitate nomiei şi creşterea eficienţei cu care sini folosiţi combus­ muncă şi de creaţie, talentul şi priceperea, în fă p tu irii gran­
Creşterea venitului turistică, educaţie fizică şi sport. tib ilii şi energia, constă în reducerea continuă a consu­ dioaselor obiective ale în a intă rii României pe calea socia­
lism ului si comunism ului.
8- Se va da atenţie dezvoltării cu ltu rii, lă rg irii şi fo lo ­
sirii m ai bune a bazei sale materiale ; se vor lua măsuri
pentru im bunătâţirea em isiunilor de radio
naţional şi ridicarea urm ârindu-se ridicarea ca lită ţii acestora şi buna lor recep-
şi televiziune,
pro d u cţie a
o
ţionarc pe te rito riu l ţâ rii ; se va extinde activitatea edito­ CINEMA U ltim a noapte a c o p ilă rie i tu r ie rii" — franceze ; 17.00 A tene ul tin e re tu lu i :
(„M in e ru l") ; P ETR O Ş AN I : A-
s tu d io u rilo r
n,30 T e le ju rn a lu l de scară ;
rială şi a presei.
nivelului de trai ★ dlo, G rin g o („7 N o ie m b rie ") ; 22.50 Recital M argareta P isla rn ; 20.00 In tre m e tronom şi crono­
LU -
(„R e p u b lic a ") ;
Pipele
2.1.15 T e le ju rn a lu l dc noapte. As­
m e tru ;
C am pionatele
I a
Realizarea obiectivelor şi sarcinilor prevăzute pentru Duminică PEN I : W innetou I I I („M u n ­ pecte de dc box (în reg is­ 21,0(1 C am pionatele europene de
citoresc") ;
fa m ilie
Tată dc
europene
box ;
al populaţiei viito ru l cincinal va asigura dezvoltarea însemnată a poten­ („C u ltu ra l") ; LO N EA : C lovni trare). 21,30 Roman fo ile to n „L u n g a va­
ţia lu lu i economic al ţâ rii, valorificarea superioară a resur­
ne p e rc(i („M in e ru l") ;
A N l-
selor naturale şi de muncă, creşterea susţinută a producti­ D EVA : V re m u ri m in u n a te la N O ASA : H om b re („M u n c ito ­ ra fie rb in te " (V) ;
v ită ţii m uncii sociale şi a eficienţei economice în toate sec­ Spessart (cin e m a to g ra fu l „P a ­ resc") ; P AR O ŞEN I : F ru m o a ­ Li*ni 22.20 Cadran ;
sele vacante („E n e rg ia ") ; PE-
tria ") ; M icul fu g a r („A rta ") ;
1. Dezvoltarea economică ‘va trebui să asigure sporirea toarele de activitate. în interesul progresului general al pa­ S fM E R lA : C orabia „P asărea T R IL A : Z iu a tn care v in peş­ 22,!;o Gong ;
ven itu lui naţional, în perioada 1971— 1975, cu 7,7—R,5 la triei, at îm bunătăţirii condiţiilor de viaţă ale întregului A lb a stră " („M u re ş u l") ; H U ­ tii („M u n c ito re s c ") ; V U L ­ 13,00—15,-0 C am pionatele europe­ 23.10 F ilm do cum en tar : D ru m u ri­
le lu i Cezar — o p roducţie
ne de box ;
sută în medie pe an. In utilizarea venitului naţional se va popor. C incinalul urm ător va crea o temelie trainică pentru NEDO AR A : V irs lc le o m u lu i C AN : U rle tu l lu p ilo r („M u n - 17,30 Telex Tv. ; a s tu d io u rilo r italiene ;
avea în vedere o repartizare raţională pentru consum şi un nou şi viguros avint al forţelor de producţie, pentru de- („C o n s tru c to ru l") ; Pe plajele rilo re s e ") ; U R IC A N I : V in c i­ 17,35 Lum ea co p iilo r. Curia cu 23,35 T e le ju rn a lu l de noapte. D u ­
c liş tii („7 N o ie m b rie ") : O ltA Ş -
acumulare, astfel îneît o dată cu creşterea nivelului de sâvn şirea construcţiei socialiste şi asigurarea premiselor in lu m ii („F la c ă ra ") ; C om e dian ţii T IE : Made tn Ita ty („P a tria ") ; surprize — cu A şchiigă ; pă term inarea p ro g ra m u lu i
— se rlllo I şi l l („S ld c ru rg is -
tra i să se asigure resursele necesare dezvoltării în ritm sus­ vederea trecerii la făurirea societăţii comuniste. t.ul") ; C A LA N : S urprizele d ra ­ O lsclle („F la c ă ra ") : G E O A G IU - 17.50 L im b a franceză. Lec(ia 81 ; zile i. tra n sm ite m aspecte
18.ÎS „F v -T c rra ’K!)" ;
gostei („11 Iu n ie ") ; T E L IU C : B A l : Eu te-am Iu b it ; H A ­ 18,4S C inice senin (M uzică cora- înregistrate dc la C am pio­
Căderea Im p e riu lu i Rom an — TF.G : La est de Eden („P o p u ­ lâ) ;
se riile I şl I I („M in e ru l") ; la r") ; B R A D : A p o i s-a născut na tul european de box ;
G H E LA R : U ltim a noapte a co­ legenda („Steaua roşie") : G D-
3. Liniile directoare ale dezvoltării Ş A N I : A d io . G rin go („7 N o­ nebună dc legat... („M in e ru l") ;
R A B A R Z A : In im ă
nebună,
(„M in e ru l") ;
PETRO ­
p ilă rie i
IL IA : N eînţelesul („L u m in a ").
ie m b rie ") ; R iscu rile
m eseriei
(„R e p u b lica ") ; LU P E N I : W in - Redacţia nu Işt asumă răs­
nctou I I I („M u n c ito re s c ") : punderea p e n tru eventualele
P entru incA p u ţin i d o la ri s ch im b ă ri su rve n ite tn p ro g ra ­
(„C u ltu ra l") ; A N I N O A S A :
economiei naţionale pe perioada 1976-1980 Ilo m b re („M u n c ito re s c ") ; PA-
m area film e lo r.
ROŞENI : Frum oasele vacante
(„E n e rg ia ") ; PETR1LA : Z iu a
In ra re v in pe ştii („M u n c ito ­
resc") : V U LC A N ; R in B ravo
— se riile ( si II („M u n c ito ­
O dată cu planul cincinal pe anii 1971— 1975, se va ela­ electrotehnice şi ale tehnicii dc telecom unicaţii şi radio, a resc") ; U R IC A N I ; V in c ic liş ­
bora şi schiţa dezvoltării economiei naţionale pinâ în 1980, aparatelor electrice de măsură şi control, a m ijloacelor dc tii („7 N o ie m b rie ") ; ORAŞ-
care va avea la bază următoarele direcţii principale : automatizare şi tehnicii de calcul. TIF, : E xpresul co lo n e lu lu i V a n
Ryan („P a lii» ") ; In im ă n rb n -
Industria chim ică va fi orientată cu precădere spic e x ­
1. Dezvoltarea in continuare în ritm susţinut a indus­ nă, nelm itA de legat... (..Fla­
trie i, volum ul producţiei acestei ram uri urm înd sâ crească tinderea petrochim ici, spic creşterea producţiei de fib re şi căra") ; G E O A G IU -b A I : no»(a
de 2—2,3 ori în 1980 faţă de 1970. Vor trebui sporite efor­ fire sintetice, m ateriale plastice, îngrăşăminte, produse so­ v |e (il : HATF.G : La est de E-
d r» („P o p u la r") : B R A D : Apoi
turile pentru descoperirea dc noi resurse naturale, pentru dice, spre dezvoltarea chim iei fine. Ea va trebui sâ co n tri­ s-a născut legenda („S teaua Duminică
dezvoltarea acelor ram uri şi sectoare ale industriei care, în buie în măsură sporită la lărgirea bazei de m aterii prime a roşie") : G U R A R A R 7A : Inim ă
situaţia specifică ţă rii noastre, asigură un grad înalt de pre­ economici, la realizarea unei game variate de produse pen­ nebună, nebună de 1c c a t.„ 8,00 Deschiderea e m isiu n ii. G im ­
nastică. S tatut m e d icu lu i ;
lucrare şi valorificare a m ateriilor prime. Procesul de spe­ tru înlocuirea m aterialelor deficitare ; va asigura nevoile de („M in e ru l") ; IL IA : N eînţelesul 8..70 lle stra jă p a trie i :
(„L u m in a ").
cializare a producţiei va trebui să creeze industriei posibi­ îngrăşăminte şi necesarul de alte produse destinate ch im i­ 00 M atineu d u m in ic a l pentru
lită ţi sporite dc a se menţine la nivelul tehnicii mondiale, zării agriculturii. \ cop ii ;
de a satisface nevoile economiei şi a-şi am plifica şi con­ Industria dc exploatare si prelucrare a lem nului se va Luni 11.00 O ra s a tu lu i :
solida prezenţa pe pieţe externe. dezvolta ţinînd seama de necesitatea gospodăririi cit mai DEVA : Am două mame si 12.0(1 C oncert sim fo n ic ;
17.2.*» C arnet cinem a to g ra fic ;
La sfirşilu l deceniului viito r, siderurgia va asigura a­ raţionale a fondului forestier, a va lo rifică rii superioare a doi ta ţi (cin e m a to g ra fu l „P a - 13.00 C am n iona lclc europene de
masei lemnoase. Accentul sc va pune pe creşterea produc­ box ;
proape in întregime necesarul de metal al economiei ; pro­ ţiei de plăci aglomerate şi fibrolomnoasc. O direcţie p rin ci­ trla ") : C ă lu că rila $i com isa rul 17.00 n ea li la ic n ilu s tra tă T \‘. :
ducţia dc oţel pe locuitor se va apropia sim ţitor de cea ob­ pală în dezvoltarea industriei prelucrării lem nului. îndeo­ („ A r ia ") ; S lM E R tA : Corabia 18.00 Fotbal : D inam » B ucureşti
„Pasărea
A lb a stră "
(„ă îu rc -
ţinută în ţâri industriale dezvoltate. Va continua dezvolta­ sebi a mobilei, o va constitui folosirea largă a clementelor şu l") : H U N ED O AR A : M arysia — P rogresul B ucureşti ;
rea susţinută a industriei construcţiilor de maşini şi chi­ $i N apoleon („C o n s lru c io ru l") ; n .tr, Desene anim ate ;
miei, care pinâ in anul 1980 vor asigura circa 45 la suta combinate lemn — mase plastice C ind voi »î m o rt $< liv id („F la ­ 20.00 T e le ju rn a lu l de scară :
din întreaga producţie industrială şi vor deveni principale­ In industria m aterialelor de construcţii se va dezvolta căra") ; Pe urm ele Ş oim ulu i 20,30 Dc jo c $i de drag. C in tcrc
po pulare
ro m â ­
jo c u ri
şl
le ramurv industriale furnizoare dc m ărfuri pentru export tn ritm susţinut producţia de cim ent şi de alte materiale („S id e n iig is tu t") ; C A L A N : neşti :
In construcţia dc maşini va creşte ponderea produselor dc construcţii care asigură reducerea consumului de metal. Valea ( „ l l iu n ie ") \ G H E LA R : ?t.oo F ilm cu tre i stele. A ven­
TIPARUL» Q întreprinderea poligrafica Hunedoara-Deva. M065