Page 40 - Drumul_socialismului_1969_06

p boletari o in t o a t e ţ ă r il e , u n i ţ i-v a ! Redacţia
Anul XXI
şi adminisiraţia
Nr. 4492
ziarului

DEVA, str Dr. 1’etrn Ciroza, nr.
Vineri
teleloone : redoctor şef - 1588 ; re­
13 iunie dactor şei odjuncl, secretoi de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile cultură-sport şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia sciisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia — 1275 ; tele-
Ion de serviciu intre orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 8ANI 1585.

internaţi onaă a s statului nostru

Surse inepuizabile Contribuţie activă la succesul Consfătuirii ra g ra f expus de secretarul
Fiecare cuvîn t. fiecare pa­
general al P a rtid u lu i C om u­
n ist Rom ân la această con­
de îmbogăţire a sul m u n ic ip iu lu i H unedoara GHEORGHE VASIU m u lu i „N oi, su b lin ia tova ră­ sfă tu ire întăreşte şl m ai m u it
O am enii m u n cii din c u p rin ­
am
şul Nicolae Ceauşescu,
poziţia de pe care p a rtid u l
urm ăresc cu un deosebit in te ­ prim-secretor al Comitetului pornit dc la dorinţa ca. in nostru m ilitează pentru n o r­
res lu c ră rile C o n s fă tu irii in ­ municipal Hunedoara al P.C.R. ciuda divergenţelor existente, m alizarea re la ţiilo r d in tre toa­
bazîndu-nc pc ceea cc ne u-
terna ţion ale a p a rtid e lo r co­
te p a rtid e le fră ţe şti pe baza
activităţii ideologice m uniste şi m u n cito re şti ce se şi fundam ental în lupta noas- şi ale in te rn a ţio n a lis m u lu i
ncşle, pe ccca ce este comiţii
p rin c ip iilo r
m a rx is t-le n i nişte
desfăşoară la Moscova. Cu un
pro fu nd s im ţâ m ln t de aproba­ a se rid ica deasupra d iv e r­ trâ, să acţionăm astfel încit pro le ta r
re am c itit cu to ţii cuvîntarea genţelor, de a pune mai p re ­ . consfătuirea să slujească u n i­ In d is c u ţiile colective şî in ­
sus de orice interesele gene­
tă ţii zecilor dc milioane dc
N icolae
rostită de tovarăşul
şi cultural- Ceauşescu la consfătuire. Pă­ rale ale popoarelor, ale lu ptei . a giganticelor forţe sociale d iv id u a le pu rta te în tre cele
comunişti din întreaga lume,
446 fa m ilii de cooperatori dc
a n tiim p e ria liste .
trunsă de un s p irit creator şi
bazată pe o an aliză ş tiin ţific ă Un cap itol im p o rta n t al ac­ care sc ridică îm potriva im ­ la Boşorod s-a desprins preg­
na nt adeziunea de p lin ă faţă
tiv ită ţii p a rtid u lu i nostru l-a
m a rxist-le n in istâ a re a lită ţii, c o n s titu it preocuparea p riv in d perialism ului, pentru victoria de poziţia P a rtid u lu i C om unist
educative de masă a fenom enelor şi proceselor p re g ă tire a şi desfăşurarea pace şi prosperitate a popoa­ Rom ân. In ca lita te a pe care
idealurilor revoluţionare
dc
d e zvo ltă rii sociale contem po­
o am de preşedinte şi depu­
C o n s fă tu irii de la Moscova,
rane, cuvîntarea tova ră şului
încă de la lansarea id e ii o r­ relor". tat, asigur conducerea p a rti­
N icolae Ceauşescu este un do­ In tim p u l lu c ră rilo r pregă­ d u lu i nostru în num ele coo­
cum ent de o im ensă valoare g a n iză rii c o n s fă tu irii, P a rtid u l titoare. p a rtid u l nostru nu şi-a
C om unist Român a a ră ta t că p e ra to rilo r pe enre-i re p re ­
teoretică şi practică. Este re­ p re cup eţit e fo rtu rile pe ntru
flectată a ici preocuparea p e r­ nu sînt în tru n ite c o n d iţiile în lă tu ra re a d ife rite lo r obsta­ zin t, câ nu vom precupeţi nici
m anentă a p a rtid u lu i nostru, cele m ai fa vo ra b ile p e n tru ţ i­ cole, pentru apropierea p u nc­ un e fo rt pe n tru a c o n trib u i
IOAN SIRBU nerea ei. P a rtid u l nostru a te lo r de vedere şi crearea u­ şi noi p rin m uncă şi fap te la
a în tre g u lu i popor rom ân pen­
h o tă rît totuşi sâ p a rticip e la nu i clim a t propice sch im b u lu i în fă p tu ire a şi pe maî departe
şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean tru apărarea şi consolidarea consfătuire a n im a t de d o rin ­ a in ţe le p te i p o litic i.
de partid lib e r de pă reri şi cauzei u n i­
u n itâ tii m işcă rii com uniste şi ţa de a-şi aduce co n trib u ţia tă ţii. Cunoaştem, de aseme­
m un citore şti in te rn a ţio n a le , a la buna desfăşurare a lu c ră ­ nea. num eroasele v iz ite ale IOAN FUIEA
rilo r, astfel în c it aceasta să
In acest an, la num ai cîteva zile după încheierea lu ­ sistem ului m on dial socialist. d e le g a ţiilo r p a rtid u lu i nostru preşedintele cooperativei
c ră rilo r Congresului al X-lea al P a rtid u lu i C om unist C u v î n t a r e a to va ră şului creeze prem ise p e n tru depă­ în m u lte ţă ri ale lu m ii, ca şi agricole de producţie -
Român, aniversăm îm p lin ire a un ui sfe rt de veac de la şirea d ific u ltă ţilo r existente vizite le d e le g a ţiilo r a lto r p a rti- Boşorod
eliberarea R om âniei de sub ju g u l fascist. S înt e ve ni­ N icolae Ceauşescu este un a­ în m işcarea com unistă şi m u n ­
m ente de seamă, rem arcabile, cu adinei se m n ifica ţii pel. v ib ra n t adresat tu tu ro r citorească, pentru norm alizn-
istorice, pe care poporul nostru le în tim p in ^ în tr-u n p a rtic ip a n ţilo r la consfătuire, -rea re la ţiilo r d in tre toate (CoMmuort in pft). o 3 o)
cadru de m obilizare m axim ă a e fo rtu rilo r sale crea­ tu tu ro r c o m u n iştilo r de a se p a rtid e le fră ţe ş ti pe baza
toare şi cu un b ila n ţ bogat de re a liză ri in toate do­ p rin c ip iilo r m a rxism -le n in is-
dovedi la în ă lţim e a -sarcinilor
m en iile
In ră stim p u l celor 25 de an i s-a schim bat, stru c­ de im p o rta n ţă uriaşă pe care
tu ra l şi in pro fu nzim e, întreaga înfăţişa re a Rom âniei. le prezintă epoca noastră, de Pentru întărirea
Noi şi noi uzine, fa b ric i, in s ta la ţii şi agregate m oder­
ne, de m are capacitate, noi oraşe — apărute în locul
celor vechi sau pe te re n u ri vira n e — . o vastă reţea prieteniei şi colaborării
de tra n sp o rtu ri, o a g ric u ltu ră socialistă, dotată cu m a­ Campania de recoltare a furajelor j EXP02IJIA NAŢIONALA
şini şi unelte de m are randam ent, m ulte m ii de şcoli
de toate gradele, in s titu te de în v â ţă m în t superior, in ­ Cînd am ascultat îm preună tea sâ fie alta. P a rtid u l nos­ î DE ARTE PLASTICE
s titu ţii de artă, cultu ră, sănătate, un im p resio na nt nu­ cu c e ila lţi m em b ri coopera­ tru a m ilita t întotdeauna pen­ ! A ELEVILOR
m ăr de cadre didactice, m edicale, in te le ctu a li de toate to ri de la Boşorod cuvintare u tru destinderea re la ţiilo r d in ­
p ro fe siile şi sp e cia lită ţile care co n trib u ie e fe ctiv la Nu prea se văd cosaşi pe cîmp to va ră şu lu i N icolae Ceauşescu, tre p a rtide le com uniste, pen- i Sub auspiciile Ministe-
prom ovarea ş tiin ţe i şi c u ltu rii socialiste, a te h n icii la C onsfătuirea in te rn a ţio n a lă Iru neamestecul în tre b u rile : rului Invâţămintului, Co-
moderno- în -toate ra m u rile econom iei — iată eîlcva a p a rtid e lo r com uniste şi in te rne alo a lto r state. P lin : mitetului Central al Uniu-
re a lită ţi ale co n tem po ran eităţii rom âneşti. m u n cito re şti ee sc desfăşoară p o litica sa, P a rtid u l C om unist j nii Tineretului Comunist şi
Pe în tin su l p a trie i noastre, lib e re şi independente, * S întem în a n o tim p u l cînd zulta tele din zootehnie fiin d pas, co n siliile de conducere la Moscova, am s im ţit cum Român a căutat sâ întărească ; Uniunii Artiştilor Plastici,
fream ătă a ctivita te a creatoare ; peste tot se desfăşoa­ pe ogoare se desfăşoară m u l­ serios afectate în a n o tim p u l ale u n ită ţilo r agricole Irebuie în in im a mea creşte şi m ai re la ţiile de p rieten ie şi cola­ 1 joi dim ineaţa s-a deschis
ră entuziasta întrecere care a cuprins întreaga masă tip le acţiu ni. P rin im p o rta n ­ alb, în m ulte u n ită ţi acţiunea să dea dovadă de m ai m ultă m u lt m in d ria că sin t cetăţean borare. dc în tra ju to ra re cu ; la Ateneul Român Expo-
de oam eni ai m un cii, do rn ici să în tim p in e Congresul ţa lor, nici una nu poate su­ de recoltare se am ină de pe perspicacitate, să se orienteze al acestei ţâ ri. câ sînt m em ­ celelalte p a rtid e com uniste şi ; liţia naţională de arte
al X -lea şir ziua de 23 August cu rez.iiltate rem arca­ fe ri am înare. N u m ai p u ţin o zi pe alta. in aşa fel îneît sâ găsească bru al P a rtid u lu i C om unist m u n cito re şti, cu forţele4 p ro ­ [ plastice a elevilor din li­
bile. D incolo de muncă, oam enii dispun de cele m ai im p o rta n tă este şi cam pania Dacă facem o p riv ire asu­ s o lu ţii practice şi eficien te Român. gresiste d in celelalte ţâ ri de I cee, şcoli profesionale şi
diverse p o s ib ilită ţi pe ntru a p a rticip a la o via ţă spi­ de recoltare a fu ra je lo r. D in pra c îto iv a cooperative a g ri­ pentru ca nici un gram de P oziţia p a rtid u lu i nostru pc glob, ch ia r dacă au o rin - j şcoli de specializare plas-
ritu a lă intensă. E o întrecere şi o viaţă în care se în- sta tisticile D ire cţie i agricole cole care dispun de un p u te r­ fu ra je sâ nu se piardă. Desi­ la această con sfătuire nu pu­ d u iri sociale d ifc rile . \ ti câ.
tîlnesc şi se contopesc toate tră să tu rile c iv iliz a ţie i şi judeţene reiese că pe total nic sector zootehnic, consta­ gur câ pe o asemenea vrem e, \ Expoziţia, care cuprin-
progresului general. judeţ, prim a coasă la trifo lie - tăm câ acestea nu au recoltat fa vo ra b ilă p lo ilo r, e po sib il ca | de circa 450 lucrări de
ne s-a executat în pro po rţie pînâ acum nici m ăcar o can­ fu ra je le cosite să se deprecie­
Sîntem în perioada cînd. aşa cum spunea tovarăşul ; pictură, grafică, sculptu-
de num ai 19.5 la sută. P ro­ tita te de fu ra je care să fie ze în cîmp. P entru evitarea
N icolae Ceauşescu, „to ţi cetăţenii, indiferent de naţio­ | râ, ceramică, tapiserie, li-
centele a m in tile ne indică că necesară pentru între ţin e re a in co n ve n ie n tu lu i, e necesar
nalitate, trăiesc un sentiment de legitim ă satisfacţie şi \ tografie, oferă o imagine
m îndric patriotică pentru m arile sueccse dobîndite in s-au recoltat a p ro x im a tiv 1000 a n im a le lo r în stab ula ţie pe însă ca acestea sâ se usuce : de ansamblu asupra
anii cei mai lum inoşi din istoria României — anii de hectare de trifo lie n e din tim p de o sâplâm înă. In a- pe capre şi prepeleacuri. S înt j creaţiei plastice a celor
construcţiei socialiste1'. to ta lu l de 5 4flR existente în ceastâ situ a ţie se a flă -C A.P zile în care nu se poate lu cra î mai talentaţi tineri artişti
cooperativele agricole de p ro ­ Leşnic, Veţel, Sălciva, Peşti- in cîm p la în tre ţin e re a c u ltu ­
Numeroase şi pe d e plin convingătoare sint schim bă­ ducţie. C ifra este n e m u lţu m i­ şul M are, Râeăştie, Boj, S trei- rilo r, dar la re co lta tu l trifo - | din şcolile noastre.
rile înnoitoare petrecute in via ţa ju d e ţu lu i H unedoa­ toare dacă avem în vedere că Săcel, Peşteana. Sarmizege- lie n e ln r se poate desfăşura o
ra. N u i vorba dc- a com para trecutu l cu prezentul a tît lucerna cît şi trifo iu l de tusa, T oleşli. In a lle coopera­ a c tiv ita te m u lţu m ito a re N u ­ i PENTRU DESERVIREA
(p e ntru că nici nu suferă com paraţie), dar o redare, pe m a jo rita te a suprafeţelor tive, cum ar fi cele de la Peş- m ai .aşa vom putea asigura o | CALATORILOR
fie şi lapidară, a cîtorva rezultate şi nivele la care sînl în fr-u n stadiu avansat de tişu M ic. N andru. Batiz. Şoî- balanţă fu ra je ră e ch ilib ra tă ,
ş a ajuns, dem onstrează progresul m u ltila te ra l cunos­ vegetaţie. muş. Bam potoc. Bîrsâu, Bejan care desigur va aduce re z u l­ : In scopul îmbunătăţirii
cut pe m eleagurile hunedorene în aceşti ani. E s u fi­ Deşi se ştie că p ro d u cţiile nu s-a început încă recoltarea tate bune în sectorul zooteh­ j deservirii călătorilor în
cient să a m in tim că m ai m u lt de 51) la sulă din sala­ a n im a lie re sînt n e m ijlo c it le ­ fu rajelo r. nic şi se vo r e lim in a p e nibilele j actualul sezon estival,
ria ţii ju d e ţu lu i lucrează în ‘în tre p rin d e ri şi construc­ gate de belşugul de furaje, re­ s itu a ţii de a căuta în p lin ă î Ministerul Căilor Ferate a
ţii. In d u stria siderurgică şi e xtra ctivă de aici re a li­ P entru a ieşi d in acest im ­ iarnă fu ra je pe ntru anim ale. r dispus suplimentarea u-
zează G0 la sută din pro du cţia de oţel a ţâ rii, 65 la M u lte cooperative ştiu d in e x­ j nor trenuri dc pe sectoa-
sută din cea de fontă şi peste 40 la sută din produc­ i fele cu un trofic ridicat
ţia de cărbune. La Hunedoara sau în Valea J iu lu i, la perienţă p ro p rie ce înseam nă • ?• crearea de legâturi d i­
C âlan sau la Barza, pe şantierele de con stru cţii sau a alerga iarna din com ună în i recte sau mai lesnicioase
in a g ric u ltu ra socialistă, în in vă ţă m in t, cu ltu ră şi să­ Pagina a com ună după fu ra je şi m ai \ cu staţiunile balneoclima-
nătate. pesle lot, ju d e ţu l e predom inat de elem entul ştiu şi ce p to d u c ţiiid e lapte şi 1 terice din ţară. Astfel, în
nou. m odern, caracte ristic o rin d u irii noastre socialiste. • perioadele cînd vor exista
carne au o b ţin u t de la a n im a ­
Dai m ai cutezanţe şi de însem nătate excepţională le în .perioada respectivă. i un număr sporit de ce-
ne apar noile obiective prevăzute în docum entele ce ■ reri, se va forma Io un
au fost supuse dezbaterii C ongresului al X -lea al Despre aceste lu c ru ri nu ■ interval de circa o jum a­
P a rtid u lu i C om unist Român. Ceea ce este prevăzut vom căuta să mai vorb im , ! tale de oră o a doua
pentru noul plan cin cina l, pe a n ii 1971-1975 şi în p e r­ deşi s-ar puica da m u lte e- ; garnitură de tren, mai o ­
spectivă pînâ în 1980, înseamnă pe ntru Rom ânia un i Ies spre localităţile de pe
xcinple, în schim b, aşteptăm
nou şi sub stanţia l progres, rid icare a ei pe o treaptă j direcţiile care unesc lito-
să vedem cît m ai m u lţi cosaşi
superioară pe d ru m u l n e in tre ru p t către desăvârşire» i rolul sau Capitala cu Ti-
construcţiei socialiste. la re co ltatul trifo lie n e lo r şi • mişoara, Cluj, Suceava
Creşterea în ritm mediu anual în perioada 3971­ tin e te lo r na turale Strungarul loan Toda de la atelierul mecanic al I M. Barza : laşi. Menţionăm, de
1975, a producţiei globale industriale cu 8,5—9,5 la su­ se numără printre muncitorii evidenţiaţi ai unităţii. : asemenea, că in aceastâ
lă, a p ro d u ctivită ţii m uncii pe salariat (diferenţiată N. PANAITESCU j vară in dotarea trenuri­
pc diferite ram uri) între 5-7 la sută, a venitului na­ ; lor accelerate şi rapide
ţional pe locuitor cu 6,5—7.3 la sută, cit şi creşterea j vor intra 30 de vagoane
impresionantă a volum ului dc investiţii, sporirea sa­ i restaurant şi bar.
la riilo r reale, a vînzărilor prin comerţul socialist ctc..
demonstrează pregnant şi incontestabil consecvenţa Pauza era spre sfirşilc citul celui de al X-lca Congres si a maistrul Alexandru Szaho şi ţă tehnică. Oamenii au predat fost felicitaţi. Venise să Ic j 4 160 000 MP ŢESĂTURI
cu care partidul şi statul nostru conduc destinele ţă rii în sala de mese a vestiarului zilei dc 23 August. Noile, docu­ alţii din schimbul următor. in grafic cuptorul. Acum au stringă mina inginerul. şef j FINE DE LINA
pe drum ul luminos al fe ric irii, bunăstării m ateriale şi de la cuploarele industriale mente ale partidului le stim u­ Piau la urmă, vreo 75 dintre trecut la repararea cuptorului mecanic Virqi/iu Cir lan şi se­
spirituale a poporului român. intrară inginerul Mircea Pe- lează mai mult munco Noi ei n-au mai ţinut cont dc ora­ 5, de 400 tone. Vor sn-t scur­ cretarul comitetului dc panid Noua ţesătorie a Între­
R e fleclîn d mm adine asupra acestei înă lţătoare per­ ncscu, şeful oţclăriilor (venit, trebuie să-i ajutăm Efortul rul obişnuit de lue.ru. teze durata dc reparaţie cu pc sector. Constantin Toma. prinderii integrale de lină
spective, nu poţi să nu încerci pu ternice sentim ente din partea comitetului dc di­ lor va fi zadarnic dacă noi „Sc presupunea o intirzierc 24 dc ore. Nădăjduim. S-au Lc-au jvimit, cu satisfacţia din Constanţa a intrat in
de recunoştinţă faţă de a ctivita te a neobosită şi crea­ recţie. al C.S H ), b'ranrisc Ka- intirzicm lucrurile dc repara­ dc 36 dc ore. Putem reduce mobilizat. Sc simte răspunde­ meritelor, muncitorii. Nuslasc producţie la întreaga ca­
toare a h a rn ic ilo r m u n cito ri, ţăran i, in te le ctu a li de dra, şeful secţiei cuptoare, in­ ţii. Cunoaşteţi nevoile dc oţel ceva din ea ?" mPutem, şi nu rea personală. Şi asta ne bu­ Savo, Nicolae Purcică, Carol pacitate, cu aproupe
toate cate goriile — rom âni, m ag hiari, germ ani şi de dustriale, maiştrii principali ale ţării, cuuoaşfcfi im p o rta n ­ ceva r lialint, Geon/c Si mode, toţi două luni Înainte de ter­
alte n a ţio n a lită ţi — care, la înd em nu l p a rtid u lu i.a u Mihai Zinc şi Constantin To­ Dialogurile erau laconice. cură. Au fost zile cînd ne-a autorii lucrării dc la colo 6',l. men. Ea asigură o pro­
făcut din m uncă un titlu de m in d rie , de g lo rie şi ero­ ma. , secretarul c o m ite tu lu i de ta reparaţiilor, greutăţile pc Trei zile orele fierbinţi ale în­ fost destul dc greu. Se ajun­ Au început s-o dovedească ducţie anuală de 4 160 000
ism, au tra n sfo rm a t c ifre le în fapte, pre ved erile p la ­ partid ta sectorul mecanic şef. care le va {rUnupina combi­ trecerii, n-au cunoscut răgaz. sese la o depăşire globală a Si cei dc la cuptoare industri­ mp ţesături fine de lină,
n u rilo r în le a lita te , fă u rin d baza tehnieo-m atenalâ ale, pe care secretarul comi­ mărind de aproape trei
care ne perm ite acum să trecem la îm p lin iri şi mai tetului dc partid ii chemase ori capacitatea de pînâ
îndrăzneţe. sa rccuţtcreze pierderile cc Ir. acum a întreprinderii.
A vem , aşadar, un d ru m parcurs, de 25 rle ani în flo ­ umbreau munca. N-a fost u­
rito ri, u n ici în isto ria p a trie i şi a po po rulu i. A vem , în SENSUL ÎNDATORIRII PERSONALE şor. Curbul bucuria izbînzii MINI-PLANETA
acelaşi tim p , o perspectivă m inunată, în fă ţişa tă cu i-a mobilizai. Acum se întrec
cla rv iz iu n e în Tezele şi p ro ie c tu l D ire c tiv e lo r C ongre­ pentru reducerea duratei dc „GEOGRAPHOS"
sului al X -lea, în care sînt cuprinse noi cifre, noi o ­ lucru la repararea cuptorului
biective şi p la n u ri m ăreţe, care v o r deveni, cu toată 5. Mai au in faţă, pentru a- O m ini-plonelă, la
siguranţa, fap te palpabile. S-au adresat muncitorilor fără ceasta lună, bică trei mari o- „bordul" căreia omul ar
De la acestea po rnind, avem da to ria — şi o b lig aţia natul dacă se vor înregistra In noaptea de 27 spre 28 mai, duratei de reparaţii de 02 dc putea efectua cîndva o
— să facem to tu l pentru a explica, cu a ju to ru l m ijlo a ­ introduceri : pierderi...'' bătălia cu minutele ajunsese orc. Situaţia a fost analizată biectivc : cuptoarele nr. 8, nr. călătorie spaţială, va tre­
celor m u n cii p o litice şi cu ltu ra le de masă, tot ce se *Stadiul lucrărilor dc repa­ Cuvintele secretarului de la punctul forte. „Predăm cup­ intr-o şedinţă extraordinară a 2 dc 100 tone şt nr. 2 dc 400 ce la 27 august fa *10 m“-
leagă de tre cu tu l u ltim ilo r 25 de an i şi dc v iito ru l pc raţii la cuptorul trei arată cu partid şi ale şefului oţelări- torul schimbului ce intru ?" organizaţiei dc partid dc la tone. $liu că orele dc lucru lioo.ne kilometri de Pă-
care-1 în tre ză rim . Congresului al X -lea al P.C.R. şi nu ne vom putea încadra in ilor erau apel la conştiinţă. „Nu. Celui caic iese. Cei ce cuploare industriale. Mai vor fi pline, ii vor solicita moi mint. M înî-plonelo este
r-vniversâiii unui p ă tra r dc secol de la eliberarea term enul prevăzut. Ştiţi cc a Apelul şi-a găsit mulţi desti­ vin dimineaţă să-l găsească a- tirziu, la comitetul dc portid mult-, dar s-au angajat faţă de fapt osteroidu) „Geo-
R om âniei de sub ju g u l fascist, le subordonăm în tre ­ însemnat pentru utnluric re­ natari. Pentru Gngovc Podar, prins". pe combinQt... Oamenii au în­ dc colectiv, faţă dc ei înşişi, groplios", cu diametrul
gul efort, capacitatea şi puterea de muncă Dovada răs­ pararea cuţilorului 7, pe care, tnsif Punea, pentru maiştrii Ora 4,00. „Caia, tovarăşe ţeles. îndemnul a pornit jnin cilc- de 0,8-1,5 kilometri, a o-
p u n d e rii ru care p riv im şi iiU îm pin âm aceste eveni­ l-am predat cu inlîrziere dc Emanoil Toma, Ghcorghc Mo­ Zinc. Cit au mai rămas din Oamenii au inţelcs, au do­ va cuvinte sim ple: „Hai să nunlot Societatea naţio­
m ente să se caracterizeze in rezultatele ce le vom ob­ 37 de orc. Vi sc cer eforturi rarii schimbul in acea zi s-a rele 36 de ore „V re o 2.1. vedit-o şi cei dc la reparaţii ştergem pata". Li au inţelcs nală de geografie a
ţine pe lin ia în d e p lin irii s a rcin ilo r de plan şi a anga­ suplimentare pentru că nu a­ prelungit peste orele obişnuiţi?. V-aţi purtat bine, băieţi /". A siderurgice I, cind au preluat semnificaţia majoră a răspun­ S.U.A.
ja m e n te lo r în întrecerea socialistă. vem suficientă forţă dc m un­ CHigor Hucănete. Vasilc Viu- doua zi „băieţii" au trecut la lucrarea de schimbare a apă­ derii personale, a aportului Potrivit datelor stabilite
Experienţa d o b în d ilă să o generalizăm , să n îm bo­ că, Ştiţi ce greu vc-a fost să duţ, Froncisc Pop, maistrul cuptorul 3 dc la oţelăria ve­ rutului dc încărcare de la fur­ individual la succesul colecti­ de oamenii de ştiinţă, în
gă ţim perm anent, să asigurăm peste tot acea em ulaţie fim mereu obiectul critici>. Su Lucian lacoh au aflat dc la che, nalul nr. 8. Lucrare planifica­ vului. Au răspuns. Şi-au fixot spaţiu se află 50 000 cor­
vib ran tă , specifică lu p tă to ru lu i pentru un ideal nobil, reflectam, să analizăm posibi­ colegii din schimbul de d im i­ tă pentru 72 dc orc. Dar aco­ in conştiinţă sensul, modalita­ puri cereşti care se rotesc {
care a devenii de m u lt o cauză înţeleasă. lităţile. dc care dispunem şi să neaţă despre „ operativa' din — N-a mai fost nevoie da lo, sus, la o altitudine dc 60 tea dc îndeplinire a îndato­ în jurul Soarelui. Cel mai j
tic mobilizăm mai mult. Hai sala dc mese şi n-au mai ple­ nici un îndem n — ne m ărtu­ metri., ei n-au ţinut seama nici ririlor individuale, iar senti­ mare asteroid depistat j
să ştergem pata care a început cat acasă, ca dc obicei, la ora risea secretarul comitetului de vint, nici dc ploaie. Au re­ mentul participării totale la pină acum este Ceres, cu j
să sc întindă peste realizări la 23,00, ci mult după miezul de partid, tovarăşul Constan­ muncă a devenit componenta un diametru de 800 kilo- j
s-au
tin Toma. E drept că
sectorului! Dincolo, la oţelă- dus orele la 64. Asta înseamnă fundamentală a profilului lor metri. i
rie, oamenii îşi reînnoiesc an­ noţiţii. La fel s-au petrecut luat noi măsuri de organizare, pentru furnalişti 200 tone de moral.
gajamentele luate iu cinstea lucrurile şi cu Cavrilă Cocoş, dc aprovizionare, de asisten­ fonta mai mult, Oamenii au LUCIA UCtU