Page 58 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 58
DRUMUL SOCIALISMULUI — MIERCURI 18 IUNIE 1969 Pag. 9
concluziîle care m erită a fi
cunoscute ad lite ra m : „Ca ur
Aşa a fost cercetată m are a d e ficie n ţe lo r ară ta te cînd p rim im veşti bune din to t pe jos. In vreo 3 zile la nu-şi m ai facă de cap” .
lan să plece la oră fix ă şi să
Ne bucurăm
întotdeauna
la ca p ito lu l în tîi din prezenta
rin d s-a în tîm p la t asd. V in e
notă de constatare (dar din ca
Este vorba, deci, de o situ a
re lipsesc tocm ai cele de e- Pentru satele şi oraşele ju d e ţu lu i. De autobuzul de la Călan, oame ţie care nem ulţum eşte lo cu i
n ii coboară şi şoferul se în
cele m ai m u lte o ri ele îşi gă
senţâ, precum am a ră ta t— n .n.) sesc locul în p a g in ile z ia ru toarce im e d ia t înapoi Oam e to rii satu lui Sîncrai şi care
costu rile pe persoană la apă lu i. P entru câ este deosebit n ii râm în pe jos. Nu există tre b u ie rezolvată. Peste cite-
sesizarea dumneavoastră suprafaţă lo cuită la încălzire de p lăcu t sâ scrii şi sâ vo r va zile p rim im două scrisori
caldă şi pe m etru p ă tra t de
pe aceeaşi temă. Una semna
beşti despre fapte şi oam eni
d ife ră pe centrale term ice şi
tă M untean Ioan. S încrai nr.
care dau frum useţe o b iş n u itu
lu n i după cum urm ează". Şi
m ai departe urm ează tabelul turişti lu i de fiecare zi 40. şl a doua, M untean Ton,
m aistru. S încrai-C ălan. P rim a
De m u lte o ri dăm curs s c ri
cu costu rile d ife re n ţia te aşa s o rilo r şi a tu nci cînd conţin este sem nată de către trei to
0 „anexă1* care nu D in evidenta o re lo r de fu n c ţio cum le cunoştea şi cetăţea nor oam eni şi fenomene, in Pe cine varăşi d in co m ite tu l de in i
c ritic i şi sesizări la adresa u
nare a fla tă la centralele te rm i 0 cercetare nul, cum le sim ţise pe p ro p ri ţia tiv ă din satul S încrai. ia r a
ce a r rezulta un consum total ul său buzunar. Şi pe ntru ca In scopul m ai bunei sa te rv e n im pe ntru a în lă tu ra doua de către cinci tovarăşi
ne era destinată m u lt m ai m ic de com bustibil. să i se aducă la cunoştinţă tisface ri a ce rin ţe lo r iu b i- I d e ficie nţele şi neajunsurile. w din satul S încrai. în am bele
De pildă, în luna februarie,
cetăţeanului un lu c ru pe care
centrala term ică n r 4 a în re „cu răspundere11 el îl ştia, cinci oam eni au to rilo r de dru m eţie din ju - \ D a r cum a r tre b u i să proce sa se subliniază că „ş o fe rii si ta
x a to rii îşi fac conştiincios da
dăm cînd despre acelaşi lu
deţ şi a tu riş tilo r care ne j
A m p rim it de la cetăţeni ai gistra t 3 288 ore de fu n cţio n a cercetat vrem e de tre i zile vizitează, conducerea agen- j cru, d in aceeaşi localitate, toria. cetă ţe nii — călători le
c a rtie ru lu i G ojdu din Deva o re (şi acelea eronat calculate). P entru că am adus vorba de cauzele fenom enului, fără sâ ţie i O.N.T. Deva a luat m ă- I cîţiva cetăţeni ne sesizează aduc aproape de fiecare dată
scrisoare cu o anexă care nu C onsiderind câ arză to ru l caza reclam aţii, şi această anom alie Ie a fle în to ta lita te , fă ră sâ le sura e x tin d e rii reţelei f iii- ! câ tre b u rile m erg râu, a lţii buchete cu flo ri, o ra ru l auto
ne aparţinea C etăţenii ne-o nu lu i a r fi ars cu to t d e b itu l a fost adusă la cunoştinţa exp lice deloc şi m ai ales fără a le lo r O.N.T. : ne scriu că to tu l este foarte buzelor a fost s ta b ilit de co
trim ite a u num ai ca să ne de 80 mc pe oră (ceea ce, du conducerii I.G C.L. Deva, to t să ara te ce-i de făcu t pentru bine ?! m un acord cu noi, cei care
O asemenea
convingă că şi-au m ai spus pă spusele m ecanicilor, se în- sub form a unei re cla m a ţii, în aducerea lu c ru rilo r la starea A stfe l, la O răştie a fost i în tîm p lă în satul Sîncrai. G P. credem ? că lă to rim ziln ic. în unele ca
pra ctică se
necazul şi în a ltă parte. Era tîm p lă foarte rar) a r rezulta data de 5 a p rilie . C um a re norm ală. Iată de ce credem în fiin ţa tă o filia lă O.N.T. zuri şo fe rii opresc şi Iau per
vorba de u rm ă to ru l fapt : cît un consum de 263 000 mc de zolvat-o 1.G.C.L. ? Foarte sim necesar să se facă apel la spe perm anentă, ia r la sta ţiu - : ne trim ite o scrisoare, din ca soanele în tîrz ia te de pe tra
tim p a fost nevoie de căldură com b ustib il Acestei centrale plu. A dică sim p list. In regis cia lişti. Dacă to t s-a făcut re nea balneoclim aterică Geoa- j re sp icu im : „In satul Sîncrai seu ete., etc.
în apartam ente, pe ei aceas însă i-a fost a trib u it un con tru l de in tra re -ie şire scrie că fe rire la m etodologia de cal g iu -B ă i una sezonieră. Cele j de cîtva tim p vin e autobuz. Nu po ţi sâ nu te în tre b i
tă căldură îi costa cu 15 pînă sum total pe feb ru arie de ea a fost repartizată fo n d u lu i cul, e bine să se vadă şi cum două filia le vor veni în î Nu m ai este cazul să spun ce care o fi adevărul ? P rim u l
la 25 de lei m ai scum p decit 404 000 mc. In legătură cu a locativ. (De ce acestuia, cind e respectată, cum se încadrea s p rijin u l ce tă ţe n ilo r care j bu curie au tră it sătenii cînd o oră fix ă de plecare, pe care sau a l doilea ? Pe cine sâ
pe ve cin ii de la alte blocuri. ceasta se im pune o anchetă a era o problem ă de term ofica - ză calculele în le g a lita te şi, doresc sâ facă an um ite j s-a h o tă rît ca I.G.C.L. Câlan sâ o ştim şi noi, cetăţenii, pe credem ? Ce au u rm ă rit un ii
Ca să ne convingem a- unor oam eni de specialitate re. ia r 1 G.C.L. are un sector desigur, cum reflectă ele rea e xcu rsii şi care în a in te e- ; să trim ită autobuz şi la noi. care sâ o respecte şi şoferii. d in tre a u to rii scriso rilo r, pen
de vâru l spuselor nu nc-a tre care să stabilească consum uri gaz-term oficare !? — n.n.) litatea. P entru că de fapt, â- rau o b lig a ţi să se deplaseze \ D a r bucuria a fost scurtă. De Vă rugăm sâ redaţi în pagi tru câ toate sînt trim ise în
b u it prea m ult. In luna fe le reale. O m ină sigură de ea a scris ceste aspecte le contestă cetă la agenţia din Deva pentru \ m ulte ori tra n sfo rm a tă în su n ile z ia ru lu i această ne m ul num ele ce tă ţe n ilo r d in Sîn-
b ru a rie , de pildă, pre ţu l ter- O altă p o rtiţă La centrala în registru la rub rica destina ţe n ii n u ... m etodologia de ca l perfectarea acestora. i părare Deşi sînt autobuze, ţu m ire a noastră pe ntru a în crai ?
m o fic â rii pe m etru p ă tra t de term ică nr. 4 e racordat cu tă re zo lvă rii : „răspuns in cul oam enii călătoresc la Câlan văţa şi cei de la I.G.C.L. Câ GH. I. NEGREA
suprafaţă încălzită în aceleaşi apă caldă şi blocul I cu 120 scris". „R ăspunsul în scris" TH. MÂRCUŞ
c o n d iţii a a vu t v a lo n d ife rite de garsoniere C onsum urile l-am căutat degeaba, câ nu e
la cele cinci centrale din car reale se înregistrează la cen ra Era însă în acest fa p t m u l
trala 4, dar la îm p ă rţire a chel
tie r : 2.67 lei. 1,99 lei. 2.09 lei, tă lipsă de răspundere în m o
1.9G Ici şi 2,54 lei pe m etru tu ie lilo r nu se are în vedere dul de a cerceta o reclam aţie R A D IO
acest lucru. Un fap t s im ila r se
pătrat. întrebarea pe care a oam enilor.
petrece cu centrala term ică
ne-o puneau cetăţenii era : de
n r 10 A ic i s-au în re g istra t D ar nu I.G C.L. a fost s in Cum se va numi
ce aceste oscilaţii a tît de P R O G R AM U L I : 5.30 Ju rn a l
consum uri pentru term ofica - gura sesizată dc această ano
m a ri la co n d iţii sim ila re de ag rar. B u le tin ag ro-m eteorolo-
rea si alim entarea cu apă ca l m alie. P rin pre şed inţii de aso
co n fo rt ? glc ; 6,05—9.30 M uzică şl actua
dă şi a b lo cu lu i F 4. La îm p ă r ciaţie. p rin îm p u te rn ic iţii aso lită ţi ; 9,30 Viata c flrttlo r ; 10.05
Ne-au tre b u it două zile bu oare campionatul?
ne d e alergătură, de căutare ţirea co stu rilo r însă, el con c ia ţiilo r ea a ajuns la cunoş ^ M uzică ; 10.10 Cura de lim ba
clntecelc
D in
1 germ ană ;
10.4$
p rin tot fe lu l de acte de e vi tează ca aparţinîncl centralei tin ţa C o m ite tu lu i exe cutiv al şl da nsurile po poarelor ; 11,05
term ice nr. 7. Cum c h e ltu ie li C o n siliu lu i po pu lar m u n icip a l
denţă p rim a ră ca să ne con R evista econom ică ; 11,25 S im
le înre g istra te pe o centrală Deva. A ic i cum s-a cercetat Toată lumea ştie şi aşteaptă cu înfrigurare finala cam fo n ia a Ill- a „E c o u ri de Jazz"
vingem câ o scila ţiile m ari sînt
rodul unor fic ţiu n i, al unor se îm p a rt în tre consum atorii sesizarea ? Un colectiv fo rm a t pionatului mondial de fotbal care va avea loc în anul de D u m itru B u g h lcl ; 12,00 M e
lo d ii de E nrtco F a n clo ttl şi Gc-
greşeli. consideraţi ca racordaţi la ea, din oam eni cu m unci de răs 1970 în Mexic. Dar iată că nu de mult, ţara gazdă o a lu M ih â llă : 12,15 C ronica m u
nu e greu de priceput eroa pundere din co n siliu l popula* vut o surpriză neaşteptata şi^ destul de neplăcută cînd zicală ; 12Î30 In tlln lr c cu m elo
rea. F icţiunea de care " vo r — teh nicieni, econom işti — Comitetul de pregătire o campionatului i-a comunicot câ dia po pulară şl in te rp re tu l p re
condus de tovarăşul vicepre
Nişte cauze care ţin beam stă în m odul cum au şedinţe G heorghe Gheorghe, o nu are dreptul de a folosi oficial denumireo „Campiona fe ra t ; 13.00 R a d io ju rn a l ; 13,1(1
A va n p re m ie ră
13.35
co tid ia n ă :
tul mondiol de fotbal 1970” şi „Cupa Jules Rimei" pentru
fost in v e n ta ria ţi consum atorii
13,45
Bobby
la aceeaşi centrală Sînt doar analizat structura co stu rilo r motivul co ele ou fost înregistrate de o firmă comercială O rchestra ş tiin ţific : B y rn e ; CIntâ
M om ent
14.00
de esenţă două exem ple conslatate de te rm o fic â rii. Pe această d irec ca denumiri de mărfuri. Rnvece Sânduiescu : h .io In -
Io început membrii comitetului ou crezut că este vorbo
ţie. a analizei scrip te lo r. nu i
ş lr-te m ă rgărite. „A lb in a M a ia "
noi.
Ca din această încu rcă tură se poate reproşa lipsa de p ro pur şî simplu de o glumă. Curind însă li s-o orâtot că dc W aldem or Bonzells ; 14.30
M uzică populară : 15.30 Com po
L-am p lic tis it pe c itito r re- să nu lipsească nici in te rm e funzim e A descoperit că în interzicereo de o folosi oceste cuvinte este in conformita zito ru l sâp tâm în li. L u d w ig van
dînd aici m odul com plicat în d ia rii, au a p ă ru t $î aceştia treprinderea de e le ctricita te te cu legile mexicane încă în timpul precedentului com- Beethoven : 16.on R a d io ju rn a l.
care s-a produs eroarea. Re C u ren tu l consum at la centra nu şi-a făcut datoria, factu- pionot mondiol de fotbol din Anglia, un businessmen B u le tin m e te o -ru tle r : 16,20 La
A u re lia n
m icro fo n
Andreescu :
dăm doar cauzele. M ai in tîi o la term ică n r 10, de pildă. în rin d cu în tîrzie re cure ntul destul de abil, pe nume Juan Bout’sta Peimbert, o înregis 16.30 C onsultaţie ju rid ic ă ; 16.40
evidenţă eronată a c h e ltu ie li patru lu n i de zile a fost fa c tu consum at, că consum ul de apă trat Io Ministerul Industriei şi Comerţului din Mexic cuvin CJntecul p a tn o tic tn creaţia
lo r pe fiecare centrală te rm i rat de în tre p rin d e re a de elec la centralele term ice a fost în tele „Campionatul mondiol de fotbal 1970" şi „Cupo Jules c o m p o zito ru lu i Laurenţlvi P ro
că. N i s-a spus la I G.C.L. că tric ita te de abia în mni. De feb ru arie de aoroape 3 ori mai Rimet" co denumiri pentru mărfurile sole - articole din fet,-» ; 17.05 A ntena tin e re tu lu i :
fo lc lo ric :
10,10
Concert
17.30
repartizarea con sum u rilo r de sigur. 1G C L va nercepe p la m are decît în Ianuarie. Peşao- argilă, ceromică şi foionţă. După cum reiese din docu P rog ram u l p a rlld u lu l — p ro
com bustibil pe fiecare centra ta lu i de la po pu laţie în în te pagini se în şiru ie e x p lic a ţii mente. el o înregistrot oceste denumiri Iq 13 septembrie gram ul nostru : 18.30 V e rle tâ ti
lă (căci acesta vine cu ponde tregim e în luna m ai aşa cum le date de colectivu l a m in U t... 1966. respectiv chiar în ziua în core Federaţia mondială m uzicale ; UVOn Gazeta ra dio :
rea cea m ai m are în ch e ltu l-a p lă tit şi ea Si iată cum )n m etodologia rle calcul a de fotbol □ oles co loc de desfăşurare o viitorului cam 10.25 SăpfAm lno un ul m elom an ;
20,05 Tableta de scară de Ed-
ie li) se face după orele de se nasc disensiunile, rcclam a- costu rilo r. La sfîrsii p,» nici pionat Mexicul. m ond N lcolau : 20.10 (nierD rP fi
fun cţiona re a fie că ru i cazan. ţiile la toate organele. o ju m ă ta le de pagină, se trag Aşa că membrii comitetului de pregătire se află acum celeb ri. P ablo Coaals ; 20.30 E-
în more încurcătură ? ei nu pot tipări aceste cuvinte „in m lnr-sclana. s-a dus am orul.
terzise” nici chiar pe plicurile oficiale, nu au dreptul să Recită S entlm iu Sever : 20.as GRUPUL ŞCOLAR
le pronunţe nici Io conferinţele de presă, nici în expune P entru m a eneln fonu l dv. : 21.00
rile de Io radio şi televiziune. Ele nu pot apare nici in L e c tu ri parolele. Rezonante m o a
derne tn „D lvnnn
C om edie"
orticolele publicate în presă lu i D antc ; 21,20 R evista şlagă
d in ţa arm n’â sî colectivă Să se schimbe locul de desfăşurare o campionatului ? re lo r : 21.os s n o rt ■ u,4< R'*-
Lecţie scumpă la... dentist. Nici vorbă de aşa ceva. Pe de alto parte situaţia devine vlsta şla g ă re lo r : 22,00 R adio A U T O C L U J
aşa ceva'1. T rib u n a lu l l-a In parc nu sc afla nici şi mai echivocă cu olît moi mult cu cît la urma urmelor nu ju rn a l. B u le tin m eteorologie :
La 11 feb ru arie 19G8. tî- învăţat acum că în li-a d e un vagon a m b ulant dc slo- se poate publica in ziare fotografia cupei fără sâ se ara | 22 5S M om ent poetic. Sonete dn
V. V olculescit : 23.00 C triia G eor-
i nârut'noublivalor G uy P liil- vă r nu esle perm is Şi Guy r->a'olonlt'. nici vreun foto te despre ce cupă este vorbo sî Io ce competiţii sportive ees Brassens : 23 ÎS C uolrm n şi şir, Bistriţ ' nr. 21* le'lelăn 't*-35 l2'“ Ccor|ier Gheorghieni), trolei
lippe, în vîrstâ de 20 de P h ilip p e are să lin ă m inte liu pc rare co p iii să f ic 'r - se dispută. m uzica uşoară ; 0.03—S.OO E stra buz 3 şi 25, maşină 22, înscrie candidaţi la examenul de admite
ani. din S aint-D enis-sur- xa m in a ţi suu tra ta ţi. Ml „Acest comerciant este un adevărat pişicher" - a de re pentru onul şcolar 1969-1970 in meseriile lăcătuşi mecanici
lecţia care l-a coslnt 150 de da n o cturn ă.
Sarthon (Franţa) a e xp ed i stăteau cu to ţii in picioa clarat ziariştilor secreloru! de presă ol Comitetului de pre auto-molo, mecanici utilaj rutier, strungari, electricieni aulo-mo*
a t o scrisoare prietenei sa franci. re. tin în d în lr-o m ină un gătire anonim Desigur că or exîsto o ieşire din oceostă to, tinichigii auto.
le C hristiane. „Ş i ca să se pahar cu apă. ia r în cea- situaţie. Am putea intenta acţiune sau răscumpăra drep
distreze — îi e xp lica G uy i-il’ â o ncriuţâ dc d in ţi cu tul de o folosi oceste denumiri". Candidaţii să fie in vi/şlâ de pînă la 16 ani împliniţi in
Oare nu pc această din urmă soluţie se bazează too- SPECTACOLE cursul ocestui an, din locolitâţile : Deva, Alba lulio. Aiud. Cîm-
unui prieten — am lip it Tratament o anum ită doză H iM r-o peni, Haţeg. Brad Or. P, Grozo, Hunedoara, Petroşani, dintre
pe p lic un tim b ru a n ulat pastă specială. La o rd in u l te calculele domnuluHPeimbert ? obsofvenţîi şcolii generale de 8 ani.
transm is de dentistul rlr. H U N ED O AR A : T u rn e u l c irc u
de 40 centim e. In fe lu l a Com eowich p iin tr-u n d ifu lu i cehoslovac „K lu d s k y ", (Un
n cesta ea trebu ia să plăteas- original gă poştă), orele 16 şl 20. înscrierile sc fac la sediul şcolii, intre orele fl-74, pe bazo
zor. to ţi copiii au în re p u t următoarelor octe : certificat de absolvire a 8 clase in original,
.u o suprataxă poştală'1. să-şi frece cu putere d in ţii, citoresc") ; A nna ICarenlna — certificat de naştere în copie şi original, fişa copilului de la 0*15
Y D at în judecată, Guy a Nouă sute de elevi din tim p de tre i m inute CINEMA se riile I şi II („C u ltu ra l") ; ani, aviz epidemiologie, analiza singelui Waserman recentă şi
a firm a t la trib u n a lu l din Aspcn (Colorado) în loc După părerea d o ctorului LO N EA : Made In Ita ly („ M i VREMEA tadioseopia pulmonară recentă elibsrole de dispensarul medical
AN1NOASA :
H iro -
n e ru l") ;
Alenqon câ a făcut farsa să sc ducă la şcoală s-au Com eowich. acest tra ta m e n t D EVA : L a dote© vltA — se sim a. dragostea mea („M u n de care aparţine condidotul, în|»-un biblioraft.
riile I şl 11 (cittcm uioerA fu) citoresc") ; PARO ŞENI : S tu
de bună credinţă. „V ă a dus în tr-u n porc. Nu pen anual reduce cu 95 la su „P a irla ") ; A pele p rlm A ve ril diu despre fem ei („E n e r Examenul are loc infre 1-12 iulie ac.
sigur. a spus el. habar tru câ ar fi c h iu lit, ci pen tă c a riile dentare la co („A rta -) ; S IM B R IA : T re i co gia") ; PETR1LA : AstA senrA PENTRU ORE
p il m inune („M u re ş u l") ; H U mâ distrez („M u n cito re sc") ;
n-aveam că nu este perm is tru că p a rticip a u la şc- pii. N EDO AR A : C lo vn i pc pereţi V U LC A N : M arele şarpe Vrem e frum oasă şl călduroasă,
(„C o n s tru c to ru l") ; D ru m u ri („M u n cito re sc") ; ORA$T1E : dar uşor Instabilă, d u pă-a m ia2ă,
(,,FlacA r.i“ ) ; C âlA torlo p rip i Pensiune pentru h o ltei („R a-
ţii ? („S lric ru rg is tu l") ; C A L A N : tria ") ; N»«-r*(ai Rnum an („F la clnd vo r cădea averse dc ploaie
U ltim u l voievod ( „ I I Iu n ie ") ; căra") ; G E O A G IU -B A I : Wec- in so tlto de descărcări electrice.
T E LIU C : F a rao nul — se riile k-end cu A nna ; H A ŢE G s Rin C erul va fi v a ria b il, tem porar ÎNTREPRINDEREA
1 şl II („M in e ru l") : G H ELAR t Oravo — se riile t dl I I („P o p u
T re i crâ sunl („M in c ru f") ; PE la r") : DRAD : E roul vie tn a noros. V In tu l va sufla slab p(-
TR O Ş A N I : C om edianţii — se mez Neyen Van T rn i („Sten- nă Io p o triv it d in nord-vest.
riile 1 şl 11 („7 N oie m b rie -) : ua roşie") : G U R A B A R ZA : T e m p e ra tu ra m a xim ă va fl cu
O raşul m acle („R e p u b lica ") ; Z o ltan Karpaf.y („M in e ru l") ; MINIERĂ DEVA
LUPEN1 : N oul locatar („M u n IL IA : P rinţe sa („L u m in a "). prinsă în tre 25 şl 27 grade, ia r
m in im a In tre 13 şl 15 grade.
Recrutează tin e ri în tre 10 şi 18 ani, care au a b so lvit
şcoala generală de 7 sau 8 ani, pe ntru a-i şcolariza p rin
Şcoala profesională Z lalna . pentru m eseriile de : m in er, e«
Icctricia n dc m ină. lăcătuş m ecanic dc m ină şi preparator
T R U S T U L m in ereu ri.
Sc asigură şcolarizare g ra tu ita , compusa din : ch e ltu ie li
D E CONSTRUUŢH de şcolarizare, cazare, masă. m anuale, rechizite şi îm brăcă
m inte.
D urata şco la riză rii : 3 ani.
H U N E D O A R A -D E V4 acte :
D osarul de înscriere trebuie sâ cuprindă urm ătoarele
cerere de înscriere ;
c e rtific a t dc naşicrc o rig in a l ;
angajează, pent>u perioada vacanţei de vară, lîneri elevi care c e rtific a t dc absolvire a şcolii generale în o rig in a l ;
10.00 Lim b a franceză. Lecţia 63 c e rtific a t dc sănătate e libe rat dc circu m scrip ţia m cdico-
(reluare) ; au împlinit virsta de 16 ani, co muncilor! necalificaţi in echipele sanitarâ ;
10.30 Lim b a engleză. Le cţia 62 de zidari, zugravi şi oile munci necalîfîcale pentru şantierele din b u le tin de analiza singelui ;
(reluare) ; Deva, Alba, Petroşani, Orâştie, Haţeg, Brad, Cugir, Sebeş, Lu- b u le tin al exa m en ulu i pulm o nar.
11.00 Ce-aţ! d o ri 9â revedeţl 7
peni, Vulcan, Petri la. Dosarele se vor trim ite la I M. Deva pînă la data de 23
17.30 B u le tin de $Url ; iu n ie 19G9.
In unitatea „Librăria noastră" nr. 20 din cartierul Aeroport Petroşani, cititorului î se ofe 17,35 E cranul cu păpuşi ; Pentru Informaţii supliment are şi perfectarea formelor
C oncursul de a d m itere va avea loc în tre 1 şi 12 iu lie
ră un larg cimp de investigaţie în lumea celor mai noi apariţii în domeniul literaturii ştiin- 17.50 Llm bA germ ană. Lecţia de angajare, solicitanţii se vor prezenta la sediile şantierelor de 1969 şi va consta din urm ătoarele probe :
tsi. Foto : D. OLIVIU 62 ;
construcţii din localităţile sus-amlnt((e. — lim ba rom ână — scris şi oral ;
18,15 P entru şcolari : „ A exis — m atem atică — scris şl ora l — din m ateria prevăzută
ta t Don Q uljote 7" ;
în program ele şcolii generale pentru clasele V -V III.
18.45 C lo til o fo rm a ţie In s tru
ATENTAT LA MONOPOLUL m entală condusă de N lcu
Stânescu ;
19.00 T rib u n a econom ică :
39.30 T e le ju rn a lu l d© seară J
în cadrul în tre p rin d e rii „to tatea faţă de acele cerinţe 19.50 C ongresul al X -lea al Liceul industrial
LIMONADEI iu l e sâ se înceapă o dală" care-i obligă pe lu c ră to rii u n i P .C .Il. Secvenţe d in m area
dezbatere. B u le tin meteo
tă ţilo r din in d u stria locală la
— ne spunea dinsul. Şi tova
răşul in gin er Ion K ren ţiu, ca căutare perm anentă pentru ro lo gic ; C0I7BIMATIIL SIDERURGIC minier — Deva
şi c e ila lţi tovarăşi cu fu n c ţii va lo rifica re a resurselor locale 20,10 Tele-clncm ateca : „M ir a
(Urmare din pog. 1) de răspundere care ar tre b u i Acestea sînt m o b ilu rile care col I r M ila n o " ;
sâ se ocupe de răcoritoare şi ne-au d e term in at sâ com item 21.45 R e fle c to r; Cu se d iu l în Deva, s h \ M in e ru lu i nr. 22, telefon 2140,
in faţa cărora am rid ic a t ide- „a te n ta tu l" la m onopolul lim o 22.00 T eleglob ; In te rio r 09, prim eşte can didaţi la concursul dc adm itere
tru a se puica trece la aceas ea d e tro n ă rii lim ona de i, şi-au nadei. Aşteptăm ca u n a n im i 22,20 P u b licita te ; G A L A Ţ I pe ntru sp e cia lită ţile :
ta, spunea dînsul, c necesar e x p rim a t d o rin ţa de a pune tatea de p ă re ri sâ sc tra n s 22,25 D ialog cu te le s p e c ta to rii; Electromecanică m inieră ;
să se pornească de la anum ite )a indem îna consum atorilor form e in in iţia tiv ă pe care sâ 22,40 D ebu tul şco lii generale de Exploatări miniere.
reţete cunoscute deja în ju asemenea produse. 10 an i ; în s c rie rile se fac pînă în ziua de 18 iu n ie 1069, orele
deţ de către a n u m iţi m eşteri La În tre p rin d e re a de in du s ne-o co n firm e prezenţa pe 23.30 T e le ju rn a lu l de noapte. 10, la sediul şcolii.
locali. U n co le ctiv a lcătuit trie Jocalâ Brad situ a ţia c piaţă a unor b ă u tu ri ră c o ri recrutează muncitori necalificaţi pentru calificarea prin cursuri C oncursul începe în ziua de 10 iu n ie a.c. şi constă din
din spe cialişti in acest dom e m u lt uşurată p rin specificul toare „m ade în H unedoara". probe scrise şi orale la lim b a rom ână şi m atem atică.
n iu ar tre b u i să le selecţione aşezării lo c a lită ţii. „P roblem a de scurtă durate. Se osigurâ infegraî condiţiile prevăzute în E xam enul m edical va avea loc în data de 18 iunie, ore
ze pe cele m ai bune, ai căror care se pune la noi e doar le 17, la sediul şcoli).
p a ra m e tri teh nolog ici ar co sta b ilire a re ţete lor şi a pro HCM nr. 129/1959. Se prim esc can didaţi din toată tara, în virstâ de pînă la
respunde so rtim e n tu lu i de cesului tehnologic de către Două nave străine eşuate 17 ani, îm p lin iţi la 31 decem brie 1969.
băutură u rm ă rit a se fab rica, specia lişti", ne spunea tova Doritorii pot trimite cererile pe adresa : Pe tim p u l şco la riză rii e le vii m erituoşi prim esc burse.
şi care apoi sâ fie om ologate răşul N icolae Zâhuţ, d ire cto ru l în Marea Neagră L ic e u l dispune de in te rn a t şi cantină in c lă d iri noi.
U lte rio r ar urm a să se tre a în tre p rin d e rii. Aceeaşi situa Combinatul siderurgic Galaţi - serviciu! invâţâminl - '* :»e A ctele necesare pentru înscriere :
că la fab ricare a unei c a n ti ţie am în tîln it şi la Orâstie, — c e rtific a t de naştere în o rig in a l şi copie (copia sc
tă ţi de sondaj. Aceeaşi părere unde in g in e ru l şef al în tre Pc ţă rm u l românesc al M ă rii Negre, în d re p tu l lo de copii legalizate de pe următoarele documenie : ce rtifică de către liceu şl se păstrează la dosar ia r o rig in a
are şi tovarăşul in g in e r şef c a lită ţilo r A glgca şi Com orova, au eşuat doua nave lu l se restituie).
p rin d e rii dc industrie locală, ‘ - actul de naştere ;
al în tre p rin d e rii dc in d u strie străine — „Anastasia** şi „Evanghelia**, şi sc crease
item us Mogosan. a con firm at — c e rtific a t de absolvire (în o rig in a l) a şcolii gene
locală Deva. Ion F re n tiu . D in- u tilita te a p u n e rii in fa b ric a p e rico lul ca plaje le sâ (ic invadate dc com bustibil. - actul de studii ; rale, iar pentru pro m oţia 19GD 1960 adeverinţă de prom ova
sul consideră câ această can ţie a n o ilo r produse G ru p u l de scafandri din cadrul secţiei Căi navigabile re a clasei a V lll-a .
tita te de fru cte necesară fa U nanim itatea dc vederi n- a D.N.M . „Navrom ** — Constanţa a in te rv e n it opera - buletinul de identitate (pog. 1-3) ; — c e rtific a t m edical cu toate analizele sau fişa copi
b ric ă rii pro du sulu i de son tiv . Pînă la inccpcrca o p e ra ţiu n ilo r dc recuperare, lu lu i de la 0-15 ani
supra unor necesităţi nu răco p e re ţii ta n c u rilo r cu com b ustib il au fost izo la ţi con - livretul militar (primo poginâ).
daj ar putea fi procurată p rin reşte însă pe nim eni. Şi — dc In fo rm a ţii sup lim e ntare se prim esc z iln ic la sediul şco
cooperativele agricole sau tra efectelor v a lu rilo r şi coro ziu nii apelor m ă rii, cvi- lii.
ce n-am spune-o ? — această tindu-sc pe rico lul p o lu ă rii p la je lo r.
I.A .S .-uri care posedă livezi.
U tila ju l de fa b rica ţie există un a n im ita te vădeşte şi pasivi-