Page 51 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 51
DRUMUL SOCIALISMULUI — DUMINICA 15 IUNIE 1969
Vizita tovarăşului Lucrările Consfătuirii CURIER actuala forţă de muncă a rii'' şi de „acţiuni ilegale''
împotriva autorităţilor ţârii.
S.U.A. va putea fi angajată
Autorul atentatului contra
asupra faptului câ în aceas
Nicoiae Ceauşescu la Taliin internaţionale a în 1980. EI a atras atenţia 909
tă situaţie este necesar să sc
primului ministru al Greciei,
îa măsuri pentru asigurarea
Alckos Panagulls, evadat la
Willi Stoph, preşedintele de noi locuri dc muncă. 5 iunie, fiind apoi arestat dc
poliţia din Atena, a fost
T A L L IN 14. — De la t r i scurtă călătorie în re p u b licile m âni au fost în tîm p in a ţi de partidelor comuniste Consiliului de Miniştri al transportat sub o puternică
R.D. Germane, l-a primit pe
m iş ii A gerpres, S ilv iu Podinâ sovietice baltice. tova ră şii : A. P. Vader, secre Jan Marko, ministrul de ex „CUPA DAVIS" escortă la închisoarea un
şi M ircea Moareâş : Sîm bâtâ S ecretarul general a l C C. ta r al C C. al P C. d in Esto terne al R. S. Cehoslovace, de fusese deţinut şi unde
dupâ-am iază, tova ră şul N icoiae al P.C.R. este în s o ţit de m em nia, W. I. Klauson, preşedin care face o vizită în R.D.G. ROMANIA — SPANIA ? ! urmează sâ fie de acuin îna
3—0.
Ceauşescu, conducătorul de le b ri ai delegaţiei, precum şi de tele C o n s iliu lu i de M in iş tri al şi muncitoreşti Au fost discutate probleme inte supravegheat perma
gaţiei P a rtid u lu i C om unist am basadorul R om âniei la RS.S Estone, A. A. M iu rise p , referitoare Ia dezvoltarea re Ieri la Valencia a j nent. Surse apropiate guver
Rom ân la C onsfătuirea in te r Moscova, Teodor M arinescu, preşedintele P re z id iu lu i So laţiilor bilaterale, precum şl continuat meciul de te- j nului grec. citate de agenţia
na ţion ală a p a rtid e lo r com u cu soţia. v ie tu lu i Suprem al re p u b lic ii, alte probleme de interes re nis dintre echipele Spa- j Rcutcr, arată câ în timpul
niste şi m un citore şti, îm p re u Pe a e rop ortul T a liin , capita de m in iş tri şi alte persoane M O SC O VA 14 (Agerpres). ges, secretar general a l P.C. ciproc. La 14 iunie, Jan niei şi României con- j interogatoriilor la care a
nă cu soţia, a plecat într-o la R S.S. Estone, oaspeţii ro- o ficia le . La 14 iunie, la M oscova au d in Reunion, Reza Radina* Marko a părăsit Berlinul, tind pentru „Cupa Da- i fost supus după capturarea
co n tin u a t lu c ră rile C o nsfătui nesh, prim -sderetar a l C C. el vis". In proba de du- i
U n gru p de p io n ie ri a o fe rit r ii in te rn a ţio n a le a p a rtid e lo r P a rtid u lu i P o p u la r d in Iran, plecînd spre patrie. blu, Jucătorii români \ sa. Panagulis a refuzat sâ
flo ri. com uniste şi m un citore şti. M anuel Sances, conducătorul Tiriac şi Năstasc au ; facă vreo declaraţie în legă
APELUL răşul N icoiae Ceauşescu şi In şedinţa de dim ineaţă, ca delegaţiei P.C. D om inican. rul misiunii de ajutor a învins cu G—4. 6—9. î j tură cu activitatea sa dc du
August Lindt, coordonato
Gazdele au in v ita t pe to va
pă evadare şi cu locurile in
9—7. 7—9, 8—6. pere-
Ş edinţa de dupâ-am iazâ a
persoanele care-1 însoţesc, să re s-a desfăşurat sub preşe fost prezidată de C arlos L u is Crucii Roşii Internaţionale chca Orantes, Arilla. In I care s-a ascuns. A. Panagu
d in ţia lu i V iile Pessi. m em bru
viziteze oraşul. Scurte popa al B iro u lu i P o litic al C.C. al Prestes, secretar general al în Nigeria, a fost declarat felul acesta, echipa Ro- j lis a fost condamnat la
Consfătuirii internaţionale a partidelor su ri în no ile şi vech ile c a rtie P.C. d in F inlan da, co n sfătui C C . a l P.C. B ra zilia n . A u de guvernul federal person- mâniei conduce cu 3—0 j moarte dc un tribunal mi
litar din Atena, dar execuţia
re ale cap italei R S.S Estone, rea a ad op ta t ap e lu l către co lu a t c u v în tu l : conducătorul na non grata. Hotărirea a şi este calificată pentru j sa a fost aminată fără ter
comuniste şi muncitoreşti la cîteva din m onum entele şi m u n iş tii indonezieni. delegaţiei un u ia din pa rtide le fost anunţată de comisarul de rezultatele care vor j men.
turul următor indiferent I
federal pentru afaceri exter
co n stru cţiile cele m ai rep re
In cad rul d is c u ţiilo r la p ro
fră ţe şti care activează în ile
zentative ale oraşului, ca şi în blem ele înscrise pe ordinea galitate, M . M orales, prim -sc- ne, Okoi Arikpo, in cursul fi înregistrate astăzi în j 999
către comuniştii indonezieni lo cu ri p ito re şti au o fe rit oas de zi a c o n s fă tu irii au luat cre ta r a l C.C. a l P. C. din unei conferinţe de presă. ultimele două probe dc I La 24 kilometri dc Paris
c u v în tu l : R. Santos. conducă Honduras, Cheddi Jagan, lid e August Lindt. care a sosit simplu. In meciul i*r- i a început construirea unui
p e ţilo r rom â ni p rile ju l să cu zilele trecute la Lagos pen nou aeroport dc mari pro
„N o i,, p a rtic ip a n ţii la C on In pofida te ro rii po liţie n e şti, to ru l delegaţiei P a rtid u lu i so ru l P a rtid u lu i P op ular P ro mător, echipa României !
porţii. Noua aerogara va o
sfătuire a in te rn a ţio n a lă a mişcarea com unistă din In noască n e m ijlo c it - aspecte ale cia lis t din N icaragua, Haled gresist d in Guyana, Yalcub tru convorbiri cu oficialită va întilni formaţia : cupa o suprafaţă dc 3 000
p a rtid e lo r com uniste şi m u n donezia trăieşte. M u lţi co acestui im p o rta n t centru so Bagdaş, secretar general al D em ir, prîm -secre ta r al C C . ţile nigericne, este acuzat că U.R.S.S. care conduce 1 hectare. Aeroportul va avea
a adoptat punctut de vedere
c ito re ş ti tra n sm ite m , in n u m u n işti indonezieni, în con v ie tic de la M area B altică. C.C. al P.C. S irian, P aul V er- al P.C. din T urcia. biafrez privind actualul con cu 3—0 in partida cu i o capacitate dc 30 milioane
m ele m ilio a n e lo r de com u d iţiile e xtre m de grele ale flict. selecţionata Italiei. i pasageri pc an, adică de trei
n işti, un salut re v o lu ţio n a r ile g a lită ţii, lu ptă p e n tru re ori mai mult dccit aeropor
frăţesc to va ră şilo r n o ştri in facerea P a rtid u lu i C om unist • • • tul Orly. Noua poartă aeria
donezieni 1 F orţele rea cţion a d in Indonezia, p e ntru in te Peste 20 000 de locuitori al • • • nă a capitalei Franţei va fi
re ale Indoneziei, in a lia n ţă resele oa m en ilo r m u n cii, apă oraşului Milano (Italia), au Partidul republican al po dată în folosinţă la sfirşitul
luat parte la o demonstraţie
cu reacţiunea m ondială, p ro ră cu c u ra j independenţa na ASTĂZI, AL DOILEA TUR de protest împotriva repre porului din Turcia nu a iz anului 1972.
clamând a n tico m u n ism u l ca ţio n a lă a ţă rii de atentatele siunilor poliţieneşti. Coloana butit să determine convoca 999
bază a p o litic ii lo r. s-au râ - im p e ria lis m u lu i, care fo lo rea unei şedinţe a parlamen La Guayaquil, cel mai ma
tului turc, dizolvat de cu-
fu it cu cruzim e cu conducă seşte p o litic a a n tip o p u la ră şi dc manifestanţi s-a îndrep rind, pentru a lua in discu rc oraş din Ecuador, a avut
tat spre închisoarea oraşu
to rii p a rtid u lu i com unist, au a n tin a ţio n a lă a c e rc u rilo r DE SCRUTIN ÎN FRANŢA lui. unde se află 18 studenţi, ţie proiectul de lege privind loc o demonstraţie a studen
n im ic it sute de m ii de com u conducătoare indoneziene. arestaţi pentru câ Ia un mi reforma universitară. Lide ţilor în sprijinul cererii dc
n işti şi de a lţi p a trio ţi, au su C onsfătuirea in te rn a ţio n a lă ting anterior şi-au exprimat rul partidului republican al a se adopta măsuri pentru
pus re p re s iu n ilo r şi prigoanei cinsteşte m em oria co m u n işti P A R IS 14 (Agerpres). — care răm îne pare a fi : cu ce A zi d im ine aţă, la ora părerile lor politice. Demon poporului, Ismet Inonu, a îmbunătăţirea sistemului dc
fa m iliile 'lor. R ă fu ie lile sînge- lo r indonezieni căzuţi je rtfă Incheindu-şi v in e ri seara nu m ăr şi ce procent de v o 7.00 G M T, centrele de stranţii au cerut punerea declarat că nerezolvarea a- invâţâmînt. Poliţia a Inter
roase din Indonezia nu înce te ro rii slngcroase, îşi e x p ri cam pania electorală, cei doi tu ri V vo t din întreaga F ranţă imediat in libertate a celor cestcl chestiuni menţine. sta venit pentru a-i împrăştia
tează dc p a tru ani. M ii de pa mă so lida ritatea in te rn a ţio ca n didaţi care îşi vo r dis In tr-a d e vă r, toată presa s-au deschis p e n tru a-i arestaţi. rea de încordare in ţară. pe participanţii la demon
trio ţi sînt în te m n iţa ţi in în nală cu aceia care con tinu ă puta astăzi fu n cţia de pre pa rizia nă de ie ri nu a p rim i pe aleg ători. Despuie straţie. In timpul ciocnirii,
ch iso ri şi în lagăre de con lupta. C onsfătuirea are în şedinte al R e p u b licii F ra n dezbătut decît acest aspect al rea u rn e lo r va începe la ora 6 0 9 papirus „Ra‘\ • • • care s-a produs, un student
Nava din
centrare, e x ila ţi în ţin u tu rile credere în v iito ru l p a rtid u lu i ceze, au adresat p rin in te r a leg erilor, care este de fa p t 19.00 G M T, ia r p rim e le re cu care temerarul navigator După cum anunţi la Hous- a fost ucis, Iar citcva per
de p ie ire ale ţâ rii. A c tu a lii frăţesc. în aceea că el va re u m ed iu l tele vizo arelor un u l cel al a b ţin e rilo r. „P ro b le zulta te concludente vo r fi şi om de ştiinţă norvegian ton un comunicat al Admi soane au fost rănite.
nistraţiei naţionale
pentru
conducători ai Indoneziei au şi să în vin g ă g re u tă ţile pe tim apel a le g ă to rilo r. Geor- ma care se pune este cea a cunoscute în ju ru l orei 20,00 Hcyerdahl încearcă să de aeronautică şi cercetarea • • •
scos in afara le g ii id e ile socia rioadei actuale. N oi sîntem ges P om pidou a prom is so s c o ru lu i", recunoaşte z ia ru l G M T. R ezultatele d e fin itiv e monstreze posibilitatea ca spaţiului cosmic (N.A.S.A.). Agenţiile de presă anunţă
lis m u lu i ş tiin ţific , ei în ce a r co n vin şi că co m u n iştii in d o lem n câ „îşi va a m in ti m a ri „L a N a tio n ". Sondajele pre v o r fi aduse la cunoştinţa vechii navigatori egipteni să programul zborului navei că un bombardier aparţi-
că să exclud ă d in v ia ţa po nezieni, rcspcctînd cu fe rm i le în v ă ţă m in te pe care le-a zic un fa p t ne obişnuit în a p u b lic u lu i după m ie zul nop fi ajuns pe coastele Ameri- „Apollo-ll" a suferit o mo nînd forţelor aeriene ale
litic ă a Ind one zie i pe to ţi a tate p rin c ip iile m a rx is m -le n î- p rim it de la generalul de nalele electorale ale F ranţe i, ţii de d u m in ică spre lu n i. cii, işl continuă călătoria pe dificare. Tandemul spaţial Irakului a pătruns in spa
ceia cărora le s in t scumpe nîsm uluî. ale in te rn a ţio n a lis G a u lle ". A la in Poher a a fir şi anum e, p ro b a b ilita te a ca ★ apele Oceanului Atlantic. cabinâ-modul lunar va efec ţiul aerian al Turciei, anin-
c u c e ririle dem ocratice ale po m u lu i pro le ta r, în a lia n ţă cu m at că astăzi alegerea se va u n u l din tre i aleg ători să se U n u ltim sondaj al In s ti Vineri, nava ajunsese într-o tua o revoluţie suplimentară cind bombe cu napalni asu
p o ru lu i. C rim e le re g im u lu i celela lte fo rţe progresiste de face in tre „perpetuarea si ab ţină ; m ai m u lt, ca aceas tu tu lu i Francez al O pin ie i zonă situată la 499 km nord- în jurul satelitului natural pra unei localităţi dc fron
m ilita ro -d îc ta to ria l d in In d o m ocratice din Indonezia vo r tu a ţie i de pînâ acum** şi „o tă ab ţin e re m asivă să nu fie, P ublice (I.F O P .), p u b lica t vest dc Insulele Capului al Terrci. Această revoluţie tieră. Oficialităţile Turciei
sta
nezia, p o litic a sa a n tin a ţio n a conduce popo rul lo r spre v ic schim bare a u te n tică ". ca de obicei, re z u lta tu l co sîm bătâ dim ineaţă, sută Verde şî 547 km vest de va intîrzia orarul stabilit cu apreciază că este vorba de o
eroare a pilotului. Ambasa
33
bileşte® că
la
Mauritania. In ultimele 24
m o d ită ţii sau in d ife re n ţe i, ci
lă sînt condam nate cu m înie to ria id e a lu rilo r lum inoase Şansele ca n d id a ţilo r au m anifestarea unei a titu d in i d in corpul electoral se va dc orc, nava a străbătut o o oră. dorul Irakului la Ankara a
ale adevăratei independente fost studiate în perm anen
de întreaga om enire p ro g re p o litice cu im p o rta n te im a b ţin e de la vot. D in tre a le distanţă de 11G km. îndrăz 999 fost convocat la Ministerul
naţionale, ale pro gre sulu i, ale ţă de s e rv ic iile de sondare a
Curtea Criminală din Fort
sistă. socialism ului*. o p in ie i publice. Dacă, aşa p lic a ţii p e n tru v iito r. g ă to rii care v o r vota, 58 la neaţă călătorie a început la Lainy a condamnat pc dr. Afacerilor Externe, unde î
s-a cerut să se ia
măsuri
cum s-au dovedit adesea, Z ia ru l „ L ’H u m a n itC sub sută se declară în favoarea 25 mai. cînd piroga a plecat Outcl Bono, director in Mi pentru ca incidente similare
lin ia ie ri, s in te tizîn d ideea
sondajele reprezintă şi de în tre g ii cam panii in favo a lu i Georges P om pidou şi 42 din portul marocan Safi. nisterul Sănătăţii, şi pe Mi- să nu sc mai repete.
la sută p e ntru A la in Poher.
astă dată o fo to g ra fie de oa
O UI II Consiliul de Securi ţe lo r co rp u lu i preşedinte a l rea a b ţin e rii : „Cei care do P recum se vede, fo stu l p re Universitatea,din California, general adjunct al Camerei
909
secretar
cliacl N’Gangbet,
recare e xa ctita te a te n d in
Dr. Irvîng Kaplan. de la
m ie r se a flă în progres, în
resc o adevărată schim bare
electoral, a
dc Comerţ din Ciad. Ia cile
. III. U . |ate dezbate
ra p o rt cu sondajele a n te ri
tu n ci noul
p o litic ă nu v o r vota
nici
5 ani muncă silnică. Ei au
F ra n ţe i a r urm a să fie Geor- pe ntru P om pidou, nici pen oare ale I.F.O.P., care îi a a declarat, in cadrul unui fost acuzaţi dc „atentat la CURIER,
simpozion, ci in urma auto
cordau în tre 55 şi 57 la sută
ges P om pidou. întrebarea tru P oher". d in v o tu ri. matizării doar IU la sută din integritatea teritoriali a ţă
situaţia din Rhodesia
N E W Y O R K 14 (Agerpres). ţiu n ile in iţia te la 29 m ai E venim entele din Surpriza pescarilor două a m b a rca ţiu n i pescăreşti
C o n siliu l de S e cu rita te s-a 1968 nu au dat re zu ltatele a fla te în la rg u l coastelor Sco
în tru n it v in e ri dupâ-am iazâ scontate In acest sens, se englezi ţie i au p rin s in plasa lo r, lu n
pe ntru a discuta situ a ţia d in subliniază in ra p o rt câ co gă de a p ro x im a tiv 300 dc m e
Rhodesia. Un gru p de 58 de m e rţu l Rhodesiei cu a lte ţâ ri, Irianul de vest L O N D R A 14 (Agerpres) — tri ... u n u l d in tre cele m ai noi
ţâ ri a frica ne şi asiatice au exceptînd P o rtu g a lia şi R e P escarii d in zilele noastre subm arine engleze. S urpriza
făcut apel la C o n siliu l de Se p u blica S u d -A frica n â , s-a c i au început sâ aibă d in ce în a fost cu a tît m ai neplăcută,
Iria n u l de vest, fostă colo
c u rita te ca sâ ia a titu d in e fa fra t anul tre cu t la 106,4 m i D J A K A R T A 14 (Agerpres). nie olandeză, a tre cu t d in a ce m ai des surp rize în legă cu cit, ridieîndu-se 1a supra
faţă. su b m a rin u l „O n y x " a a
ţă de h o tă rire a g u v e rn u lu i lioane do la ri. A u to rită ţile indoneziene au n u l 1963 sub co n tro lu l a d m i tu ră cu rezu ltatele a c tiv ită ţii v a ria t grav am bele am barca
Ian S m ith de a organiza la e lib e ra t 37 d in cele 43 de p e r
D e zbaterile C o n s iliu lu i de soane arestate in cursul lu n ii n is tra ţie i indoneziene. Con lor. In cursu l zile i de v in e ri, ţiu n i.
20 iu n ie un refere nd um cu S ecuritate asupra situ a ţie i a p rilie la D ja ja p u ra (capitala fo rm unui acord in te rv e n it
p riv ire la noua co n stitu ţie cu din Rhodesia în ansam blu, Iria n u lu i de vest), sub acuza in tre Indonezia şi O N.U., în
caracter rasist.
in clu siv problem a s a n c ţiu n i ţia de a fi in c ita t p o pu laţia cursul acestui an, în Iria n u l
D e leg aţii care au lu a t cu lor, v o r con tinu a m a rţi. din acest te rito riu la dem on de vest urm ează sâ aibă loc
v în tu l au ce ru t C o n siliu lu i A ge nţia France Presse scrie s tra ţii — s-a a n u n ţa t o ficia l un refere nd um care va da pa- Geniu ai matematicii
de S ecu ritate sâ condam ne câ se prevede prezentarea u la ''D jakarta. A g e n ţia R euter p u a şllo r po sib ilita te a sâ deci
p la n u rile de • re fo rm ă co n sti n u i docum ent d in partea ţâ ream inteşte câ, în luna a p ri dă asupra v iito ru lu i acestui
tu ţio n a lă d in Rhodesia. r ilo r africa n e Şi asiatice în lie, 400 de tin e ri au org an izat te rito riu — dacă doresc sâ râ-
M 0 N C H E N 14 (Agerpres).
Pe de a ltă parte a fost dis care se va cere în tă rire a o m a n ifestaţie in faţa O fic iu m înă în co rp o ra ţi în cad rul — La v irs ta de num ai ' 14 m ătate el nu vorbea in e â ,^ :
cuta t un ra p o rt în care se s a n c ţiu n ilo r econom ice îm p o lu i O N U . de la D jaja pu ra, s ta tu lu i indonezian sau sâ de ani, deşi nu este incâ baca la doi ani de-abia in gin a pi -
preconizează în tă rire a sanc triv a Rhodesiei şi eventuala protestînd îm p o triva m od ului vin ă independenţi. laureat, E lm a r Eder are toate m ele cuvinte. A po i, d in ir-o
ţiu n ilo r econom ice îm p o triv a a p lica re a un or san cţiun i se în care a u to rită ţile indonezie In cc priveşte organizarea dată, la p a tru ani, el a făcut
ne intenţionează să organize re fe re n d u m u lu i, a n u n ţa t pen şansele de a deveni un geniu dovada unor ca p a cită ţi in te
Rhodesiei. R a p o rtu l m e n ţio le ctive îm p o triv a P o rtu g a lie i al m a te m a ticii. El s-a înscris
ze refere nd um ul în Iria n u l de tru s firş itu l lu n ii iu lie , pu nc lectuale excepţionale. La a-
nează, de asemenea, câ sanc şi R e p u b lic ii S u d -A frica n e , vest. tele de vedere ale g u v e rn u lu i în acest an la U n iversita tea ceastâ v irs lâ el cunoştea de.ia
indonezian şi ale lid e rilo r pa- din M unchen, pe baza unei legea lu i A rh im c d e şi socotea
pu a şilo r din Iria n u l de vest a p ro b ă ri speciale a M in is te pînâ la 1 500. ia r la şapte ani
sînt d ife rite . In m ai m ulte ru lu i In v â ţâ m in tu lu i d in la n făcea fără d ific u lta te calcul*'
rîn d u ri, in c lu s iv cu p rile ju i dul B avaria (R.F. a G erm a in a n i-lu m in â . Doi ani m ni
In căutarea lui Hitler prin d e m o n s tra ţiilo r organizate la niei) tirz iu , cu ocazia unei con fe
C o p ilu l precoce, care o b ţi
rin ţe ţin u te la U niversita tea
11 a p rilie a.c., la
D ja ja p u ra ,
rep re ze n ta n ţii trib u rilo r pa- nea acum un an d re p tu l dc d in E rlangen asupra teoriei
puaşe au cerut desfăşurarea a urm a, in c a lita te dc „a u d i re la tiv ită ţii, el obţinea noto
re fe re n d u m u lu i după sistem ul to r lib e r*, c u rs u rile F a cultă rietatea publică.
ruinele Berlinului rea a u to rită ţilo r indoneziene, chen. a d e ven it astăzi cel m ai cu re n ţi serioşi dc in fru n t.it
ţii de m atem atică d in M u n
„u n om, un v o t". După păre
E lm a r Eder are e iţiva con
c o n d iţiile locale d in Iria n u l
de vest fac ca p rin c ip iu l „un tin ă r student din R epublica pentru a cuceri titlu l de „ge
Federală a G e rm a n ici şi d in
om — un vo t" sâ fie in a p li Europa occidentală. T a tă l său, niu al m a te m a ticii secolului
pe care. p o triv it a fir
X X "
(Urmare din ziarul nr. 4493) deoarece vor răm îne în to t mecanicul garajului, Schnei- cabil G u ve rn u l Indoneziei a fizicia n specialist in dom eniul m a ţiilo r presei vest-germ ane,
deauna copiii lui Goebbels*. der, inginerul Zim, 'adminis h o tă rît sâ con stituie în fiecare plasm elor, care lucrează la are toate şansele sâ-1 obţină.
Kunz a făcut o injecţie cu tratorul tehnic al clădirii d in cele opt reg iu n i ale Iria - un in s titu t de cercetări ş tiin
Un medic pentru morfină fiecăruia din cei Cancelariei şi numeroase al n u lu i de vest A d u n ă ri consul ţific e d in apropierea M u n - Aceştia s ita sovieticu l Sasu
şase copii. ic persoane l-au identificat ta tive fo rm a te d in 125 de şefi che nu lui, a a ve rtiza t o fic ia li D vorak, care la 12 ani îşi p ro
a ucide — După aceea, m-am în pe Goebbels. de trib u ri şi conducători re li tă ţile la n d u lu i câ dacă n u -i pune sâ con tinu e stu d iile lu i
tors in încăperea d in faţă Cu toate că i s-a dat foc, gioşi. M e m b rii acestor adu vor accepta fiu l la F a cu lta E instein asupra teo riei re la
Ui infirmeria Cancelariei nări, în m area lo r m a jo rita te tiv ită ţii, şi a m e rica n ii M ich a cl
şi i-am spus doamnei Goeb toţi cei care l-au intilnit tea din M unchcn. el îl va în
a fost găsit un medic, Hel- bels că va trebui să aştepte sau l-au văzut, chiar de de n u m iţi de g u ve rn u l de la D ja G rost. in vîrstâ dc 10 ani.
m ut Kunz, care contribuise aproximativ 10 minute pînă parte, au putut să-l recu karta, a r urm a sâ e xp rim e do scrie la o u n ive rsita te am e student, de asemenea. în m a
Ia omorîrea copiilor. Lucra rin ţa celor 800 000 de papuaşi ricană.
ce vor adormi copiii. M-am noască. Goebbels avea un E lm a r Eder nu a avu t to te m a tici, şi com patrioata sa
la direcţia sanitară a SS-u- uitat la ceas. Era 8 şi 40 m i cap mult prea mare pentru în legătură cu v iito ru l Iria n u - E d ith Stein, care, la 13 ani,
lui din Berlin şi la. 23 apri nute. Kunz i-a spus doam corpul său slab. Piciorul lu i de va-st tuşi. de m ic co p il a p titu d in i
excepţionale. La un an şi ju
lie, cind această direcţie a nei Goebbels că p ro b a b il drept, mai scurt decit stin- predă deja această d iscip lin ă .
fost distrusă, a fost trimis nu va avea fo rţa morală s-o gul, şi încălţămintea ortope
la Cancelarie. Nebărbient,
ajute să dea otravă copiilor, dică nu fuseseră distruse dc
cu ochii uscaţi, îm brăca t in aşa incit aceasta l-a chemat foc. Uniforma nazistă — Un non duel financiar
uniformă SS, vorbeşte cu pe Stumpfegger, medicul pantalon din stofă neagră şi
un glas sugrumat, suspină, personal al lui Hitler. Cu tunică maro-deschis — erau
îşi răsuceşte degetele. Din ajutorul lui, Magda a des însă arse. Cravata era şi ca Ona$$is-Niarcho$ P R E T U R I L E
tre toţi cci care sc află la chis gura copiilor adormiţi, pe jumătate carbonizată.
subsol, Kunz este singurul le-a introdus o fiolă cu o
care nu-şi dă seama de ceea travă după care le-a închis Mirosul de A T E N A 14 (Agerpres). Un ce din ţară, in clu zin d bine de cum părare şi vînzarc Ia legum e — fructe
cc a făcut, şi reacţionează maxilarele Stumpfergger a nou duel fin a n c ia r îi opune înţeles şi co n stru cţia ra fi
nervos la tot ce vede. I se plecat şi Kunz a cobortt cu pe cei m ai m a ri a rm a to ri nă rie i, asigurtnd totodată o In ziua de 14 iu n ie 1969 in şedinţa b iro u lu i perm anent al C o m ite tu lu i executiv
adresează lui B istro v: „La soţia lui Goebbels in biroul migdale amare greci — A ris to le Onassis şi garanţie de 20 m ilio a n e d o al C o n siliu lu i po pu lar Judeţean au fost s ta b ilite p rin decizia nr. 215/13 L.F. p re ţu rile
27 aprilie, îna inte de a lua acestuia. Goebbels era intr-o S tavros Niarehos — foşti la ri, depusă în contul g u ve r ferm e dc cum părare şi p re ţu rile plafon de vinzare cu a m ă n u n tu l la legum e — fructe,
cina, pe la ora 8 sau 9 sea stare de nervozitate de ne- „La examinarea cadavru cum n aţi şi riv a li din to t n u lu i de la A tena la o bancă valab ile pe ntru com e rţu l socialist.
ra, pc culoarul de acces spre descris şi se plimba agitat lui in gura lui au fost gă deauna — scrie revista „E x elveţiană, pînâ la realizarea
bunkentl lui Hitler, am in- prin încăpere. „C u copiii s-a site cioburile unei fiole iar press”. De data aceasta, ei proiectelor U/'iM Preţ ferm . cum. Preţ i plafon vînz.
tilniî-o pe soţia lui Goeb- sfîrşit. Acum trebuie să ne corpul mirosea a migdale a* işi dispută com anda g u ve r P r o du s c ) e E x lra I f i E vtra I II
bels. Mi-a spus că vrea gindim la noi. Să se proce mare", spune actul medical. n u lu i de la A tena pentru
să-mi comunice ceva foarte deze cit mai curtnd posibil, „Analiza chimică, se scrie realizarea unei m a ri ra fin ă rii C a rto fi (im p u rii kg. _ 2.20 1.65 _ 3.40 2.60
important. A adăugat im e nu mai este timp de tără in continuare, a organelor dc petrol in Grecia. T u lb u ră ri Ia Conopidă » 5.20 1.50 3.50 7.85 6.80 5.10
diat cu situaţia este alit de. gănat'. Kunz s-a întors la interne şi a singelui, a do-, In speranţa de a obţine co Dovlecei m ijlo c ii
gravă in c it va fi nevoie, ca infirmerie. Magda Goebbels vedit prezenţa cianurii. Aşa manda, Onassis a propus in Trenton ('S .U .A J (I = 10— 15 cm lungim e) buc. — — — — 3 2
ea şi cu mine. să-i omorim i-a spus că obţinuse m o rfi incit se poate conchide că vestirea unei sume da 400 (II = 15— 20 cm lungim e) ..
copiii, l-am promis c-am s-o na şi seringa dc la Slump- moartea... a survenit fu ur m ilio a n e de d o la ri, care de NEW YORK 14 (Agerpres). Varză albă kg. 2,50 2 1.55 3.50 2,75 2.10
ma otrăvirii cu o substan
ajut". fegger. Dar nu ştia de. unde păşeşte cu m u lt valoarea V inete m 10 7.50 6 11,85 11,20 9
La l mai, Kunz a fost che luase fiolele cu olrauă. Mai ţă pc bază dc cianură". con stru cţiei ra fin ă rie i, restul In cartierele din oraşul Caise 1.05 3.10 2.35 6.60 5.20 4.10
mat la telefon să se ducă tirziu am aflat şi noi câ in Nu-mi amintesc dacă am sumei u rm in d a fi folosită Trenton (statul New Jcrscy). Cireşe pietroase (Boambă d e '
locuite de negri şi portoricani
de la infirmeria, situată la luna aprilie, Hitler personal stabilit alunei cine a dat pe ntru con stru cţia u n u i şan au izbucnit tulburări. Ciocni C otnari şi G crm ersdo rf) 1.55 3.50 , 2.65 7.40 5,80 4,50
500 metri de „ Filhrerbun- a distribuit aceste fiole. foc cadavrului. Era limpede tie r naval, a unei uzine pen rile intre populaţia de culoa Cireşe pietroase alte
ker”. la biroul lui Goebbels. că se procedase în mare gra tru p ro du cţia de a lu m in iu şi re şi politic au început după soiuri ,, 3,90 3 2.25 6,10 5 4
Acolo i s-a explicat de ce a bă şi că cci însărcinaţi cu p e n tru realizarea u n u i vasi cc un poliţist a tras intr-un Cireşe nepiclroase - 3.25 2.50 1,90 5.10 4.30 3,40
fost chemat. Medicul îl sfă Goebbels iden această misiune fugiseră fără program dc am e na jări tu ris tinăr portorican dc 19 ani, râ-
tuieşte pe Goebbels să-şi pu să-şi fi desăvirşit opera. tice nindu-1. Populaţia de culoare P re ţu rile dc cum părare in tră in vigoare la data de 15 iu nie 1969. ora 0,01,
tificat cu uşurinţă a organizat o manifestaţie, pc
nă soţia şi copiii sub pro pentru ca rto fi şi varză la data de 16 iu n ie a.c. ora 0.01.
tecţia Crucii Roşii iar cl să (Va urma) Niarehos supralicitează P re ţu rile de vinzare in tră în vigoare la data de 16 iu n ie 1969. ora 12. ia r pe ntru
Vice-amiralul Foss, docto însă : cl se oferă sâ inves care poliţia a încercat să o c a rto fi şi varză la data de 17 iu n ie a.c. ora 12.
se otrăvească. Goebbels o- ELENA RJEVSKAIA
biectcază : „Ar fi inutil, rul Kunz, bucătarul Lange, teascâ 500 m ilioa ne do la ri împrăştie. Au fost operate nu La restul produselor, ră in în valab ile p re ţu rile s ta b ilite p rin deciziile anterioare.
în diverse proiecte economi meroase arestări.
r r D A n r t r .. tntroorlnderea poligrafică Hunedoara-Deva 44 068 ,