Page 52 - Drumul_socialismului_1969_06

Redacţia
Anul XXI
şi acimimstrafia
Nr. 4495
ziaruiui

Mărfi DI:VA,sii Dr. Petru Grota, >v 3'

telefoane : ledaclor şef - 1588 ; re
17 iunie doctor şel’ adjunct, secretar de tedoc
«ie şi secţia viata de partid - 2138 ,
secftile culluiâ-spoil şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585.

In întîmpinarea M E S A J U L D E C L A R A Ţ I A

tovarăşului Nicolae Ceausescu delegaţiei Partidului

Congresului al Mea adresat participanţilor la „Masa rotundă" privind
*
«
„Rolul şi contribuţia tineretului la realizarea unui Comunist Român

climat de pace şi securitate în Europa"
la Consfătuirea partidelor comuniste
A m deosebita plăcere să vă ne nlul nostru, ci şi zeci şi zeci lă d o rin ţa celor m ai la rg i
adresez, in num ele C o n siliu lu i de popoare de pe întreg g lo ­ cercuri ale op in iei pu blice de
de S tat al R e p u b licii S ocialis­ bul. provoeînd o m e n irii in c a l­ a acţiona pe ntru însănătoşirea şi muncitoreşti
te Rom ânia şi al C o m ite tu lu i cu la b ile suferinţe, ire p a ra b ile atm osferei p o litice europene,
C entral al P a rtid u lu i C om u­ p ierd eri m ateriale şi um ane pentru înlă tu ra re a focarelor
nist Român, un călduros salul în fă p tu ire a s e c u rită ţii e u ro ­ de încordare şi neîncredere, prezentată de tovarăşul
Industria Au început pro­ şi cele m ai bune u ră ri, d u m ­ pene, asigurarea unui clim a t pentru dezvoltarea contacte­
neavoastră — mesageri ai t i­
lo r m u ltila te ra le în tre toate
de pace, bună
înţelegere şi
n e rilo r de pe con tin e n tu l eu­
nobil,
te in tr-a d e v ă r un ţel
ropean. cărora le este scumpă destindere reprezintă, de ace­ ţă rile şi popoarele Acesta es­ Nicolae Ceausescu
ea, nu num ai o a sp ira ţie v ita ­
bele la noul ideea co la b o ră rii şi bunei în ­ lă a popoarelor de pe c o n ti­ căruia dum neavoastră, expo­
ţelegeri în tre popoare, idealul nentul nostru, ci şi o p ro ble­ nenţi ai tine rei generaţii a E u­
păcii şi se cu rită ţii în Europa mă de im p o rta n ţă fun dam e n­ ropei ; com unişti, socialişti,
minieră ajustaj al lami­ şi în lume. dum neavoastră, tală pentru întreaga via ţă in ­ rad ica li, lib e ra li, conservatori In le gâlurâ cu dezbaterea divergenţe se daturesc a c tiv i­ dele com uniste şi m uncitoreşti
ca lo lici, precum şi masele de
In tîln ire a
contem porană
te rna ţion ală
.şi de în tă rire a u n ită ţii lor.
tă ţii im p e ria lis m u lu i, — lu ­
norului „650“ mese a re p re ze n ta n ţilo r unor Cunoaşteţi că pentru se cu rita ­ tin e re t de toate o rie n tă rile p ro ie ctu lu i dc docum ent fin a l cru care, după părerea noas­ De asemenea, esle deosebit
reuniunea în ju ru l aceleiaşi
tovarăşul
C o n sfă tu irii,
al
p o litice şi ideologice, m erită
te europeană m ilitează ţă rile
zeci şi zeci de o rg a n iza ţii de socialiste, alte tâ rî iu b ito a re sâ-i consacraţi energia şi fo r­ N icolae Ceausescu. secretar tră, nu este real — şi că se de p o zitiv fa p tu l că în docu­
supraapreciază
m ent se m enţionează că p a rti­
p o s ib ilită ţile
tin e re t de d ife rite o rie n tă ri ţele. pasiunea şi s p iritu l com ­ general al C C . al P.C.R.. con­
, ■ de Io Hunedoara ou început p o litice şi ideologice, de d ife ­ de pace. ce rcu rile la rg i ale n- bativ, care .vă anim ă. ducătoru l delegaţiei române, mişcarea m uncitorească in te r­ dele c o m u im ie p a rticip a n te la
La laminorul de 650 mm
im p e ria lis m u lu i de a scinda
piniei publice, fo rte sociale şi
sub i probele tehnologice ale uti­ rite con vin geri religioase din so n a lită ţi proem inente ale v ie ­ fa p tu lu i că generaţia tînârâ cla ra ţie a delegaţiei : de­ naţională. In acelaşi tim p. se dezvoltarea re la ţiilo r cu p a rti­
consfătuire vor m ilita pentru
a prezentat urm ătoarea
Noi dăm o înaltă p re ţu ire
p o litice tot m ai diverse, per­
Europei
aproape toate ţă rile
lajului mecanic şi electric ce
poate crea im presia unei a­
dele co m u n isle şi m un citore şti
echipează noua hală de a- prezintă o sem n ifica ţie deose­ ţii p o litice şi cu ltu ra le . Esle d in Europa şi din întreaga lu ­ S tim a ţi tovarăşi, n u m ite subaprecieri a capaci­ ne participante. N oi conside­
justaj. In prezent, aici se fac bită în p rim u l rin d p rin a c­ incontestabil că .aceste forţe, me se a firm ă in zilele noastre tă ţii ţă rilo r socialiste, a p a rti­ răm că tre b u ie sâ se acţio n e ­
reglările necesare şi se verifi­ tu a lita te a şi im p o rta n ţa m ajo­ popoarele iu b ito a re de pace ca una din m a rile fo rţe socia­ de lo r com uniste şi m u n cito ­ ze astfel ca p a rtide le com u­
Delegaţia P a rtid u lu i C om u­
că cu atenţie comportamen­ ră a tem ei pe care v-a ţi p ro ­ pot determ ina ca Europa — le ale m işcă rilo r pe ntru lib e r­ nist Român a an a liza t proiec­ reşti de a respinge orice ac niste şi m u n cito re şti sâ dez­
pus să o dezbateţi.
tate. pace şi progres social,
con tine nt ce dispune de un
tul utilajului pe flux.
ţiune a im p e ria lis m u lu i şi a
impulsul Noua hală de ajustaj, a nentul european — leagăn al uriaş p o tenţia l m a te ria l şi pe ntru înnoirea şi p e rfe cţio ­ tu l docum e ntulu i p rin c ip a l al propagandei sale îndreptate volte le gături de slrin sâ cola­
După cum ş tiţi, de c o n ti­
borare, in tre ele, a tit cu ace­
c o n s fă tu irii cu m o d ific ă rile a ­
societăţii,
narea o rg a n iză rii
s p iritu a l — sâ joace un ro l
aproba docu­
lea care vo r
îm p o triv a u n ită ţii ţâ rilo r so­
cărei suprafaţă de produc­
m ai bună şi
ţie este de 11 700 mp, este c u ltu rii, progresului şi c iv ili­ tot m ai de seamă în p ro m ova­ pentru o viaţă co n stitu in d un duse in cad rul com isiei de re ­ cia liste şi u n ită ţii m işcă rii co­ m entul, c it şi cu acelea care
dactare. D o rim să sub lin ie m
m ai demnă,
dotată cu poduri rulante şi zaţiei universale — sîn t in ­ rea pro gre sulu i şi c iv iliz a ţie i detaşam ent p u te rn ic al m are­ că apreciem p o zitiv m unca m uniste şi m u n citore şti din nu -l v o r accepta, sau îl vor
basculă, cu impingâtor, căi d iso lu b il legate evenim ente e- universale, sâ-şî aducă c o n tri­ lu i fro n t a n tiim p e ria lis t. Este depusă in com isia de redac­ întreaga lum e semna num ai în parte. Este
j cu role, transportor transver­ porale ale isto rie i m ondiale, buţia ei preţioasă la e fo rtu rile In ce priveşte O rie n tu l M ij­ d re p tu l fie că ru i p a rtid dc a
care au de te rm in a t tra n s fo r­ pe ntru asigurarea păcii şi se­ un lu cru rem a rcab il că d u m ­ tare şi rezu ltatele bune la ca­ lociu, am expus poziţia noas­ accepta sau nu docum entul,
sal şi mese de răcire, ofe­
perfec- rind condiţii optime pentru existenţa socială, în dezvolta­ c u rită ţii in te rn a ţio n a le de p re tu tin d e n i, vă rid ic a ţi cu cestui docum ent. A pre cie m ca asupra ei. deşi considerăm că fel cum este d re p tu l fie că ru i
ve s-a ajun s în elaborarea a ­
neavoastră, tin e rii
în a in ta ţi
m ări pro fu nd e în gîndirea şi
in în tre g im e sau p a rţia l, la
tră şi nu do rim sâ ne op rim
Bucureşti a
Reuniunea la
ca in prima etapa capacita­
p o zitiv fa p tu l că s-a
ţin u t
ce
tea de ajustare a secţiei să rea societăţii umane, în evo­ dum neavoastră, tin e ri d in toa­ h o tă rire îm p o triv a celor nou seama de unele am endam ente a r fi fost necesar ca docu­ p a rtid de a p a rticip a sau de
vor sâ
de zlă nţuie un
lu ţia v ie ţii in te rna ţiona le . Es­
■ sporească cu 75 000 tone la ­ te, de asemenea, de n o to rie ta ­ te ţă rile c o n tin e n tu lu i, esle ea război m ondial, celor care a li­ prezentate de o sene de p a rti­ m e n tu l să trateze cu m ai a nu p a rtic ip a la o con sfătui­
' minate. însăşi o expresie elocventă a de, in tre care şi de P a rtid u l m ultă cla rita te şi problem a re in te rn a ţio n a lă . Acesta, a-
te generală fa p tu l că Europa cu re n tu lu i fa v o ra b il id e ilo r mentează încordarea in te rn a ­
I In etapa finală, capacita- în decursul isto rie i a fost tea­ ţională, m a n ife slîn d u -vâ v ig u ­ C om unist Român. In acest fel aceasta. ,şa cum se subliniază in docu­
■ ■ V? B ■ ■ tea de ajustare va creşte cu tru l a nenum ărate co n flicte şi de securitate care se con tu­ ros în s p rijin u l respectării a fost po sib il să se aducă îm ­ A preciem ca p o z itiv fa p tu l m ent. nu trebu ie să afecteze
ţionarn î 625 000 tone laminate pe an, co n fla g ra ţii m ilita re , unele rează to t m ai pregnant în d re p tu lu i popoarelor la o v ia ­ cum ent. sâ sc e lim in e unele că în cadrul lu c ră rilo r consfă­ in n ici un fel re la ţiile v ii­
b u n ă tă ţiri p ro ie ctu lu i de do­
toare de colaborare în tre ţoa­
din care aproape jumătate o
făcut un
tu ir ii noastre s-a
ţă liberă , de sine stătătoare,
I vor reprezenta ţaglele pentru d in tre acestea a n lre n în d nu viaţa Europei ; ea se înscrie fără im ix tiu n i d ina fa ră, a n e c la rită ţi şi să se facă o se­ schim b larg de pă re ri asupra le p a rtid e le com uniste şi
i fabricarea ţevilor. num ai popoarele de pe contl- în ş iru l m a n ife s tă rilo r ceates- p rin c ip iilo r independenţei, su­ rie de precizări care erau p ro b le m e lo r actuale N um e­ m un citore şti.
v e ra n ită ţii şi e g a lită ţii în î re s in e t necesare. roase pa rtide şi-au în fă ţiş a i In acest s p irit. P a rtid u l Co­
toate statele — p rin c ip ii de In acelaşi tin ip , nu putem preocupările, m odul de a ac­ m unist Rom ân declară cu toa­
tă răspunderea, in faţa p a rti­
ţiona pe ntru în d e p lin ire a eu
im p o rta n ţă crucială în
viaţa
Adunări generale p o litică a epocii noastre de să nu ne re fe rim la fa p tu l că succes a s a rc in ilo r m ari a n e d e lo r p a rticip a n te , a tu tu ro r
in docum ent, m ai ales în ca­
Conf. dr. ing. NICOLAE LEJU în fă p tu ire a cărora depinde p ito lu l I şi în c a p ito lu l al II- le revm in lupta îm p o triva p u rlid e lo r com uniste, a m işcă­
decanul Facultăţii de mine salvgardarea pă cii m ondiale. îea, au m ai răm as unele fo r­ im p e ria lis m u lu i, pe ntru apă­ r ii com uniste in te rn a ţio n a le ,
rarea
intereselor
a Institutului de mine Petroşani extraordinare ale Voi, tin e rii, sînteţi p rim ii in ­ m u lă ri care nu sînt su ficie n t oam enilor m uncii. vita le ale ca va acţiona cu consecvenţă
p e ntru
dezvoltarea
re la ţii Lor
teresaţi ca în lum e sâ do m ­
de clare şi pot crea con fuzii
nească pacea şi înţelegerea p rin fe lu l în care au fost re ­ In acelaşi tim p. nu putem a i toate p a rtide le com uniste
Poporul rom ân, angajat cu deplinătatea fo rţe lo r organizaţiilor de partid tn tre popoare, ca pe co n tin e n ­ dactate. D esigur că a r fi fost să nu ne e xp rim ă m regretul si m un citore şti, pentru a-şi a ­
cb în desfăşurarea lu c ră rilo r,
duce c o n trib u ţia la cauza uni-
tu l pe care tră iţi sâ se în fă p ­
sale în măreaţa operă de desavirşire a con stru cţiei tuiască securitatea, să se dez­ bine dacă acestor .capitole li în tr-o serie de in te rv e n ţii, s-au lă ţii m işcă rii noastre, ia v ic ­
socialism ului, dezbate in aceste zile Tezele şi proiec­ volte re la ţii de colaborare în ­ s-ar f i adus îm b u n ă tă ţirile şi adus acu zaţii şi s-au făcut to ria lu p te i îm p o triv a im p e­
Aceasta
p re ciză rile necesare.
tu l de D irective ale Congresului al X-lea al P.C.R, C o m un iştii, oam enii m u n cii faţâ de sa rcin ile încredinţate, tre state, sâ se respecte p rin ­ ar fi a vu t o m are im p o rta n ­ procese de in te n ţie unor p a rti­ ria lis m u lu i, la victo ria socia­
docum ente ce trasează un nou şi grandios program din în tre g u l ju de ţ trăiesc, în faţă de în fă p tu ire a neabătută c ip iile sacre ale independen­ de com uniste şi m uncitoreşti. lis m u lu i în întreaga lume.
de m uncă şi luptă, sub conducerea înţeleaptă a p a rti­ aceste zile prem ergătoare — la locul său de m uncă — ţei, să se evite declanşarea ţă pe n tru rezu ltatele consfă­ D elegaţia P a rtid u lu i C om u­
tu ir ii noastre.
d u lu i, pentru dezvoltarea accelerată şi în flo rire a C ongresului al X -lea a l p a rti­ a p o litic ii p a rtid u lu i şi s ta tu ­ unei noi c o n fla g ra ţii n im ic i­ D o rim sâ sub lin ie m , şi în a ­ nist Român declară că accep­
ceastă scurtă in te rve n ţie , că
m u ltila te ra lă a R om âniei socialiste. d u lu i. m om ente de intensă ac­ lu i nostru, un p rile j de adîn- toare. A c ţio n în d a n im a ţi de Ca un exem plu în a- noi considerăm p o zitiv fa p tu l tă docum entul in form a sa
In d u stria m in ieră , care va fi şi în v iito r o ra ­ tiv ita te p o litică şi în muncă. cire a de m ocraţiei in te rne de id eile nobile ale p rie te n ie i şi ceastâ p riv in ţă ne re fe rim actuală şi că vy acţiona pen­
m ură de bază a econom iei, p rin c ip a lu l fu rn iz o r de In în tre p rin d e ri, in s titu ţii, u­ pa rtid , de s tim u la re puternică cola b o ră rii in te rn a ţio n a le , dez- la m odul în care este tratată, că în docum ent nu este c r iti­ tru a-şi aduce c o n trib u ţia la
m a te rii prim e pe ntru in d u s tria prelucrătoare, va cu­ n ită ţi agricole, şcoli, cartiere, a sc h im b u lu i rod nic de păreri. vo ltîn d la rg i contacte în tre în unele paragrafe, problem a cat şi condam nat nici un în fă p tu ire a o b ie ctive lo r fu n ­
noaşte in perioada 1971— 1975 o dinam ică p u te rn ic comune au început a d u n ă rile Aşa după cum prevede ho- d ife rite le o rg a n iza ţii şi cate­ d ive rg e n ţe lo r existente în tre p a rtid frăţesc, ceea ce, după dam entale — unirea tu tu ro r
ascendentă P rod ucţia de cărbune se preconizează să generale e xtra o rd in a re ale o r­ tă rire a recentei plenare a C C. g o rii de tin e ri de pe co n ti­ părerea P a rtid u lu i C om unist p a rtid e lo r com uniste, a tu tu ­
Român, co n stitu ie un factor
crească la 36— 30 m ilioa ne tone, iar pentru sporirea g a n iz a ţiilo r de pa rtid, consa­ al P.C.R., docum entele pentru nent. dum neavoastră, tînâra ţă rile socialiste, precum şi în ­ de im p o rta n ţă deosebită, care ro r fo rţe lo r contem porane ca­
producţiei de fie r, cupru, plum b, zinc se indică ac­ crate dezbaterii Tezelor Co­ Congresul al X -lea vo r fi dez­ generaţie, p u te ţi aduce o con­ tre p a rtid e le com uniste şi lasă deschisă calea pe ntru a re lu p tă îm p o triva im p e ria lis ­
celerarea deschiderii unor m ine noi, creşterea capa­ m ite tu lu i C entral al P.C.R. bătute şi în cadrul organiza­ trib u ţie deosebit de preţioasă m un citore şti. Ca urm are, se găsi m o d a lită ţile de n o rm a li­ m u lu i, pe ntru pace, pe ntru
c ită ţii m in e lo r existente, sporirea viteze lo r de în a in ­ pe ntru C ongresul al X -lea şi ţiilo r de masă şi obşteşti, în la cunoaşterea şi apropierea poate crea im presia că aceste zare a re la ţiilo r d in tre p a rti- socialism .
tare în ga le rii şi abataje, îm b un ătăţire a te h n o lo g iilo r a p ro ie ctu lu i de D ire ctive p r i­ presă.
de preparare. O largă e xtin d e re se va fia a u to m a ti­ vin d p la n u l cin cin a l pe a n ii P entru com u niştii, pentru în tre popoare, la dezvoltarea
zării şi m ecanizării o p e ra ţiilo r grele, care solicită un 1971-1975 şi lin iile directoare oam enii m un cii din ju d e ţu l cooperării intereuropene^ pe
m are volum de m uncă fizică. S arcini de răspundere ale d e zvo ltă rii econom iei na­ nostru aceste dezbateri con­ baza stim ei, în cre d e rii şi a-
revin în acest sens in s titu te lo r şi cen tre lo r de cerce­ ţionale pe perioada 1976-1980 stitu ie p rile ju l m o b iliz ă rii v a n tn ju lu i reciproc.
tare ş tiin ţific ă şi de în vâ tâ m în t superior, care îşi vo r In a d u n ă rile generale şi confe­ m axim e a fo rţe lo r, al d ă ru i­
orien ta cu precădere atenţia, com petenţa şi capaci­ rin ţe le e xtra o rd in a re v o r fi a ­ rii cu abnegaţia caracteristică [
tatea de in vestig aţie spre soluţionarea p ro blem elor leşi delegaţi la con ferin ţe le pe ntru obţinerea de rezultate
legate de dezvoltarea produ cţiei de substanţe m in e­ im e d ia t superioare, ia r in con­ deosebite în toate dom eniile (Conţinuore in-pag. q 4ja)
rale u tile şi extin de rea te h n o lo g iilo r m oderne în lu ­ fe rin ţa judeţeană de p a rtid de activita te .
c ră rile de deschidere, pregătire, exp lo atare şi p re ­ delegaţii pe ntru Congresul al
parare. X -le a al p a rtid u lu i
In ju d e ţu l nostru, care deţine o pondere de 40 Pînâ ie ri dim ineaţă au avut
la sută la cărbune şi 60 la sută la m in e re u ri de fie r loc în ju d e ţ peste 100 de a d u ­
Ceea ce caracterizează a d u ­ Sărbătoarea
din producţia totală a ţâ rii, m in e ritu l cunoaşte în nări generale e xtra o rd in a re
c in c in a lu l actual o dinam ică ascendentă. S-au con­ alo o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid .
s tru it m inele D îlja , Paroşeni, Teliuc-E st şi G helar-
Est. uzinele de preparare de la Coroeşti şi T eliuc, şi n ă rile generale este atm osfera
sînt în curs de deschidere m inele Livezeni, Barbă- de lucru, o dezbatere a p ro fu n ­
teni şi Ţebea-Mesteacân. dată. m u ltila te ra lă , a p o litic ii
In m inele de m in e re u ri ale ju d e ţu lu i au găsit o in te rne şi externe a p a rtid u ­ • 9
largă extin d e re m uşinile de încărcat cu siloz, p e rfo ­ lui. a o rie n tă rii de v iito r în pionierilor
ratoarele de mare randam ent şi se studiază e x tin d e ­ do m eniile a c tiv ită ţii po litice ,
rea m etodelor de exploatare de îna ltă p ro d u ctivita te economice, sociale şi id eo log i­
In Valea J iu lu i şi zona B rad, rezultate bune s-ou ce. g rija deosebită pentru f i­
o b ţin u t la săparea p u ţu rilo r cu c o fra j glisant şi în ­ nalizarea practică a pro pu ne­ O aie nu v is u rile în a rip a ­ hunedoroan ? Şi dacă ar fi
locuirea le m n u lu i in g a le rii şi abataje cu noi tip u ri rilo r şi o b se rva ţiilo r care le te, îndrăzneţe, p riv irile in - aşa. si dacă nu, răm ine va­
de susţinere. U zina de u tila j m in ie r d in Petroşani a [ac p a rtic ip a n ţii !a discuţii. spre a zu riu l ce ru lu i s in i la b il fa p tu l că v is u rile şi
tre cu t la fabricarea s tîlp ilo r h id ra u lic i cu pom pă Ele constituie. totodată, un notele com une care. p rin - m unca unui p ion ier lc re ­
centrală, s-a a sim ila t fabricarea in s ta la ţiilo r m obile p rile j pentru sta b ilire a de m ă­ tr-o fe ric ită coincidenţă sau găsim. peste ani, sta lo rn ic ile
pentru săparea m ecanizată a s u ito rilo r. Succese s-ou suri în scopul în tă ririi ro lu lu i chibzu ită in te n ţie , au legat in via ţa noastră p rin re a li-
în re g istra t în obţinerea un or m on og rafii noi de a r­ conducător al o rg a n iz a ţiilo r „Z iu a p io n ie rilo r" de p io ­ z.area lo r de către a lţi p io ­ Corul pionierilor din H aţeg a inlrunit deseori sufragiile publicului pentru repertoriul
m are a a b a ta je lo r cu fro n t lung de la Aninoasa. V u l­ de p a rtid , a s p iritu lu i de răs­ n ie ra tu l a via ţie i rom âneşti, n ie ri ai „fo c u lu i v iu ", al abordat şi acurateţea interpretării. Citiţi amănunte despre această formaţie artistică pioniereas­
can, Lu pe ni, care prevăd u tiliza re a s tîlp ilo r h id ra u ­ că in pagina a ll-a , in reporta jul intitulat „C opiii noştri cintă".
lic i şi a plasei de slrm â în lo cul p o d itu rii cu lemn. pundere a l fiecă rui com unist adine ancorat în pâ m în tul (C ontinuare în pag. a 3-a)
Tot pe lin ia m o d e rn iză rii şi p e rfe cţio n ă rii produ cţiei
se înscrie dotarea m in e lo r A ninoasa. Lonea şi Barza
cu in s ta la ţii de e xtra c ţie m utîcablu.
A n a liz în d rezultatele şi a ctivita te a desfăşurată
pină în prezent în do m en iul m ecanizării şi perfec­ Jurnal de şantier tineresc
ţio n ă rii m etodelor de extracţie , precum şi sa rcin ile Nedeia din Poiana Silvaşului
ce d e rivă p e n tru acest dom eniu în lu m in a D ire c ti­
velor, rezultă că în in d u stria m in ie ră d in ju d e ţu l
nostru există încă vaste p o s ib ilită ţi pentru ca p ro ­ Aici am ascultat dum ini­ tre coarnele celei m ai fru ­
gresul tehnic să pătrundă m ai adine în practica m i­ S-a dat start hărniciei că o poveste. Mi-au spus-o moase vite din sat, simbol turjcască ritualul. Bord m-
nieră, să aducă o co n trib u ţie h o târîto are la dezvol­ oamenii, mi-au intărit-o lo­ al bogăţiei şi bunei stări coronai a fost plimbat de
tarea şi m odernizarea producţiei, la va lo rifica re a curile, bătrinefea dealuri­ generale. Cind totul a fost trei ori în jurul unei mese
m ai deplină a resurselor m in ie re Ziua de luni, 16 iunre C A P . din Sintandrci, Do- lor şi şoaptele văilor. Ea gaia, s-a pornit un alai pe care străluceşte albeaţa
R e fe rito r la mecanizare, trebu ie să ară t că, dacă lh69, ta râmi ne adine în­ aduce prmu.su/ hărniciei lor s-a născut mai demult, le­ care a fost deschis de. un unui ştergar, urm'tnd ca la
în Valea J iu lu i s-au efectuat sludu şi e xp e rim e n tă ri bra, Durjuc, la plivitul şi la urgentarea unor lucrări gală dc nn obicei. Poate fiecare înconjur animalu­
p riv in d mecanizarea tă ie rii, folosirea p o d itu rii de tipărită in mititea sulelor prOşitul viitoarelor puduri, pe ogoare şi pe şantierele I cu sute de ani in unnu, grup de călăicti in mijlocul lui Su-i fie oferit un pumn
plasă şi a s tîlp ilo r h id ra u lic i în ab atajele fro n ta le de elevi ai liceelor şi şco­ uf laie. deocamdată in pepi­ dc construcţii, continuind poale cu mii. Nimeni nu o căruia au fost inăltate de griu, simbol al bogăţiei.
nu s-au în tre p rin s suficien te căutări pe ntru d im in u a ­ lilor profesionale din judelui nierele dc la Reia — Haţeg minunata tradiţie a celor ştie precis. Dc-ajuns insă ..steaguri" încărcate de flori In cele din urmă a fost
rea consum ului de m a te ria l lemnos in abatajele ca­ nostru. Intr-o atmosferă de si Brad, vor pune cu m it­ care cu peste două decenii şi dc ştergare colorate. Du­ stropit cu apă, ca o invo­
meră. m enţinîndu-se vechile m on og rafii de susţinere voioşie şi entuziasm cloco­ uite lor tinere cărămizi la iu urm ii la Bumbeşti — U.- că ea trăieşte de aru nci şi pă. ele. an urmat vitele, cele caţie a ploii cam nu poate
cu consum uri exagerate. Râm îne de stringentă ac­ titor, aşa cum ii stă bine rbitoarele blocuri de pe şan­ re.zeni, Salva — Vişe.u. Ag­ se continuă pină in zilele mai frumoase vite. alese şi să lipsească dc la o sărbă­
tu a lita te şi problem a m od ern izării tehnologiei de e x­ fi nete} ii, primele serii de tierele de construcţii din De nita — Botorca şi in alic. noastre, cind am auzit-o şi im podobite cu cununi de toare a belşugului, Cind
ploatare la aceste abataje, care deţin încă o pondere elevi care participă la m im - va şi Vulcan, vor aduce cu locuri, din tată au urnit cn eu, am văzut-o şi mă gră­ flori in mijlocul cărora pă­ coroana esle desprinsă din­
rid ica tă în producţia de cărbune că pe. şantierele patriotice, i> zi mai devreme aprinde­ braţele lor munfii, au aşe­ besc să v-r» înfăţişez. In loc şea „ alesul’ — boul. cel in- tre coarne şi ridicată sus,
Aceeaşi situ a ţie se prezintă şi în m in e ritu l me­ ale tinerelului au răspuns rea focului in noile cuptoa­ zat temelii, dc granit vntoa de a fost odată, ca a înce­ 1 in lat — ce purta intre pe acopei işul clădirii coo­
ta life r. La m inele Deva şi G helar consum ul de m a­ prezent. Această cinste a re­ re. ale oţelăriei electrice hu- retor fabrici şi uzine, căi put cu o mulţime de flăcăi coarne cununa anume pre­ perativei agricole din co­
te ria l lemnos este in a d m is ib il de rid ica t. în lru c ît se venit elevilor Şcolilor pro nedorene. Orice s-ar spune fcraie şi viaducte. ■şi fete ce, dc cu zori, ou gătită. In urma lor oame­ mună izbucnesc uratele şi
m enţin vechile metode de exploatare în camere care, fcsionale. din Hunedoara. tinereţii, entuziasmului ei Elevii, şcolilor profesionale impmzil cimpurilc şi pole nii in feeria de culori a veselia c.intecelor. Acolo, ea
in afară de p ro d u ctivita te a lim ita tă pe abataj, folo­ Ciilan şi Simeria, ai licee­ nemărginit ii sini hărăzite şi liceelor dm judeţ, ca şi ni le Sil va şui ui ca să culea­ costumelor naţionale, in va râmîne iot anul pină
sesc şi m on o g ra fii învechite, executate din lemn. S tu­ lor din Hunedoara. f)ecu, aiiten bucurii, atilca salis studenţii I M. Petroşani, au gă flori. Apoi s-au întors conjuraţi dc sunetele goar­ cind din nott, intr-un alt
d iile re fe rito a re la extinderea unor m etode de e x­ Haţai, Brad şi Petroşani. De făclii, printre care cea a im hotă rit să muncească pe cu braţele încurcate, pcnlru nelor şi strune lo r băndaşi- iunie, altă coroană dintr-al-
ploatare de m are p ro d u ctivita te la m inele G helar. ieri ei sint harnici, deseeă- plinirii datoriei faţă de pa şantierele tineretului in a le. aşeza la picioarele bn- lor, cu veselia pc fete şi tă poveste ii va h/a locul.
Deva, Brad nu au depăşit încă fazele de docum enta­ tnri ni hectarelor cooperati­ trie este cea mai preţuită. timpul vacantei dc vară. t rini/or satului, ce cu miini mtndria in inimi, sc aş- Intre timp porţile petrcce-
re şi experim entare. vei agricole de producţie, din Schimbindu-se din două Cinste hărniciei şi. dăruirii meştere au împletit cunu­ terneau iu covor pestriţ ccrii s-au deschis iar bu­
salul Aurel V lai cu. contri­ m două suptă mini. seriile, lor închinate Patriei! nă deosebită p rin frum use­ pină în curtea gospodăriei N. LAVINIU
buie ia irigarea sutelor de. dc elevi şi studenţi, in nu­ ţea şi strălucirea ei. Aceas­ unde cel mai gus})ndar in tre
fConlinuore in pag. o 2»a) hectare dc pâminl ale măr dc peste 2 500, îşi vor GH. I. NEGREA ta urmează a fi aşezată în- gospodari trebuie să desă- (C ontinuare în pag. a 2-a)