Page 61 - Drumul_socialismului_1969_06

Pog. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI — JOI 19 IUNIE 1969

Ridicarea rolului şi competenţei

conducerii politice a economiei COOPERAŢIA

Perioada care a trecut de creşte de la 81 la sută la 97 la nul ce trebuie acordat ca toţi
la aplicarea noului sistem de sulă. m u n c ito rii să-şi rer^jzeze n o r­
salarizare evidenţiază şi la In ­ A lă tu ri de argum entele în mele. Este a d e vâ ra tcâ în com ­
dustria 1 u pie iui din S im eria as- favoarea a va nta jelo r econo­ paraţie cu perioada de la în ­
pecic m u ltip le ale cointeresă­ mice ce decurg din aplicarea ceputul anu lui, cînd 98 de m entaţie publică şi de cazare dc pe p rincipalele tra ­
rii cole ctivulu i în organizarea noului sistem de salarizare am m u n cito ri nu şi-au în d e p lin it see turistice şi din sta ţiun ile balneoclim aterice.
mai raţională a producţiei şi constatat şi aspecte din care norm ele, n um ă ru l lo r a scă­ P o triv it p ro ie c tu lu i de D irective ale Congresului al
a m uncii, in utilizarea cu res­ rezultă că p os ib ilită ţile crea­ zut la 23, dar aceasta nu tre ­ X-lea al P .C R , în c in c in a lu l urm ător, v o lu m u l pre­
ponsabilitate sporită a fo n d u ­ te p entru ridicarea eficienţei buie să constituie un paravan s ta ţiilo r de servicii către populaţie va spori cu 40-45
rilo r m ateriale şi băneşti A- m u ncii nu au fost fru c tific a ­ de m o tiva re a lip s u rilo r, deoa­ la sută. cooperaţia de consum şi cooperativele agricole
ccMc aspecte pot fi con creti­ te din p lin Dacă în p rim a c- rece în noile c on diţii create, de producţie avînd sarcina d ezvoltării în m e diu l ru ra l
zate în depăşirea p reve de rilo r tapă au fost prezente unele organele tehnice aveau dato ­ a s e rvic iilo r solicitate de ţărănim e. In prezent coope­
p io n ulu i, reducerea c h e ltu ie li­ a cţiuni polilico-organizalorice ria să asigure asemenea m ă ­ raţia de consum d in ju d e ţu l nostru deserveşte p op u ­
lor intărirea disciplinei, sta­ bin^<_coordonale, pe parcurs suri in c it toţi m u n c ito rii să-şi laţia din m e diu l ru ra l p rin 210 secţii de prestări, cu-
bilitatea cadrelor. A m re ţinu i, ele ş i-d t^.p ic rd u t din inte nsi­ îndeplinească ireproşabil sar­ prinzînd 32 profile. Preocuparea o rg a n iz a ţiilo r noastre
de asemenea, unele a cţiu n i tate. fâcînmi-se chiar sim ţită cinile încredinţate. pe această linie este mai evident ilustrată in anul 1903
bune, in iţia te de organizaţi.i optica că în aplicarea noului La fabrica din Livezeni, din cînd v o lu m u l p re s ta ţiilo r de servicii către populaţia
de partid, de conducerea în- sistem de salarizare nu ar cauza s ta g nă rilor datorate de­ rurală a sporit cu 1G5 la sută faţă de a n u l 19G5 Aces-
fre p n n d e rii în legătură cu îm ­ mai fi n im ic de făcut D in pă­ fe c ţiu n ilo r tehnice şi a lipsei 1 c rezultate ne îndreptăţesc să a firm ă m că p reve de ri­
bunătăţirea n o rm ă rii m uncii, cate. această stare de a m o r­ de frig, s a p ie rd ut o p rod u c­ le din proiectul de D ire ctive p riv in d sporirea v o lu m u ­
întărirea disciplinei, ridicarea ţeală nu este suficien t com ­ ţie de peste 6 000 lei. La nivel lui p re s ta ţiilo r dc servicii către populaţia din m ediul
ca lific ă rii profesionale a lu c ră ­ bătută de organizaţia de de în tre p rin d e re tim p u l neu­ iu r a l a ju d e ţu lu i vo r fi înd ep linite şi substanţial de­
torilor. u rm ă rire a în fă p tu i­ partid. In planul de muncă, tiliza t într-o lună re pre ­ păşite In acest sens ne-am prevăzut dezvoltarea n u ­
rii angajam entelor asum ate în biroul organizaţiei de bază nu zintă peste 2 300 om-ore, ab­ m ă ru lu i de secţii de prestări în toate com unele şi în
întrecerea ce se desfăşoară în a prevăzut a ctiv ită ţi în legă- senţele n em o tiva le îm p le tin d
cinstea celui de al X -lea C on­ tu ilL c u această problem ă, iar şi ele asupra desfăşurării n o r­ p rincip ale le sale din ju d e ţ cu p rofilele de bază — c ro ito ­
rii, cizm ării, friz e rii, punîndu-se un m are accent pe
gres al p a rtid u lu i şi a a n iv e r­ in tu iţiile de v iito r nu sini su­ m ale a procesului de p rod u c­
sării a 25 de ani de la elibe­ ficie nt de^tifrîfct^conturale. In- ţie N ea jun su rile în o rganiza­ calitatea s e rvic iilo r prestate.
rarea patriei de sub jug u l fas­ teresindu-ne la organizaţia de rea şi conducerea a c tiv ită ţii Realizarea im p o rta n te lo r sarcini ce ne vor reveni
cist. p artid despic planul tem atic de producţie s-au reflectat şi din docum entele Congresului al X -lea al P C R . im ­
pune o preocupare sporită din partea tu tu ro r organiza­
în salariul m ediu realizat în ţiilo r cooperaţiei de consum din ju d e ţ pen tru creşterea
această perioadă. „Dacă în şi educarea cadrelor, întă rire a exigenţei faţă de m u n ­
sectorul de colectare şi desfa­ ca. asigurînd p rin aceasta îm bu nă tăţire a s e rv irii popu­
cere sala riu l m ediu p la n ific a t laţiei şi creşterea respectului fală de consum atori. Sînt
Supleţe si mobilitate a fost realizat şi depăşit — re. Datorită rezultatelor bune obţinute în m uncă el a fost evidenţiat in fiecare lună din im p erative pe care ni )e pune în faţă viaţa, procesul
Strungarul Micu Lucian
de la F.C. Orâştie, verifică un lot de şnecuri pentru reductoa-
ne spunea tovarăşul
Cornel
legic de m odernizare continuă a aşezărilor rurale.
Rusu. a d ju n c t cu problem ele
de p la n ifica re şi salarizare — acest an.
in sectorul in d u stria l acest
ind icato r im p o rta n t a fost re ­
in folosirea pirghiilor alizat n um a i în luna m a rtie".
Aceste cîteva aspecte arată
că există teren suficien t in
care s p iritu l o rganizatoric tr e ­ locuitorilor Vulcanului se îngri­
cadre
jesc 26 medici şi 71
buie să se m anifeste cu mai hktm redivivus med/i sanitare, iar pentru a­
m u ltă vigoare, că rezultatele
mărfuri a
provizionarea cu
cointeresam o bţinu te nu sint de natură leriile minei au (ost inundate. populaţiei funcţionează peste
“ Puţurile au înţepenit. Ga­
50 unităţi comerciale...
satisfacţie
să producă încă
deplină A m p lific a re a re z u lta ­
- înşiruire de bogăţie, de
să-şi cîştige
telor. depăşirea m o m en telo r Trei cincimi din populaţia ora­ suitorii e, puţurile şi galeriile condiţiile generoase conferite peste 24 000 de locuitori, s-a valori conferite de socialism...
şului a plecat
de stagnare im pun organiza­ parte. Vulcanul a devenit un dârimate. In oprilie 1951, du­ de prefacerile soc io I iste, o în­ transformat din temelii Carti­ vivus, ca şi in toată ţara, în­
pimea de toate zilele in altă
- Aici, în acest Vulcan redi­
ţiei de partid coordonarea u-
pă douăzeci de ani de uitare,
semnată resursă de
cărbune
erele moderne de locuinţe, o-
materiale n iia râ a tu tu ro r la tu rilo r m u n ­ oraş pustiu. Singurii care mai la Vulcan a sclipit în lumină energetic şi cocsificabi!. însumează peste 4 000 de a- mai mult cărbune şi energie
şiruirea poate fi sintetizată in
devărate opere arhitectonice,
rămîneau aicî erou
prima tonă de cărbune. Vul-
minerii
cii. atragerea în mod efectiv
Şi nu numai eo. La Paro-
în realizarea p rob lem elo r e-
pensionari, care, din puţinii
parlamente, tot otîtea ciţi lo­
electrică, mai multă bunăsta­
seni, o nouă mină, intrată de
conomiee a o rg a n iz a ţiilo r de bani ce-i primeau ca răsplată conui a reînviat ! Iar acest curînd in producţie, pulsează cuitori avea oraşul in 1931, du­ re, moi multă cultură. Impe­
miracol se datorează politicii
masă. intă rirea c o n tro lu lu i in ingrată a anilor de trudă sub consecvente de industrializare „la zi" alte zeci de mii de to­ pă închiderea minei. rativul este dominant. Apro-
toate verigile producţiei. pârnint, puteau să * si întreţină sociali stă, de valorificare a re- ne de cărbune. Lo Coroeşti o Oraşul de azi dispune de fundind şi desluşind noi sen­
„A p licare a noului sistem de al a c tiv ită ţilo r viito are aflăm A propierea e ve n im e n te lo r o locuinţă veche, părăsită. suiselor energetice, de instau­ (ost dată in exploatare prepo- un liceu cu peste 700 elevi, suri ole dezvoltării noastre
rare a prosperităţii şi bunăstă­
salarizare — ne spunea tova ­ că acesta nici nu există. „ A ­ de însem nătate istorică în v ia ­ - Dar a fost vorbo de nu­ rii pentru intreg poporul ro­ ratia cărbunelui, la care va de 5 şcoli generale, in care din Tezele C.C. ol P C R. pen­
răşul Ion Tonch, secretarul bia acum trei zile — ne spu ­ ţa poporului nostru — C on­ mai „doi ani"... mân Noua biogrofie a Vulca­ intra curind in folosinţă îşi desfăşoară activitatea 62 tru Congresul al X-lea al
organizaţiei de pai lid — a nea tovarăşul Tonch — am gresul al X-Ien al P C JR . a n i­ - Aşa scrie in decizie. In nului se derulează viguros ţî şi cea de-a treia linie cadre didactice. Trebuie să P.C.R., din proiectul de Direc­
schim bat în m u lte p riv in ţe p r im it indicaţia de ia C o m ite ­ versarea a 25 de ani de Ia e- realitate au fost douăzeci. De sigur, in ritmul accelerat ol tehnologică. Şi tot la Pa- menţionăm că s-au construit tive aflat in dezbatere, locui­
m odul de gîndire şi a portul tul orăşenesc de partid Sime- fapt, burghezia a uitat cu to­ dezvoltării întregii ţări. roşeni o fost construită în ultimii ani in raza oraşului torii Vulcanului caută noi căi
fiecărui m em bru al cole ctivu ­ r>ia de a întocm i asemenea hberarea patriei de sub ju g u l tul de Vulcanul părăsit. . termocentrala, cu o producţie 5 scoli noi, însumind peste 60 de creştere a producVei, de
lui la înd ep linirea sarcin ilor planuri. Mu in tră m în d e ta lii­ fascist, se face tot m ai m u lt - Vorbim, azi, de un Vul­ - Să-i urmărim, deci, evolu- anuală de energie electrică dc de săli de clasă. Vulcanul de reolizare a unui volum sporit
de producţie, a a ng ajam ente­ le acestei problem e, d ar rea­ sim ţită şi la I L. Sicneria can „redivivus". Cum s-a pro­ ţ.a, 2 107 123 000 l<W. Acesta este azi este un autentic oraş al de valori materiale şi spiritu­
lor asum ate în întrecere. D a­ m in tim că in d ica ţiile despre M ersul în d e p lin im a n g a ja ­ dus miracolul reînvierii acestei - Şi să începem cu mina, potenţialul economic ol Vulca­ scoliior, dar şi al învăţăturii ale în acest al 25-iea an de
că înainte vrem e interesul necesilaieo coordonării a c ţiu ­ aşezări ? pentru că, aşa cum am văzul, nului contemporan, potenţial pentru cei mari, cărora le stau 1 la eliberare. In această entu­
pentru bunul mers al prod u c­ n ilo r curenfc cu cele dc p e r­ m entelor arată că r itm u l )u-‘ - E bine spus miracol, deşi ea a condijionat, de-a lunaul aflat in plină exoonsiune. 5>e Ia dispoziţie aproape 40 000 ziastă si generoasă angajare
ţiei era. ca să zic aşa, fra g ­ spectivă p rin tr-u n plan adec­ n n r de în fă p tu ire a o b ie cti­ epopeea renaşterii Vulcanului vremii, existenţa oraşului. De află in construcţie două noi este materializată chezăşia
m entat — fiecare intcresîn- vat au fost dale de biroul Co­ velor stabilite în întrecere es­ a început normal, firesc, fără la 36 dc tone extrase in anul fabrici, de brichetat cocs şi dc volume ole bibliotecii, 4 cine­ dezvoltării si înălţării continue
du-se mai m u lt sau mai puţin m ite tu lu i judeţean de p artid te depăşit, că acest harnic co­ să frizeze fantasticul. Imediat redeschidem, astăzi producţia stil pi hidraulici, o seomă de matografe etc. De sănătatea a Vulcanului renăscut.
de părticica ce i revenea din incâ din anul trecut. Sem na­ lectiv’ este capabil şi d o rn ic după naţionalizare, la chema­ anuolâ a minei depăşeşte un obiective economice şi edificii
plan — acum sînt toi mai v i­ lăm în continuare prezenţa rea partidului, 40 de munci­ milion de tone, iar în 1975 va sociol-culturale D lA f.O C IN POST SCIU PTH M :
zibile preocupările colective pasivă a cole ctivulu i gazetei să fie prezent în c irc u itu l e- tori si tehnicieni s*au angajat otinge 1 750 000 tone. Aceas­ - Intr-adevăr Vulcan redi­
pentru soarta între g ii a c tiv i­ de perele care nu a fosl pe eonomic al ju d e ţu lu i cu re z u l­ să redeschidă mina. N-o lost ta in condiţiile unei pronun­ vivus.,. — Cu rine vum realiza colocviul dc
tăţi economico şi financiaro a fază cu a cţiu n ile întreprinse tate pe măsura cerinţelo r $i uşor să fie evacuate milioa­ - Am amintit ruinai o mică duminica ?
în tre p rin d e rii". de b irou l organizaţiei de exigenţelor etapei pe care o nele de metri cubi de apă şi ţate extinderi a mecanizării şi parte din biografia sa, confe­ — Cu aut i lorii unei noi premiere indus-
G r ijii p a rtid u lu i şi g u v e rn u ­ p a rtid p riv in d aplicarea nou­ noroi, cu care fuseseră inun­ automatizării. Mina părăsită rită de anii socialismului. A­ triale huitcdt lorcne — constructorii de la
lui. colectivul de aici ii răs­ lui sistem de salarizare : s im ­ străbatem. date galeriile, să se refacă de oltâdalâ se dovedeşte, in cest oraş, ce numără astăzi Hircca.
punde prin intensificarea e- pozionul organizat pe tem a in ­
fo r iu r ilo r pentru îndeplinirea troducerii n orm elo r de p ro ­ A. NAGY
şi depăşirea s a rcin ilo r încre­ ducţie îm bunătăţite. d em on­
dinţate. D in agenda re a liz ă ri­ s tra ţiile practice care s-au fă ­
lor notăm că în această peri- cut în legătură cu calculul în ­
'sulă p la n ul la producţia g lo ­ d e p lin irii acestor noim e, îm ­ V i a t a
bală a fost depăşit cu 250 000 bogăţirea cunoştinţelor tehni- Un nou agregat *
lei. producţia m arfă vîndută r.o-profesionale — acţiune in
şi încasată cu 101 000 Ici, p ro ­ plină desfăşurare — întărirea pentru irigaţii
ductivitatea m u ncii cu 1,4 la disciplinei ctc. Tovarăşul A l- s p i r i t u a l a
sută Dc asemenea, deşi au tre ­ b uţ Spineanu, responsabilul
cut num ai cinci luni de la a ­ cole ctivulu i gazetei de perete, Goma pompelor industriale fabricate în ţara noastră de
plicarea noului sistem de sa­ se complace în exp lica ţia că uzina de specialitate din Bucureşti a fost completată cu
larizare se constată o s ta b ili­ nu prea a r fi subiecte de a- un utilaj nou - electropompa RV 120-170 destinată lucră­ (U,m qr» *«»»• »»
tate mai m are a cadrelor, o bordnl. că tovarăşii solicitaţi rilor de irigaţii. Noul agregat, rezultat al activităţii de
preocupare crescîndâ pentru nu scriu articolele cerute. cercetare ştiinţifică din cadrul uzinei, are o înaltă eficien­
gospodărirea şi u tilizarea ju ­ Realitatea să fie oare aceasta? ţă tehnico-economicâ, fiind competitiv cu cele mai mo­ iubită. Lin căm in nou abia sc
dicioasă a v a lo rilo r m a te ria ­ O asemenea şlare de slăbire derne produse de acest gen fabricate peste hotare. Agre­ află in stadiu dc finisare P i­
le şi financiare ale în tre p rin ­ a atenţiei organizaţiei dc gatul are un debit de aproximativ 30 000 mc pe oră, pa­ nâ Ia inaugurarea lui, tonic
derii In această perioadă portul şi a com ite tu lui de d i­ rametru cotat la valoarea maximă atinsă pinâ acum pe a ctiv ită ţile au fosl suspen­
cheltuielile la 1 000 lei p ro ­ recţie poare genera am orţeală, plan mondial, Trei pompe de acest fel pot asigura capta­ date ('c ri este eâ noul cănun
ducţie m arfă au fost reduse lipsă ele preocupare în e ra d i­ rea totală a debitului mediu al Mureşului in secţiunea va perm ite organizarea unor
cu 24.R lei. iar la preţul dc carea h nlă rită a lip s u rilo r şi Tg. Mureş, deversindu-l peste un deal înalt de 40 m. a ctiv ită ţi diverse, cu caracter
cost au fost contabilizate eco­ n ea ju n su rilo r care mai sînt. O altă uzină bucureşteanâ, „Vulcan", a asimilat un ca­ dc agrem ent.
nom ii in sumă de 91 000 lei
Concepţia prezentă la unii lu ­ zan de apă fierbinte de 25 gigacalorii pe oră, care func­ Şi lo tu ri, la sale cvle posi­
M e n ţio n ă m că în lu n ile fe­ crători din serviciile fu n c ţio ­ ţionează pe bazo de gaze naturale. Acest cazan este con­ bilă organizarea unor a c tiv i­
bruarie şi m a rlie num eroşi nale. cum că şi în con diţiile struit pentru centralele termice de termolicare. Aceeaşi în­ tăţi dive rsifica te înspre r a ­
m u ncitori au beneficiat de p re ­ in care Linii m u ncitori nu-şi treprindere a mai realizat şi un agregat energetic complex re l i n i n o rii se indreaptâ
m ii pentru realizări deosebite îndeplinesc norm ele ciştigul destinat producerii de abur la parametri ridicaţi. Caza­ cu tragere d i’ inim ă si
o bţinu te în producţie. In u r ­ lor este totuşi superior celui nul funcţionează pe bază de păcură şi gaze naturale si ra re le satisfac in tr-o b u ­
realizat în perioadele a n te ri­ este înzestrot cu instalaţii de reglare şi protecţie adecvate nă m ăsură cerinţele de fo­
ma a plicării noului sistem de pentru a-i asigura in condiţii normale de exploatare o
oare. a slăbit con trolu l asu­ losire agreabilă n tim p u lu i
salarizare, salariul ta rifa r al pra în d e p lin irii riguroase a funcţionare sigură, economică şi îndelungată. liber. T in e rii din T o icşti sint
m u n c ito rilo r în ciştigul total sa rcin ilo r profesionale, s p r iji­ de-a d rep tul îneîntaţi de ceea
ce )i se oferă la club ul c ă m i­
n u lu i cultu ral. Cel puţin aşa
credem , după entuziasm ul c u ­
v in te lo r tîn â ru lu i Doinei Lada.
ftf
0
O
B B
B
^
Oameni care dau aroma pimei In tr-o încăpere a sediului zi m arginea com unei cătarii Ie pregătesc la un înalt căm in ul din Baia de Criş.
un
C.A.P. a fosl a m enajai
ra t de radio, mese dc şah. L
club, dotat cu televizor, a p a ­
A tu n c i cînd sînt departe de
nivel culinar. In cele 0 d o rm i­
Baia de C nş se găseşte
care
o casă în
ru m m y şi alte jocu ri d is tra c ­ învaţă şi zburdă cre«sc, toare e o ordine desâvîrşilâ. căm in încolţeşte în in im a lor
d orul după profesori şi
edu­
H ainele pe care le îm bracă
bă­
Ne aflăm la jabrica dc jui- laincrelor cu ţwoduse pe |clarului despre ceea ce sc frămintă coca şi creşte pli­
ne dm Hunedoara. Ospita­ ţrnu'to fabneii, drumul <* petrece in intimi laica mate- nea. „Bun ca plinea caldă" tive S im bâta şi dum inica, în ieţi de vîrslâ şcolară. A - sînt călduroase şi întotdeauna catori, după toţi oam enii de
lier şi a fi.jind lot oda ta o p/fcsu/rif de secrete, de peri n c i,jo i aşa ii vorbeşte coau­ spune o zicală despre oame­ mod deosebit, club ul e plin. ceşli copii, îşi împărtăşesc re­ cutate Cei cate doresc să nici care le-au vegheat som­
iiCdisiniu/atu mindric, şeful oude de solicitare fizică şt torului culoarea ţitinii din nii buni. Cu cit piinca e mai Lstc frecventat cu m u ltă p lă ­ ciproc b u c u riile notelor m ari, aibă şi alte preocupări ex- nul, care i-au a ju ta t să-şi le­
fabricii ne-a imbiat cu o bit- de atenţie deosebită, prezen­ cuptor. De eiie ori pc zi bine frămintaln cu alit c cere de lo c u ito rii salului. P re ­ bucuriile pentru zm eul rid ic a i Iraşcolare, au la dispoziţie un ge şire tu rile la pantofi, sau
i-nu a lin ia t atunci cînd sim ţeau
cătini (Ic ruladă, unul clin ţa meşicni/ui iscusit fiind privesc oamenii aceştia prin mai bună. fe rin ţe le pentru club sînt îm ­ în în a ltu l cerului, sau dorul cerc foto şi unul de olărit, dorul după p ă rin ţi Ion Vingn
precum şi o brigadă artistică.
pentru cineva. Cei mai m u lţi
sport.
p ărţite cu cele pentru
multele produse de panifica­ reclamaţii la tot pasul. Faţă fcrcstnti.a cuptorului, la lu­ — Am at“uf mfr-o vreme d in tre ei nu-şi cunosc p ă rin ţii. In fiecare sâptăm înă li se p re ­ e student în anul I la In s ti­
ţie cc $c realizează aici. de o făinu eu un conţinut mina (jalben-olburie dină­ ric'carint cu calitatea căci se P rin g rija organizaţiei U.T.C, U nii nu ştiu nici m ăcar de zintă cile un film , iar la c lu ­ tu tu l pedagogic d in Constan­
— Delicioasă — observam mai scăzut in <ihtlcn. cu o untru. lumină care presupu­ Strecurau impurităţi in pîinr, şi cu s p rijin u l loca lnicilor s-au unde nu venit. Ş tiu însă că bul cate este dotat cu te le v i­ ta. In clipele lui libere îi scrie
fură vreo iuleu(ie de. a face aciditate mai mare sau o u ne temperatură ridicată şi ne spune şeful fabricii, Emil a m enajat te re n u ri de fotbal, aici este casa c op ilăriei lor şi zor şi o bibliotecă cu 4 000 de d irectorulu i, Iorgu Dincâ, dc-
volei şi handbal, care sînt si
cum pli.nienle. Dar cum o fa miditate mai marc decil la care ochiul, lăcrimează ? Popescu, dar am întărit şi le va râm îne deschisă pentru
ce ţi ! scriu S l'AS-m ilc trebuie sn l-am văzut şi pe. frămin- noi controlul pc operaţii şi ele „p o p u la te ” în fiecare zi totdeauna
— Secret profesional — fii foarte atent f’iinca a tiilorii. pe modelorii Roman surj)rizelc au încetat. A m re ţin u t, ca un elem ent Aceşti m ici cetăţeni, pe ca­
zîmbeşin jazda şi nc mai liiiUUO dc oameni or putea Cismaş. Marin Kelemcn. Su Ne despurţisem cu trei ore pozitiv, fap tul câ deşi c ă m i­ re i-am v iz ita t cu cîteva zile
laic o bucala sa iasă prea acră. nnumeni- za na Crăciuucscu, Emilia înainte de primul vicepreşe- nul c u ltu ra l se află în tr-o în urm ă. îşi trăiesc copilăria
>\u v aţi (/indii niciodată lii sau crudă. Cumpărătorul Dumitrache, Ion Diaconii — clădire ftceorespunzătoare ra asemeni celor de-o vîrstâ cu MULŢI
ea plinea, cornul, covrigul şi insă pluteşte o piinc Imnă şeful de echipă Ei sînt. oa­ dinlc al municipiului. „M e­ spaţiu (fa|â de cea din T u r- ei de pe-ntinsul patriei. Cei
daş) s-a găsit totuşi m o d a li­
rită brutani să se scrie de-
e.luar banala tipie ar puica I-am riizut in faţa cutioa­ meni harnici şi ţirieepuţi in S)>re ei ?” — II nviascm su a- din clasa I şi a Il-a dorm eau
avea secrete ? Şi cile secre­ relor pc cncăiorii Ion Aron. meseria lor. tatea de am enajare a acestui după ora de masă. Cei mai
te Ajunon să nu-l euunascu l'rainn Ahraham, pc Auf/us- V'iontI plugurilor frămintă ţn-ecieze. „Merită !" — nc loc în d ră g it de săteni Ches­ m ari îşi încurajau echipa de
spusese cu toată
certitudi­
bine pe. unul din ele frumiu t iu Mandn Aşa cum culoa­ nea tiune dc preocupare .. Preocu­ fotbal care juca un pasionat
pare rare, asemănător.
am
tnp nul. sau coca torul şi oale. rea materiei incandescente păminlul reavdfn şi creşte meci cu elevii de la şcoala
şa rut ş-a compromis, ba pun din cuptor ii „ vorbeşte" o spicul. Miinilc oamrnilor Cifi din cei circa 80 000 scm nnlat-o şi la S arm izcgetu- generală din comună. A lţii c i­
/-■ chiar mai multe forje. care. mănincă piine de Hu­ sa Dan R âdoni nc-a spus : teau cărţi de poveşti sau v o r­
Hotă rit lucru, treaba de bru nedoara îl cunosc pe mais­ „îm i petrec cu plăcere dupâ- beau despre e xcu rsiile pe ca­
tar nu c nici uşoara. mei trul dc fabricaţie Vasile am iczcle sau serile în faţa re le vor organiza in vacan­ volum e găsesc o am bianţă p lă ­ spre viala şi b u c u riile lui. de­
simplu Dacă vă spunem ni Mureş ? De 15 ani pregăteş­ tele vizo ru lui, la masa de şah ţa mare. cută. fa m ilia lă . Aşa îşi petrec spre m odul cum invaţă. In fie­
brutarii Hunedoarei fac p ii- te piinca oraşului. Merită să sau pc terenul de fo tb a l” . Preocuparea lor de bază in ­ copilăria m icii celă|cm a b a n ­ care scrisoare pe caic i-o t r i ­
d on ai! ele p â rin b fără suflet,
nea zilnică pentru circa HO 000 serii despre oamenii aceştia, A c tiv ită ţile dc club, parte să e învăţ alura. îm p ă rţiţi pe care i-au adus pe lum e d in lr-o m ite am inteşte dc cămin, de
profesori pe care-i consideră
de oameni, că alunei cînd merită sii dezvălui, semenilor integrantă a u n u i proces in- clase după vîrslă, pătru nd cu dragoste fugară. rude fo a rle apropiate. In u l­
cuptoarele de la l-irod sau o parte nevăzuţii a profesiei struciiv-eclucaliv, cc se des­ a ju to ru l p rofe so rilo r în taine­ La vrem ea cînd elevii ajung tim a scrisoare trim isă do stu­
Deva intră in reparaţie nu lor făşoară in m unca de rlc v a re le fizicii, chim iei, m a te m a ti­ în clasa a V U I-a, conducerea den tu l V inga şi-a trecui no­
mărul consumatorilor creşte A ieşit din cuptoare o şar­ sp iritu a lă a satelor, pc lingă cii, pornesc im a g in a r pe d ru ­ c ă m in u lu i organizează excursii tele pe care le-a o b ţin u t şi o
cu mult, atunci cu siquron- ja dc „intermediară". Plu­ a lic m o d a lită ţi organizate in m ul frâ m in la t al istoriei sau la d ife rite şcoli din judeţ şi pagină din ziarul in s titu tu lu i
fă veţi spune câ rindurile teşte in toată fabrica miros acelaşi spirit, constituie nece­ urcă cu ghid ul geografiei pe din ţară, unde ii se prezintă unde el a scris un articol.
de faţă pe care le închinăm dc pline coaptă. Sc risipeşte sităţi obiective ale v ie ţii sa­ cel mai în a lt pisc dm lume. m eseriile pe care ci urmează C h ia r şi atunci cînd ajung
hărniciei celor 250 dc bru­ repede in spaţiu prin feres­ tului. A colo unde deja locu i­ O copilărie fără g riji, fără să le îmbrăţişeze. Fiecare îşi la m aturitate, foştii elevi nu
tari dc la Hunedoara (i-am. trele deschise ca şi cum pii- to rilo r li se oferă această po­ teama câ nu vor avea unde alege ceea ce-i place Cînd a ­ uită de căm in. Nu uită pen­
inclus aici pe toţi cei rare uen ar vrea sit sc întoarcă s ib ilita te (Unirea, Baia de dorm i, câ nu vor avea ce m în- jun g Ia şcoala profesională, tru câ acesta-i locul copilăriei
au o contribuţie oarecare la in ţarina din care a venit, Cris. Geoagiu), încrederea oa­ ca Oare ce s-or Li ales din Ui liceu sau la facultate, în g ri­ lor După m u lţi ani, unii sc
plinea ajunsă pe raft în ma­ brtb de onu. In ani egalele m e n ilo r in p o s ib ilită ţile c ă m i­ m icuţu l Pc-Mri! Cuşma — un jire a lor este suportată lut dc reîntorc aici. Recent, a sosii tn
gazin) sint n< prisosinţa ruc- fabricii, la nivelul industria­ n u lu i c u ltu ra l a fost cuce ri­ copil foarte .sensibil — dacă făt re căm in ul din baia de vizită a rh ite ctu l Ion Danciu şi
tă. Kn trebuie, însă. ră s p lă ­
ritatc. La întreprinderea de morăr it şi panificaţie Petroşani, între- lizării o mina de oameni n-ar fi v e m i aici 7 De cînd Criş. Nicolae M iten e un stu­ profesorul Ion S prinja n. Au
O şarja dc piinc. ! Pentru cerea in cinstea celui de-al X- lea Congres al partidului şi a tn-coătesc ţuinea unui oraş. tită cu generozitate (le râ lrc era num ai de ilnua sfipNfunîni dent conştiincios al In s titu tu ­ stat d r vorbă cu profesorii
cei rnai mulţi- d in tre noi a- împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea patriei prinde O dată cu arom a frec zilnic. „fu rn iz o rii" de cultură. prin a fost abandtm .il ! Asem eni lui agronom ic din C luj ; un alt Doina M oldovan. F u lvia Opri-
cest transfer dc sens, de la. noi contururi. Numai în primele cinci luni ale anului, muncitorii m ijlo ace noi. atractive şi m ­ lui sînt M irccn şi E m ilia n Be- Iraie de-al său. V irg il M iten. şn. A rcadie Dobrovolschi. cu
noo. L iv iu P riciu. Iun Ccpra-
şarjă dc oţel — şarja c/e de aici au realizat un spor de beneficii de 288 000 lei urmînd dincolo dc zidurile fabricii, d ividunl izatc. £ ga. lo.sif C ristia n şi a lin este elev fruntaş la Liceul educatorii Doina Groza si
piinc. mai ales in această ca în perioada pinâ la Congr es ocestea să sporească cu in- zeci dc tone de piinc proas­ Sinteza c u llu râ -a g rc m c n t nu La casa tlt* copii şcolari ei pedadogic din Deva. iar al
vecinătate pierde pe nedrept câ 350 000 lei. pătă şi bună, piinc de Hu­ este o prezumţie' pentru per­ nu cunosc necazurile. M înca­ treilea. Şl cran M iten, nu este Ion N egrilâ S-au reîntors să
şi uluitor de mult din di­ In foto i tocătorii Constant in Bonea şi Dumitru Popescu nedoara. spectiva indeporlaiâ. ci o a- rcă e foarle bună. U nii d in tre mai prejos dccît cei doi. La revadă locurile, educatorii,
mensiunile măreţiei sale. Dc scot din cuptor un nou lot de piine destinat consumatorilor. culâ necesitate, cârma tre ­ ei. care au avui o a lim e n ta ţie L ir c u l industria! Deva obţine pentru că se sim ţ legaţi s ^ le -
la descărcarea in silozuri a ION CIOCLEI buie să-i răspundem prin in i­ im îm p ln lo a re înainte dea ve­ note bune si are o c o m p o rta ­ iesie de prim ele bucurii ale
făinii şi puni la ieşirea con- Foto : D. CORNEL ţiative largi, generoase, con­ ni aici. s-au obişnui! greu cu re exem plară. Asemenea lor copilăriei !
form e cu o p ţiu n ile p ub licu lui. m e n iu rile variate pe care bu­ s in i m ajoritatea cop iilor de la N. PANAITESCU