Page 5 - Drumul_socialismului_1969_06

PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V Ă !
Anul X X I Redacţia

Nr. 4483 ţi administraţia ziarului

Marţi D E V A , slr. D r. P etru G ro z a , nr. 3 $

3 iunie telefoane : redactor şef — 1588 ; redactor şef adjunct

secretar de redacţie şi s ?cţia viaţa de partid — 2138; sec­
1969 ţiile cultuiă-spoit şî probleme cetăţeneşti — 8317 ; secţio
scrisori, documentare şi externe — 2317 ; secţia industrie
şi administraţia — 1275 ; telefon de serviciu intre orele
16-24 — 1585.
4 PAGINI, 30 8ANI

O acţiune importantă în agricultură

Efectuarea lucrări­ TELEX

lor de întreţinere CONCURS DE AFIŞE

Măreţ program i In cinstea celui de-a!

a culturilor X-lea Congres al Parti­
dului, Comitetul de Stat
pentru Cultura şi Artă, in
colaborare cu Uniunea
al făuririi a c ţiu n ilo r dc în iic v m c ic a c u l­ m ai tîrz iu ", se am înă de la o Artiştilor Plastici, organi­
Cunosuind ro lu l h o lâ rîio r al
zează un concurs de a*
m anual
zi la alta prăşi tu l
fişe cu tema „Congresul
tu rilo r, pentru a obţine reco l­
pra fa ţa de 150 hectare p la n te ­
te sporite, lu tru lo rii din l A.S deşi pe o m are parte din su­ al X-lea al Partidului Co­
munist Român".
uu a p lica t pnm a praşilâ la le s in t invadate de b u ru ie n i. La concurs sint invitaţi
Aspecte de fe lu l celor rela­
porum b pe mai m u lt dc I 100
multilaterale hectare, ic p re /e n tm d peste 91 tate se întiln esc şi în alte u ­ să participe membri ai
Uniunii Artiştilor Plastici,
n ită ţi. C o op eratorii d in Prîcaz.
la sută din suprafaţa prevă­
ai Fondului plastic, arhi­
zută. La I.A.S S iiU âm â rin -O r-
pra.şile la ca rto fi s\ acum exe­
lea a început şi praşila a U-a, de p ild ă , au efe ctu at două tecţi membri ai Uniunii
Arhitecţilor, precum şi al­
rcalizindu-se pe 12U hectare. cută lucrarea respectivă la te persoane care doresc
sfecla de zahăr, ia r la po rum b
O g rijă deosebită s-a acordat
şi depline irig ă rii p o ru m b u lu i şi c u ltu ­ se urgentează p ra şila m anua­ să ia parte la concurs.
Un concurent poate pre­
lă. cea mecanică fiin d te rm i­
rilo r fu rajere , prim a udare a-
zenta una sau mai multe
plicînd u-sc pe 80 dc hectare.
vele agricole din T urdaş
şi
Există şi cooperative agrico­ nată. Tn schim b la cooperati­ lucrări.
Lucrările se vor preda
le unde în tre ţin e re a c u ltu rilo r S pini p râ ş itu l m anual la po­ — sub formă de proiect
se desfăşoară in ritm susţinut ru m b itu s-a efectuat nici pe definitiv, (a dimensiunile
a socialismului C ooperatorii din Lăpuşnic au c u ltu rilo r reclam ă cu acu itate 70x100 cm — in zilele de
citc 20 de hectare deşi starea
ic rm in a t prim a pra şilâ meca­
27, 28 şi 30 iunie ac.
p e n tru
in te rv e n ţia h o tâ rilâ
nică la porum b, iar cea ma­
nuală s-a executat pe ju m ă ta ­ com baterea b u ru ie n ilo r. intre Orele 10-14 la Ofi­
organizarea
ciul pentru
te din suprafaţa p la n ifica tă . O slabă preocupare in ve­ expoziţiilor de artă al
La c a rto fi si sfecla fu ra je ră derea în tre ţin e rii c u ltu rilo r
A devenit un fopt obişnuit co fiecare aci. fiecore do­ La oţelâiia Martin nr. 2 de la Hunedoara, în răgazul dinaintea elaborării unei noi şarje, C.S.C.Â, str. Batiste nr. 13
cument progromotic al partidului nostru sâ fie primit cu un grup de oţelari din echipa pnm-topitoruiui Avram Opriş, s*au strins în jurul maistrului Vic­ lucrarea respectivă s-a efec­ se m anifestă şi la C.A.P. V a i- Pentru concurenţii din
dci si Romoşei, unde s-au pră ­
nemărginită încredere de către clasa muncitoore, ţără­ tor Petroiescu, secretarul comitetului de partid, pentru a lua cunoştinţă de ideile cuprinse în tuat. m ecanic şi m anual, pe sit c a rto fii de pc abia ju m ă ­ provincie, data de 27 iu­
nime, intelectualitate, de cele moi largi pături ote popu­ Tezele C.C. ol P C R. pentru al X-lea Congres al partidului. Foto ; V, ONOIU toată suprafaţa. nie se ia în considerare
laţiei, să întrunească odeziuneo deplină a întregului po­ La p rim a vedere apar ea tate din suprafaţa cu ltiva tă . după ştampila poştei.
por, să pnlejutosco o şi moi intensă doiuire pentru edi­ satisfăcătoare şi uncie re a li­ Cu lo tu l neeorespunzător se La concurs se vor acor­
p ra şile i
p ie zin tâ executarea
ficarea neabătută o celei moi ovonsole şi moi drepte zări o b ţin u te do cooperativele da următoarele premii :
orînduin sociale. Căldura, încrederea, adeziunea totală, agricole dc pe raza com unei m anuale Ia porum b, lu crn - un premiu I in valoare de
dăruirea îşi ou izvorul în justeţeo politicii partidului, în Bretea Română T erm in area re rare la C.A.P. R om o- 8 000 lei ; două premii II
convingerea lermă. venficoia de viaţă, co scopul suprem în eiteva zile n p rim e i praşîlo f> cl încă nu a început (?). in valoare de 5 000 lei fie­
ol ocestei politici este slujirea cu neţărmurit devotoment la c a rto fi în toate u n ită ţile ia r la Va idei s-a efeetu- care, 3 premii III în va­
a intereselor mojore ole potrieî, ole celor ce muncesc. HtCtlVf denotă că există suficien te at pe citea 10 hectarc loare de 3 000 (ei fiecare.
Este, deci. firesc co istoricele documente pe core zilele fo rte pe ntru a face faţă v o lu ­ din 259. Să nu cunoască oare
ocestea presa, radioul, televiziuneo le-au adus Io cunoş­ m u lu i spo rit de ln a ră ri din co n siliile dc co n du cere' ale a-
tinţa comuniştilor, o opiniei publice •— Tezele CC. ol acest sezon. Tn s p rijin u l a fir­ r-estor u n ită ţi că p rim a pra şi- NOUL MERS AL
PC R pentru Congiesul ol X-leo ol partidului şi pioiectul m aţiei vin e si fa p tu l că la lă arc un rol h o lă rito r asu­
Directivelor Congresului ol X-leo ol P.C R privind pionul C A P. V îlro le prn sila la po­ pra soartei recoltei ?
cincinol pe anii 1971— 1975 şi liniile directooie ale dez­ ru m b s-n efectuat pe aproape N esatisfăcător sc desfăşoară TRENURILOR
voltării economiei noţionole pe penoado 1976 — 1980 — să 109 de hectare din cele 118 şi a m e n a jă rile p e n tru irig a ţii,
lie primite cu un unaş interes de intreogo noostră naţiune ha cu ltiva te cu porum b. De acţiune care în C A P. a mai La 1 iunie a intrat in
socialistă, sâ creeze o emulaţie fără precedent in gmdi- asemenea, e xe m p lu l o fe rit de rămas de re a liza t pe n rc a 200 vigoare noul mers al tre­
ie si ocţiune. să mobilizeze minţile, inimile şi broţele oa brigada din P lopi a C A P de hectare. Deşi trebu ie a p li­ nurilor de persoane şi
menifor muncii la temeinica pregătire politico, ideologică Bretea Ş iro iu lu i, condusă do cate efe ctiv ud ările, la C A P. marfă. Pe bazo consultă­
şi organizatorică o congresului. Aceasta pentru co Tezele P ulerm cn co lcclivitn te a om al m un cii Tezele repre­ X -lea şi zilei de 23 August M n ria Tănăsoni. ''aro a te rm i­ Sălciva încă nu s-a făcut ra­ rilor cu numeroşi benefi­
şi Directivele Congresului al X-leo prezintă in loţo poporu­ sid crurgi.ştilnr hunedureni zintă o stră lu cito a re pildă (Je La secţia a U-a furnale, u n ­ nat praşila T la toate c u ltu r i­ co rd u l sistem ului la reţeaua ciari ai serviciilor trans­
lui cu neasemuită cloritote, în mod mogistrol, programul consacrată in ritu lu i detaşa­ analiză şi in te rp re ta re ş tiin ­ de colectivu l a realizat su­ le şi o efectuat p rim u l stro p it electrică (?). porturilor feroviare şi a
măreţ ol făuririi m ultilaterale şi depline o socialismului in m entelor de fru n te ale ţific a a fenom enelor v ie ţii p lim e n ta i in acest an peste la ca rto fi, co n firm ă ro lu l deo­ Deoarece orice zi d c .în tîr - sesizărilor primite, Minis­
Românio. ol creării condiţiilor necesare trecerii treptate Io dusei noastre m un citoa­ noastre economice, p o litice şi 2d 000 tune fontă, fu rn a liş tii sebit de însem nat al organiză­ zierc la în tre ţin e re a si udarea terul Căilor Ferate a luat
comunism, pentru sotisfocereo în tot moi lorgă măsuţă o re in lupta pentru în ­ sociale, de s p irit m ilita n t şi au h o lâ rit să m ajoreze anga­ r ii tem einice a m un cii în exe­ c u ltu rilo r nu se poate solda o serie de măsuri pe li­
cerinţelor materiale şi spirituale ole membrilor societăţii. făp tu irea exem plară a po­ no valor in aplicarea creatoa­ jam entele, astfel ca pînâ la cutarea la tim p a lu c ră rilo r decît cu p ie rd e ri serioase de nia îmbunătăţirii acestor
Congresul ol X-leo al Partidului Comunist Român — ca­ litic ii p a rtid u lu i. munceşte re a a d e vă ru rilo r generale ale s firş itu l a n u lu i. Hunedoara agricole. recoltă, se im pune ca orga­ prestaţii.
re ore loc în anul jubiliar ol aniveisării îm plinirii o 25 de în acesle zile sub im presio­ m a rxism -lcn in ism u lu i la con­ să dea econom ici naţionale Asemenea rezu ltate trebuia n iz a ţiile de p a rtid şi co n s iliile Astfel, s-au creat lega­
oni de Io eliberarea României de sub jugul fascist — vo nantul im puls generat de a­ d iţiile concrele ale ţâ rii peste prevederi 35 U0(i tone să se obţină şi în celelalte populare com unale să s p rijin e turi mai lesnicioase cu
loce bilonţul strălucitelor victorii obţinute în opera de edi­ p a riţia Tezelor C C. al P C R, noastre. Aceasla face să fontă cooperative şi brigăzi. D a to ri­ îndeaproape r o n d l i c o r i l e noile centre administrati­
ficare a socialismului. Portidul, întregul popor pot privi cu pentru Congresul al X -len a) crească nem ăsurat de m ult — Aşa înţelegem să e x p ri­ tă însă slabei m o b iliz ă ri a C A P. în in iţie re a de m ăsuri ve, economice şi social-
mindrir* şi deplină satisfacţie odincile transformări social- p a rtid u lu i şi a p ro ie ctu lu i dc încrederea poporului în m ăm adeziunea noastră de­ co o pe ratorilor la lu cru, la energice pe ntru folosirea cu culturale ale ţârii, s-a a­
politice şi morile împliniri care ou marcat istoria acestui D irective p riv in d plan ul c in ­ p a rtid şi în p o litica sa în ţe ­ plină la p o litica p a rtid u lu i şi C A P Ruşi pravila în tîi la randam ent m axim a fo rţe lo r
probat inliinţarea
unui
sfert de veac : tnumful definitiv al sociolismului pe pămîn- cinal pe a n ii 1071— 1075 si leaptă. pre stigiul şi a u to rila - aşa o vom în fă p tu i — ne-a p o rum b nu s-n executat n ici vi m ijlo a ce lo r din u n ită ţi la număr suplimentar de tre­
tul patriei noastre, făurirea unei economii puternice, dina­ lin iile directoare ale dezvol­ tra P a rtid u lu i Com unist '' declarat m a istru l Nieolae pc jum ătate din suprafaţa m enţinerea la n u rilo r ('urate nuri pe liniile cu un trafic
mice. dezvoltareo impetuoosă o forţelor de producţie, rid i­ tă rii econom iei naţionale pe Român în rîn d u l m işcării co­ M arcu l est ii P o triv ii proiec­ sta b ilită Cu to tu l de neînţeles de b u ru ie n i şi păstrarea u m i­ intens sau spre staţiunile
carea nivelului de viaţă ol tuturor cetăţenilor. In anul 1968 perioada 1976—-1 OHO m uniste si m un ciio reşti m on­ tu lu i dc D irective, în v iito ­ cete situaţia în tîln îtă la C A P. d ită ţii în sol. p iin executarea balneoclimaterice.
i producţia globolo industrială o ţăm ero de 14 ori moi Pe pla tfo rm e le m a rilo r o- diale ru l cin cina l întreaga noastră Cînţaga. Tnvocîndu-se m o tiv u l la tim p şi de ra lila le a pravi­
j more decit in 1938, producţia ogncolă de 1,6 ori, venitul ţe lâ rii şi furnale, la p u p itre ­ Im presionează în mori deo­ muncă trebuie să aibă ca o­ că .p o ru m b u l s-a însâm înţat le lo r la fiecare cultu ră.
j naţional de peste 5 ori, ior soloriul reol de aproape două le de comandă ale m oderne­ sebit consecvenţa cu care biectiv creşterea in d ic ilo r de
| ori şi jumătate O cucerire de seomă o regimului socio- lo r lam inoare, la toate agre­ p a rtid u l pune in centrul u tiliz a re a agregatelor, re d u ­
list este înfăptuirea pentru primo dotă în istorie a egolito- gatele şi panelele de lucru, p re ocu părilo r sale progresul cerea consum ului specific de
In depline, economice, sooole şi politice dintre poporul clocotul la tem peraturi în a l­ continuu, m u ltila te ra l al e­ cocs. desfăşurarea a c tiv ită ţii
romon şi noi i on o I i toţi le conlocuitoare, o frăţiei lor in mun­ te al m un cii se îngemănează conom iei naţionale, a fo rţe ­ de producţie după c rite rii
ca şi lupta pentru înflorirea patriei comune. cu interesul larg şi profund lor de producţie — tem elia riguros ş tiin ţific e . Stă in pu­
Aplicind neobătut liniile directoore ole Congresului ol al oam enilor faţă de docu­ în flo ririi pa triei, a bunăstă­ te rile noastre şi vom face to ­
IX-lea, holo rîrî|e Conferinţei Naţionale. Portidul Comunist m entele publicate zilele tre ­ rii poporului. Din p ro gra­ tul să realizăm aceste preve­
Român in frunte cu Comitetul sau Centrol ou luat un şir cute în presă Fiecare m u n ­ m ul trasat de p a rtid pentru deri.
citor. fiecare m aistru sau in ­ v iito ru l cincinal şi în p e r­
neintrerupt de măsuri în economie, ştiinţă, cultură, invăţă- Pe p latform a o ţe lăriei
minl, in toote domeniile vieţii sociale, core ou asigurot un giner doreşte cu ardoare să spectivă. co le ctivu lu i nostru M a rtin n r 2. an im a ţia cu­
ia cunoştinţă de m ăreţul de sidci'Lirglşti ii revin sar­
si moi puternic dinomism in dezvoltoreo economiei, ou cre­ noaşte o inte nsita te deosebi­
program trasat cu tem einică cin i de m are răspundere
ol codrul lovorobil desfăşurării octivitoţii creatoare o m ili­ tă Pe bună dreptate, oţela-
judecată ş tiin ţific ă şi c la rv i­ pentru sporirea şi d iv e rs ifi­
oanelor de cetăţeni, ol ofirm ării tot moi plenare o spi­ rii au cu ce se m în d n Ei
ziune de p a rtid u l nostru co­ carea producţiei de metal,
ritului de dreptote şi echitate socialo. vor c o n trib u i d ire ct la a tin ­
m unist. pentru dezvoltarea şi îm bun ătăţire a c a lită ţii aces­
Toote aceste reolizăn au cerut, desigur, elorturi susţinu­ gerea în 1075 a producţiei dc
în flo rire a m u ltila te ra lă a pa­ tuia şi creşterea accentuată
te din porteo întregului popor. Io care oomeniî muncii hu- 10 m ilioa ne tone de oţel. la
nedoreni ou luat pa'te cu obnegoţie. trie i. pentru accelerarea îna­ a re n ta b ilită ţii. S id e ru rg ic ii îm bun ătăţire a substanţială a
in tă rii n a ţiu n ii noastre so­ noştri sînt gala să munces-
De pe temelio solidă o oceslor mari victor il. a reolilâti- cialiste spre noi culm i de că cu toată dăruirea si p ri­ s tru c tu rii producţiei de metal.
lor societăţii româneşti, partidul nostru supune ocum dez­ C unoscutul m aistru oţelai* Şte­
bunăstare, c iv iliz a ţie şi pro ­ ceperea lor pentru a înde­
baterii poporului programul unui viitor strălucit. In cîtevo fan Trip.şa. Erou al M u n cii
gres social p lin i exem plar sarcinile tra ­
cuvinte el înseomnă ; conlmuorea susţinută o politicii mor- sate de paptid. pentru a-şi Socialiste. comentează pe
xist-lemniste de industriolizore socialistă, core vo consti­ — A n i c itit cu ate ntic Te­ spori co n trib u ţia la progre­ larg. cu un v ă d it sentiment,
tui şi în viitor pivotul progresului generol al societăţii ; oc- zele şi proiectul de D ire c ti­ de satisfacţie : „IO m ilioa ne
ve. n e a re la ta t tovarăşul sul econom ic al ţă rii este o c ifră caic va consa­
celeroreo procesului de dezvoltare intensivă o agriculturii ;
Ion Niculescu, secretarul co­ Aceleaşi g în d u ri şi senti­ cra d e fin itiv Rom ânia pe un
1 ructilicoreo Io moximum q eforturilor mori de investiţii pe
m ite tu lu i de pa rtid din com ­ mente, aceeaşi d o rin ţă una­ loc de p rim rang in ierarhia
care le face societatea noastră ; promovarea mai intensă
bina t şi am rămas pro fu nd nim ă am în tîln it-o deo­ ţă rilo r producătoare de mc-
o cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane ; ridicareo
im presionai de bogăţia de p o trivă la fu rn n liş lii. o-
continuă a productivităţii muncii si o eficienţei economice ; L. VISKI
idei cuprinse în aceste două ţe la rii şi la m in a to rii accs-
dezvoltarea şi modernizo'eo şcolii de toote gradele — toa­
te în scopul sporiiii rapide o avuţiei naţionale şi o ridică­ docum ente de excepţională 1 ei uriaşe în tre p rin d e ri,
însem nătate teorelicâ şi prac­ ra re înscrie pe grafice rea­
rii standardului de viaţă, material şi spiritual, ol poporului. fContlnuar# in pag. a 3*o)
tică pentru a ctivita te a p a rti­ liză ri dc pre stigiu în întrece­ Minereul de fier extras de la Teliuc şi Gheţar îşi uimea :ă fluxul tehnologic In Uzina de
Sînt de-o dreptul impresionante, docă ne gîndim Io ni­ preparare, de unde vă prezentăm un aspect ai liniilor transpor (oare.
velul de unde am început opera de construire o noii orin- du lu i, a fiecă rui com unist şi rea închinată C ongresului al
duirî •— şi chior de Io nivelul actual — sporurile producţiei
industrîole si agricole core se vor obţine in viitorul cincinal
şi pîno în 1980, Producţio de energie electrică o ţării, de
exemplu, se vo ridica în 1975 Io 55-57 miliarde l<Wh şi
80-85 miliarde la sfirşitul deceniului, (foţă de circa 1 mili- este. efem erul oraş ca lifn r-
URICANI ® Revenire pe colina coperirea m u lt rîvnituW ii f i­ Pagina
nian. născut o dală cu des­
- ■ *- • a- lon şi părăsit la fel de repe­
-tCoMinuort îrt pag., a > o
de. tin d rezervele s-au e p u i­
zat.
— U n c a n iu l este oraşul tî-
celor cinci căsuţe nâr. viguros, pu ternic 1
— Da. R evenim la ca p ito ­
lu l .adolescent1'. Adolescen­
ţa U ric a n iu lu i înseamnă apo­
teoza în flo ririi acestui oraş. SPORT
Reportoj reolizat cu concursul tovarăşilor Vaier Dan, secre­ părăsind colina celor cinci s-nu în ă lţa t şi p rim e le înscris pe harta p a trie i dc
tar al comitetului orăşenesc de partid, pnmorul oraşului Uri- căsuţe. . blocu ri dc locuinţe. Ascen­ a n ii lum inoşi ai socialism u­
eoni. Ing. Constantin Teodorescu, directorul E.M. Uiiconi, prof — A zi ştim că U ric a n iu l siunea a fost vertiginoasă lu i. O în flo rire m atură izvo-
Dorin Costea directorul liceului din localitate, Pompilie Cara- este un oraş... Pe m ăsură ce g a le riile brăz­ ritâ din chibzu inţă şi în ţe ­
gea, deputat in consiliul popular orăşenesc. — Da. Un oraş adolescent, dau to t m ai adine p ă m in tu l lepciunea cu care p a rtid u l
cu b iog rafie scurtă, d a r evo- in căutarea veti*elor de căr- conduce destinele poporului.
— Noi. gazetarii, ne-am n- este gicu, pentru că şî m ina C ărbunele, flu id u l de ener­ In p a g in a
bişnuit, cind scriem despre şi oraşul au virslă tînârâ, gie incandescentă, a „ izvo­
pre fa cerile a n ilo r socialism u­ vîrsla a n ilo r lib e ri rî 1“ in 1965 cu 82.4 la sută
lui. să spunem că ele s-au — Deci. dacă bine în ţe le ­ mai pu ternic faţă de 1951.
întem e iat pe lo curi în care gem. un oraş fără tre c u t... In 1969. acest an h o tâ rîto r a H l-a
odinioară h-a fost nim ic. — Nu tocm ai M o n o g ra fii­ al c in c in a lu lu i, m in e rii din
A ici. unde astăzi se a flă ora­ caloare. Un oraş .a l cărb u­ bune. pc aceeaşi coordonată U rica n i scot la lum ină cu
şul U rica n i. a fost ceva... In le ne arată că pe aceste n e lu i". ca m iile dc perle dc vertica lă sc în ă lţa u semeţe, 300 la sută mai m u lt că rb u ­
locuri, din cum păna fie o b ii- ne faţă de acelaşi an 1951
anul în care s-a săpat prim a şie a .Ţiului, au poposit în pe .1 i li. dar un oraş clă d it in azur, b lo cu rile moderne,
fun daţie de construcţie u rb a ­ clin tem elii, de la cola zero in tr-o corelaţie slrînsâ d in tre înscrisă pe coordonate as­ Centenarul
w rh im e păstorn clin U n cu l tonele dc cărbune şi a p a rta ­ cendente, pro du cţia de câr-
nă era o... colină cu cinci că­ lla ţe c u lu i. întem eind U rica- pină la a ltitu d in e a co n fo rtu ­ m entele celor ce 1 scoteau la
suţe. N-a notai nim eni acest n iu l (sau llo b iţa -U ric cum i lui. c iv iliz a ţie i şi bună stă rii suprafaţă. N. ANDRONACHE
am ănunt, iii nici uit docu­ se m ai spunea) A fost o a- con ferite de in du strializarea — Im aginea ne am inteşte T. ISTRATE Uzinei M.M.R.
Deocamdată, momente de meditaţie, de profunde reflecţii. m ent al vre m ii, dar il gă­ şezarc domoală. specifică socialistă. In 1947, cind p r i­ de naşterea şi ascensiunea
Documentele celui de al X-lea Congres al partidului, de dez­ sim în m em oria oam enilor, tra iu lu i pastoral. M ai tîrziu . m ele tone de cărbune ale U- rapidă a orăşelelor ca lifo r-
voltare in continuare a ţârii noastre pe drumul desovîrşirii con­ a celor care au crescut o da­ tin e rii au început să plece ric a n iu lu i au p rim it „bole- niene.
strucţiei socialiste cer întregului popor o maximă concentrare — Asem ănare există, dar Continuare in pag. a 3*o) Simeria
lă cu m ina, cu oraşul Şi nu pe la Lu pe ni, la cărbune, zul lu m in ii", o dală cu ele e fo a rte vagă. U rica n iu l nu
de eforturi fizice şi morale.