Page 60 - Drumul_socialismului_1969_06

• V ,
PROLETARI D IN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A » Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
Nr. 4497
ziarului

Joi D / ’ l ' . l . Ur Or Petrti Groza, nr J5

telefoane : tedacfor şei - 1588 ; re­
19 iunie dactor şei adjunct, secretar de redac­
ţie şi sec|io viata de partid - 2138 ;
secţiile culluio-sporl şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şi eiteine - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu între orele 16-24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585.

Unanimitate în aprobarea înapoierea în Capitală a delegaţiei
COOPE­ Partidului Comunist Român, condusă

politicii partidului, hotărîre de tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
RAŢIA IN care a participat ia Consfătuirea

fermă în înfăptuirea progra­ internaţională a partidelor

PROCE­ comuniste şi muncitoreşti

mului dezvoltării socialiste

Bâneasa scandează m in u te în
M ie rc u ri d im in e a ţa s-a îna­
SUL DE poiat in C apitală delegaţia dulescu, Lconte R ăutu, Vasile şi] „ P C R — Ceauşescu".
V îlcu,
Ştefan Voitec,
lo s if
O va ţiile şi uratele de pc ae­
Valea J iu lu i trăieşte in a- canice in g a le rii, a ab a ta je lo r va creşte în 1070 la 1 900 000 P a rtid u lu i C om unist Român, Banc, Petre B la jo v ic i, D u m i­ ro p o rt sint. relua te de m ii şi
tru C oliu, E m il Drăgănescu,
ceslc zile m om ente de mare fro n ta le în care tehnica nouă lone, pe baza unei p ro d u c ti­ condusă de tovarăşul Nicolae M ih a i Gcre, D u m itru Popa, m ii de oam eni ai m u n cii care
tensiune, de intensă em ulaţie îşi va găsi o m ai largă a p li­ v ită ţi de 2 100 tone/posl. Pen­ Ceauşescu, secretar general al D u m itru Popescu, Vasile P nli- au ieşit de-a lu n g u l b u le v a r­
C C. al P C R , care a p a rtic i­
URBANIZARE A creatoare, de fe b rilă a c tiv ita ­ care. P rog ram u l pus de p a rtid tru atingerea acestor in d ic i pat Ia C onsfătuirea in te rn a ­ lin e ţ, de vicepreşedinţi ai Con­ cul de T riu m f, în Piaţa V ic to ­
delor. in Piaţa S cînteii, la A r­
in faţa noastră este un p ro ­
In abatajele m in e lo r L u ­
în a lţi co le ctivu l m inei se preo­
te
peni şi P etrila, Pnroşeni şi gram m ob ilizator, cu înalte cupă in mod susţin ut de e x­ ţion ală a p a rtid e lo r com unis­ s iliu lu i dc S tal şi ai C o n siliu ­ rie i pentru a in tîm p in a şi sa­
lu i de M in iş tri.
m em bri ai
Lonea, în ad încul m u n ţilo r, valenţe ca lita tive , care ne tinderea su sţin e rii a b atajelo r te şi m u n citore şti de la M os­ C C a l P C R ., ai C o n s iliu lu i luta pe con du cătorii de p a rtid
m in e rii îşi m anifestă plenar îndeam nă, ne p re tind e să ti- cu stîlp i h id ra u lic i şi a tă ie ­ cova dc S tat şi ai g u ve rn u lu i, con­ şi de stat
D in delegaţie au făcu t p a r­
dicăm la un n ive l sup erior
entuziasm ul şi dirzen ia pen­
rii mecanice, de introducerea
AŞEZĂRILOR tru a înscrie cu n u ri de căr­ întreaga noastră a c tiv ita te dc pe scară largă a tra n sp o rtu lu i te tova ră şii P aul Niculescu- tra le şi o rg a n iz a ţiilo r obşteşti. de po pu laţia C a pita lei delega­
P rim ire a entuziastă, făcută
d u cători ai in s titu ţiilo r cen­
M iz il, m em bru al C o m ite tu lu i
organizare a pro du cţiei şi a
cărbunelui cu benei de cauciuc,
bune adeziunea lo r deplină la
p o litica p a rtid u lu i, hotărîrea m un cii precum şi de im p rim a re a la E xecutiv, a l P re z id iu lu i P er­ A u fost de faţă I S Ilin , m i­ ţiei P a rtid u lu i C om unist Ro­
N icolae
mân,
tova ră şului
de a in tîm p in a Congresul al — R ealizările o b ţin u te p rin fiecare fo rm a ţie de lu cru a m anent, secretai” al C C. al n istru consilier, însă rcina t cu Ceauşescu, s-a tra n sfo rm a t în ­
X -lea cu re a liză ri care să în ­ s p iritu lu i re sp o n sa b ilită ţii pen­ P.C.R., G heorghe Stoica, m em ­ afaceri a d -in te rim al U n iu n ii tr-o nouă şi im presionantă
bru a l C o m ite tu lu i E xecutiv
RURALE treacă to t ceea ce au în fă p ­ tru în d e p lin ire a cu cinste a al C C . al P C R . M jh a i Da- m em bri ai ambasadei. m anifestare a ataşam entului
S ovietice la
Bucureşti,
şi
tu it pinâ acum.
A m văzut
sa rcin ilo r de plan.
în tre g u lu i nostru popor faţă
m in e rii com unişti clin m ai Adunări ale — In m ăsu rile preconizate lea, secretai a l C C a l P C R , Pe aeroport se afla un mare de P a rtid u l C o m un ist Român.
m u lte o rg a n iza ţii de bază cte p a rtid — ară ta in g in e ru l Ştefan Voicu, m em bru a l C C n u m ăr de lo cu ito ri ai C a p ita ­ Această m anifestare a sim bo­
cum — proaspăt ie şiţi din şut Stan Iureş d in sectorul X I al P C R , V asile V lad, m em ­ lei La coborîrea din avion, lizat de p lin a aprobare de că­
— discutau cu aprindere, cu al m inei, se reflectă concret bru supleant a l C.C. al P.C R, tovarăşul N icolae Ceauşescu tre oam enii m u n c ii dală a c ti­
îna ltă responsabilitate în a­ organizaţiilor şi sa rcin ile noastre prezente Cu acelaşi avion s-a înapo­ şi c e ila lţi m em b ri ai delega­
S IOAN HAJEGAN ia t tovarăşa Elena Ceauşescu, v ită ţii delegaţiei P.C.R,, con­
d u n ă rile de p a rtid despre do­ şi de v iito r Acestor sarcini ţie i au fost s a lu ta ţi cu a p la u ­ trib u ţie i sale a ctive la e fo rtu ­
preşedintele U.J.C.C. cum entele do excepţională în ­ trebu ie să le corespundă o care, îm preună cu tovarăşul ze pu ternice şi urale în d e lu n ­ rile pentru în tă rire a u n ită ţii
sem nătate elaborate în vede­ de partid m uncă m ai rodnică, m ai ca­ N icolae Ceauşescu, a făcu t o gate. şi coeziunii p a rtid e lo r com u­
rea celui de-al X -lea C on­ lita tiv ă din partea în tre g u lu i v iz ită în R S S Estonă şi R S S E xp rim în d u -şi adeziunea de­ niste şi m un citore şti, pe ntru
Letonă.
P roiectul de D irective ale C ongresului al X-lea gres al p a rtid u lu i colectiv Desigur o m are răs­ p lin ă la p o litic a in te rnă şi intensificarea lu p te i a n tiirn -
al P a rtid u lu i C om unist Kom un cuprinde sarcini im ­ — A m lu a t cunoştinţă cu pundere ne re vine nouă, celor La sosire, pe a e rop ortul Bă­ externă a p a rtid u lu i nostru, pe ria liste a popoarelor din
portante si în ceea ce priveşte sporirea v în z â rilo r de un sentim ent de m are satis­ din Valea Jiului care lu crăm în do m en iul in ­ noasa, delegaţia a fost în tîm - cei peste zece m ii de bucu- întreaga lum e, pentru pace şi
m ă rfu ri p rin com erţul socialist, in clu siv a com e rţu­ facţie despre Tezele C C al v e s tiţiilo r, deoarece soarta pro­ pinatâ de tova ră şii Ion G heor­ reşteni a fla ţi pc ae rop ortul socialism
lu i din m ed iu l ru ra l. Se estimează ca v în z â rilc de m ă r­ P.C.R. şi despic pro ie ctu l D i­ d u cţiei v iito a re este legată dc ghe Maurei*, G heorghe Apos-
fu ri în v iito ru l cin cina l să crească cu 30—35 la sută, re ctive lo r p riv in d dezvoltarea realizarea p la n u lu i de deschi­ ^ toi. E m il Bodnaraş, C h ivu
sporuri însem nate urm în d sa înregistreze unele pro ­ econom iei na ţionale în v iito r în fă p tu ire a p o litic ii p a rtid u lu i deri şi p re g ă tiri m iniere. A ­ ^Stoica, V irg il T ro fin , Ilie Ver- Plecarea din Moscova
duse de bază cum s in i ; alim entele, îm brăcăm intea. în ­ — a spus în c u vîn tu l <>âu sin t m ari în toate do m eniile cordul nostru d e plin cu pre­ deţ, M a x im B erghianu, Flo-
călţăm intea şi altele. V or fi puse la dispoziţia popu­ p rim m a istru l m in e r G heor- — spunea in c u vîn tu l său, la vederile înscrise în p ro ie ctu l ria n Dânălache, C onstantin
la ţie i c a n tită ţi sporite de b u n u ri de folosinţă în d e lu n ­ ghe Cenaru la adunarea co­ adunarea generală din secto­ de D ire c tiv e va fi în tă rit Drăgan, Janos Fazekas, M a ­ La plecarea d in Moscova, lu i P o litic a l C C al P.C U .S ,
gată. de ca lita te superioară şi în sortim e nte d iv e rs ifi­ m u n iş tilo r din sectorul de in ­ ru l I, zona I. in g in e ru l loan p rin în d e p lin ire a angajam en­ nea Mânescu, Gheorghe Ră- delegaţia P a rtid u lu i C om unist K. F. K atuşev, secretar a l C C.
cate ca : televizoare, aparate de radio, frigide re , m a­ v e s tiţii al m in ei P e trila Le Stoicescu Aceste re a liză ri le te lo r pe care ‘ ni le-am lu at I ----------------- 1 Român, condusă de tovarăşul al P.CU.S.. K. V Rusakov,
şini de spălat rufe. m ob ilă şi altele. Sporirea vin ză ri- aprob d in toată in im a, nu nu­ in tilm m , le vedem, le sim ţim de a depăşi p la n u l fiz ic cu N icolae Ceauşescu, care a m em bru a l C om isiei C e ntrale
lo r de m ă rfu ri p rin com e rţu l socialist va co n trib u i m ai pentru că ele e xp rim ă la tot pasul ! Acest lu cru se 320 m l, de deschideri şi de p a rtic ip a t la lu c ră rile C onsfă­ de Revizie a P.C.U.S., G. I.
direct la creşterea v e n itu rilo r reale ale po pu laţie i, ast- interesele şi ţe lu rile cele m ai datoreşte s p o ririi continue a a realiza econom ii la p re ţu l Concursul tu irii in te rn a ţio n a le a p a rtid e ­ Stepakov, m em bru a l C.C. a l
lel ca în 1975 acestea să înregistreze un spor de 16-20 la scumpe ale popo rulu i nostru, produ cţiei b u n u rilo r m a te ria ­ de cost in valoare de 650 000 lo r com uniste şi m un citore şti, P C U S., şef de secţie la C.C.
sulă faţă de 1970. ci şi pentru fa p tu l că in ele le. creşterii p ro d u c tiv ită ţii lei pină la Congres. inovatorilor a fost condusă la ae ro p o rtu l al P .C U .S , de alte persoane
O c o n trib u ţie însem nată la edificarea p ro g ra m u lu i se întrezăreşte v iito ru l nostru m un cii, red uce rii c h e ltu ie lilo r D înd expresie se n tim e n te ­ Vnufcovo de tova ră şii L. I. oficiale .
cuprins în p ro ie ctu l de D ire ctive revine o rg a n iz a ţiilo r lum inos, via ţa noastră P a rti­ de producţie, o b ţin e rii unei lo r în tre g u lu i colectiv al m i­ B rejne v, secretar general al A u fost prezenţi Teodor
cooperaţiei de consum. Ele s in i chem ate să-şi aducă d u l ne-a călăuzit cu siguranţă el'icienţe econom ice d in ce în nei Lupeni. m in e ru l şef de C C al P C U S , N V. Podgor- M arinescu, am basadorul Re­
■ a p o rtu l la procesul de urbanizare a aşezărilor rura le, ■şi fe rm ita te pe acest drum . ce m ai rid icate . Iată de ce co­ brigadă A n d re i Suciu, mais- Din in iţia tiv a C onsiliului n ii, m em bru n-l B iro u lu i Po­ p u b lic ii Socialiste R om ânia în
p rin extinderea reţelei com erciale m oderne şi în fiin ­ P a rtid u lu i, p o litic ii sale în ţe ­ le c tiv u l zonei noastre este ho­ Iru l m in e r C onstantin Chere- judeţean ?1 sindicatelor sc litic al C.C. al P.C U.S., p re ­ U.R.S S , şi m em bri ai am ba­
ţarea de u n ită ţi prestatoare de servicii, care să reducă lepte, m a rxist-le n in istc. îi da­ tă rî! sa în tîm p in e Congresul huţ şi-au e x p rim a t hotărîrea organizează un concurs al şedintele P re z id iu lu i S ovietu­ sadei
tre p ta t d ife re n ţa d in tre sat şi oraş. Crearea unor m a­ torăm bucuria de a m unci in ­ p a rtid u lu i cu sa rcin ile de pro ­ de a depune, toate e fo rtu rile inovatorilor in cinstea ce­ lu i Suprem al U .R .S S , K T.
gazine m oderne de servire, cu o gamă largă de unî- tr-o m ină m odernizată, de a ducţie şi angajam entele luate pentru a în d e p lin i angaja­ lui dc-al X-Ica Congres al M azurov, m em bru al B iro u ­ (Agerprcs)
lă ţi prestatoare de se rvicii, este de acum o necesita­ tră i în tr-o lo calita te în flo ri­ în întrecerea socialistă înde­ m entele luate în întrecerea p artidu lui şi a îm p lin irii u­
te obiectivă im pusă de creşterea continuă a n iv e lu lu i toare, de a ne putea trim ite p lin ite în mod exem plar. socialistă de către m in e rii din nui sfert dc veac de la c-
de tra i al p o p u la ţie i d in m ed iu l ru ra l. Acest adevăr a co p iii la în vă ţă tu ră , de a ne S p iritu l de aprobare d e p li­ Lupeni, de a extrage pînă la libcrarea patriei. S int che­
fost, de a ltfe l, c o n firm a t de practică in u ltim ii an i. D a­ bucura de bine fa cerile co n fo r­ nă şi unanim ă, de înaltă a­ s fîrş itu l a n u lu i 35 000 tone de mate să participe toa­
că luăm spre e xe m p lifica re perioada 1966— 1968 se tu lu i orăşenesc P a rtid u l ne preciere a p o litic ii ş tiin ţific e , cărbune cocsificab il din care te cercurile inovatorilor, i C d ,l o c v m l k
constată sp o ru ri însem nate de m ă rfu ri desfăcute către călăuzeşte şi de acum înainte, pro fu nd realiste şi creatoare 28 000 tone pînă la Congres. cabinetele tehnice din
populaţie. P rin cele 520 dc m agazine de desfacere şi cu aceeaşi siguranţă şi fe r­ a p a rtid u lu i, de răspundere fa ­ ..Id e ile , g în d u rile , se n ti­ întreprinderi şî sectoa­
de a lim e n ta ţie publică din ju d e ţ vo lu m u l v în z ă rilo r a m itate. să urcăm pe noi tre p ­ ţă de sa rcin ile ce sc pun fie ­ m entele pe care co m u n iştii, rele cercetării ştiin ţifice din
spo rit in a n u l 1968 cu 26 ia sută faţă de 1965, din care te ale c iv iliz a ţie i şt bunăstă­ cărui colectiv pe ntru a da oam enii m u n cii din Valea J iu ­ ju iicţ. Concursul se organi­
ta m ă rfu ri a lim e n ta re cu 30 la sută, la m ă rfu ri n e a li­ rii. via ţă acestei p o litic i, izvo rite lu i le e xp rim ă în cad rul dez­ zează pe o perioadă dc un Vulcan redivivus!
m entare cu 23 la sută şi cu 28 la sută in a lim e n ta ţia — încrederea noastră de ne­ din interesele po po rulu i, le-am b a te rilo r asupra docum entelor an. cu o prim ă etapă la 23
publică. N um ai în a n u l 1968 p rin u n ită ţile cooperaţiei c lin tit în p o litica p a rtid u lu i, d e scrifra t în c u v în tu l p a rti­ pentru C ongresul al X -le a al August 1969, avind ca obiec­
dc consum d in ju d e ţ s au v în d u t 1 000 de televizoare, aprobarea deplină pe care o c ip a n ţilo r la dezbaterea docu­ p a rtid u lu i, co n stitu ie o m a n i­ tiv principal sporirea nu­
2 500 aparate radio, 600 frig id e re , 600 m aşini de spălat, dă co le ctivu l m inei P e trila . m entelor Congresului- la m i­ festare plenară a v o in ţe i a­ m ărului şi eficienţei inova­
700 m aşini de cusut şi m obilă în valoare de peste 16 . ca şi to ţi oam enii m u n cii din na Lupeni, m ina cu cea m ai cestui pu te rn ic detaşam ent al ţiilo r şi raţionalizărilor, a­
m ilioane lei. C oncom itent cu desfacerile a crescut su­ Valea J iu lu i — arăta in cu­ m are pondere in producţia oa m en ilo r m u n cii d in ju d e ţu l tragerea masei largi a sa­ Reportaj realizat cu concursul to­
prafaţa com ercială u tilă p rin co n stru cţii noi cu circa v în tu l său in g in e ru l G heorghe de cărbune cocsificab il a ţă ­ nostru de a păşi înainte, sub la ria ţilo r la mişcarea de varăşilor PETRU BARBU, prim-se-
3 000 mp, fiin d date în folosinţă m agazine universale G iuclea, d ire c to ru l E xploa tă­ r ii L in ia ascendentă a dezvol­ steagul larg desfăşurat al perfecţionare a producţiei
cu b u fe t în Ilia , Săcârîm b, L iva d ia , Nucşoara, Alm aş- r ii m in ie re P e trila — se ba­ tă rii acestei pu ternice u n ită ţi p a rtid u lu i, pe d ire cţio n a la ca­ şi a m uncii. cretar al Comitetului orăşenesc Vul­
Săliştc. Romoşel, B obîlna. Ohaba de sub P iatră, To- zează pe tem elia realistă a este evidentă. P rod ucţia a ctu­ re duce spre cu lm i to t m ai Luna iulie va fi declara­
teşti, C îrneşti şi altele. în fă p tu irilo r de pînă acum . ală a e x p lo a tă rii este de îna lte ale so cia lism u lu i, spre tă „Luna inova torilor". can al P.C.R., primarul oraşului, LU­
A m cita t aceste exem ple d in ju d e ţu l nostru pentru P revederile C ongresului al 1 700 000 tone, cu o p ro d u cti­ progres, bunăstare şi lu m ină . DOVIC FEIEŞ, directorul minei
că ele constituie baza de plecare p e ntru realizarea sar­ IX -lea , ale C o n fe rin ţe i N a ţio ­ vita te de 1,620 tone/post şi M. CRISTESCU
c in ilo r ce ne re vin în v iito rii ani. nale ale p a rtid u lu i, care cu Vulcan, EUGEN TRAISTA, di­
D in s tu d iu l ate nt a l Tezelor C o m ite tu lu i C entral şi num ai c iţiv a a n i în urm ă for- rectorul Termocentralei Paroşeni,
al p ro ie ctu lu i de D ire ctive ale celui de al X -lea C on­ r>*ui ca şi acum, ob iectul GHEORGHE ANTOCE, directorul
gres al p a rtid u lu i am desprins necesitatea in te n sifică ­ dezbaterii în tre g u lu i p a rtid ,
rii stu d iu lu i cere rii de m ă rfu ri a p o pu laţie i şi, pe a- în tre g u lu i popor, au p rin s Liceului Vulcan, CAROL GOLGOŢ,
ceastâ bază, o' mai bună gospodărire a fo n d u lu i dc viaţă şi continuă să se în fă p ­ deputat în consiliul popular orăşe­
m arfă pe te rito riu , astfel ca in fiecare localitate să tuiască cu succes M a te ria li­
sc poală com ercializa toată gama so rtim e n te lo r de ce­ zarea acestor prevederi se nesc.
rere curentă, com pletată cu m ă rfu ri de cerere p e rio d i­ sim te pregnant şi la m ina
că Preconizăm , de asemenea, extinderea a p ro vizio n ă ­ noastră In acest an pro du cţia
r ii directe şi liv ră rile de m ă rfu ri p rin autorecepţie la m inei va depăşi un m ilio n de - Bun venii, cititorule, în tim de anul ultimei invazii o­
m ajoritate a u n ită ţilo r din judeţ, produsele a ju n g in d tone de cărbune Vulcan. tomane prin pasul Vulcanului,
astfel la consum atori \ pe calea cea mai scurtă. P revederile din pro ie ctu l de - In Vulcan redivivus... cînd localnicii au îngrămădit
P rin lu c ră ri de in v e s tiţii noi şi a m e na jări, suprafaţa D ire ctive deschid în tre g ii in ­ in trecătoare movile uriaşe de
com ercială u tilă va creşte cu 10 600 mp. concom itent d u s trii carb on ifere perspecti­ - Păţim in această dimi­ cărbuni, cărora le-au dat foc,
cu introducerea unor form e rapide şi economice de vele unei dezvoltă ri spectacu­ neaţă pe străiile unui oraş cu obligindu-i pe invadatori să
vînzare a m ă rfu rilo r p rin m agazine şi raioane cu a u ­ loase in anii ce urmează. E x­ adevărat renăscut. Poate sint dea bir cu fugiţii...
toservire, m agazine şi raioane cu expunerea deschisă tra cţia de cărbune va atinge, puţini cer care ştiu că pe aici - E uimitor cum, in orice
a m ă rfu rilo r la libera alegere a con sum a to rilo r Se va aşa cum sc prevede în p ro ­ au trecut, in drumul lor spre colţ de ţară românească, vi­
dezvolta reţeaua depozitelor de m ă rfu ri cu rid ica ta ie ctul dc D irective, în anul Sarmizegetuso, o parte din tejia şi isteţimea poporului au­
p rin construirea în Deva şi Haţeg a unor spaţii de de­ 1975 un n ive l de 36-38 m ilio a ­ faimoasele oşti ale lui Traian, reolează inlregul trecut isto­
pozitare cu o suprafaţă totală de 6 900 mp. dotate cu ne tone. In acest con text se urmate, peste 1 500 de ani, ric...
m o b ilie r m odern şi u tila je adecvate, în scopul m ecani­ va dezvolta accelerat e x tra c ­ de nu mai puţin glorioasele - Dar şi aici, la Vulcan, tre­
zării p rin c ip a le lo r o p e ra ţiu n i de m an ip ula re a m ă rfu ­ ţia de cărbune în Valea J iu ­ armate ale lui Mihai Vitea­ cutul este zbuciumat - o al­
rilo r. Ju d e ţu l nostru, o fe rin d co n d iţii deosebit de p rie l­ lu i ; la m ina P etrila pînă in zul. Şi poate şi moi puţini ternantă succesivă între eroism
nice tu rism u tu i. în u rm ă to rii ani se va pune un m are anul 1973 p ro du cţia m inei va ştiu că ţăranii din partea lo­ şi durere. Ne vom opri la un
accent pe dezvoltarea şi am enajarea u n ită ţilo r de aii- creşte la 1 200 000 tone de căr­ Pentru o da pe pieţele ju deţului produse proaspete şi de cului practicau din vremuri singur episod, impresionant
bune. Procesul de e xtra cţie Dobra au cultivat in acest an 36 hectare cu legume. bună calitate, cooperatorii din străvechi un minerit uzuol, şti­ prin tragismul său. Cărbune­
va fi m odernizat înco ntinu u In loto : aspect de la pr aşila pe una din tarlalele cui ind să folosească puterea ca­ le, bogăţia descoperită de se­
(Continuare in pog. a 2-a) p rin punerea în fu n cţiu n e a tivate cu legume. lorică a cărbunelui atit pentru cole de oamenii din partea
p u ţu lu i a u x ilia r cu schipu ri, Folo : V. ONOIU nevoi economice cît şi in sco­ locului, a intrat, după 1840,
p rin extinderea în că rcă rii m e­ puri... strategice, demne de is­ in atenţia societăţilor dornice
teţimea fui Ulisse. Ne amin-
de profit. S-au proliferat re­
pede galerii in Valea Arsului,
i---------j— a B g p B a g g K ........................... ........... ♦nkti Valeo Lupului, Crividia.
Populaţia Vulcanului creş­
In afară de a c tiv ită ţile lo r lu i. Iată, deci, că n ici a c ti­ te vertiginos - de la 623 lo­
dc bază, căm inele c u ltu ra le vitatea c u ltu ra l-a rlis tic ă nu to g ra fu lu i. D ar n im e n i nu -i cuitori in 1869 la 11 100 in
reprezintă, pentru via ţa s a tu ­ V ia ţ a spirituala a satului poate o fe ri cadru) de p e tre ­ dădea im p o rta n ţă . La ce bun ? 1930. Apar, peste noapte, co­
lu i, m ediul cel m ai fa v o ra ­ cere in tr-u n mod a tra c tiv , Un d ifu z o r nu m ai satisface loniile minerilor. Una dintre
b il de desfăşurare a u n o r n ici de departe c e rin ţe le să­ ele se numea „Eternitul". Se
educativ a tim p u lu i lib e r. te n ilo r. Aşa ceva era „n o u " năştea, deci, un oraş pentru
form e diverse dc petrecere
Ce să m ai vo rb im de a c tiv i­ eternitate. Un oraş in care mi­
a tim p u lu i lib e r. V a lo rific a ­ tă ţile de c lu b .. acum 20 dc ani... A cum în s ă .. nerii trăiau greu - sînt edifi­
rea in stru ctiv-e d u ca tivă a Sinteza cultură — agrement T o t cam aşa stau lu c ru rile catoare grevele din 1903, 1906,
tim p u lu i lib e r — noţiune com ­ C ooperatorul G heorghe O- la Romos unde, după cum 1914 etc. - dar un oraş pen­
plexă. eu cara cte r personal, coli.şan din B atiz ne spunea rem arca N icolae Cătănie»,
rea unor form e adecvate de la citeva căm ine c u ltu ra le de cuprinse în vizionarea pro ­ vizo r şî teren ul de volei că „prea m u lte d is tra c ţii, în .d o a r b iblioteca se străduieşte tru eternitate. Iar decizia din
dar care poate îm brăca fo r­
agrem ent, parte integrantă a cen tru de com ună, u rm in d ca gram elor dc tele viziu ne A lt­ afa ră de film , şi acela n u ­ să ne ofere c itc ceva. La că­ 1931 a ministrului, secretar de
me sociale (şi acesta e dezi­ Cum ? „L a căm in nu ni sc o-
procesului dc clcva rc s p iritu a ­ acţiunea să fie extinsă. ceva nu putem o fe ri din lipsa m ai cind .v in e 11, nu găsim m in (c adevărat, n ici sediul slat la departamentul indus­
de ratul !) — co n stitu ie o calo l'crâ nim ic. T ele vizo ru l stă
lă a satu lui O fe rirea acestor In rîn d u rile dc faţă cău­ s p a ţiu lu i in care să am ena­ la căm inu l c u ltu ra l N -am m ai nu pe rm ite prea m ult), a c ti­ triei şi comerţului, suna ca o
de clcva re s p iritu a lă . care p o s ib ilită ţi dc petrecere in - tăm să surp rin d e m m odul jă m un club. M ai există un închis de m ult. A n u l Asta ironie o sorţii : „Se aprobă
rid ică problem e c h ia r şi n u ­ s lru c liv -c d u c a tiv â a tim p u lu i la care dezideratul sintezei teren de volei, unde tin e rii n-am ju ca t volei pentru că văzut un spectacol dc fo a r­ v ită ţile sin t reduse, cele dc suspendarea pe timp dc dai
mai p rin punerea ci în con­ n-nvem m inge'1. Răspunsul te m u lt tim p , ia r despre ac­ bază ; despic ccic de agre­ ani...'1. Oraşul „pentru eterni­
lib e r revine căm inelor c u ltu ­ cu ltu ră -a g i em ent sc realizea­ îşi petrec o parte d in tim p u l tiv ită ţi de clu b n ici nu poate m ent n ici nu putem v o rb i". Şi
te xtu l v ie ţii rura le. Sinteza rale, cadru) unde ele trebuie ză la n iv e lu l unor lo c a lită ţi l-a dat tîn ă ru l lo sif Kaprane- tate" a sucombat in plină cri­
e u liu râ -a g re m cn t se im pune lo r liber. In general a c tiv ita ­ zoni. fi vorba. „Pc un teren. in în Băeia o fic iu l dc d iv e rtis ­ ză economică a capitalismu­
să-şi găsească loc, p rin ela­ ru ra le v izita te cu ocazia unui tea c ă m in u lu i c s tin jc n ilâ dc spatele că m in u lu i c u ltu ra l, m ent al c ă m in u lu i c u ltu ra l,
cu a tit m ai m u lt cu <ît p ro ­ Ce m ai oferă căm inul în lui. însuşi ziarul burghez „A-
borarea d ife rite lo r form e şi raid-anchetâ, in care am ales localul încă n e le rm ina t, dar vreo 15— 20 dc tin e ri bâteau, după cum nc spuneau săte­
filu l souial-econom îc al sa­ m oduri, d in tre care a c tiv ită ­ ca in te rlo c u to ri cetăţeni cu sperăm că în cu rînd sc voi afară de ceea cc am văzut ? vintul" publica un impresio­
tu lu i a su fe rit, in c o n d iţiile .Spectacolele sin t rare : nu ud-hoo. fără n ici o organizare, n ii. „se reduce la tele vizo rul nant articol intitulat, evocotor,
ţile dc clu b sc situează, pen­ profesii d ife rite . încheia lu c ră rile (le am ena­ m ingea Oare nu puteau p a r­
societăţii socialiste, un ne- avem tin e re t (?) în sat. A o- personal". A îci situ a ţia e scu- „Moartea Vulcanului".
tru m om ent, pe prim plan. La Turdaş am avu t p u tin ­ ja re şi do... re p a ra ţii". (Dc ticip a la alte a c tiv ită ţi, după
m a iin liln it proces (le restruc­ In acest sens, C o m ite tu l ju d e ­ re ţin u i : căm inul nu c te rm i­ x is la t o fo rm a ţie dc căluşari, - Şi ce s-o intimptat în a­
turare, proces generat de in ­ ţa dc a afla lu c ru ri opuse : (a re acum c in curs de des­ ce inserarea nu le m ai p e r­ N. STANCIU cel an de cataclism ?
ţean pentru c u ltu ră şi artă D irectoarea c ă m in u lu i c u ltu ­ nat. dar tre b u ie să fie supus
staurarea re la ţiilo r de p ro ­ in colaborare cu C om itetul deja re p a ra ţiilo r ! !). trăm are. F o rm a ţia dc tea tru m itea jo cu l cu m ingea ? Ba N. ANDRONACHE
ducţie socialiste, in urm a co­ ral, tovarăşa O lim p ia A lu p i.
judeţean al L’ .TC . au în tre ­ ne spunea că : .a c tiv ită ţile Deci să reluăm problem a. m ai prezintă din cînd în cind da, dar unde ? In sala m arc T. ISTRATE
o p e ra tiv iz ă rii a g ric u ltu rii De prins p rim ele a cţiu n i înspre cu caracter de agrem ent, re ­ La Turdaş petrecerea tim p u ­ citc o piesă". D eclaraţia a p a r­ a că m in u lu i răsuna c it îl ţ i­ (Continuore în pag, o 2-o)
aceea, se im pune acut găsi- organizarea acestor c lu b u ri zervate tu tu ro r sătenilor, sin t lu i lib e r sc rezum ă la te le ­ ţin e tot dire cto a re i că m in u ­ nea .g u ra " d ifu z o ru l einem a-
[Continuare in pag., a 2.o)