Page 59 - Drumul_socialismului_1969_06

Poq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 18 IUNIE 1969

Cu privire la centenarul Acord româno- După alegerea noului

ungar privind

naşterii CONSFĂTUIRII INTERNATIOIAIE traficul preşedinte al Franfei
de frontieră
Comentariile presei franceze
>
17
(Agerpres).
P A R IS
B U D A P E S TA 17 — Cores­ Presa franceză de m a rţi d i­ de părere că „no ul preşedin­
—
A genţia France Presse este
lui Vladimir llici teuin tea, tra n sm ite : In urm a tra ­ spectivele pe care le oferă te — şi va la b il lu cru ar
pondentul Agerpres, A l. P in -
m ineaţa
per­
exam inează
acest
ta tiv e lo r care au a v u t loc la
ch ia r
fi
şi
fost
Budapesta, m a rţi a fost sem ­
Pom -
A la in
— nu
nat un acord p riv in d deschi­ alegerea lu i Gcorges pre şe­ pentru schim ba Poher la o
pidou in ca lita te de
poate
de
derea m ic u lu i tra fic de fro n ­ d inte al F ranţei. O ficiosul zi la alta com p le t p o litica
tie ră în tre R epublica Socia­ „L a N u tio n ". com entind re ­ externă a F ra n ţe i. In schim b,
Apel al Consfătuirii P opulară Ungară. R epublica a c ţiile din străinătate, con­ s tilu l acesteia va sufe ri cu si­
listă Rom ânia şi
C onform aco rdu lui, cetăţe­ stată existenţa unei „d o rin ţe guranţă o m o d ifica re ".
a m a rilo r p u teri de a c o n ti­
n ii rom âni şi cetăţenii un gu ri nua re la ţiile s ta b ilite in tre D iscuţia asupra p o litic ii e x ­
internaţionale a partidelor cu d o m ic iliu l în tr-u n a d in lo ­ ele şi generalul de G au llc con tinu ă p rin ir-o încercare de
terne a n o u lu i preşedinte se
M O SC O VA 17 (Agerpres). — .S a rc in ile lu p te i ' îm p o triva Rodney A rism e n d i, condu­ c a lită ţile m enţionate în docu­ pe o bază de încredere şi in ­ a întrevedea cine va conduce
C onsfătuirea in te rn a ţio n a lă a im p e ria lis m u lu i in etapa ac­ căto ru l delegaţiei P.C. din U- m ent. situată în tr-o zonă de dependenţă. dar şi de fid e li­ d ip lo m a ţia franceză în noul
15 km de o parte şi de a lta a
comuniste şi muncitoreşti citore şti, care s-a deschis la tuală şi unitatea de acţiune a ruguay, a prezidat şedinţa f i­ lin ie i de fro n tie ră , pot călă­ tate faţă de a lia n ţe Engle­ guvern Dacă nu m ai există,
p a rtid e lo r com uniste şi m u n ­
p a rtid e lo r com uniste şi m u n ­
nală şi a ro s tit c u v in tu l de în ­
se pare. n ici o Îndoială asu­
Moscova la 5 iunie, şi-a înche­ citore şti, a tu tu ro r fo rţe lo r chidere. to ri cu form e s im p lific a te în zii, con tinu ă zia ru l, se în ­ pra num elui n o u lu i p rim -m i-
asupra
treabă
a titu d in ii
pe
ia t m a rţi lu c ră rile a n tiim p e ria lis te ". C onsfătuirea C onsfătuirea p a rtid e lo r co­ zona corespunzătoare a celei­
In a ju n u l C enten arului naş­ dent al lu p te i a n tiim p e ria lis - la lte - ţă ri, în scopul v iz ită rii care o va adopta P om pidou n is tru (toate zia rele şi to ţi o b ­
In ca d ru l şedinţei dc în c h i­
te rii lu i V I. L e nin, C o n sfă tu i­ te — toate acestea dovedesc dere a fost adoptat docum en­ a adoptat apelul „Cu p riv ire m uniste şi m u n citore şti s-a ru d elor şi p rie te n ilo r. A cord ul faţă de ca n didatu ra b rita n i­ se rva to rii p o litic i din cap itala
rea in te rn a ţio n a lă a p a rtid e lo r justeţea istorică a le n in ism u ­ tu l p rin cip a l al C o n sfă tu irii la centenarul na şterii lu i V la ­ încheiat cu intonarea In te rn a ­ va in tra in vigoare după a­ că la P iaţa comună. F id e li F ra n ţe i^ ! in dică pe Jacques
com uniste şi m u n citore şti îşi lu i, care e xp rim ă interesele d im ir llic i L e n in ". ţion alei. probarea lu i de către g u ve r­ tra d iţie i lo r de fa ir-p la y . Chaban Delm as). în p riv in ţa
îndreaptă g în d u rile spre ge­ fun dam e ntale ale epocii con­ nele celor două ţă ri b rita n ic ii re n u n ţă cu realism titu la ru lu i M in is te ru lu i dc E x ­
n iu l n e m u rito r al epocii noas­ tem porane. D in partea rom ână, acordul la unele ilu z ii pe care le năs­ terne se desfăşoară o întrea că
tre revoluţionare. A stăzi, pe bună dre ptate se a fost sem nat de dr. Ion A n ­ cuse a doua zi după re fe re n ­ dispută. P entru „P a ris -J o u r",
N um ele lu i Le nin a de ven it poate spune despre în v ă ţă tu ­ C O M U N IC A T gliei. d ire cto r în M in is te ru l dum can didatu ra lu i A la in actualul pre m ie r Couve de
un sim bol a l M a re lu i O ctom ­ ra lu i L e n in ceea ce el însuşi A fa c e rilo r E xterne, ia r din Poher. Ei speră în schim b câ M u rv ille se va regăsi în fru n ­
brie, a l celor m ai im p o rta n te a spus despre m a rxism : că partea ungară de d r T atai venirea la putere a lu i G eor- tea d ip lo m a ţie i franceze, post
tra n s fo rm ă ri revo lu ţio n a re ca­ este o în vă ţă tu ră a to tp u te rn i­ .Tozsef. d ire cto r general în M i­ ges Pom pidou va m arca un pe ra re l-a părăsit cu aproa­
re au schim bat rad ica l în fâ ţi- că, deoarece este justă. Teo­ niste ru l A fa c e rilo r E xterne im p uls nou în re la ţiile fra n - pe un an în urm ă După „L*
şarea socială a lu m ii, m arcînd ria m a rxist-le n in istâ , a p lic a ­ cu privire ia lucrările La sem nare au fost pre­ co-englezc şi o ris ip ire a sus­ A u ro re ", generalul de G au lle
c o titu ra tre c e rii o m e n irii spre rea ei creatoare p o triv it con­ zenţi D u m itru Turcuş. am ba­ p ic iu n ilo r". ar insista pe ntru m enţinerea
socialism şi com unism . d iţiilo r concrete pe rm ite să se sadorul e x tra o rd in a r şi p le n i­ „Este in con te sta bil, scrie la lu i M id ie i D cbrc la M in iste ­
Le n in , g în d ito r em inent, a elaboreze răspunsuri ş tiin ţifi­ p o te n ţia r al R om âniei la B u­ rîn d u l său „L e F igaro", câ ru l dc E xterne ^Se ştie. scrie
de zvolta t m u ltila te ra l în v ă ţă ­ ce la problem ele care se r id i­ dapesta, B o jti Janos, lo c ţiit.i* una din sa rcin ile căreia Pom ­ zia ru l, că în o ch ii preşedinte­
tu ra creată de M a rx şi En- că în faţa tu tu ro r detaşam en­ al m in is tru lu i a fa c e rilo r e x­ pidou i se va consacra perso­ lu i dem isionat, n im ic nu este
g e ls : m a te ria lis m u l dialectic, te lo r m işcă rii re vo lu ţio n a re Consfătuirii internaţionale terne a l R P. Ungare şi m em ­ nal va fi relansarea p o litic ii m ai im p o rta n t deeît co n tin u a ­
econom ia p o litic ă , teo ria re ­ m ondiale, in d ife re n t unde ac­ b rii celor două delegaţii europene El a v o rb it despre rea p o litic ii sale externe".
v o lu ţie i socialiste şi a con­ ţionează acestea asta in repetate rîn d u ri. arâ- „C om ponenţa g u ve rn u lu i, a­
s tru irii societăţii com uniste A ta şa m e n tu l faţă de m ar- tîn du -şi d o rin ţa de a depăşi preciază „C om bat", va lă m u ri
L e nin, fă u rito ru l p a rtid u lu i xism -le n in ism — m ăreaţa în ­ Deschiderea econom icul pentru a ajunge adevăratele in te n ţii alo lu i
bolşevic, a l p rim u lu i p a rtid văţă tu ră in te rn a ţio n a lă — es­ a partidelor comuniste la aspectul p o litic al p ro ble­ Gcorges Pom pidou... V e rita b i­
p ro le ta r de tip nou, a fost con­ te chezăşia unor noi succese Expoziţiei mei. Şi ajungem astfel la sp i­ lu l test t! va co n stitu i soarta
d u că to ru l p rim e i re v o lu ţii so­ ale m işcă rii com uniste. noasa problem ă b rita nică. ce i se va rezerva lu i M ich el
cia liste victorioase din lum e, C o m u n iştii consideră drept agricole a T re b u ie e lim in a t un con tenci­ D cbre" In fine. unele cercu ri
în te m e ie to ru l p rim u lu i stat sarcina lo r de a apăra cu cen triste nu exclud p o s ib ili­
p ro le ta r d in istorie, a l dem o­ fe rm ita te p rin c ip iile re v o lu ­ R. D. Germane os. Se poate spune, dc a ltfe l, tatea n u m irii la Q uai d’Orsay,
c ra ţie i socialiste sovietice ţio n a re ale m a rxism -le n in is- şi muncitoreşti că generalul de G aulle a pus a lu i Jacoues D uham el sau
L e nin, lu p tă to r in tra n sig e n l m u lu i, ale in te rn a ţio n a lis m u ­ p rim e le ja loane". G iscard d'Estaing.
îm p o triv a im p e ria lis m u lu i şi lu i p ro le ta r in lu p ta îm p o tri­ In localitatea Makkleeberg
re a ctiu n ii, a a p ă ra t unitatea va o ric ă ro r duşm ani, de o le M O SC O VA 17 (Agerpres). Israel, P a rtid u lu i C om unist can nu a s p rijin it docum en­ de lingă Leipzig s-a deschis
de acţiu ne a tu tu ro r detaşa­ transpune în via ţă neabătut, — In tre 5 şi 17 iu n ie 1969 a Ita lia n . P a rtid u lu i C om unist tu l de bază. cea de-a 17-a ediţie a Expozi­
ţiei agricole a R.D. Germane.
m en te lo r o a m e n ilo r m u n cii în de a dezvolta perm anent teo­ a vu t loc la M oscova Consfă­ d in Lesotho, P a rtid u lu i Co­ P a rtic ip a n ţii la consfătuire Consacrată aniversării a 20 de Obiective
lu p ta îm p o triv a duşm an ulu i ria m a rxist-le n in istă , de a o tu ire a in te rn a ţio n a lă a 75 de m un ist Libanez, P a rtid u lu i au dezbătut problem a sărbă­
de clasă com un ; in te rn a ţio n a ­ îm bogăţi pe baza experienţei p a rtid e com uniste şi m u n cito ­ C om unist din Lu xem b urg, to ririi a 100 de ani de la naş­ ani de la constituirea R.D.
Germane, „AGRA-69" prezintă
lis t consecvent, lu p tă to r pen­ contem porane a lu p te i de c la ­ reşti. D e leg aţiile p a rticip a n te P a rtid u lu i E lib e ră rii şi Socia­ terea Lui Le n in şi au adoptat un bilanţ al realizărilor obţi­ ainericano-saigoneze
tru egalitate, pace şi prietenie să şi a con stru cţiei societăţii apreciază consfătuirea ca un lis m u lu i din M aroc, P a rtid u ­ cu căldură şi entuziasm ape­
în tre popoare, el a condam ­ socialiste. C o m u n iştii v o r fi evenim ent deosebit în desfă­ lu i C o m un ist din M a rtin ica . lu l „C u p riv ire la centenarul nute de cooperativele agricole
şi gospodăriile de stat în pro­
nat cu m înie orice m an ifes­ întotdeauna fid e li s p iritu lu i şurarea lu p te i îm p o triva im ­ P a rtid u lu i C om unist M exican, na şterii lu i V la d im ir llic i Le ­ ducţia cerealieră şi animalie­ atacate de patrioţi
tă ri ale rasism ulu i şi şovinis­ creator a l le n in is m u lu i p e ria lis m u lu i, pe ntru cauza P a rtid u lu i P opular R e vo lu ţio ­ n in ".
m u lu i ; p rieten a l tu tu ro r na­ A p ro p ia tu l ju b ile u a l Iui re a liz ă rii u n ită ţii de acţiu ne nar M ongol, P a rtid u lu i Socia­ C onsfătuirea a adresat po­ ră. S A IG O N 17 (Agerpres) — lu i de la Saigon. A u fost
ţiu n ilo r asuprite, el a rid ic a t a n tiim p e ria lis tă a celor m ai lis t din Nicaragua, P a rtid u lu i poarelor lu m ii ap elul in titu la t La expoziţie participă repre­
L e n in con stituie o dată isto ­ In noaptea de lu n i spre m a rţi bom bardate c a rtie ru l general
steagul victo rio s a l lu p te i îm ­ la rg i mase populare d in . lu ­ m a rx is t-le n in iş tilo r din N ige­ „Independenţă, lib e rta te şi zentanţi ai unor întreprinderi
rică de im p o rta n ţă m ondială. u n ită ţile F ro n tu lu i N aţional al d iv iz ie i a 25-a de a rtile rie ,
p o triv a co lo n ia lism u lu i, pen­ mea întreagă, ca o etapă im ­ ria. P a rtid u lu i C om unist d in pace V ie tn a m u lu i 1“ şi a salu­ constructoore de maşini agri­
P a rtid e le com uniste şi m u n ci­ de E libe ra re au con tinu at a­ baza K ie m Van şi tabăra
tru independenţa şi libertatea po rta ntă pe calea în tă ririi co­ N orvegia, P a rtid u lu i C om u­ tat cu căldură crearea G u ve r­ cole din mai multe ţâri, prin­
toreşti în tîm p in ă această a n i­ ta cu rile cu rachete şi m ortie- P liu Bal. precum şi o bază
popoareloi*, p e n tru d re p tu l fie ­ e ziu n ii m işcă rii com uniste pe nist din P akistanul de est. n u lu i re v o lu ţio n a r p ro vizo riu tre care şi din România. La
versare în c o n d iţiile in te n s i­ re asupra p rin c ip a le lo r com ­ am ericană de lin g ă Saigon
cărui popor de a h o tă rî sin­ baza p rin c ip iilo r m arxism le ­ P a rtid u lu i P opular din Pana­ al R e p u b licii V ie tn a m u lu i de standul ţârii noastre, întreprin­
fic ă rii a c tiv ită ţii lo r, re vo lu ­ plexe şi obiective m ilita re a- Un p u te rn ic atac a fost la n ­
gur asupra de stinelor sale. n in is m u lu i, ale in te rn a ţio n a ­ ma, P a rtid u lu i C om unist din sud C onsfătuirea a lansat derea „Autotractor" expune o
ţio n a re şi o marchează p rin întreagă gamă de tractoare, m cricane şi saigoneze disloca­ sat asupra unei u n ită ţi de a r­
C onducător em ine nt al cla ­ în tă rire a m un cii p o litic e şi lis m u lu i p ro le ta r Paraguay, P a rtid u lu i C om u­ „A p e lu l pe ntru apărarea pă­ numeroase maşini agricole, te în d ife rite reg iu ni ale V ie t­ tile rie dispuse în apropiere de
sei m un citoa re in te rna ţiona le , ideologice în sin u l m aselor. La consfătuire au p a rtic ip a t n ist din Peru. P a rtid u lu i c ii". Ea a adoptat declaraţia printre care diferite tipuri de n a m u lu i de sud. Un p u rtă to r Tam K y. In s p rijin u l u n ită ţi­
L e n in vedea în p ro le ta ria t Prin.. 5PAPrg? jrin rtu ril? *. m iş­ de le g a ţiile u rm ă to a re lo r p a rti­ M uncitoresc U n it Polonez, d e -s p rijin ire a lu p te i ju s te .a secerâtori, maşini de împrăşti­ de cuvîn t am erican, cita t cin lo r .am ericane au fost trim is?
fo rţa p rin c ip a lă capabilă să c ă rii noastre. Ele depun toate de com uniste şi m u n citore şti : P a rtid u lu i C om unist d in P o r­ po poarelor arabe şi, d e . ase­ at îngrăşăminte, camioane, agenţia U P I, a declarat aă 70 unităţi1 de a v ia ţie şl a rtile rie .
îndeplinească m isiunea isto ri- e fo rtu rile pe ntru a m obiliza P a rtid u lu i C om unist din to Rico, P a rtid u lu i C om unist menea, decla raţia de s o lid a ri­ basculante, furgonete etc. rachete lansate de p a trio ţi au In cursul zilei de Jjinî, fo rţe ­
că-m ondială de răsturn are a energia re vo lu ţiona ră a oame­ A fric a de sud, P a rtid u lu i A ­ din P ortugalia, P a rtid u lu i Co­ tate cu co m u n iştii şi dem ocra­ atins baza m ilita ră dc la Bien le p a trio tice au lansat un n-
c a p ita lis m u lu i şi de tra n s fo r­ n ilo r m un cii în lu pta îm po­ vangarda Socialistă din A lg e ­ m u n ist d in Reunion. P a rtid u ­ ţii. care deşi sînt supuşi la La deschiderea oficiolâ a Hoa — unul din cele m al tac su sţin u t asupra unei tabe­
m are socialistă a societăţii El triv a ' im p e ria lis m u lu i, pentru ria. P a rtid u lu i C om unist din lu i C om unist Român, P a rti­ cele m ai crun te represiuni, expoziţiei „AGRA-69" a parti­ m ari com plexe m ilita re am e­ re am ericane din apropierea
a elaborat teoria a lia n ţe i cla ­ id e a lu rile lum inoase ale socia­ A rg e n tin a , P a rtid u lu i C om u­ d u lu i C om unist din Salvador. duc in c o n d iţii grele o lu ptă cipat şi o delegaţie a Consi­ ricane din V ie tn a m u l de sud. S aigo nului T im p de cinci ore
sei m uncitoare cu ţărănim ea. lism u lu i. n ist din A u stra lia , P a rtid u lu i P a rtid u lu i C om unist din San p lin ă de abnegaţie îm p o tri­ liului Superior al Agriculturii P o triv it de cla raţiei sale. pa­ au a vu t loc lupte violente, la
A p ă rin d unitatea m işcă rii C om unist d in A ustria , P a rti­ M arino, P a rtid u lu i Com uirrst va re g im u rilo r reacţionare
P a rtic ip a n ţii la C onsfătui­ din Republica Socialistă Româ­ trio ţii au atacat cu rachete de care au lu a t parte şi u n ită ţi
m un citore şti, el era in tra n s i­ rea in te rn a ţio n a lă a p a rtid e ­ d u lu i C om unist d in Belgia, S iria n , P a rtid u lu i C om unist d icta to ria le , s p rijin ite de im ­ 122 m m şi m o rtie re 22 de com ­ tailandeze dislocate în V ie tn a ­
gent faţă de oportunism , fa ­ P a rtid u lu i C o m un ist din B o li­ d in Spania, P a rtid u lu i C om u­ p e ria lism u l in te rn a ţio n a l nia, condusă de St. Matei,
lo r com uniste şi m un citore şti nist din Sudan. P a rtid u lu i Co­ C onsfătuirea s-a desfăşurat plexe m ilita re şi obiective m ul de sud. S-au sem nalat
ţă de toate m a n ife stă rile aces­ adresează tu tu ro r co m u n işti­ via, P a rtid u lu i C om unist B ra ­ şeful departamentului de va­ strategice a p a rţin in d fo rţe lo r m o rji şi ră n iţi de am bt ‘
m un ist din S.U.A., P a rtid u lu i
tuia . lor, tu tu ro r celor ce lu p tă zilia n , P a rtid u lu i C om unist C om unist din Tunisia, P a rti­ în tr-o atm osferă de s in c e rita ­ lorificare a cerealelor. am ericane şi tru p e lo r regim u- pă rţi. ?
te. de so lid a rita te frăţească,
Sub in flu e n ţa le n in ism u lu i pe ntru transfo rm a rea socialis­ din M area B rita n ie . P a rtid u ­ d u lu i C om unist d in T u rcia . s-a b u cu ra t de o largă p u b li­
s-au fo rm a t generaţii de revo­ tă a societăţii, tu tu ro r a d e p ţi­ lu i C om unist B ulgar, P a rtid u ­ P a rtid u lu i M uncitoresc Socia­ citate. A tît în tim p u l pregă­
lu ţio n a ri, d e votaţi fără m a r­ lo r progre sulu i şi păcii che­ lu i C om unist d in Canada, lis t U ngar, P a rtid u lu i C om u­ tir ii, c it şi în cursul co n sfă tu i­
g in i clasei m uncitoare, po­ marea de a sărb ători in mod P a rtid u lu i C om unist din Ceho­ nist a l U n iu n ii Sovietice, r ii âu fost respectate cu s tric ­ C o nferinţa
p o ru lu i, cauzei socialism ului. dem n centenarul naşterii m a­ slovacia, P a rtid u lu i C om unist P a rtid u lu i C om unist d in U ru- teţe m etodele colective de lu ­
V ia ţa şi a ctivita te a lu i L e ­ re lu i Lenin. din Ceylon, P a rtid u lu i C om u­ guay, P a rtid u lu i C om unist din cru şi p rin c ip iu l e g a lită ţii în
nin, în a lte le lu i c a lită ţi ca re ­ S tu d ia ţi operele lu i L e n in ! nist d in Chile, P a rtid u lu i P ro ­ Venezuela, precum şi două d re p tu ri a tu tu ro r p a rtid e lo r.
v o lu ţio n a r, ca om şi tovarăş, V eţi găsi în ele o sursă ine­ gresist al oam enilor m un cii pa rtid e care activează în ile ­ internaţională a m uncii
v o r fi întotdeauna un exem ­ puiza bilă de in sp ira ţie in lu p ­ d in C ipru, P a rtid u lu i C om u­ g a lita te a căror denum ire nu P a rtic ip a n ţii la con sfătuire
p lu în s u fle ţito r pe ntru m ilio a ­ ta îm p o triva re a cţiu n îi şi asu­ nist d in C olum bia, P a rtid u lu i este m enţionată din conside­ şi-au e x p rim a t ho tărîrea de a
nele de lu p tă to ri re vo lu ţio n a ri p ririi, p e n tru socialism şi pa­ A vangarda P opulară din Cos­ rente de securitate In c a lita ­ dezvolta şi pe v iito r re la ţiile G E N E V A 17 — Corespon­ Ocupîndu-se apoi de s tru c ­
din toată lumea. ce S tudierea acestor opere va ta Rica. P a rtid u lu i C om unist te de observatori au p a rtic i­ d in tre p a rtid e le com uniste şi dentul Agerpres, H. Lim an, tura O rgan iza ţiei In te rn a ţio ­ a precizat că in in lim p in a re a
celui de al doilea deceniu al
m un citore şti. Ei au su b lin ia t
Sub steagul le n in ism u lu i, în a juta tîn ăra generaţie să va ­ din Danem arca, P a rtid u lu i pat ia con sfătuire şi şi-au e x­ oportun itatea în tîln irito r b ila ­ tra n sm ite : P a rtic ip a n ţii la nale a M u n cii, vorbitoarea a N a ţiu n ilo r U n ite pe ntru Dez­
m a jo rita te a ţâ rilo r, mişcarea dă m ai cla r perspectivele re ­ C om unist D om inican, P a rti­ pus p o z iţiile d e le gaţiile P a rti­ te ra le şi regionale, desfăşura­ C o n fe rin ţa in te rn a ţio n a lă a a firm a t că aceasta nu cores­ voltare, O rgan iza ţia In te rn a ­
revo lu ţio n a ră s-a rid ic a t la un vo lu ţio n a re ale epocii noas­ d u lu i C om unist din Ecuador, d u lu i C om unist din Cuba şi rea — pe m ăsura ne cesită ţilor m un cii continuă dezbaterile punde în totul exige nţelo r ac­ ţion ală a M u n c ii arc de răs­
nivel m ai îna lt, s-au fo rm a t tre. P a rtid u lu i M u n cii d in E lveţia, P a rtid u lu i de stingă — com u­ — a unor co n sfă ţu irL in te rn a ­ asupra ra p o rtu lu i d ire c to ru lu i tuale Ea a s u b lin ia t că în puns unor sarcini din cele
şi s-au consolidat p a rtid e co­ P op ulariza ţi mai larg re a li­ P a rtid u lu i C om unist d in F in ­ n iş tii din Suedia. ţion ale ale p a rtid e lo r com u­ general al O .I.M . D avid M o r­ p rim u l rîn d nu s-a găsit, o mai d ific ile A sigurarea dre p­
m uniste ; m işcarea com unistă zările le n in ism u lu i, succesele landa, P a rtid u lu i Com unist C onsfătuirea a adoptat do­ niste şi m u n citore şti pe ntru se. L u in d c u v in tu l pe m a rg i­ soluţie satisfăcătoare pentru tu lu i la m uncă reclam ă m o­
S ocialist
Francez. P a rtid u lu i
in te rn a ţio n a lă s-a transfo rm a t
ţâ rilo r socialiste, ale p a rtid e ­ U n it din G erm ania. P a rtid u ­ cum entul de bază in titu la t un schim b de păreri şi de e x­ nea problem ei v a lo rific ă rii re­ a se asigura u n ive rsalita te a bilizarea tu tu ro r fo rţe lo r na­
în tr-o adevărată fo rţă m on­
lo r com uniste, ale tu tu ro r lu i S ocialist U n it al B e rlin u ­ „S a rc in ile luptei îm p o triva perienţă, pe ntru dezbaterea şi surselor umane, delegata rom â­ O rganizaţiei, o serie de state ţionale, regionale şi in te rn a ­
dială, cea m ai in flu e n tă forţă fo rţe lo r revoluţionare. lu i occidental, P a rtid u lu i Co­ im p e ria lis m u lu i în etapa a c­ studierea colectivă a p ro b le ­ nă. La nsa M unteanu. secretar ră m in în d în afara ei. după ţionale. R eferindu-se la a ju ­
p o litică a contem po ran eităţii. m un ist din G erm ania. P a rti­ tua lă şi unitatea de acţiune m elor p o litice şi teoretice ac­ al C o n s iliu lu i C entral a l U ­ cum d re p tu rile le g itim e ale to ru l către ţă rile în curs de
întreaga exp erienţă a socia­ O am eni ai m u n cii d in toate a p a rtid e lo r com uniste şi m u n ­ tuale, a p ro blem elor lu ptei îm ­ n iu n ii G enerale a S in d ica te ­ R P . Chineze nu au fost re­ dezvoltare, delegata F .S M . a
lis m u lu i m ondial, a m işcă rii ţă rile , popoare din lumea în ­ d u lu i C om unist din G recia. citoreşti, a tu tu ro r fo rţe lo r po triva im p e ria lis m u lu i, pen­ lor. a s u b lin ia t diversita te a stab ilite . insistat asupra necesităţii ca
P a rtid u lu i Comunist, din G ua­
m un citore şti şi de elibe rare treagă ! In num ele triu m fu lu i a n tiim p e ria lis te ". P ro n u n ţîn - tru triu m fu l cauzei păcii, a c o n d iţiilo r în care P rogram ul In aceeaşi şedinţă, v o rb in d acesta să fie subordonat o­
naţională a c o n firm a t însem ­ id e a lu rilo r le nin iste vă che-. delupa, P a rtid u lu i M u n c ii din du-se. de asemenea, pe ntru independenţei naţionale, a de­ m on dial de folo sire a m iin ii in num ele Federaţiei S in d i­ b ie ctive lo r fo lo s irii m îin ii de
G uatem ala, P a rtid u lu i P rog re­
nătatea in te rn a ţio n a lă a în v ă ­ m ăm să lu a ţi parte activă la sist P op ular din G uyana. în tă rire a u n ită ţii p a rtid e lo r m ocraţiei şi socialism ului. de lu cru ar putea fi a p lica t în cale M ondiale, Stana D răgoi lu cru şi pro du cţiei.
ţă tu rii m a rxist-le n im ste V ic ­ P a rtid u lu i U n it al C o m u n işti­ com uniste si m un citore şti, a O ţă rile interesate Acesta, a
marea şi no bila lu ptă a cla ­ C onsfătuirea a h o tă rît ca
tu tu ro r fo rţe lo r a n tiim p e ria ­
to ria re vo lu ţie i socialiste in ­ sei m uncitoare, pe ntru pace, lo r din H a iti. P a rtid u lu i Co­ liste. de le gaţiile p a rtid e lo r co­ m ateriale le c o n s fă tu irii să fie spus* vorbitoarea, im pune un
tr-u n ş ir de ţă ri, constituirea dem ocraţie, independenţă na­ m u n ist din H onduras. P a rti­ m uniste din A u stra lia . Ita lia . trim ise şi p a rtid e lo r com unis­ larg schim b de vederi în tre argentina ; Armata a preluat
India.
d u lu i C om unist din
sistem u lu i m ondial socialist, San M a rin o şi Reuniop şi-au te şi m u n citore şti care nu au o rg a n iza ţiile sindicale .din d i­
ţio n a lă şi socialism ! P a rtid u lu i C om unist din Io r­
c u c e ririle m işcă rii m u n cito ­ dania. P a rtid u lu i C om unist e x p rim a t aco rdu l deplin nu ­ p a rtic ip a t la lu c ră rile ei fe rite zone sau continente cu controlul asupra
Să rid ic ă m to t m ai sus stea­
P a rtic ip a n ţii la consfătuire
reşti din ţă rile cap italiste, a- gul le n in is m u lu i in lu pta pen­ din Ira k , P a rtid u lu i P op ular m ai cu acea pa rte a docum en­ sînt fe rm convinşi că re zu lta ­ ca ra cte ristici apropiate. O a ­
paciţia pe ai'ena a c tiv ită ţii is­ tru reînnoirea revo lu ţio n a ră a din Ira n . P a rtid u lu i C om unist tu lu i în care sînt expuse p rin ­ tele ei corespund intereselor semenea reuniune s-ar putea provinciei Cordoba
torice independente a popoa­ din Irla n d a de nord. P a rtid u ­ c ip iile lu p te i com une îm p o tri­ fiecă rui p a rtid com unist şi În ­ organiza în Europa, cu p a rti­
lu m ii !
re lo r d in fostele colonii şi se­ lu i Liga M uncitorească Irla n ­ va im p e ria lis m u lu i ; delegatul tregii m işcări com uniste in te r­ ciparea tu tu ro r ţâ rilo r c o n ti­ BUEN OS A1RES 17 (A ge r­ ban im p o rta n t al ţă rii — de­
m ico lon ii, a v în tu l fără prece- Trăiască le n in ism u l ! deză, P a rtid u lu i C om unist din P a rtid u lu i C om unist D o m ini- naţionale. n e ntului. pres). L u n i seara, arm a ta a taşam ente de studenţi şi m u n ­
p re lu a t co n tro lu l asupra p ro ­ c ito ri au început sâ rid ice ba­
vin cie i Cordoba din A rg e n ti­ ricade pe p rin cip a le le a rtere
na, in a ju n u l declanşării g re ­ de circu la ţie . In tre aceste de­
vei generale organizate la che­ taşamente şi fo rţele de p o li­
La reşedinţa reprezentan­
Forţele biafreze deţin
în
m ativ 2 000 de persoane ce­ a flaţi tem porar in Rhodesia. paniei pentru retrocedarea tu lu i permanent al Franţei prezent controlul asupra te­ marea tu tu ro r o rg a n iz a ţiilo r ţie. în tă rite cu u n ită ţi m ilita ­
CURIER ea ce a făcut ca atmosfera german, .Tunger Klingelstein. nia. o nouă reuniune a ambasa­ renurilor petrolifere Owazza. s p rijin u l ce re rilo r pe ntru e li­ perseze. au avut loc c io c n iri,
vest-
Astfel, un tehnician
insulei Okinawa către Japo­
p ro v in c ie i în
sindicale ale
re, care au încercat să le d is ­
la O.N.U. a avut loc m arţi
la Hyderabad să fie calmă.
situate la 25 km sud de ora­
P articipanţii la manifesta­
berarea celor condam naţi de
In alte puncte ale
statului
expulzat pe m otiv că s-a că­
Preşedintele A rg e n tin e i. Juan
indian A n dlira Pradesh. s-au in vîrstă de 27 de ani, a fost ţie au cerut lichidarea baze­ d orilor celor patru pu­ şul Aba, anunţă un com uni­ trib u n a le le m ilita re şi a satis­ situ a ţia agravîndu-se brusc.
produs însă incidente, dintre sătorit cu o tinără rhodesia- lor americane dc pe terito­ tori — U.R.S.S.. S.U.A.. A n­ cai m ilita r dat p u b licită ţii face rii un or reve nd icări cu Carlos O ngania. a ordonat ge­
In capitala chiliana se care agenţiile de presă ci­ nă de culoare Margaret Ro- riu l insulei. Ei şi-au e xp ri­ gliei şi Franţei — consacra­ la O w erri. In ultim ele zile, caracter social După cum n e ra lu lu i Jorge R âul Calcag-
desfăşoară lucrările plenarei tează atacarea unui Iren binson. în virslă de 19 ani. mat. totodată, protestul iu tă exam inării posibilităţilor forţele biafreze au cucerit, tra n sm it a g e n ţiile de presă, în no, com andantul unei brigăzi
reprezentanţilor a 28 dc u ­ expres şi a unei staţii de • • • legătură cu intervenţia sol­ de soluţionare a crizei din totodată, noi poziţii pe ma­ capitala p ro vin cie i — oraşul de paraşutişti. sâ preia con­
niuni sindicale, reunite in cale ferată. P articipanţii Ia adunarea daţilor americani în cursul O rientul Apropiat. Reuniu­ lul occidental al flu v iu lu i Cordoba, al tre ile a centru ur- tro lu l asupra p ro vin cie i.
Centrala unică a oamenilor • • • anuală a Federaţiei camere­ m itingului ce a avut loc la nea, a 13-a din scria de Niger.
muncii din Chile. Participan­ Noi tu lb u ră ri studenţeşti lor de comerţ şi industrie 5 iunie, ziua grevei generale consultări in iţiate in acest Comunicatul informează,
ra i­ Discursul preşedintelui
ţii au dezbătut raportul pre­ s-au produs lun i la U niver­ din Venezuela s-au pronun­ a m uncitorilor din Okinawa. scop la 3 aprilie, a durat -15 pe de altă parte, că aviaţia
şedintelui CUM, Luis Figuc- sitatea din oraşul Valencia. ţat pentru stabilirea de rela­ care deservesc bazele m ili­ de minute. N il s-a dat pu­ federală şi-a continuat
roa, deputat în Congresul Arm ata a intervenit impo- ţii comerciale cu ţările so­ tare ale S.U.A. b lic ită ţii nici un comunicai durile asupra unor localităţi
localităţii Columbiei in lata
naţional, cu privire la situa­ Iriva unei dem onstraţii a cialiste. In tr-u n raport pre­ • • • asupra conţinutului discuţi­ biafreze. Un astfel de raid,
ţia internă şi acţiunile v ii­ studenţilor, făcind uz de ga­ zentat spre dezbatere celor In cadrul pregătirilor e- ilor. S-a anunţat doar că v i­ efectuat asupra
toare ale oamenilor m uncii ze lacrimogene, aruncate din 800 de delegaţi se sublinia­ fcctuate în vederea lansării itoarea in tîln ire va avea loc IMbierri, situată la 10 km
nord-est dc O w erri. s-a sol­
pentru îm bunătăţirea condi­ elicoptere. Postul de radio ză, de asemenea, câ Vene­ navei cosmice „ Apollo-11". marţea viitoare la reprezen­ dat cu uciderea a 10 persoa­ Consiliului de Securitate
ţiilo r de trai şi de munca. venezuelean a anunţat că zuela trebuie să ia în pro­ astronautul Neil Arm strong tanta U.R.S.S. la O.N.U.
Numeroşi participanţi s-au autorităţile au arestat 75 dc p riile sale m îini exploatarea a realizat luni cu succes o mmm ne şi rănirea altor 20.
pronunţai pentru naţionali­ studenţi. bogăţiilor petroliere ale tării. aselenizare fictivă. La Vieua s-a deschis con­ • • • NEW Y O R K 17 (Agerpres). este astăzi una d in c o n d iţii­
zarea in stalaţiilor din in ­ In cadrul lucrărilor a fost I ii tim pul antrenam entu­ gresul U niunii Internaţiona­ A uto rită ţile indoneziene au — P reşedintele C olum biei, le p rim o rd ia le necesare pen­
dustria cuprului aparţinind Şeful statului m ajor al ar­ prezentată o rezoluţie care lui. Arm strong a ridicat a­ le a oraşelor şi puterii iocalc anunţat zădărnicirea unui Carlos Lleras Restrepo, a la n ­ tru ca N a ţiu n ile U nite, şi în
com paniilor americane, pen­ matei Arabiei Saudite. gene­ cere revizuirea tratatului co­ paratul la înălţim ea de 100 (I.U.L.A.). La dezbateri p a rti­ complot organizat de adepţii sat lu n i, in tr-u n discurs ros­ mod deosebit, acest C onsiliu
tru înfăptuirea reform ei a- ralul Abdallah M oiitlak. şi-n mercial cu Statele Unite. m etri, iar după parcurgerea cipă 1 300 de delegaţi din 60 m işcării „Papiiaşii lib e ri" ca­ tit în faţa C o n siliu lu i de Secu­ să-şi atin gă ţe lu rile sta b ilite
grarc şi trecerea pământuri­ încheiat vizita oficială in mmm unei distanţe de 300 m etri de ţări. Din România p a rti­ re viza uciderea unor oficia­ rita te a l O.N.U., în tru n it în se­ în C a rtă ".
lor in prouriclalea celor ca- Iordania. In cursul vizitei, A fost inaugurată lin ia ae­ a aterizat la punctul de de­ cipă o delegaţie condusă de lită ţi locale. T oţi cei im p li­ siune specială, un apel la u ­ Reuniunea C o n s iliu lu i de
re-t lucrează. generalul sandii a conferii riană directă Tunis — Bel­ colare. El a declarat că eslc Constantin Voincscu, director caţi in complot au fost ares­ niversalizarea O rgan iza ţiei N a­ S ecuritate a fost convocată la
* * * > cu o ficia lită ţile m ilitare inr- grad. Cu prima cursă a a vi­ convins de reuşita deplină a la C om itetul dc Stat pentru taţi. ţiu n ilo r U nite. intensificarea cererea rep reze ntan tu lui Co­
c o n tro lu lu i asupra dezarm ării
Im portante efective armate danienc şi a vizitat forţele onului care a străbătut a­ aselenizării. Economia şi A dm inistraţia lu m bie i, care este m em bră ne-
au patrulat luni pe străzile m ilitare iordaniene aflate la ceastă iu tă a sosit la Bel­ Comandantul cabinei spa­ şi în tă rire a ro lu lu i statelor perm anentâ a C o n siliu lu i. P re­
oraşului Hyderabad. parali­ lin ia dc încetare a focului grad un grup de oficialităţi, ţiale „A p o llo -ll" a pilotat în Locală. Congresul a fost sa­ m ici şî m ijlo c ii în asigurarea şedintele Restrepo, a fla t în tr-o
zat de greva generată orga­ cu Israelul. oameni de afaceri şi turişti două rin d u ri un vchicul-m a- lutat de preşedintele A u stri­ respectării p rin c ip iilo r C artei v iz ită o ficia lă Sn S.U.A., a a ­
O.N.U.
nizată dc partizanii form ării • • • . clietă care. p o trivit părerii ei, Franz Jonas. de cancela­ CURIER El a declarat câ „a deschi­ vut, de asemenea, o în tre ve ­
unui nou stat autonom Tc- A u to rită ţile rhodesienc ex­ In oraşul Nalta a avut loc sale. „simulează perfect con­ rul .1. Klatis şi de prim arul de fără rezerve p o rţile orga­ dere cu secretarul general a l
lengana. In ultim ele trei zi­ tin d aplicarea legilor rasiste un m iting organizat dc Con­ d iţiile din m odulul lunar vn Vienei, B. M arck. n izaţie i tu tu ro r ţă rilo r lu m ii O.N.U., U Thant.
le. poliţia a arestat aproxi­ şi asupra cetăţenilor străini, siliul de coordonare a cam­ momentul aselenizării".
T IP A R U L.! întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva 44 065