Page 55 - Drumul_socialismului_1969_06

Pag. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 17 IUNIE 1969

M E S A J U L

i ă F m M M F i a M M i M

tovarăşului Nicolae Ceausescu

Lucrările Consfătuirii
* * Răspunsul guvernului
adresat participanţilor la „Masa rotundă“ privind
U.R.S.S. la declaraţia
„Rolul şi contribuţia tineretului la realizarea unui internaţionale a partidelor

climat de pace şi securitate în Europa“
guvernului R.P. Chineze
formă de m obilizare şi unirea şi politice ale ţârii, fru c tifi-
celor mai -diverse cercuri şi cîndu-şi potenţialul creator, a- comuniste şi muncitoreşti
(Urmare din pag. 1) categorii ale tinerei generaţii firm îndu-se ca o forţă im por­
de pe continent, vita l intere­ tantă în viaţa societăţii, bucu-
sate în salvgardarea păcii şi rîndu-se de aprecierea, dra­ MOSCOVA 16 (Agerpres). blemelor, la apropiatele con­
Este un fapt verificat de destinderii internaţionale. Sin- MOSCOVA 1 G (Agerpres). tinez, şeful delegaţiei P arti­ prin aceasta că ei se consa­ După cum este cunoscut, în sultări trebuie să se excludă
viaţă, dragi tineri, că pentru lem convinşi că, acţionînd in gostea şi atenţia întregului po­ — La 1G iunie au continuat dului M uncii din Guatemala, cră luptei pentru pace, luptei legătură cu incidentele de la to t ce împiedică realizarea a­
abordarea $i soluţionarea e fi­ comun — pe deasupra deose­ por. Formarea şi pregătirea lucrările C onsfătuirii interna­ H. M urphy, membru al Com i­ îm potriva im perialism ului. frontiera sovieto-chinezâ, gu­ cestui obiectiv. Iată de ce gu­
cientă a problem elor păcii şi b irilo r de convingeri politice, tinerei generaţii consţituie o ţionale a partidelor comuniste tetului Executiv al P artidu­ După aceea, au luat cuvin- vernul U .R SS. a publicat la vernul sovietic manifestă înţe­
securităţii Europei este nece­ ideologice şi religioase — ală­ preocupare de p rim ordin a şi muncitoreşti. lui Comunist din Irlanda de tu l la şedinţă E. Berlinguer, 29 m artie o declaraţie adresa­ legerea faţu de acele consi­
sar ca statele, forţele sociale turi de celelalte forţe sociale întregii noastre societăţi, care Şedinţa de dimineaţă a fost nord, J. Kolle, prim-secretar locţiitor al secretarului gene­ tă guvernului R.P. Chineze. derente din declaraţia guver­
înaintate, inclusiv tineretul, şi politice, dumneavoastră pu­ consacră însemnate resurse prezidată de conducătorul de­ al C.C al P artidului Comu­ ral al P artidului Comunist La 24 mai a fost dată pu­ nului R.P. Cţiineze în care se
să pornească în acţiunile lor, teţi influenţa pozitiv în măsu­ m ateriale şi umane in s tru irii legaţiei unuia dintre partide­ nist din Bolivia, F. Oheda, Italian, M. Sanchez, şeful de­ b lic ită ţii declaraţia de răs­ spune că părţile trebuie să e­
consacrate acestui ţel, de la ră însemnată, cursul eveni­ profesionale şi culturale a t i­ le frăţeşti care acţionează în secretar al CC. al P artidu­ legaţiei P artidului Comunist puns a guvernului R.P. C hi­ vite conflicte la frontieră,
înţelegerea şi acceptarea rea­ mentelor politice de pe conti­ nerilor, educării lo r în sp iri­ ilegalitate. lui Comunist din Porto Rico, dominican, I Lechleiter, mem­ neze. grănicerii lor în exerciţiul
lită ţilo r postbelice, a in vio la ­ nentul nostru, puteţi exercita tul idealurilor înaintate ale Preşedintele a vo rb it de­ L. Thomas, membru al B irou­ bru al C om itetului de condu­ Recent, guvernul U .R S S a fu n cţiu n ii să nu recurgă la ar­
b ilită ţii fro n tie re lor existente, o în riu rire eficientă asupra um anism ului socialist, al res­ spre noile acţiuni sîngeroase lui P olitic al C.C. al P artidu­ cere şi secretar al C.C al publicat răspunsul la această me, să nu deschidă foc unii
de la recunoaşterea existen­ guvernelor, asupra oam enilor pectului faţă de toate popoa­ ale regim ului tira nic al lui lu i Popular din Panama, John P artidului M uncii din Elve­ declaraţie. asupra altora, ci să rezolve
ţei celor două state germane politici, sprijin in d eforturile şi rele, al ataşam entului profund Duvaîier, despre executarea Marx, preşedintele P artidului ţia. A. H. Mahgub, secretar După ce expune consideren­ numai prin mijloace paşnice
şi promovarea unor relaţii acţiunile acestora spre destin­ faţă de cauza măreaţă a pă­ unor activişti de frunte ai Comunist din A frica de sud. general al C.C. al P artidului problemele care se ivesc în
norm ale cu acestea, astfel ca dere, pace şi securitate în cii şi progresului. In acest P artidului un it al com unişti­ Preşedintele şedinţei comu­ Comunist din Sudan, L Aa- tele guvernului U niu n ii Sovi­ cursul pazei pe frontiera de
să se poată asigura participa­ Europa. spirit, tineretul român şi or­ lor din H aiti. A fost făcută nică că lista celor care au rons, secretar naţional al etice in legătură cu această stal. In egală măsură trebuie
rea lor la întreaga viaţă p o li­ ganizaţia sa revoluţionară îşi propunerea să se adopte o cerut să ia cuvîntul la p ri­ Partidului.C om unist din Aus­ problemă, declaraţia arată că să se elim ine cu totul cazuri­
tică europeană şi internaţio­ înfăptuirea securităţii eu­ manifestă solidaritatea activă declaraţie de solidaritate cu m ul punct de pe ordinea de tralia, Nicolae Ceauşescu, guvernul sovietic îşi reafirm ă le de încălcare de către părţi
nală O contribuţie de preţ ropene reprezintă o preocupa­ cu forţele democratice şi pro­ com uniştii şi democraţii din zi a fost epuizată Consfătui­ secretar general al C.C. al propunerea de a se ţine con­ a hotarului, sub nici un pre­
puteţi aduce voi, tînăra gene­ re majoră, constantă a po­ gresiste ale tinerei generaţii H aiti P articipanţii la consfă­ rea a luat hotărîrea să se înche­ P artidului Comunist Român, sultări fără nici un fel de text. G rănicerii sovietici şi
raţie, la lupta pentru desfiin­ porului român, a statului din toate ţările continentului tuire au adoptat în unanim i­ ie luările de cuvînt la acest S C a n illo , secretar general condiţii prealabile persoanele civile sovietice —
ţarea blocurilor m ilitare, li­ nostru socialist ; cunoaşteţi că şi ale lum ii, dezvoltă legături tate această declaraţie. punct. al P artidului Comunist din In continuare în declaraţie se spune în declaraţia gu­
chidarea bazelor m ilitare stră i­ România acţionează cu ener­ m ultiple de cooperare cu tine­ Preşedintele şedinţei comu­ La şedinţa de seară, prezi­ Spania. A. Pettersen, membru se spune : Partea sovietică es­ vernului sovietic — respectă
ne, retragerea tu tu ro r trupe­ gie şi perseverenţă — îm preu­ retul şi organizaţiile sale de nică apoi propunerea secreta­ dată de John Gollan, secre­ al Secretariatului C C. al P a rti­ te de acord cu punctul de ve­ cu stricteţe această ordine
lor de pe te rito riile alto r sta­ nă cu celelalte ţări socialiste, pretutindeni, participă activ ria tu lu i de a fi publicate toa­ tar general al P artidului Co­ dului Comunist din Norve­ dere al guvernului R.P. C hi­ Guvernul U R S.S. îşi exprim ă
te în lim ite le frontierelor lor cu toate statele iubitoare de la mişcarea mondială a tine­ te h o tă iirile şi cuvîntările munist din Marea Britanie, gia, ' J. Woodis. membru al neze ca atunci cînd „există speranţa că se vor da indica­
naţionale, renunţarea la orice pace, cu forţele politice şi so­ retului pentru pace, democra­ participa n ţilo r la consfătuire participanţii la consfătuire au C om itetului P olitic al Comite­ premise, cînd se iau drept ba­ ţii corespunzătoare grăniceri­
m anifestări şi dem onstraţii de ciale înaintate de pe conti­ ţie şi progres social. Editura internaţională „Pace ascultat raportul Comisiei re­ tu lu i Executiv al P artidului Co­ ză tratatele asupra actualei lor şi c iv ililo r chinezi.
forţă, care alimentează atm o­ nent interesate în netezirea In iţia tiv a U niunii T ineretu­ şi socialism" a luat in iţia ti­ dacţionale prezentate de pre­ m unist din Marea Britanie, P frontiere sovieto-chineze se In declaraţie se propune să
sfera de încordare şi suspici­ drum ului spre destindere şi lui Comunist de a organiza a­ va de a fi editate m aterialele şedintele Comisiei, Boris Po poate adm ite reglementarea fie reluate la Moscova. în u r­
uni între state şi exercită o înţelegere — pentru realiza­ ceastă întâlnire consacrată în diferite lim b i P articipan­ nomariov, secretar al C.C. al Verges, secretar general al necesară în anum ite sectoare mătoarele trei luni. consultă­
influenţă deosebit de negativă rea acestui im portant ţel al securităţii europene exprim ă ţii la consfătuire s au decla­ P.C.U S Raportorul a supus, P artidului Comunist din Reu- ale hotarului, pornindu-se dc
asupra vie ţii internaţionale. păcii şi progresului popoare sp iritu l de înaltă responsabi­ rat de acord cu această pro­ In numele Comisiei redacţio­ nion, A ii Yata, secretar gene­ la p rin cip iile consultărilor cu rile întrerupte în 1964. Asu­
Este de la sine înţeles că in lor Precum ştiţi, ţara noastră litate cu care tineretul român punere nale, spre examinarea şi a ­ ral al P artidului E liberării şi drepturi egale, prin înţele­ pra dalei concrete s-ar putea
înfăptuirea acestor dezidera­ militează neobosit în sp iritu l militează pentru idealurile de probarea delegaţilor docu­ Socialism ului (Maroc), E. gere reciprocă, şi concesii re­ conveni pe linie diplomatică.
te, ca şi a m ăsurilor de de­ Declaraţiei de la Bucureşti şi bună înţelegere şi apropiere La prim ul punct de pe or­ mentele consfătuirii ; ciproce". Guvernul U .R SS. numeşte
zarmare, cei în p rim ul rînd al A pelului de la Budapesta între popoare. Ne exprim ăm dinea de zi a consfătuirii la A fost adoptat în unanim i­ Gasperoni, secretar general
interesaţi sînleţi voi, tine rii, al statelor membre ale T rata­ convingerea că întîlnirea dum ­ şedinţa de dimineaţă au luat tate apelul pentru apărarea al P artidului Comunist din Guvernul U.R.S.S. consideră <~n şef al delegaţiei sovietice
pentru că povara înarm ărilor tului de la Varşovia, pentru neavoastră se va desfăşura cuvîntul : E. Gasperoni, se­ păcii. J. Gollan, care a prezi­ San M arino, care şi-au expus că pentru a se crea de pe a­ la consultări pe P I. Zircanov.
afectează viaţa voastră de azi, a se parcurge pas cu pas dru­ intr-un s p irit de stimă şi res­ cretar general al P artidului dat şedinţa, a spus că, adop- părerile faţă de proiectul cum atmosfera de discutare reprezentant plenipotenţiar,
posibilitatea de a vă pregăti m ul spre însănătoşirea atm o­ pect reciproc, va avea un ca­ Comunist din San M arino, şe­ practică şi constructivă a pro­ cu rang de m inistru adjunct.
de a vă afirm a, pentru că un sferei politice pe continentul racter constructiv şi va con­ ful delegaţiei P artidului Co­ tind acest document, partici­ docum entului principal al
nou război ar lovi adine in nostru, pentru înlăturarea tu ­ stitui un prile j favorabil pen­ m unist din Lesotho, A. Mar- panţii la consfătuire declară consfătuirii.
viito ru l vostru, în năzuinţele tu ro r surselor de încordare tru mai buna cunoaştere reci­
voastre nobile spre progres, între state, de ameninţare a procă, pentru un schimb rod­
spre o viaţă mai bună păcii, pentru dezvoltarea cola­ nic de păreri, pentru găsirea
M ilitîn d pentru aceste dezi­ borării m ultilaterale între căilor de realizare a unor ac­
derate arzătoare, contribuiţi toate ţările. ţiuni comune ale tineretului PĂCI!
nu numai la destindere pe In zilele pe care le veţi pe­ european, consacrate idealu ri­
continentul european, ci şi la trece în România veţi putea lor păcii şi colaborării între
îm bunătăţirea clim atului po­ cunoaşte direct viaţa tinere­ popoare, securităţii pe acest
continent.
litic general, la asigurarea lu lu i nostru, angajat cu toate Vă adresez, dragi prieteni,
securităţii internaţionale, la forţele sale în marea operă
constructivă pe care întregul sincere urări de succes în des­
crearea cond iţiilo r ca fiecare făşurarea lu cră rilo r în tîln irii
popor o înfăptuieşte : progre­ si
popor să-şi poată consacra sul m ultilateral al economiei, şi im i exprim convingerea că
nestingherit e forturile cauzei ştiinţei şi cu ltu rii, ridicarea ea va fi rodnică, contribuind
la dezvoltarea solid a rită ţii t i ­
progresului, dezvoltării sale. nivelului de viată materială nerei generaţii de pe conti­
De mai m u lţi ani, im peria­
Noi, reprezentanţii partide­
m ultilaterale şi spirituală a tu tu ro r celor nent în lupta comună a po­ lor comuniste şi muncitoreşti, liş tii am ericani duc în V iet­ lizabil. In lume există astăzi Adresăm apelul nusfru
puternice forţe sociale şi poli­
După părerea noastră, asi­ ce muncesc. Tineretul nostru poarelor pentru asigurarea u­ în tru n iţi la Roşcova, la con­ nam un război agresiv, re- tice care acţionează îm p o tri­
nui clim at de destindere, coo­
gurarea securităţii europene este prezent in toate sectoa­ perare şi securitate în Europa sfătuirea internaţională, adre­ curgînd la m ijloacele cele mai va războiului, pentru destin­
muncii
—
— oam enilor
poate constitui o largă plat- rele vie ţii economice, sociale şi în întreaga lume săm popoarelor lum ii, tu turor barbare. dere şi pentru o largă colabo­ m uncitori, ţărani, intelectuali, dreptul lor de a-şi decide sin­
oamenilor, indiferent de con­
Datorită agresiunii israelie-
Politica
rare
internaţională
vingerile şi vederile lor poli­ ne îm potriva popoarelor ara­ consecventă de pace a U niu­ oameni de ştiinţă şi cultură, gure soarta, pentru dezvolta­
rea unei largi colaborări in­
tice, chemarea de a înfăptui be, în O rientul M ijlo ciu se nii Sovietice — p rim ul stat tuturor celor care vor să sal­ tre toate ţările pe baza ega­
Deschiderea lucrărilor „mesei rotunde” acţiuni comune pentru apăra­ menţine un focar prim ejdios socialist — şi a celorlalte sta­ • m uncii şi ale e fo rtu rilo r crea­ lităţii în drepturi.
veze şi să sporească roadele
rea şi întărirea păcii.
de încordare, care poate a­
intensificarea
te socialiste,
Ne adresăm tuturor acelora
muncii în
luptei oam enilor
In lupta actuală este în joc
Tineretul şi securitatea europeană cauza cea mai im portantă — prinde in orice moment vîl- ţările capitalului, avintul miş­ toare ale om enirii ; care au trăit ororile celui
vătâile unui război
— p ă rin ţilo r preocupaţi de
de-ul doilea război mondial
v iito ru l om enirii. In prim a ju ­ ...U ne ltirile . .provocatoare. ,aje cării de eliberare naţională, v iito ru l copiilor lor ; şi îşi amintesc de ele, tuturor
mătate a secolului nostru, ca im perialism ului îm potriva Cu­ acţiunile cercurilor largi ale — tin erelului şi studenţilor, apărătorilor păcii din Europa,
La 16 iunie au început la spre a reliefa elementele care dupâ-ainiazâ. au luat cuvin- urm are a celor două războaie bei, ca şi în largul coastelor opiniei publice democratice care năzuiesc să-şi vadă îm ­ inclusiv torţele sociale dorni­
Snagov lucrările „mesei ro­ oferă o bază comună de acţiu­ tul : H oward Lcgg, membru mondiale au fost secerate pes­ Coreei, precum şi îm potriva mondiale, ale partizanilor pă­ p linite visurile şi planurile ce de pace din Germania occi­
tunde** — organizată de U ni­ ne în sp iritu l năzuinţelor de al C om itetului Executiv al T i­ te 70 de m ilioane de vieţi o­ m ultor state din Asia, A frica cii fac ca un nou război mon­ lor nobile, să-şi consacre fo r­ dentală ;
unea T ineretului Comunist pace, cooperare şi înţelegere neretului Liberal — Marea meneşti, au fost şterse de pe şi Am erica Latină creează pe­ dial să nu mai fie o fa ta lita ­ ţele şi energia propăşirii ţâ­ — să barăm calea politicii)
din România — cu tema T i­ intre 6tatele continentului B ritanie ; Daniel A ntonini, suprafaţa Păm întului m ii de ricole permanente la adresa te inevitabilă, ci, dim potrivă, rilo r lor ; revendicărilor teritoriale duse
neretul şi securitatea euro­ nostru. şeful secţiei internaţionale a oraşe şi sate înfloritoare. S i­ păcii. creează posib ilită ţi reale pen­ — parlam entarilor, oameni­ de R.F.G., pretenţiei acestei*
peană. Participă reprezentanţi P articipanţii la masa rotun­ M işcării T ineretului Comunist nistra ciupercă atomică care In centrul Europei acum u­ tru înfăptuirea năzuinţelor de lor politici şi de stat preocu­ de a intra in posesia armei
ai organizaţiilor de tineret dă au p rim it cu v ii aplauze şi s-a înăltat deasupra Hiroşi- lează forte im perialism ul vest- pace ale popoarelor paţi de destinele popoarelor nucleare, sâ respingem forţe­
comuniste, social-democrate, profund interes mesajul de — Franţa ; Diencr Siegfried, mei constituie un avertism ent german războinic, îşi ridică Im perialism ul nu mai poa­ lo r ; le neonazismului !
socialiste de stînga, liberale, salut ce le-a fost adresat de membru al B iroului C.C. at tragic asupra consecinţelor u­ capul neonazismul. Bizuin- te dispune a rb itra r de desti­ — partidelor politice, sindi­
du-se pe blocul agresiv NATO
T ineretului Liber German —
conservatoare, democrat-creş­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nui al treilea război mondial, şi acţionînd în strinsă alian­ nele lum ii. Agresorii am eri­ catelor, organizaţiilor şi miş­ Recunoaşterea situaţiei rea­
tine, radicale etc. din ţările preşedintele C onsiliului de R D. Germană ; Rene Ecuyer, dacă im perialism ul ar izbuti ţă cu im perialism ul american, cani au fost nevoiţi să înce­ că rilo r obşteşti ; le, creată în Europa ca rezul­
Europei. Stat al R epublicii Socialiste secretar al secţiei Geneva a sâ-1 dezlănţuie. cercurile guvernante de la teze bombardamentele asupra — com unităţilor şi asocia­ tat al celui d e a l doilea răz­
Rostind cuvîntul inaugural, România, secretar general al Tineretului Liber — Elveţia ; Un conflict mondial in Bonn, care n-ab tras învăţă­ R epublicii Democrate Vietnam ţiilo r religioase, oam enilor de boi mondial. inviolabilitatea
frontierelor existente,
recu­
Manfred Rixen, Tinerelul So­
Ion Iliescu, prim -secretar al C.C. a l P.C.R cialist „D ic Falken" — R F. a condiţiile actuale, cînd bom­ m intele necesare din zdrobi­ şi să accepte să ia loc la ma­ dife rite confesiuni ; noaşterea Republicii Demo­
CC. al U.T.C., m inistru pen­ In continuare, delegaţiile au bele nucleare pot atinge in rea Germaniei hitleriste, duc sa tratativelor. A fost încheiat crate Germane, iată condiţii
tru problemele tineretului, a discutat şi aprobat programul Germ anici ; Petcr Ackerman. citeva m inute orice conţi- & o politică revanşardă, năzu­ trata tu l privind interzicerea — particip a nţilo r la mişcă­ obligatorii pentru o pace trai­
adresat, în numele C.C al de desfăşurare a lucră rilor membru al C om itetului N aţio­ nent, pustiind te rito rii imense, iesc să intre in posesia armei experienţelor nucleare pe sol, rile pentrli apărarea păcii şi nică pe continentul european.
U T C ., al tineretului din „mesei rotunde". nal al L ig ii T irieretului Co­ a r însemna pieirea a sute nucleare, am eninţă securita­ sub apă şi in atmosferă, a la cam paniile îm potriva războ­
România, un călduros salut ★ m unist — Marea B ritanic ; de m ilioane de oameni şi tea tutu ro r popoarelor europe­ fost ^adoptat tratatul vde ne- iu lu i ; Să desfăşurăm lupta pentru
participanţilor. Faptul că un Vicepreşedintele U niunii Petcr Bubenberger, Uniunea transform area în ruine şi ne proliferare a arm elor nuclea­ — tu tu ro r bărbaţilor şi fe­ crearea unui sistem eficient
num ăr a tît de mare de orga­ Internaţionale a T ineretului Socialistă a T ineretului — R F scrum a cuceririlor civilizaţiei Un pericol la adresa păcii re. Acestea arată că, atunci meilor. de securitate colectivă în Eu-
nizaţii de tineret de diferite S ocialist— (1USI), M iguel Mar- a Germanici'. şi cu ltu rii mondiale. în Europa îl creează bazele cînd popoarele acţionează e­ Să cerem încetarea agresiu­ rnpa şi pentru lichidarea îm ­
orientări politice, filozofice, tinez, a propus ca lucrările Nota dominantă a interven­ Războaiele, actele de agre­ m ilita re puse la dispoziţia im ­ nergic si solidar, se pot o b ţi­ n ii SU.A. în Vietnam, retra­ părţirii continentului în gru­
religioase şi de d iferite a fili­ reuniunii să fie conduse de de­ ţiilo r prezentate de delegaţii — siune şi violenţa, atentatele la p e rialiştilo r am ericani în d ife­ ne rezultate concrete gerea trupelor americane, res­ pări militare opuse, pentru
eri internaţionale au răspuns legaţia U niunii Tineretului atît in şedinţa de dimineaţă, libertatea popoarelor, tonte a­ rite ţări membre ale NATO Deşi atita tim p cit există pectarea dre p tu rilor suverane statornicirea unei atmosfere
in vita ţie i noastre şi sînt re­ Comunist din România. Pro­ cit şi în cea de după-amiază, cestea îşi au sursa în politica şi în Spania. im perialism ul se menţine pe­ ale poporului vietnamez, asi­ de colaborare şi înţelegere re­
prezentate la această în lîln ire punerea a fost aprobată in — este caracterizată de faptul im perialism ului Politica de agresiune şi ricolul de conflicte m ilitare, gurarea independenţei, lib e r­ ciprocă între popoare. Calea
— a arătat vo rb itorul — do­ ră s-au purtat dezbateri sin­ Im perialism ul, în p rim ul război, pusă în slujba p ro fitu ­ în zilele noastre constituie o tă ţii şi păcii în Vietnam ; spre atingerea acestor obiec­
vedeşte interesul şi preocupa­ unanim itate cere, deschise, ceea ce a fa ­ rînd cel american, este cel ca­ rilo r capitalului monopolist, realitate coexistenţa paşnică a sâ m ilită m pentru lichida­ tive ar putea fi deschisă de
rea majoră a tineretului din Intrîndu-se in desfăşurarea vorizat un clim at de lucru. re intensifică cursa înarm ări­ duce la intensificarea exploa- statelor cu orînduiri sociale rea pe baza rezoluţiei Consi­ o conferinţă a tuturor state­
Europa faţă de problemele pă­ propriu-zisă a lucrărilor, a C lim at observat şi în inter- lor, agravează încordarea in ­ lâ rii maselor largi populare d ife rite .1 Dar coexistenţa paş­ liu lu i de Securitate al O.N.U. lor europene, aşa cum a pro­
cii şi securităţii europene, nă­ luat cuvîntul din partea mezzourile şedinţelor — pau­ ternaţională, provoacă in d i­ din ţă rile capitaliste, aţîţă nică reclamă o luptă perma­ a consecinţelor agresiunii Is­ pus Consfătuirea de la Buda­
zuinţa sa spre crearea unui 1J T.C. tov. Jon Iliescu, rare zele — cînd discuţiile în lrc fe rite puncte ale globului discrim inarea rasială, cultivă nentă şi consecventă a mase­ raelului în O rientul M ijlo ciu ; pesta a statelor membre ale
clim at de bună înţelegere şi a expus punctul de vedere al delegaţii aparţinînd unor or­ conflicle şi războaie locale violenţa, limitează libertă ţile lor populare îm potriva im pe­ sâ luptăm pentru lichidarea Tiatatului de la Varşovia.
cooperare între state cu orîn- delegaţiei române cu p rivire Im perialism ul american, duş­ rialism ului, îm potriva p o liticii Pacea pe păm înt nu poate
la rolul şi contribuţia tinere­ ganizaţii de cele mai d iferite democratice, ameninţă intere­ sale de pe poziţii de forţă. totală a colonialism ului şi sa se bazeze pe „echilibrul
duiri sociale diferite orientări au continuat spon­ man în ră it al lib e rtă ţii po­ sele vitale ale maselor popu­ neocolonialismului, pentru ob­
tu lu i la asigurarea unui c li­ Lupta pentru pace include fricii . O pace trainică este
Ca exponenţi ai generaţiei mat dc pace şi securitate în tan, in ju ru l problem elor de poarelor, tinde prin toate m ij­ lare M ilitarizarea economiei iniţia tive le de pace ale state­ ţinerea I independenţei de că­ de neconceput fără încetarea
loacele să reprime mişcările
tinere, ai organizaţiilor pe ca­ Europa cel mai arzător interes pentru de eliberare naţională, orga­ înghite uriaşe fonduri mate­ lor socialiste, bătăliile victo­ tre toate popoarele asuprite, cursei înarmărilor.
re le reprezentăm — a arătat După intervenţia delegaţiei tînăra generaţie nizează lo vitu ri de stat reac­ riale. provoacă' reducerea n i­ rioase ale p a trio ţilo r vietna­ pentru încetarea războaielor Trebuie să milităm pentru
velului de trai, constituie o
portu­
duse de colonialiştii
el — credem că este necesar române din şedinţa de d im i­ Lucrările mesei rotunde ţionare, impune şi susţine re- / grea povară pe um erii oame­ mezi in ju ngle le t din V ietna­ ghezi, pentru abolirea rasis­ crearea de zone denucleari-
să ne concentrăm eforturile neaţă, la reluarea lucrărilor, continuă gim uri antipopulare n ilo r muncii. Im perialism ul m ul de sud, dem onstraţiile m ului — această ruşine a vre­ zate in diferite regiuni ale
poartă vina pentru faptul că antirăzboinice din oraşele Eu­ m u rilo r noastre — în A frica globului, pentru interzicerea
măreţe realizări ale ştiinţei ropei şi A m cricii, lupta po­ de Sud şi pretutindeni unde oricăror experienţe cu arm a
şi tehnicii, care deschid în fa­ porului japonez îm potriva ba­ el se mai manifestă, pentru nucleara, pentru intrarea în
rito riu l Zambiei şi. în spe­ Agenţia PAP anunţă că la ria a P artidului laburist din ţa om enirii noi perspective, zelor m ilitare americane, ac­ înlăturarea regim urilor corup­ vigoare cît mai grabnică a
CURIER cial, cele angajate in dome­ cident de cale ferată in lo­ Australia, care îşi desfăşoară distrugere, în tim p ce sute de potriva atotputerniciei mono­ te — unelte servile ale mono­ armelor nucleare şi pentru a ­
ţiu n ile clasei muncitoare im-
tiatatului de neproliferare a
15 iunie s-a produs un ac­
sînt d irija te spre scopuri de
lucrările la Melbourne.
au
niul industriei cuprului, una
p olurilo r străine ;
care
adoptat o rezoluţie în
polurilor, rezistenţa popoare­
din principalele bogăţii ah;
să intensificăm e forturile în
cest tratat, pentru interzice­
lonia. Un tren de pasageri,
ţării. calitatea Koscejina din Po­ condamnă participarea Aus­ m ilioane de oameni suferă de lor A m ericii Latine faţă de lupta pentru înfăptuirea de­ derarea tuturor su telo r la a ­
foame şi mizerie
care se îndrepta spre Gdy- traliei la blocurile m ilitare, lată de ce lupta pentru pa­ d ictaturile c licilo r m ilitare, rea armelor nucleare şi lichi­
Cu ocazia semicentenaru­ • • • nia, s-a ciocnit lingă Kosce­ precum şi staţionarea unor ce se contopeşte cu lupta pen­ m işcările anticolonialiste din plină a 'p rin c ip iilo r coexisten­ darea stocurilor de asemenea
lui proclam ării Republicii jina cu un tren de marfă. trupe australiene pe le rilo - tru libertatea popoarelor, pen­ ţările Asiei şi A fric ii, lupta ţei paşnice a statelor in d ife ­ arme
rent de orînduirea lor socia­
Sovietice Slovace. în oraşul Peste 300 de petroliere, Şi-au pierdut viaţa şapte riitl a ilo r state. tru progres şi democraţie, negrilor din S U A. pentru lă, pentru slăbirea încordării Tiebuie să cerem desfiinţa­
Preşov din Slovacia de est pacheboturi şi cargouri ame­ persoane, iar alte persoane pentru eliberarea de sub ju ­ drepturile lo r Fiecare p a rtici­ internaţionale, pentru regle­ rea bazelor m iliU re de pe te­
au avut Ioc o paradă m ilita ­ ricane au fost blocate luni au fost rănite şi transporta­ • • • gul străin, de colonialism şi pant la această luptă, in d ife ­ mentarea prin tratative a pro­ rito riile străine, eliberarea ţă­
ră şi un m iting, Ia care au dimineaţa in po rturile de pe te la spital. O delegaţie, form ată din neocolonialism. de reacţiune şi rent dacă poartă salopeta de blemelor internaţionale litig i­ rilo r din pactele m iliU re a-
participat Peter Colotka, coasta de est a Statelor U ­ soţiile unor lideri sindicali dictatură fascistă. m uncitor, (j*udeşte pe ogoare oase, îm potriva atentatelor gresiv^ care le-au fost im pu­
preşedintele G uvernului Re­ nite şi în G olful Mexic, ca • • • spanioli întem niţaţi a fost In prezent, instaurarea unei sau lucrează în laborator, îşi im perialiste la independenţă se, precum şi interzicerea tu ­
aduce contribuţia la cauza co­
publicii Socialiste Slovace. urmare a grevei o fiţe rilo r prim ită de preşedintele Con­ păci trainice nu este o uto­ turor tip u rilo r de arme chi­
Stanislav Razi, preşedintele de bord. Negocierile în le­ G raficul de circulaţie a ferinţei Internaţionale a pie, ci un scop pe deplin rea- mună a apărării păcii şi suveranitatea popoarelor, la mice şi bacteriologice !
G uvernului R epublicii Socia­ gătură cu salarizarea. înce­ 12 000 de trenuri electrice M uncii, Jean M ori. Delegaţia Trebuie să milităm consec­
liste Cehe. alte persoane o­ pute în urmă cu cîteva zile din Japonia a fost perturbat a remis o petiţie purtind vent şi intens pentru dezar­
ficiale. precum şi numeroşi intre reprezentanţii o fiţe ri­ in urm a acţiunilor m uncito­ 6 000 de semnături şi cerînd DECLARATE A CONSFĂTUIRII INTERNATIONALE marea generală şi totală i
oameni ai muncii. lor şi ai patronatului, au e­ rilo r feroviari de la căile amnistierea d e ţinuţilor poli­ In ciuda tu tu ro r vicisitu d i­
şuat. ferate de stat. M uncitorii fe­ tici spanioli. A PARTIDELOR COMUNISTE $1 MUNCITOREŞTI nilor, noi, com uniştii ne-am
• • • roviari au organizat această • • • păstrat aUşam entul neţărm u­
• • • acţiune în semn de protest rit faţă de ideile leniniste ale
Astăzi are loc în Zanibia îm potriva concedierii de că­ Mai m ullc sectoare ale vie­ Reprezentanţii celor 75 de putere numai datorită s p riji­ şi dem ocraţii haitieni. care, în păcii şi prieteniei intre po­
referendum ul asupra m odi­ Cu patru zile înaintea re­ tre adm inistraţia căilor fe­ ţii economice din Beirut au partide comuniste şi m uncito­ nului m onopolurilor america­ condiţii de adîncă ilegalitate, poare Astăzi, ca şi în trecut,
fică rilor constituţionale pro­ ferendum ului care urmează rate de stat a unor lideri fost afectate în urma grevei reşti, în tru n iţi la Moscova.au ne, a transform at ţara intr-un riseîndu-şi zilnic viaţa, conti­ vom lupU pentru aceste ţe­
puse de guvern. La m itingul să decidă asupra „v iito ru lu i sindicali. de 24 de ore declarate luni aflat cu m inie şi indignare lagăr de detenţiune Persecu­ nuă cu abnegaţie lupta împo­ lu ri nobile ale întregii um ani­
doctoral de încheiere a constituţional al Rhodcsiei**. dim ineaţa de Federaţia sin­ ştirea despre noile arestări de ţiile sîngeroase, torturile, con­ triva tiraniei. tăţi. alături de toţi cei care se
cam *'rniei electorale a luat la Salisbury tensiunea con­ dicatelor independente din masă şi masacrarea bestială dam nările la moarte, legisla­ Consfătuirea cheamă mase­ pronunţă îm potriva politicii
cu vin litl Kcnneth Kaunda. tinuă să crească, relatează Agenţia Taniug anunţă că Liban. După cum relatează a com uniştilor, dem ocraţilor şi ţia antipopulară şi, in speci­ le oamenilor muncii, forţele m ilita rism u lu i, agresiunii şi
preşedintele Zamhiei. După agenţia France Presse. o furtună puternică, insolită agenţia France Presse, acti­ altor patrioţi din H aiti. al, anularea legii p rivind drep­ democratice şi progresiste din * războiului Pentru realizarea
cum a subliniat el. în cazul Populaţia de culoare se de ploi torenţiale, s-a abă­ vitatea portului Beirut a fost Acum cîteva zile au fost u­ tul de azil — toate urmăresc toate ţările sâ ceară cu fe rm i­ acestor ţeluri sîntem gata să
în care m odificările consti­ îm potriveşte proiectului „de tut asupra oraşului Arandje- paralizată în urma grevei, cişi tovarăşii Gerald Brisson, înăbuşirea rezistenţei pa trio ţi­ tate încetarea terorii, asasina­ dezvoltăm legăturile şi să co­
tuţionale vor fi aprobate constituţie*, pentru că noua lovac de lingă Belgrad, i- iar transportul în comun, Daniel Sansarich, Gerard Wa- lor haitieni Regimul lui Du- telor şi persecuţiilor îm p o tri­ laborăm cu cele mai diferite
prin referendum. guvernul legislaţie împiedică accesul nundînd un marc număr dc precum şi alte servicii pu­ destran, Jacques Jear-nol şi valiet îşi îndreaptă principala va com uniştilor şi altor p a tri­ forţe sociale şi politice care
va adopta o seric de masuri, ei către conducerea ţă rii. Ea locuinţe şi întreprinderi in ­ blice din Beirut au fost se­ a lţi conducători de seamă ai lovitură îm potriva m em brilor oţi haitieni se pronunţă pentru paee în
printre care naţionalizarea participă insa la voi intr-o dustriale. provocînd pagube rios perturbate. com uniştilor. Viaţa tovarăşu­ P artidului U nit al com unişti­ Veşnic va trăi memoria e­ lume
lor din H aiti — luptători dîrzi
păm inturilor ai căror pro­ proporţie extrem de redusă im portante ogoarelor şi live ­ lui Joseph Roney. secretai ge­ pentru libertatea, independen­ roilor care şi-au dat viaţa în Unitatea tuturor forţelor
prietari nu locuiesc în Zam- (G 000 de electori la o popu­ zilor. neral al C.C. al P artidului U ­ ţa şi viito ru l luminos al pa­ lupta îm potriva tiraniei*- pen­
bia. De asemenea, va fi re­ laţie de peste patru m ilioa­ • • • n it al com uniştilor din Haiti, triei lor. tru libertatea şi independenţa progresiste, iubitoare de pace,
arestat de călăii lui Duvaîier,
patriei lor, pentru socialism !
vizuită atitudinea guvernului ne, in tim p ce aproxim ativ P articipanţii la Conferinţa CURIER este în pericol Consfătuirea internaţională Libertate tovarăşului Joseph constituie un imperativ al zi­
faţă de companiile miniere 250 000 de albi beneficiază In decursul a 12 ani de do­ a partidelor comuniste şi m un­ Roney ! lelor noastre. Strins uniţi, vom
străine care operează pe te­ dc... 80 000 de reprezentanţi). organizaţiei din statul Victo­ m inaţie tiranică, regimul lui citoreşti îşi exprim ă solidari­ Libertate tu tu ro r d e ţin u ţi­ asigura victoria cauzei sacre
Duvaîier, care se menţine la tatea frăţească cu com uniştii lor p o litici din H a iti ! a păcii pe pămînt I
T IP A R U L f Întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva U 06S