Page 57 - Drumul_socialismului_1969_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI — MIERCURI 18 IUNIE 1969
............................

C o n ţin u tu l p rin c ip a l a l pe­ m âneşti la înce rcă rile s ta tu lu i
feudal m aghiar de a-i ş tirb i
rioadei ce urmează constă in autonom ia. In anul 1387 ,J u ­ Ridicarea calificării
în ce p u tu rile d e stră m ării re la ­ VEC H I TERITO RIU A L CNEJI­
ţiilo r de producţie din ca d ru l zii, ju ra ţii şi to ţi oaspeţii,
o b ş tilo r şi in a p a riţia germ e­ c n e jii şi c ra in ic u l" d is tric te ­
n ilo r no ii o rîn d u iri sociale — lo r ce a p arţin eau Devei ade­ şi specializam—
feu dalism ul. Ceea ce este deo­ LO R R O M Â N I (II) veresc pe baza v e c h ilo r obice­
sebit in acest proces de des­ iu ri, zălogirea m o rii unui
tră m a re a ob ştii şi de naşte­ cneaz hunedorean.
re a ra p o rtu rilo r feudale este Păstrarea, vrem e m al înde­
fa p tu l că proprietatea p riv a tă d in generaţie în generaţie, a c ţiu n ii de cucerire a T ra n s il­ au rămas In to t cursu l e vu lu i m ăr de cnezate sau voievo­ lungată, In special în ţin u tu ­ o sarcină mereu
ciştigâ to t m ai m u ltă precum ­ im aginea zonei „a g e ru lu i" ce van ie i de către sta tu l feudal m ediu ca re a lită ţi via bile. date locale, asigurau o b ştilo r rile m ărginaşe ale T ra n s ilv a ­
p ă n ite In cad rul o b ştii in ra ­ a e xista t in ju ru l fostei ca­ m aghiar. Cucerirea T ra n s ilv a ­ V oievo datu l ca fo rm ă de o r­ a u to n o m ii locale, m ai la rg i niei (Făgăraş, Hunedoara,
p o rt cu proprietatea colectivă. p ita le a p ro vin cie i Dacia, ce niei de către s ta tu l feudal ganizare a fost a tît de p u te r­ sau m ai restrînse, în fu n cţie Banat, M aram ureş), a o b ştilo r
U n ii m em b ri ai obştii aju n g se întin dea pină la M ureş cu- m ag hiar s-a desfăşurat încet de loc şi tim p. Cele m ai vechi- şi a u to n o m iilo r rom âneşti se
la o situa ţie m aterială şi so­ p rin z in d şi M icia, te rito riu In d a to rită îm p o triv irii şi lu ptei nic în ră d ă cin a t la rom âni în- d is tric te au a p ă ru t în p ă rţile poate e xp lica şi p rin interesul actuală
cială superioară faţă de masa care procesul de rom anizare m aselor populare băştinaşe, cît s-a im pus ca fo rm a ţie po­ Făgăraşului şi ale H unedoarei o fic ia lită ţii de a cointeresa
lo c u ito rilo r ; d in aceştia se va a fost m ai intens. Vechi te ri­ care-şi apărau p â m în tu rile şi litic ă specifică în ra p o rtu rile în sec. X III. In ţin u tu l H u ­ populaţia de la m arginea ţă ­
con stitui a risto cra ţia m ilita ră to riu al un or cneji, ju z i şi vo­ nedoarei erau cin ci d is tric te r ii in apărarea fru n ta riilo r in In tr-o discuţie p u rta ­ p a rtid u lu i. In cele cinci
şi apoi clasa feudală. ievozi rom âni, Ţ ara H aţegului rom âneşti ale ce tă ţilo r Haţeg, faţa in c u rs iu n ilo r turceşti ce tă recent cu ing. A u re l lu n i care au tre cu t din
Colaborarea d in tre obştile şi-a păstrat vrem e îndelunga­ H unedoara şi Deva, a l tirg u - deveneau to t m ai numeroase, M itro fa n , şeful secţiei acest an s-au produs
agricole şi păstoreşti, condu­ tă o situ a ţie p o litică , a d m in is­ lu l Dobra şi cel de pe cursul pe de o parte, şi p rin le g ă tu ­ tu rn ă to rie nr. I de la peste pre ved erile sarci­
se de cne ji şi ju z i, colaborare tra tiv ă şi judecătorească p ro ­ S tre iu lu i, bucurîndu-se de o rile n e în tre ru p te d in tre popu­ U. V. Călan, şi cu loan n ilo r de p la n 355 tone
cerută de necesităţi obiective prie. fiin d a lă tu ri de Ţ ara SECOLELE DEVEI re la tiv ă autonom ie te rito ria lă . la ţia de pe cele două versan­ Hodorog, secretarul co­ piese mecanice, 161 to ­
a tît econom ice c ît şi de apă­ A m la şu lu i, Ţ ara Făgăraşului In secolul a l X lV -le a , Deva te ale C a rp a ţilo r, pe de altă m ite tu lu i de p a rtid al ne radiatoare şi 104 tone
rare. a dus la a p a riţia u n iu ­ şi Ţ ara M ara m ureşu lu i una îm preună cu îm p re ju rim ile parte. în ce tu l cu încetul aces­ secţiei, m aistru p rin c i­ c ilin d ri de la m in o r. P ro ­
n ilo r de obşti ce tră ia u pe un din p rim e le form e de o rg a n i­ sin t a m in tite ca un „d is tric t te lib e rtă ţi pe care le m ai de­ pal. in te rlo c u to rii noş­ d u ctivita te a m u n cit fiz i­
spa ţiu re la tiv restrîns, îor- zare a societăţii rom âneşti. m ilita r v a la h ". D ocum entele ţineau ţă ra n ii dispar, pâm ln- tri au ţin u t să s u b lin i­ ce a crescut fa ţă de
m înd o u n ita te economică şi m enţionează că in a doua ju ­ tu rile o b ştilo r fiin d acaparate eze ce rezultate se pot plan cu 330 kg pe m un­
geografică. U n ită ţile de acest Este posibil ca in secolul lib e rlă ţile ce le deţineau in T ra n silva n ie i cu regatul feu­ m ătate a acestui secol lo c a li­ dc feu dali, ei câzînd în stare ob ţin e atu nci cînd nu se citor.
gen au fost nu m ite de către X, o dată cu a p a riţia p rim e ­ cadrul o b ştilo r în faţa in te n ­ dal m aghiar. tatea şi cetatea aveau în ju ­ de iobăgie. neglijează şl se dă im ­ P o rn in d de la rezu l­
ro m â n i — ţară. lo r fo rm a ţiu n i statale de tip ţiilo r de co trop ire ce veneau O dată cu creşterea a u to ri­ ris d ic ţie pa tru scaune (Deva. E xploatarea, abuzurile, ne­ po rta n ţa cuvenită r id i­ tatele pe care le-am
O asemenea u n ita te econo­ feudal in T ra n silva n ia — v o ­ din partea fe u d a lilo r, ea ter- tă ţii sale, m urea fe u d a lita te — Ilia , Şoim uş, m oşiile crîşene şl d re p tă ţile la care au fost su­ c ă rii c a lific ă rii şi spe­ o b ţin u t şi ţin în d seamă
m ică şi a d m in istra tivă , apar- ievodatele lu i M enum orut, m lnîndu-se abia la s fîrş itu l nobilim ea şi biserica catolică îm p re ju rim ile B ra d u lu i). puşi iobagii au d e te rm in a t ca c ia liz ă rii oam enilor. de noile p o s ib ilită ţi pe
tin in d ro m â n ilo r, a lu a t naş­ G elu şi G lad — proces cerut sec. al X IIT -lea. — a început să exe rcite o In a n u l 1371, după cum a­ întreaga perioadă a e vu lu i Conducerea secţiei, co­ care ni le-am creat, au
tere şi pe te rito riu l a ctu a lu lu i de e vo lu ţia societăţii locale, In organizarea politicâ-ad- presiune to t m ai puternică a­ rată un docum ent, „to ţi cn e jii m ediu să fie străbă tută de la m ite tu l de pa rtid , a n ­ ţin u t să precizeze tova­
ju d e ţ Hunedoara. cunoscută c n e jii şi ju z ii dc pe valea M u ­ m in is tra tiv â a T ra n silva n ie i, supra ţă ra n ilo r lib e ri d in şi rom â nii din cele pa tru scau­ un capăt la a ltu l de v a lu l tren! nd in aceasta ac­ răşii A u re l M itro fa n şi
sub num ele de „Ţ a ra H aţegu­ reşului şl din îm p re ju rim ile statul feudal m aghiar, care obşti cu scopul de a-i aservi ne, d is tric te ale ce tă ţii Deva. lu p te lo r ţă ră n im ii îm p o triva ţiun e specia liştii, orga­ lo an Hodorog, do rin d
lu i" , care este a m in tită pen­ Devei să recunoască a u to rita ­ urm ărea introducerea in s titu ­ şi a le acapara p ă m în tu rile . se opun ju d e c ă rii u n u i ţă ­ acestui ju g apăsător. Aceste n izaţia sindicală şl de să în tim p in ă m Congre­
tru p rim a dată In docum ente­ tea voievodatului bănăţean ţiilo r p ro p rii, a în tîm p in a t o M u lte obşti ţărăneşti cad pra ­ lu pte ale ţă ră n im ii iobage din U.T.C., au re u şit să fa ­ sul a l X -le a cu re zu lta ­
le m edievale In an ul 1247, dar M ai tîrzlu , în secolul a l X I- rezistenţă activă din partea dă fe u d a lită ţii hrăpăreţe in ran de către trib u n a lu l caste­ T ra n s ilv a n ia s-au desfăşurat că un m are salt în a in te te deosebite, ne-am lu a t
lea. voievodatul lu i A htu m .
existenţa sa este m u lt m ai ve­ po pulaţiei băştinaşe care-şi a- tim p ce altele, în special în la n u lu i din Deva după legile cu deosebită in te nsita te pe în creşterea p ro d u c tiv i­ noi angajam ente. Vom
che, din sec. IX . Spre nord succesorul lu i Glad, avîn d cen­ pâra vechile sale in s titu ţii. zonele de m argine, în care se o ficia le ale sta tu lu i, p re tin zîn d m eleagurile hunedorene şi în tă ţii m un cii. în îm bun ă­ da peste s a rc in ile an ua­
este posibil ca ea să se fi în ­ tru ! la M orisena (Cenad) pe D a to rită acestei op oziţii, ve ­ cuprindea şi ţin u tu l hune- ca ro m â n ii să fie ju d e ca ţi du­ îm p re ju rim ile Devei, unde se tă ţire a c a lită ţii, p ro d u ­ le de plan 500 tone pie­
tin s pină la M ureş, înglobînd M ureş, probabil să fi cuprins dorean, reuşesc, pe ntru un pă legea strămoşească, „ju s a fla un p u te rn ic stîlp de s p ri­ selor şi reducerea pre­ se mecanice şi c ilin d ri
şi zona Devei. Aceasta cu a tît în g ra n iţe le sale şi Valea M u ­ ch ile in s titu ţii — cnezatele, tim p, să-şi m ai păstreze ve­ jin al n o b ilim ii, cetatea fe u ­ ţu lu i de cost. Toate a- de la m in o r şi 200 tone
m ai m u lt cu cît in conştiinţa reşului şi Ţ ara H a ţegului A ­ voievodatele, d is tric te le con­ chile lib e rtă ţi. va la h ic u m ". Invocarea s tră ­ dală. cesten fără nici un fe l radiatoare.
lo c u ito rilo r acestei reg iu ni s** ceste voievodate au opus o duse do cneji, voievozi şl ju zi D istricte le rom âneşti, u n i­ ve ch ilo r o b ice iu ri ju rid ic e a- de a lte in v e s tiţii, ci nu­
păstra peste tim p, transm isă dîrză şi îndelungată rezistenţă — fiin d adine .în răd ăcin ate, tă ţi care cuprindeau un n u ­ ratâ rezistenţa po pu laţie i ro ­ Prof. IOAN ANDRiyOIU m ai pe baza rid ic ă rii Este un fa p t ceri, ve­
c a lific ă rii şi a sp e cia li­ rific a t de practică, că
z ă rii oam enilor. atu nci cînd organele şl
finii— o rg a n iza ţiile de p a rtid
Este adevărat că noi
acţionează eu perseve­
ne-am preocupat pentru renţă în tr-u n dom eniu
a organiza m ai bine
curgem pînă la cel de al X-lea producţia, pentru îm bu­ sau a ltu l, reuşesc să
Destine conjugate Congres al partidului şi la a­ Eforturi înzecite pentru respectarea nă tă ţire a re ţete lor a ­ rezolve cu succes pro­
blem ele pe care le r id i­
niversarea de la 23 August.
Vrem ca atunci să ne prezen­ m estecului de form a re că in faţa lo r a c tiv ita ­
şi a acelora de elab ora­
tăm cu mindria cuvenită a tea de producţie, Işi în ­
UI, s-a experimentat lancea re a fon te i lich id e în deplinesc, nu în vorbe,
de oxigen a lui Cismaş. Ne-a meritelor noastre. c u b ilo u ri. D ar un salt ci în fapt. ro lu l de con­
(Urmare din pag. 1) „Su ai doar m in d ria cuve­ c a lita tiv net sup erior s-a
fost greu pină ne-am obişnuit ducător in c o m p a rti­
cu acest procedeu, cu vitezele nită a meritelor'’, dictonul pe termenelor de punere în funcţiune re a liza t pe seama creş­ m e n tu l de a c tiv ita te de
de ardere. A cum încercăm care cu două m i i .de ani în te rii g ra d u lu i de c a lifi­ care răspund. R ezulta­
legat de ea. Noi am plecat 12 sentimentul inalt al eficienţei urm ă il dăruise omenirii Ho- care şi specializare a tele o b ţin u te la tu rn ă ­
copilandri din 'Tirgul Neamţ. pe care această lance ni ba raţiu, căpăta în vorbele mais­ oa m en ilo r pe lo cu rile toria nr. 1 a U V Câ-
Toţi 12 sintem aici. Toţi sin- d ă m it: durata unei şarje a trului Stingu un sens major, de m uncă — spuneau lon sînt un m e rit al
tem maiştri, toţi comunişti, ajuns dc la 11-12 ore la 8 ore. încărcat de forţă. E acea for­ d in şii. O ric ît am cău­ c o m ite tu lu i de p a rtid , al
toţi oameni ai Hunedoarei: Avem oameni buni, maturi­ ţă a destinelor conjugate la P e n tru realizarea în condi­ niazâ necesitatea co n ce n tră rii de producţie de m are capaci­ ta să ilu s tră m noi în tu tu ro r o rg a n iz a ţiilo r
Elisei loan, $arpe loan, Bu­ zaţi, un colectiv omogen cu marea operă de industrializa­ ţii optim e a s p o ru rilo r de p ro ­ tu tu ro r fo rţe lo r m a teriale şi tate. vorbe acest lu cru, fa p ­ de bază. a l c o m u n iş ti­
tuc Gheorghe, Brînzei Con- re a ţării, care in pătrarul de d u cţie prevăzute in actu a lu l um ane la execuţia şi punerea P orn in d de la fa p tu l că în tele, rezultatele s in t ce­ lo r de aici care şl-au
'stanlin... Avem bucuriile noas­ care sini convins că vom veac socialist pe care-l trăim şi v iito ru l cin cina l, pro ie ctu l în fu n cţiu n e la term en a no i­ luna m ai şan tieru l Energocon­ le care conving, dau făcu t o preocupare de
tre, succesele noastre, greută­ străbate cu bine drumul pe a investit pe făurarii ei cu de D ire ctive ale C ongresului lo r capacităţi destinate p ro ­ stru cţia nu şi-a rea liza t p la ­ substanţă cu vin te lo r. Ce fru n te din problem a r i­
ţile noastre. Aici, la blocul care ne-am angajat să-l par- cele mai mari răspunderi a l X -lea a l p a rtid u lu i su b li- du cţiei. Această necesitate ca­ nul de producţie, că p ro d u c ti­ arată deci faptele? O e- d ic ă rii c a lific ă rii şi spe­
pătă valenţe deosebite la T e r­ vita te a m u n cii nu a a tin s pa­ chipâ de fo rm a to ri-tu r- c ia liz ă rii m u n c ito rilo r,
m ocentrala de la M in tia , unde ra m e trii p la n ific a ţi la n ic i u ­ n â to rl realiza în an ul considerînd-o o pro b le ­
in trim e s tru l IV a l acestui an, nu l din cele două şantiere cu tre cu t 150 de b a tiu ri mă m ereu actuală.
p rim u l grup de 210 m egaw aţi pondere in v o lu m u l lu c ră ri­ pe ntru frezele ve rtica le
tre b u ie să in tre în fu n cţiu n e . lor, rezultă că p o te n ţia lu l pro­ ce se fa b rică la U.M. Tehnica nu stă pe loc,
ea progresează con tinu u
A v în d în vedere fa p tu l că d u ctiv nu este fo lo sit la ade­ Cugii*. A n u l acesta s-a şi cu foarte m are ra p i­
ne m ai despart doar cinci lu n i văratele lu i p o s ib ilită ţi. A n a ­ ajuns, d a to rită rid ic ă rii ditate. Aceasta im pune
de acest term en şi că in liza tem einică a cauzelor şi c a lific ă rii şi specializă­ luarea de m ăsuri pen­
cursul a n u lu i v iito r trebu ie să fenom enelor care au condus rii m u n c ito rilo r pe faze tru ca a iit spe cia liştii,
in tre în p ro du cţie a lte două la această d im in u a re de fo r­ de op era ţii, ca aceeaşi c it şi m u n c ito rii să ţină
g ru p u ri, b e ne ficiaru l, proiec­ ţe, precum şi luarea unor m ă­ echipă să realizeze 230­ pasul cu ea. O rice ră ­
ta n ţii şi co n stru cto rii trebuie su ri opera tive şi concrete pen­ 250 de b a tiu ri anual. Sal­ ni in ere in urm a are e-
să depună e fo rtu ri spo rite in tru înscrierea a c tiv ită ţii şa n ti­ tu l făcut este cit se poale le cie negative asupra
această perioadă p e n tru a tin ­ ere lo r Ia adevăratele lo r po­ de rem arcabil. Acest re a liz ă rii s a rc in ilo r de
gerea un or asemenea ritm u ri tente, sin t problem e de s trin ­ salt nu s-a re a liza i în ­ producţie, pe cin d orice
de execuţie care să pe rm ită gentă acuitate. In mod deose­ să d in tr-od atâ. ci în progres re a liza t în în ­
punerea în fu n cţiu n e fără n ici b it tre b u ie concentrate fo rţe ­ tim p Fapt cert este că suşirea a tot ceea ce
o derogare de la term enele le- pe ntru accelerarea e xe cu ţi­ stră d a n iile depusa au este nou în fiecaro;;spei.':
's ta b ilite ei la staţia de descărcare a dat roade bune De aici cia lita te , în fiecare m e­
cărb un elu i, depozitul de că r­ se desprinde cla r con­
Aceasta pe n tru că şi la ora serie este un bun eîşti-
actuală ritm u l de execuţie pe bune nr. 1, canalul de ca b lu ri cluzia că străda niile , e­ gat care se repercutea­
şantier, g ra d u l de folo sire a de la staţia de com presoare şi fo rtu rile conducerii sec­ ză în mod fa v o ra b il a­
ca p a cită ţilo r de producţie, n i­ ba zin ul de n e utralizare a a ­ ţiei şi organizaţiei de supra în tre g ii a c tiv ită ţi
ve lu l p ro d u c tiv ită ţii m u n cii pei. la gospodăria de rea ctivi, p a rtid în această p r i­ pro ductive, duce la rea­
înregistrează râ m în e ri în u r­ podul pentru canalul de ca­ vin ţă n-au fost tim p lizarea unei p ro d u cţii
b lu ri peste baraj, reg u la riza ­ pierdut — cum m ai sin t
mă da to rită în m are parte şi p ro d u c tiv ită ţi m ai
rea rîu lu i M ureş pînă la cota dispuşi să creadă u n ii
lipsei un or echipam ente şi u­ în a lte şi superioare din
tila je . D in această cauzâ, sta­ .,180 m e tri", camera de co­ sceptici. D im p o trivă , a­ pu nct de vedere c a lita ­
m andă electrică centrală şi ceastă preocupare s-a
d iile fizice la unele lu c ră ri tiv
La Deva a fost construită şi dată în folosinţă o modernă autobază, dotată cu utilaje care asigură întreţinerea par­ înregistrează râ m în e ri în u r­ altele, lu c ră ri m u lt rămase în soldat şl se soldează in înţelegerea acestui
cului de maşini ale autobazei D.R.T.A. Deva în bună stare te hnicâ. mă în m edie de 45 zile. P rin urm ă şl care condiţionează co n tin u a re cu rezultate im p e ra tiv a l z ile lo r
, In imagine : vedere de ănsamblu a noii autobaze. Foto : V. ONOIU urm are, b e n e ficia ru l şi orga­ punerea în fu n c ţiu n e a p ri­ rem arcabile, nu num ai
m u lu i grup în creşterea pro du cţiei noastre dă şi nu poate
n u l său tu te la r tre b u ie să in ­ să nu dea — ca şl în
te rvin ă cît m ai urg en t po sib il Fără îndoială, sa rcin ile ce le şi p ro d u c tiv ită ţii m u n ­ cazul tu rn ă to rie i nr. 1
la fu rn iz o rii in te rn i şi e xte rn i revin c o n stru cto rilo r în p e ri­ cii. ci şi în ce p rive ş­ de la Uzina „V ic to ria "
p e ntru a Im pulsiona liv ră rile , oada ce urm ează nu sînt u­ te îm b u n ă tă ţire a c a li­ Călan — decît rezu ltate
ia r in cazu rile în care nu e­ şoare. Ele însă trebu ie p r iv i­ tă ţii şi reducerea pre­ bune. T rebuie să s u b li­
ţu lu i dc cost pe tona de
te cu toată
răspunderea de
xistă c e rtitu d in e p e n tru a p ro ­
VALENŢE In ce priveşte îm b u n ă tă ţire a s tru c tu rii efe ctive lo r > vizionarea lo r în tim p op tim , către conducerile şantierelor, produse. Cum exem ple­ niem şi cu acest p rile j
că nu tre b u ie u ita t că
le sînt cele care conving
de
con du cătorii
d ire cţi ai
să caute a lte s o lu ţii si să în ­
in docum entele p a rtid u ­
de m u n cito ri, se constată o creştere a po n d e rii m u n ­
un exem plu şi in aceas­
c ito rilo r de bază P rin tre u n ită ţile care au o b ţin u t re ­ tre p rin d ă m ăsuri care să per­ proceselor de producţie, de ce) m ai bine, să dăm lu i . nostru s-a s u b lin ia t
fiecare salaria t în parte. Con­
m ită înlocuirea.
în
repetate rîn d u ri că
tă p riv in ţă Aşa. de p il­
zulta te bune a m in tim pe cele d in m u n ic ip iile H une­
centrarea de fo rte la un nu­
INEPUIZABILE doara şi Petroşani, T.C. H unedoara-D eva, U .M .M .R . Si- care trebu ie să le facă proiec­ m ăr m ai redus de lu c ră ri, dă. p re ţu l de cost pe rid icare a c a lific ă rii şi
La e fo rtu rile deosebite
pe
sp e cia liză rii
cad relor
tona de piese mecanice
m eria, I.M Deva. Fenom enul este insă invers la I.M .C.
com pletată cu organizarea ra­
Bîrcea, I.I.L . Deva, pe şantierele E nergoconstrucţia şi ta n ţii şi b e ne ficiaru l, este ne­ ţio n a lă a procesului de p ro ­ pentru m aşini-unelte s-a din toate sectoarele de
E nergom ontaj M in tia , unde ponderea m u n c ito rilo r de cesar să se subscrie cu toate ducţie, o asistenţă tehnică mai redus in 1908 faţă a c tiv ita te este o sarcină
fo rţe le şi şantierele E nergo­ care trebu ie să stea
bază a scăzut în u ltim a perioadă, ceea ce a fă cu t ca construcţia şi E nergom ontaj. eficientă, v o r conduce în mod de 1967 cu 375.60 le l.la r
p ro d u ctivita te a m u n cii să regreseze faţă de prevederi. în acest an cu 303 lei perm anent în atenţia
(Urmare din pog. 1) A m în u i cu pricepere tehnica m odernă, a u tiliz a cu D ată fiin d situ a ţia nesatlsfâ- cert la creşterea p ro d u c tiv ită ­ faţă de 1008. D rept u r­ o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid,
m a xim u m de e fica citate tim p u l de m uncă, a pune s p i­ cătoare a s ta d iilo r fizice, este ţii m uncii, la folosirea în tre ­ mare. an gajam entul a ­ a co n d u ce rilo r tehnice
ritu l novator şi in iţia tiv a în slu jba v a lo rific ă rii poten­ necesar ca tim p u l scurt care a g ii capacităţi de. lu cru a u ti­ nual de a da peste din în tre p rin d e ri, secţii
te lo r pe care le întruchipează în sine organizarea ş ti­ m ai rămas pînă la punerea in la je lo r, accelerarea ritm u lu i plan 200 tone piese m e­ şi sectoare şi că este de
in ţific ă a producţiei şi a m u n cii, con stituie o în d a to ri­ fu n cţiu n e a p rim u lu i gru p să canice şi 30 tone ra d ia ­ datoria noastră să m ili­
mai ş tiin ţific fundam entate. La toate în tre p rin d e rile re pe ntru fiecare om al m un cii, ia r în tre p rin d e rile , fie fo lo sit eu m axim ă e fic ie n ­ de execuţie şi, im p lic it, la a­ toare a fost rea liza t şi tăm in perm anenţă şi
au fost elaborate in te g ra l sau p a rţia l norm e de m un­ centralele şi m inisterele, după cum se ara tă în proiec­ ţă productivă. Ne re fe rim în tingerea s ta d iilo r fizice pre vă ­ depăşit în cinstea Con­ cu toată răspunderea
că corespunzătoare d o tă rii tehnice şi g ra d u lu i de ca­ tu l de D irective, trebu ie să dovedească o preocupare mod special la com pletarea zute în gra ficele de execuţie pentru în fă p tu ire a ei.
lifica re , s-a tre cu t la sta b ilire a sa rc in ilo r concrete de perseverentă p e ntru organizarea pro du cţiei şi a m u n ­ fo rţe i dc m uncă calificată , la gresului a l X -lea a l N. BADIU
serviciu la m ajoritate a co m p artim e ntelo r fun cţiona le cii, folosirea m ai bună a ca p a cită ţilo r de producţie, A. MOLDOVAN
şi a pe rsonalului d in schemă. In acest mod s-au cre­ îm bun ătăţire a a p ro v iz io n ă rii tehnico-m ateriale, n o r­ dotare^ şan tiere lor cu u tila je
at c o n d iţiile necesare e x p e rim e n tă rii şi g e ne ralizării marea ş tiin ţific ă , rid icare a c a lific ă rii şi în tă rire a d isci­
cu succes a no u lu i sistem îm b u n ă tă ţit de salarizare. p lin e i.
A u fost, de asemenea, raţio na liza te puncte şi lo curi In lu m in a acestor sa rcin i, este necesar să se acorde
de m uncă în cadrul flu x u rilo r de fab ricaţie , s-au lu at o deosebită a te nţie îm b u n ă tă ţirii în continuare a ra­
m ăsuri de îm b u n ă tă ţire a ra p o rtu lu i in tre m u n cito ­ p o rtu lu i d in tre personalul d ire ct p ro d u ctiv şi cel d in
rii d ire ct p ro d u ctivi şi cei a u x ilia ri ele. sectoarele a u x ilia re şi de deservire, asigurîndu-se u ti­ UN RĂGAZ LUNG
P entru perfecţionarea p re g ă tirii cadrelor în mai lizarea mal e ficien tă a fo rţe i de m uncă în ra p o rt cu
m u lte u n ită ţi au fost organizate cu rsu ri de pregătire cerinţele d e zvo ltă rii producţiei. Pe această lin ie , soco­
a in g in e rilo r şi econom iştilor, in problem e de pro gra­ tesc că în etapa actuală şi urm ătoare va tre b u i ca
toate u n ită ţile să cup rin dă in pro g ra m u l lo r de a c ti­
m are a pro du cţiei, teoria g ra fe lo r, în dom eniul statis­
tic ii m atem atice precum şi cu a lte n o ţiu n i p riv in d vita te în fiin ţa re a şi perm anentizarea unor cu rsu ri de
in iţie re a s a la ria ţilo r de la toate nivele le în problem e­ ŞI O TREABĂ NETERMINATA
organizarea ş tiin ţific ă a pro du cţiei şi a m un cii. Un
m are n u m ă r de cadre au fost şcolarizate în cadrul le de organizare ş tiin ţific ă , asigurînd şi pe această ca­
ce n tru lu i de pe rfecţionare a cad relor din economie. le ca noţiunea de organizare nu num ai să facă parte
din cu ltu ra generală a fie că ru i salariat, ci să devină
Cu toate succesele o b ţin u te in acest dom eniu, orga­ un in stru m e n t eficace p e n tru fiecare m u n cito r la lo­
nizarea ş tiin ţific ă a p ro du cţiei şi a m u n cii n-a deve­ cul său de m uncă. De asemenea, în ce n tru l preocupă­ A cum cin ci lu n i, critica m preciazâ în co n tin u a re că in ­ s-a in tro d u s de e u rin d apă In ce fe l s-au co n cretiza i
n it încă un a trib u t esenţial al a c tiv ită ţii tu tu ro r în ­ r ilo r de v iito r ale colective lor de stu d ii d in în tre p rin ­ in su ficie n ta preocupare a fac­ te rve n ţia z ia ru lu i a fost po tabilă şi au fost racordate e fo rtu rile , am arătat. D ar,
tre p rin d e rilo r Această acţiune, cu valenţele ei in e ­ de ri va tre b u i să stea abordarea p ro blem elor legate to rilo r răspunzători de pe binevenită şi dă asigu rări Ja o reţea de canalizare, ea deşi ne află m pe un şan
puizabil^, cu m a rile resurse şt p o s ib ilită ţi ce le oferă, şan tieru l hid ro te h n ic Valea că in cel m ai scurt tim p şi lo cuin ţele p e n tru fa m i­ tie r de co n stru cţii, deşi pro ­
poate şi trebuie să co n trib u ie h o tă rîto r la progresul de psihologia şi sociologia m un cii. V o r tre b u i efectua­ de Peşti pe n tru îm b u n ă tă ţi­ po sib il vo r fi în lă tu ra te de­ liş ti. C urăţenia şi igiena în blem a m u lt discutată a a­
te s tu d ii a p ro fu n d a te p riv in d
m unca în special din
accelerat a l econom iei. Cu deplin tem ei deci, proiec­ punct de vedere fizio log ic, a n tro po log ic şi de igienă, rea c o n d iţiilo r de via ţă ale ficie n ţe le legate de c o n d iţi­ do rm ito a re au cunoscut îm ­ pei curente şi c a n a liz ă rii a
tul de D ire ctive stabileşte că u n u l din obiectivele şi m u n c ito rilo r. La lo cuin ţele
s tu d iu l lo n g e vită ţii, perceperii, procesele de g în d ire ile de tra i ale s a la ria ţilo r de b u n ă tă ţiri (era şi cazul, doar fost rezolvată, m u n c ito rii toi
sarcinile d e zvo ltă rii econom iei pe perioada c in c in a lu ­ şi de decizie legate de producţie, dim ensionarea m aşi­ n e fa m iliş tilo r şi ch ia r ale pe în treg şan tieru l Valea e vară), ia r masa la cantină nu au o baie. Ş eful lo tu lu i
lu i v iito r tre b u ie să fie : „R idica rea in ritm susţin ut a
n ilo r, organelor de com andă şi a lo c u rilo r de muncă fa m iliş tilo r nu era apă cu­ J iu lu i S uperior. — ne-am convins personal ne asigură că „acum se va
p ro d u c tiv ită ţii m u n cii in toate ra m u rile econom iei na­
precum şi stu d iu l fa c to rilo r de am bianţă fizică. Cred rentă, in şan tier nu exista o C onsiderînd că o sută pa­ — era, cel p u ţin in ziua res- rezolva şi eu ba ia ", ia r to ­
ţionale, pe baza p e rfe cţio n ă rii şi m o d e rn iză rii procese­
că e de m are u tilita te să se în tre p rin d ă s tu d ii p riv in d baie, chioşcul a lim e n ta r d in
lo r de producţie, a o rg a n iză rii ş tiin ţific e a pro du cţiei varăşul In g in e r M atei Costa-
fenom enul de oboseală în re la ţie cu durata zilei de in c in tă era m ai m u lt cu nu­
şi a m uncii, creşterii c a lific ă rii şi spe cia liză rii cadre­ fo ru a d a u g ă : „n-a vem oa­
m uncă, repaosul. o ra riu l, m unca în sch im b u ri şi cea mele, bucătaru l de la can­
lor, u tiliz ă rii com plete a tim p u lu i de lu cru, ra ţio n a li­ m eni s u fic ie n ţi. Z id a rii pe
ză rii consum ului de. m uncă în fiecare un itate şi la de noapte. tin ă işi făcea de cap şi m u l­ care-i avem ii folosim in
In m u lte cazuri s-a constatat că în num eroase în ­ te altele. După 5 luni, pe şantierul
scara în tre g ii so cie tă ţi". toate p ă rţile . T re b u rile a-
tre p rin d e ri, com p artim e ntele de organizare ş tiin ţific ă în tre p rin d e re a de lu c ră ri
Pe coordonatele acestei p re viziu n i, e fo rtu rile statu­ ceslea le facem cînd p u ­
nu au o viziu n e clară asupra m od ului şi in d ic a ţiilo r hidro te hnice speciale, cu se­
lu i de a înzestra econom ia cu m ijloa cele tehnice cele p rin care să se urm ărească e ficie n ţa econom ică a stu­ d iu l în Bucureşti, ne răs­ Valea de Peşti tem*4. C ind o să se poată
m ai m oderne, de a asigura calificare a corespunzătoa­ d iilo r aplicate. Ne propunem ca în scurt tim p să con­ punde : „considerăm că nr te rm in a baia dacă In cin ci
re a fo rţe i de m uncă, de a prom ova organizarea ş tiin ­ trib u im la elucidarea acestui aspect şi să supunem în ­ fi fost m ai in d ie u t ca in lu n i nu s-a p u tu t ? C ondu­
ţific ă a pro du cţiei şi a m un cii trebu ie să se îm p le ­ tre p rin d e rilo r spre însuşire un sistem unic de u rm ă ri­ d ru m u l dum neavoastră spre cerea şa n tie ru lu i Valea Jiu
tească organic cu strădu in ţe le fiecărei în tre p rin d e ri şi re a re zu lta te lo r a c ţiu n ii de organizare ş tiin ţific ă a truzeci şi ceva de zile re p re ­ lu i S up erior, a lo tu lu i Va­
colectiv de m uncă, fie că ru i in gin er, teh nician şi m un­ pro du cţiei şi a m un cii. Valea de Peşti să fi lu a t zin tă „tim p posibil*4 în care pectivâ, destul de gustoasă lea de Peşti râm Ine datoare
citor. S ub linie z acest aspect deoarece datele statistice Realizarea unei p ro d u c tiv ită ţi îna lte a m un cii socia­ contact în pre alabil cu con­ toate cele sesizate se puteau şi consistentă. B ucătarul cu acest răspuns.
arată că deşi pe ansam blul ju d e ţu lu i s-au o b ţin u t suc­ ducerea ş a n tie ru lu i..- etc care com itea ab uzu ri a fost
le, va lo rifica re a superioară a m a te riilo r p rim e şi a pune la punct, am făcut o Datoare râ m in şi C.L.F.
cese in u tiliza re a m ai bună a fo rţe i de muncă şi a m a te ria le lo r la un pre ţ de cost mai scăzut, reprezintă De unde se deduce că m a­ de m u lt în lă tu ra t. A fost Petroşani şi O.C.L. A lim e n ­
tim p u lu i de lu cru, m ai sin t în tre p rin d e ri în care in ­ o condiţie sine qua non pentru progresul general al te ria lu l trim is spre cunoş­ nouă vizită la Valea de deschis un clu b la care oa­ tara cu organizarea unei a­
dicele de u tiliz a re a fo n d u lu i de tim p m a xim dispo­ econom iei, pe ntru îm bun ătăţire a continuă a c o n d iţiilo r tin ţă şi luare de m ăsuri a Peşti, de astă dală u rm ă rin d m enii găsesc, după orele de p ro v iz io n ă ri corespunzătoare
n ib il m ai poate f i îm b u n ă tă ţit substanţial. La aceasta de via ţă ale în tre g u lu i popor. Acest deziderat esenţial fost c itit doar pe ju m ă ta te realizarea p ro m is iu n ilo r fo program , p o s ib ilită ţi să se a chioşcu lui de aioi cu
trebu ie să-şi aducă co n trib u ţia în special u n ită ţile al p o litic ii economice a p a rtid u lu i nu poale fi în fă p ­ A ltfe l s-ar fi constatat eâ la ru lu i tu telar. Facem m en­ distreze. m ă rfu ri a lim en tare, zarzava­
C entralei cărbunelui Petroşani, IM . Barza şi Deva. tu it în c o n d iţiile pe rp e tu ă rii e m p irism u lu i şi ru tin e i înapoierea de la Valea de ţiunea că la prim a vizită am „în tre p rin d e re a — n<f a-
„Vîscoza" Lu pe ni, T.C. Hunedoara — Deva, I.M .C. în organizarea şi conducerea proceselor de producţie Peşti ne-am a n un ţa t in te n ­ găsit un gospodar de şan­ sîgm â in g in e ru l M ih ai Nc:- tu ri şi legum e după care sa­
la ria ţii ce locuiesc in şan tier
Bircea, I.I.L . Hunedoara şi altele. în tre p rin d e ri la ci presupune cu acuitate aşezarea pe baze cu adevărat ţia de a com unica toate ob­ tie r in sta la t doar de tre i z i­ feru, şeful lo tu lu i Valea de
care u tiliza re a fo n d u lu i de tim p este destul de scă­ ş tiin ţific e a tu tu ro r proceselor de muncă, a în tre g ii s e rva ţiile fostei conduceri a le. Acum am găsit a ltu l mai Peşti — a făcut e fo rtu ri încă bat d ru in lung la U ri-
zută. a c tiv ită ţi economice a în tre p rin d e rilo r. şa n tie ru lu i cu sediul la U ri- „ve ch i* : se instalase de 10 pe ntru a asigura m u n c ito ri­ cani sau Cîm pu lu i Neag.
cani. dar n-am avut cu cine z ile ! Iată şi alte c o n s ta tă ri: lo r de aici c o n d iţii m ai bu­
sta de vorbă. Răspunsul a- l-a do rm ito a re le comune ne de via ţă ". ION CIOC LEI
\