Page 56 - Drumul_socialismului_1969_06

P R O LE T A R I P IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I Ţ I - V A j Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4496
«
ziarului

Miercuri D E V A , Ur. Dr. Petru Groz<t, m J5

leieloone : «edacloi şef - 1588 ; re­
18 iunie dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturâ-spoM şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu-
mentore şi e*terne - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
1505.

Abatajele Văii Jiulu i cu­
Uimei iniih Congresului al X-lea Documentele Congresului al X-lea al P. C. R. nosc in aceslc zile o eferves­
centă activitate politică şi de
muncă. Pc fundalul preocu­
pă rilo r ce se desfăşoară in
întîm pinarea Congresului al
în dezbaterea organizaţiilor de partid X-lea al partidului, dezbate­
al P.C.R. - programai construirii rective ocupă locul de frunte.
rea Tezelor C om itetului Cen­
tral şi a proiectului de Di­
Com uniştii
m ineri răspund
Hotărîre fermă de a contribui chem ării partid u lu i prin fap­
tele lo r pline de eroism, prin-
multilaterale şi depline a gram ului de continuă în flo ri­
tr-o contribuţie activă la e­
laborarea şi înfăptuirea pro­
re a României socialiste. La
exemplar la înflorirea patriei toate exploatările miniere, fn
desfăşoară
întreprinderi se
din p lin adunări extraordi­
I
®
A
•
3 •
•
l î
A
nare ale organizaţiilor
de
socialismului in Homama In cursul zilei de ieri, ou continuot so se făptui neabătut. Dominanta tuturor adunări­ partid in care sînt dezbătute
documentele programatice ale
desfăşoare in întregul judeţ adunări gene­
lor o constituie atmosfera de lucru, de cău­
In cele peste 130 de adunări
rale extraordinare ale organizaţiilor de tare permanentă o noi şi însemnate rezerve apropiatului Congres.
partid, in codrul cărora comuniştii au luat pentru creşterea eficienţei întregii activităţi generale, ce au avut loc pînă
in dezbatere Tezele Comitetului Central şi economice şi muncii de partid. ieri in organizaţiile de partid,
s-a exprim at unanim aproba­
Congresului ol
proiectul de Directive ale
Participanţii la dezbateri şi-au afirmat
Valenţe inepuiza­ Inscrîindu-se pe traiec­ X-leo ol P.C.R Intr-o atmosferă de nestăvi­ hotărîreo de o folosi mai bine capacităţile rea p o litic ii interne şi exter­
ne a p a rtid u lu i, ataşamentul
lit entuziasm, cu hotărîreo fermă de a con­
de producţie, timpul de muncă, de a desfă­
toria marii întreceri soci­
tribui la dezvoltareo construcţiei socialiste in
şura o intensă activitate politică pentru o
| 180000 tone aliste ce se desfăşoară în adeziunea deplină foţâ de politico internă obţine noi succese în întîmpinarea Congre­
patria noastră, comuniştii
şi-au exprimat
cinstea Congresului parti­
sului al X-lea ol partidului şi aniversarii u­
şi externa o partidului şi s-au ongojot să
nui sfert de veac de Io eliberoreo potrieî
| cărbune peste bile ale organizării dului şi aniversării a 25 • nu-şi precupeţească eforturile pentru a o în­ de sub jugul fascist.
de ani de la eliberarea
patriei, colectivul între­ Intensă
prinderii agricole de stat
| sarcinile „Avicola" din Mintia con­ domeniu în care există incâ activitate
sire raţională a agregatelor,
semnează noi şi impor­
tante succese. Lucrătorii
cincinalului producţiei __ din cadrul acestei unităţi Preocupări majore o serie de lipsuri. A r fi bine
ca organizaţia de partid şi
au îndeplinit şi depăşit conducerea uzinei să analize­ politică şi
Minerii de Io Lupeni, Ing. IOAN ZAHA pentru sporirea ze la fiecare loc de muncă
: care deţin statornic locui directorul Cabinetului judeţean pentru probleme felul în care se rezolvă aceas­
; de frunte intre colective­ de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii tă problemă. de muncă
: le din Valea Jiului în in­ îndeplinirea Cu aceeaşi răspundere şi cu
i trecerea inchinatâ celui producţiei de cocs hotnrîrea fermă pentru a ob­
: de al X-lea Congres al Oamenii muncii din patria noastră nutresc senti­ înainte de termen ţine succese mai semnifica­ în Valea
\ partidului, au dobindit în mente de profundă m îndrie şi deplină satisfacţie faţă tive şi-au spus părerea la a­
! aceste zile un nou şi im* de Tezele şi Directivele peniru Congresul al X-lea al a planului Paralel cu munca însufleţi­ rii producţiei de cocs, a îm bu­ dunare inginerul D um itru Du­
\ portant succes - realiza­ partidului, documente ce sintetizează activitatea cre­ tă pe cave o desfăşoară, in n ă tă ţirii ca lită ţii şi asigură­ şeful de echipă Ludovic Lada Jiului
nă, m aistrul
Mircea Breaz,
; rea unei producţii de căr- atoare a poporului într-un sfert de veac de construc­ aceste zile. sidevurgiştii hu- rii unor condiţii mai favora­
: bune cu peste 180 000 Io- ţie socialistă a ţâ rii şi prefigurează imaginea m inu­ semestrial si a nedorenl dezbat cu m ult in ­ bile pentru valorificarea ra­ şi a lţii. In cuvîntul său, to­
j ne mai mare decit sarci- natelor perspective ce se deschid în v iito rii ani. A m ­ teres Tezele C om itetului ţională a acestui material. varăşul David V la d im ir, ingi­
; nile la zi ale actuolului plul program de dezvoltare a economiei naţionale în angajamentelor Central al PC.R şi proiectul Tocmai aceste probleme im ­ ner şef la Uzina cocso-chimi-
j cincinal, Acest remarca- cincinalul 1971-1975 şi în etapa următoare, prezentat de D irective cu p riv ire la pla­ portante au reţin u t atenţia câ a sintetizat principalele
j bil succes, care echiva- în cele două documente, va determ ina un nou şi pu­ nul cincinal pe anii L97L-1975. com uniştilor. sarcini care revin cocsarilor faţă de conducerea p artidului
j leazâ cu un avans de ternic a vin l al forţelor de producţie, folosirea cu e fi­ Din discuţii şi fapte se con­ — Documentele pe care le pentru valorificarea raţiona­ şi statului, hotârîrea fermă de
j peste o lună faţă de pre- cienţă maximă a resurselor m ateriale şi de muncă turează tot mai evident ade­ dezbatem — a spus m aistrul lă a rezervelor interne şi a înfăptui exem plar progra­
î vederile cincinalului, este ale ţâ rii, asigurarea în flo ririi m ultilaterale a societă­ cu mult înainte de ter­ ziunea deplină faţă de p o liti­ Gheorghe Grozăvescu, secre­ pentru a asigura fu rn a liş tilo r m ul construirii depline şi
1 obţinut in condiţiile creş- ţii noastre socialiste. men sarcinile planului se­ ca partid u lu i şi hotârîrea u­ tarul organizaţiei de bază pe cantităţi sporite de cocs de m ultilaterale a socialism ului
; terii productivităţii muncii O mare însemnătate pentru ridicarea eficientei e­ mestrial şi angajamentele nanimă a Oamenilor de a schimb — cuprind un vast calitate superioară. Folosind în patria noastră. D in cuvîn­
| în această perioadă cu conomice o prezintă acţiunile iniţia te de partid p ri­ la principalii indicatori : cinsti cele două evenimente program de dezvoltare m ul­ ca argumente unele realităţi tul celor 600 de vo rbitori s-a
j aproape 32 Io sută. vind perfecţionarea organizării producţiei şi a m un­ producţia de ouă şi pui care se apropie cu realizări tilaterală a ţă rii din care se şi necesităţi din sectorul coc- desprins dorinţa fierbinte şi
I De remarcat în mod cii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea ren­ livraţi şi realizarea de ve­ deosebite. desprinde nu numai politica so-chîmic voi'bitorul a făcut angajam entul bărbătesc al m i­
1 deosebit este faptul că la ta b ilită ţii — acţiuni care au contribuit la id entifica­ nituri. Această trăsătură dom inan­ ş tiin ţifică a partid u lu i dar şi două propuneri care merită nerilor şi al ce lo rla lţi oameni
\ mina Lupeni sarcinile lu- rea şi punerea în valoare a unor rezerve din econo- De la începutul anu­ tă s-a evidenţiat şi la adu­ sarcini de mare răspundere să reţină atenţia- chiar condu­ ai m uncii din marele ba­
(■ nare de producţie au fost •mie şi care constituie şi în v iito ru l ciiTcinal probleme lui şi pînâ acum, între­ narea generală extraordinară pentru to ţi oamenii muncii. cerii centralei industriale şi zin carbonifer al ţă rii dc a
'de majoră im po rtarţă pentru întreprinderi.
| depăşite in fiecare din prinderea a dat spre des­ a com uniştilor din schim bul Toate prevederile acestor do­ unor in stitu ţii centrale. Tezele căuta noi posibilităţi pentru
■ cele 42 de luni ale cin- De la declanşarea acţiunii de organizare ştiinţifică facere, peste sarcinile de D de la Uzina cocso-chimică. cumente au o im portanţă deo­ C om itetului Central al p a rti­ sporirea producţiei de cărbu­
i cinofului. 'şi pînâ în prezent. în întreprinderile judeţului nos­ plan, 1 600 000 ouă de care a avut loc ieri. sebită. dar am reţinut indica­ dului şi D irectivele Congresu­ ne, ridicarea p ro d u ctivită ţii
tru au fost concretizate în producţie aproape 1 000 de consum. In acelaşi timp, lu i al X-lea acordă o atenţie
î Continuînd tradiţia rea- studii şi măsuri. Au fost aduse îm bunătăţiri vechilor Cu răspunderea care-i ca­ ţiile p rivin d reducerea siste­ m uncii. îm bunătăţirea calită­
î lizârilor de prestigiu, mî- metode şi sisteme de programare şi desfacere a pro­ a livrat 540 000 pui de o racterizează, m em brii organi­ matică a consumului de cocs. însemnată pregătirii cadre­ ţii şi reducerea ch eltuielilor
î nerii din Lupeni s-au an­ ducţiei in m ulte unităţi, contribuind prin aceasta la zi, faţă de 273 000 cit a* zaţiei de partid au dezbătut E o problemă care vizează lo r pentru economia noastră. de producţie. S-a apreciat câ
I gajat să raporteze Con- respectarea riguroasă a contractelor economice. Sis­ vea prevăzut pe întregul Tezele C om itetului Central al direct munca noastră şi nc Socotesc necesar — a a- sarcinile prevăzute in proiec­
j greşului partidului depâ- tem ul inform aţional a fost perfecţionat a tit în ce p ri­ semestru. La. capitolul be­ partid u lu i şi proiectul de D i­ obligă să acţionăm mai hotă- râtat în acest sens in­ tu l de Directive, menite să a­
j şiri faţă de planul aces- veşte sim plificarea şi raţionalizarea form ularisticii neficii, s-a înregistrat su­ rective. oprîndu-se mai ales rît pentru organizarea ş tiin ţi­ ginerul David V la d im ir — sigure progresul necontenit al
; tui an de 28 000 tane Ja de evidenţă prim ară, c it şi în ce priveşte crearea con­ ma de 438 000 lei. Potri­ asupra sarcinilor care le re­ fică a producţiei şi pentru să se revadă legislaţia ca­ întregii economii naţionale,
* producţia de cărbune şi d iţiilo r pentru luarea unor decizii mai operative şi vit calculelor preliminare, vin lo r şi tu tu ro r siderurgiş- creşterea in d icilo r de u tiliz a ­ re reglementează deocam­ sînt pe depliri realizabile. Da­
: 45 kilograme de cărbune planul de venituri va fi tilor. P rin specificul ei. U zi­ re a agregatelor. dată pregătirea cadrelor. A- toria specialiştilor, a tu tu ro r
depăşit Ia încheierea se- ! na cocso-chimică şi în special vînd în vedere că tehnica a­ colectivelor de muncă din in ­
: pe post la productivita- meslruluî cu circa 2 mili­ A lţi com unişti prezenţi la vansează intr-un ritm rapid, e dustria carboniferă — au su­
j te o muncii. IContim ior* In gog. a 2-a) oane lei. sectorul de cocsificare, pot adunare au evidenţiat suc­ bine ca o serie de cadre, chiar b lin ia t v o rb ito rii — este de a
i şi trebuie să aducă un aport cesele dobîndite pînă acum
i şi sarcinile care derivă din cu pregătire medie superioară participa cu tot potenţialul
\ _____________________ J substanţial pe lin ia dezvoltă- să aibă posibilitatea de-a fa­ ş tiin ţific , tehnic şi uman la
Tezele C om itetului Central a)
p a rtid ulu i şi din proiectul de ce pregătire . practică la alte introducerea pe scară largă a
Directive. agregate asemănătoare cel tehnologiilor moderne in ex­
puţin un an sau un an şi ju ­ ploatare şi preparare, de a gă­
In prim ele cinci luni din a­ mătate, înainte de a trece să si noi metode de organizare
cest an, cocsarii hunedorenl
MR8INI81 UTILAJE PENTRU INDUSTRIR MINIERA In p ag in a a ll-a au dat 733 tobe cocs peste lucreze la agregatele noi ca­ ştiin ţific ă a producţiei şi a
plan, au sporit productivita­ re îşi încep producţia. m uncii pentru ca nici un e­
tea m uncii cu 2,76 la sută fa­ Acelaşi vorbito r a propus fo rt să nu fie făcut de prisos,
pentru ca toată
activitatea
„Pe şantierele termocentralei de la Mintia. ţă de prevederile in iţia le şi să se studieze mai temeinic productivă să aibă m axim um
condiţiile specifice de la coc-
numai în patru luni au ob­
serii pentru a se aplica un
ţin u t 1 255 000 lei economii sistem de salarizare care să de eficienţă economică.
O dovadă în plus a însufle­
din reducerea preţului
Eforturi înzecite pentru cost de stimuleze în prim ul rînd e fo r­ ţirii cu care m inerii Văii Jiu ­
lui participă ia acţiunea de
— Din punct de vedere tu rile proprii. descoperire şi valorificare a
Dezbaterile com uniştilor din
respectarea termenelor*. cantilativ — spunea inginerul schim bul a m in tit confirm ă noi resurse o constituie şi
Cornel Gherghei. şeful secţiei
de pregătire — realizările hotârîrea lor de a înfăptui faptul câ numai în cadrul a­
noastre sînt m ulţum itoare dar sarcinile care le revin din do­ cestor adunări au fost făcute
mai m ult de 70 de propuneri
• „Radiografia" ritmurilor arată: am rămas datori în ce p ri­ cumentele elaborate de partid. de îm bunătăţire a a ctivită ţii
veşte calitatea cocsului. D h
documentele pe care le dezba­ ŞTEFAN PETRESCU productive si a co n diţiilo r de
muncă şl de viaţă.
avansuri şi restanţe pe graficele tem. trebuie să reţinem două
aspecte im portante : m îndrin
constructorilor. că avem în faţă un program
m u ltilateral de dezvoltare pe
care sîntem siguri câ poporul, Atentat la mono­
condus de partid. îl va în­
• Premiera industrială va avea loc deplini cu succes şi obligaţia
noastră de-a perfecţiona ne­
peste 6 luni. Beneficiarul, construc­ contenit activitatea pe care o
m elalului — polul limonadei
depunem pentru a contribui
la dezvoltarea şi îm bunătăţi­
torii, forurile tutelare sînt datori să-i rea stru cturii
sarcină im portantă care revi­
asigure un succes deplin. ne tu turo r siderurgiştilor. So­ Interesul ju stifica t cu care din conducerile întrep rind e ri­
cotesc câ in v iito r trebuie să
acordăm o atenţie deosebită consumatorul aşteaptă in se­ lor de industrie locală.
muncii de întreţinere şi folo- zonul cald apariţia unei bău­ In unanim itate s-a recunos­
tu ri răcoritoare bune. plăcu­ cut (pentru a , cîtca oară ?) câ
tă (a gust, aromate şi în can­
i ■ n»w— ■ s-a făcut prea puţin in direc­
î f r - tită ţi îndestulătoare e pe de­ ţia cunoaşterii gustului con­
p lin ju stifica t şi nu mai a­ sum atorului şi câ schimbarea
Ori de cite ori te afli la ţel lichid, emoţiile sînt pre­ ; Artişti amatori vem nevoie de argumente. Dar situaţiei existente se poate
Hunedoara, unde otelul româ­ zente dc la intrarea in schimb s-a constatat câ servindu-1 face doar prin diversificarea
nesc şi-a durat trainică ceta­ D estine co n ju g ate pinii la plecare, sini, dacă j hunedoreni mereu cu aceleaşi şi nceleaşr sortim entelor de băuturi ră ­
te, te simţi îndemnat sa m a­ vreţi, emoţiile meseriei — în­ sortim ente, consumatorul se., coritoare, c it mai repede cu
sori întreaga înălţime a fapte­ tăreşte vorbele şefului de ; peste hotare „suprasaturează". Mai m ult, putinţă, în trucît am in tra t de­
lor pe care le săvîrşesc oa­ ■ R v v halit, inginerul Dragotă. fabrieîndu-se cantităţi care ja in sezonul cald şi orice
menii de aici Cuvtntul OM Şi, totuşi. Dumitru Cuşnir ■ In aceste zile se află in depăşesc consumul zilnic, întîrzîere ar fi neavenită.
capătă lingă leagănul tehno­ la o u riaşa o p era ne vorbea despre muncă cu : stodiu final pregătirile an­ răm inînd de pe o zi pe alta, Judeţul nostru, p rin specifi­
logic al oţelului înţelesul lui aceeaşi căldură cu care ne îm ­ i samblului folcloric „ţarina", băutura răcoritoare se de- cul său. posedă m ari cantităţi
esenţial, care-i justifică tran­ părtăşea bucuriile familiale. j cu spectacolul „Cint şi joc preciazâ. Situaţia creată e a­ de fructe de pădure şi de li­
scrierea cu majuscule. Senti­ Uzate prin creşterea indicilor cele dăruite de vacanţele în ; din Hunedoara", care va par­ ceeaşi şi pentru consum atorii vadă. Frăguţele, cireşele, a fi­
mentul participării oamenilor împlinisem — şi firea mea, din hala de ftirnare, unde, de utilizare a agregatelor c- circuitele prin ţară, dc lite­ ! ticipa la Festivalul interna­ locali şi pentru tu riş tii ve niţi nele. zmeura, murele, mâcie-
la plămădirea metalului ciş- cu înclinaţii spre literatură, de curind, a fost numit mais­ ratura de care nu se. poate i ţional de folclor de la Za- să ne viziteze. Cu ce sînt ei
se credea cu nu arc nimic tru şef. .rislcnlc şi pe scama reducerii intîm pinaţi ? Cu aceeaşi bău­ şelc constituie m ateria primă
ligă dimensiunile pe care nu ­ pierderilor de metal. Realiză­ despărţi, cum nu se poate des- i greb (Iugoslavia). Ansamblul ideală şi, în acelaşi tim p, per­
mai o asemenea muncă le comun cu munca dură din — însăşi alegerea lui în a- rile de pînu acum — 6 500 ţuiri-i dc meserie. I ,Jarina" va purta peste hota­ tură care diferă doar la cu­ m it o fabricare eşalonată pînâ
poate conferi. Şi, totuşi, oa­ oţelărie. îm i venea destul de ccastă funcţie denotă că e tone de oţel peste prevederile — Vedeţi, dumneavoastră : rele ţârii neasemuite frumu- loare pentru câ tot limonadă in sezonul rece, datorită tim ­
menii de aici nu acceptă să greu să aud profesorii — tu- unul dintre maiştrii noştri planului, economii la preţul — nc relata Dumitru Stingu, ; seţi ale cintecului şi jocului se numeşte. Nu exagerăm da­ pului lo r dc m aturizare d ife ­
le atribui un sum m um de ginerii Birsan şi Rebreanu — principali în care avem în­ de cosi de peste 5 milioane maistru oţelar la blocul UI i din judeţul nostru, cuprinse că spunem câ ea a m onopoli­ rit. Numai câ singure nu se
calităţi pozitive. „Sînt un om eă-mi spun m ereu: „Tu eşti treaga nădejde — nc m ărtu­ lei ele. — na îndreptăţesc să cuptoare — meseria noastră ! în aranjamentul muzical-co- zat toate tonetolc şi centrele transform ă în răcoritoare.
făcut pentru artist, nu pentru
obişnuit, ca oricare dintre risea şeful de hală, tovarăşul nădăjduim in succese, dar e grea ; lucrăm cu oameni, la ; regrafic „Obiceiuri de nuntă dc răcoritoare. Tovarăşul inginer chirnht
s i d e r u r g i s t S e credea
că
noi, fără croismc“ — cânta să ne oţelăria va fi doar trambuli­ Eugen Damianoiu. Vechimea trebuie să m uncim mult şi tot temperaturi inalte. Ca să ob- j din Lâpugiu", a cărui core- Se naşte firesc întrebarea : Cornel Stîrcescu, directorul
convingă maistrul şef tu halo na spre o altă meserie. Dar în meserie, capacitatea de mai bine. Funcţia lui Dumitru (inem rezultate, trebuie, să fim j grafie a fost încredinţată ma- oare nu s-ar putea soluţiona În tre p rin d e rii „Industria lap­
de turnare de la O.S.M. //. cuprindere şi de discernămînt Cuşnir, ea maistru şef la tur­ mereu în mijlocul lor, să cu­ : estrului Vasile Chevereşan şi într-un mod mai fe ricit n- te lu i" — Sim cria, ne relata
Dumitru Cuşnir. cind i-am satisfacţia mi-a fost marc a­ a problemelor, perspectiva pj nare. arc o influenţă deose­ noaştem activitatea fiecăruia.. arhitectului Liviu Oros, iar ccastâ problemă, venindu-sc că fabricarea băuturilor ră ­
tunci cind am putut
cerut sâi ne vorbească despre contrariul dovedi care o are mereu in vedere, bită în ansamblul acestei Totuşi, ne-am legat dc m un­ conducerea muzicală profeso­ coritoare din fructele mai
rului Ion Munteanu. In afara
participarea sa diurnă ta iz- pregătirea teoretică, profesio­ munci. Două din sarcinile lui că. In '5.7 cînd am venit aici, , festivalului, care va dura > astfel în s p rijin u l consumato­ sus-amintîte ar fi un început
bînzile ce se înscriu zilnic in Cine ştie, poate tocmai pen­ nală, şi de cultură îl tren principale s în t: cuptoarele, Hunedoara era departe dc cc- ' I trei zile, artiştii hunedoreni ou ru lu i ? Nu poate fi detronată bun şi, eu siguranţă, p rim it
marele grafic al întrecerii. tru a întări, mai mult ceea pe Cuşnir in riadul celor mai utilajele să nu aştepte după ea ce nc oferă azi atit in m un­ ; primit invitaţia de a susţine o limonada de la locul pe care cu m u lt interes şi satisfacţie
„Drumul meu iu oţelărie îşi ce a dovedit, Dumitru Cuş buni, cu care putem rezolva oalele dc turnare, iar acestea că, cit şi in viaţă. Dar nc-am j serie de speetocole in ţara a situat-o lipsa de fantezie de către consumatori. .Pen-
are geneza, ca şi la ceilalţi nir a ţinut să se specializeze sarcinile de răspundere ce ne să funcţioneze normal, turna­ [ vecină. şi preocupare a celor care sc
siderurgişti, in şcoala profe- in meseria de oţelar, să ur­ revin. Aşa după cum se. ştie. rea să se facă fără pierderi, LUCIA LICIU I In avanpremieră, ansam- MINEL BODEA
sio)ialâ, deşi am descins in meze şi să absolve cu succes noi avem in acest an sarcini să fie dc calitate. O muncă I blul „Ţarina" va susţine vineri ocupă de producerea răcori­
Hunedoara de departe, din şcoala tehnică de maiştri. Iar mult sporite. Tot sporul de ! în sala Arta din Deva un toarelor ? Răspunsul l-am a­
deloc uşoară, care nu c scuti­
cetatea de scaun a lui Ştefan. de atunci — au trecut 10 aut oţel, plus angajamentul pe tă de emoţii. Continuare in pag. o 2 spectacol. fla t din discuţiile purtate cu
Eram copil — abia 15 ani — Dumitru Cuşnir n-a plecat care ni l-ani luat, trebuie rea- — Unde se lucrează cu o- specialişti, cu ciţiva tovarăşi