Page 63 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 63
Poq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 19 IUNIE 1969
s e c v e n ţ e in t e r n a ţ io n a l e i « s
Şedinţa festivă a O.I.M. Vizita unei delega FRANŢA: Consultări în vederea
ţii de specialişti
români în Olanda
G E N E V A 18 — Corespon structura de u n ive rsa lita te a A M S T E R D A M 18 (A ge r
pres). — La in v ita ţia m in is
d e ntul Agerpres. H. Lim an, N a ţiu n ilo r U nite, astfel îneît tru lu i a g ric u ltu rii şi pescui constituirii unui nou guvern . .
transm ite : M ie rc u ri a a v u t loc aceasta „să reflecte realitatea i i i !
la Geneva o şedinţă festivă a p o litică a lu m ii actuale". tu lu i al O landei, P. La rdinois,
C o nferinţei O rganizaţiei In V o rb in d despre interdepen la A m sterdam a sosit o dele P A R IS 18 (Agerpres) —
te rna tion ale a M u n cii, consa denta d in tre pace şi ju s tiţia gaţie a C o n siliu lu i S uperior a l s-a a fla t tim p de zece ani îna draconice acceptării postului l i l i l l l l l l i
crată a n ive rsă rii a 50 de ani socială, secretarul general al A g ric u ltu rii condusă de pre C o n su ltă rile p o litice in vede inte de a deveni p re m ier, cu ce i se oferă A n to in e Pinay,
de la crearea acesteia Cu a O N U a s u b lin ia t că ..securi şedintele C S A , N icolae Gio- rea c o n s titu irii noului guvern mai p u ţin de un an în urm ă) care locuieşte de obicei în-
cest p rile j a luat cu v în tu l se tatea nu poate fi asigurată san francez se desfăşoară cu in nu este exclusă In rîn d u l ir-o localita te din ce n tru l
cre ta ru l general al N a ţiu n i decil p rin e fo rtu ri concentra P reşedintele C o n s iliu lu i Su tensitate, deşi instalarea o fi p a rtid u lu i m a jo rita r există re Franţei, s-a reîntors m a rţi la
lo r U nite. U Thant, care a in te în vederea re a liz ă rii unor p e rio r al A g ric u ltu rii a a vu t o cială a lu i Georges Pom pidou zerve serioase faţă de n u m i Paris El va conferi cu pre
sistat asupra ca ra cte ru lu i u- c o n d iţii de tra i m ai bune pen co n vorb ire cu m in is tru l olan la Elysee nu va avea loc de- rea la Quai d’Orsay a unei şedintele ales şi cu a lte perso
nivcrsal pe care trebuie să-l • tru întreaga o m e nire ". El a dez La rdinois, cu care ocazie cît v in e ri. In absenţa unor in pe rson alită ţi rtoi, cum a r fi l i n a lită ţi politice.
aibă org a n iza ţiile in te rn a ţio deplîns totodată fa p tu l că con s-au e xa m in at p o s ib ilită ţile de fo rm a ţii oficiale , presa şi ob derul re p u b lic a n ilo r indepen In fine. o a ltă problem ă pe
nale. H eferindu-se la N a ţiu n i trastul d in tre belşug şi m ize dezvoltare a re la ţiilo r de co se rva to rii p o litic i continuă să denţi G iscard d ’Estaing, sau a care noul preşedinte trebu ie
dezbată problem a
v iito a re i
le U nite, el a s u b lin ia t că nu rie continuă să crească in d i laborare din do m en iul agricol com ponenţe a g u ve rn u lu i D u lid e ru lu i ce n trist Jacques Du- să o soluţioneze este cea a t i
se poate concepe o pace sta fe rite reg iu ni ale lu m ii, în d in tre cele două ţă ri N icolae ham ei tu la ru lu i M in is te ru lu i Educa
bilă atîta vrem e cît O.N.U. nu ciuda existenţei unor resurse Giosan, în so ţit de co n silie ri şi pă părerea m a jo rită ţii ob O problem ă de im p ortan ţă ţie i N aţionale Edgard Faure,
va cuprinde toate ţă rile lu considerabile, cu a ju to ru l că e xp erţi, a avut, de aseme serva to rilo r. constituirea ech i m ajoră o con stituie d e fin ire a care a d e ţin u t pînă acum a
m ii „Dacă un m em bru al Co rora foamea,, bo lile şi igno nea, co n vo rb iri cu preşedin pei guvernam entale pune pre p o litic ii economice şi fin a n c i cest post, a procedat în u lti
v iito ru lu i
şedin te lui ales şi
m u n ită ţii m ondiale a n a ţiu n i ranţa ar putea fi lich id a te U tele g ru p u lu i in te rpro fe sion al său p rim -m in is tru o problem ă are a no ului guvern şi, în le m ele lu n i la o reform ă de
lo r lipseşte de lu a d un ările T han t a lansat un apel pen olandez pentru legum e şi fru c delicată de dozare a persoa gătură cu aceasta, desemna am ploare a in v ă ţă m în tu lu i su- /
te, Van A rchen, şi
cu p re
noastre, a spus cl, structura tru asigurarea păcii şi progre şedintele g ru p u lu i in te rpro fe - nelor şi re sp o n sa b ilită ţilo r în rea m in is tru lu i econom iei şi p e rio r C ontinuarea acestei re- /
fin a n ţe lo r N um ele cel
mai
noastră este slăbită, ia r e fica sului, p rin m obilizarea tin e sional pentru produse lactate tre g a u lliş tii ortodocşi şi cen- des cita t de com entatori pen form e depinde in m are mâsu- '
re lo r generaţii şi o m ai bună râ de m enţinerea lu i Faure în
citatea noastră este lim ita tă ". Van Dani triş tii (sau lib e ra lii, cum le tru acest post este cel al lu i
fun cţiona re a in s titu ţiilo r in frunte a m in is te ru lu i. El a con
U T h a n t şi-a e xp rim a t spe Delegaţia rom ână a v iz ita t spun u n ii) care s-au h o tă rit A n to in e Pinay, fost pre m ier
ternaţionale. p rin plan ificare a fe rit m a rţi îndelung cu pre
ranţa că O.I M. va face to tu l şi organizarea judicioasă a lu c ră rile de am enajare şi re în tim p u l cam paniei electo şi în tîiu l m in is tru de fin a n ţe şedintele ales Pom pidou, dar
cuperare de te re n u ri d in re rale să se a lă tu re m a jo rită ţii al ge ne ralu lu i de G aulle. El
p e n tru a consolida şi lă rgi resurselor m ondiale a refuzat să facă vreo decla
giunea la cu lu i ljssel şi Delta guvernam entale actuale. D ifi se bucură de s p rijin u l un or R. P. BULGARIA : — Hotelul „G lobul" din Staţiunea Jâr-
R in u lu i. cultatea p rin cip a lă constă in cercuri economice şi fin a n c i ra ţie asupra in te n ţiilo r sale şi mul însorit de pe litoralul Mării Negre.
alegerea m in is tru lu i de e xte r are in flue nte, deşi de zece ani a ro lu lu i cc i-a r reveni în
Raportul cancelarului R.F.G. Incident la graniţa ne ..Vechea gardă" a ga ullis- nu a. m ai făcu t parte din gu noul guvern.
vern N um irea lu i Pinay a r fi,
insistenţă,
m u lu i doreşte cu
prezentat în Bundestag iordano-israeliană p o triv it agenţiei France Pres- in opinia z ia ru lu i „ L ’A u ro re ",
această
m enţinerea în
deslinatâ să apară ca „s im b o
se,
fu n c ţie a lu i M ichel D ebic lu l în cre d e rii şi rig o rii m one
A M M A N 18 (Agerpres). — N ic i reîntoarcerea lu i Couve
BO NN 18 (Agerpres) — de jure. G u ve rn u l vest-ger- Uu p u rtă to r de c u v in t m ili tare"... Dar, continuă acelaşi CURIER • CURIER • CURIER
C ancelarul R F. a G erm aniei. man tind e in acelaşi tim p ta r io rdanian a an un ţa t că de M u rv ille în frunte a d ip lo ziar, dl. P inay, c u ltiv în d le
K u rt Georg K iesinger, a p re spre am eliorarea re la ţiilo r cu două avioane israeliene au tre m aţiei franceze (post in care genda sa, va pune c o n d iţii
zentat în Bundestag ra p o rtu l toate ţă rile din Europa răsă cut m ie rc u ri F lu v iu l Iorda n şi
anual al g u ve rn u lu i în care a riteană, care doresc acest lu au lansat rachete asupra zo
trecut în revistă p rin cip a le le cru nei W adi A l Yabes La in te r La 17 iu n ie s-a în tru n it G u ve rn u l egiptean a la n 500 000 de m u n c ito ri a fost
problem e in te rn e şi de p o liti C ancelarul a dat asigu rări venţia a rtile rie i iordaniene, încheierea lucrărilor C o m ite tu l de pensii al per sat o cam panie m ondială in in iţia lă de confederaţia na
că externă ale R F,. a G erm a că va continua p o litica de f i cele două avioane s-au retras son alulu i U.N.ES.C.O.. com vederea s a lv ă rii celebrelor ţio n a lă a m u n c ito rilo r în
niei In p rim a parte a rap or d e lita te faţă de N A T O şi de P u rtă to ru l de c u v in t a p re ci pus din rep reze ntan ţi ai sta tem ple de la Philae. S itu a senin de s o lid a rita te cu cei
tu lu i său, el a făcu t o a m ideea „in te g ră rii vest-europe- zat că ra id u l aerian a p ro te lo r m em bre, ai s a la ria ţilo r te la ju m ătatea d ista n ţe i d in 14 000 de lu c ră to ri dc la în
plă trecere în revistă a s itu a ne", re a firm în d s p rijin u l pen vocat pagube c u ltu rilo r din Congresului şi ai conducerii U.N.E.S.C.O. tre cele două baraje dc la tre p rin d e rile frig o rific e din
ţiei economice, fin a n cia re şi a tru candidatura M a rii B rita zona citată. C o m ite tu l a ales pentru pe Assuan, cel co n stru it de en întreaga ţară, a fla ţi in grevă
co m e rţu lu i e x te rio r a l R F.G. n ii la P iaţa com ună, precum O rioada 19G9-I970 ca preşedin glezi şi ccl nou. tem plele de două lu n i.
IE R U S A L IM in (Agerpres)
R eferindu-se la re la ţiile d in şi speranţa unei d e zvoltă ri a Două avioane cu reacţie israe mondial al femeilor te at său pe rep reze ntan tu l sînt în prezent acoperite p a r
tre cele două state- germane, bunelor ra p o rtu ri d in tre repu R om âniei, am basadorul V a ţia l de apele N ilu lu i. Costul
el a a ră ta t că g u ve rn u l vest- blica federală şi Franţa El liene au atacat m ie rcu ri o se le n tin L ip a tti. delegatul per o p e ra ţiu n ilo r dc m utare este
germ an susţine o îm b u n ă tă ţi s-a pro nu nţat, de. asemenea, rie de p o ziţii ale a rtile rie i io r m anent al R e pu blicii Socia evaluai ta a p ro x im a tiv 14 In cadrul lu c ră rilo r con
re a c lim a tu lu i pe baza un or în term eni generali, in favoa- . daniene şi ale o rg a n iz a ţiilo r H E L S IN K I 18 (Agerpres) fem eii, cucerirea d re p tu rilo r, liste Rom ânia ne lingă m ilioa ne d o la ri, sumă din gresului al V II-le a al C onfe
contacte şi m ăsuri practice, de rezistenţă palestiniene a La H e lsin ki s nu încheiat lu realizarea u n or c o n d iţii m ai U.N.E.S.C.O. care R.A.U. urm ează să fu r de ra ţie i G enerale Ita lie n e a
rea m ă su rilo r m enite să în
d a r a adăugat că nu in te n fla te la est de F lu v iu l Io r c ră rile C ongresului m ondial al bune de via ţă pentru ele şi nizeze 4 m ilioane. M u n cii (C.G .LL.) sc desfăşoa
ţionează să recunoască R D lesnească destinderea înco rd ă dan. anunţă un p u rtă to r de fem eilor. D ezbaterile nu scos fa m iliile lor, sînt strîns lega ră dezbaterile pc m arginea
G erm ană n ici de facto, n ici r ii interna ţiona le . cu vin t israelian în evidenţă creşterea ro lu lu i te de lu pta popoarelor pentru ra p o rtu lu i prezentai de A-
fem eii în via ţa economică, po su ve ran itate şi independenţă P re m ie ru l b rita n ic H arohl
litic ă şi social-cu ltura lă, ca şi naţională, îm p o triva im p e ria W ilson a a n u n ţa t m ie rc u ri, eostino N o vclla . secretarul
a răsp un derii ei faţă de m a ri lis m u lu i, pe ntru lib e rta te , pa după o şedinţă a C abinetu O ştire transm isă dc pos generat al C.G .LL.
tu l de ra d io Los Angeles p ri
M ie rc u ri dim ineaţa, rep re
le problem e ale contem pora ce şi progres social. lu i. că gu ve rn u l său a re vito a re la a p a riţia în tr-u n a ze n ta n ţii o rg a n iz a ţiilo r sin
Detalii ale pianului de zbor n e ită ţii cu care este c o n fru n d o ptat o rezoluţie de solida n u nţat la „p ro ie c tu l dc lege din s u b u rb iile o ra şului a ve dicale dc peste hotare au a
In încheiere, congresul a a
tată om enirea. In numeroase
cu p riv ire la re la ţiile in du s
lu ă ri de c u v in t s-n a ră ta t că rita te cu lu p ta p o p o ru lu i v ie t tria le ". Această soluţie re n in o su lu i păianjen vio ară a dus sa lu tu l lo r p a rtic ip a n ţi
d re p tu rile de care se bucură namez, un apel către fem eile prezintă o v ic to rie a s in d i provocat panică şi a g ita tic lo r la congres, tu tu ro r oame
n ilo r m u n cii din Ita lia .
în rin d u rilc po p u la ţie i. A u
fem eile în
ţă rile socialiste,
revizuit al navei spaţiale c o n d iţiile de m uncă şi de v ia din lumea întreagă de a p a r cate lor b rita n ice în în d e lu n to rită ţile sanitare locale au L u în d c u v în tu l, Ion Cotoţ.
ticip a la lu p ta
popoarelor
m arginea
gata
dispută
pe
a n u n ţa i că în sub urb ia S ie r-
p e ntru cucerirea şi apărarea
ţă care le sînt asigurate, con
s titu ie un s tim u le n t p u ternic independenţei naţionale, pen p ro ie c tu lu i de lege a n tis in - ra IMadrc din Los Angeles secretar al C o n s iliu lu i Cen
G enerale
al
U n iu n ii
tra l
dical, p rin care g u ve rn u l u r
pe n tru m ilioa ne de fem ei din tru pace şi progres social, au fost depista ti peste 100 a S in d ica te lo r d in Rom ânia,
pc astron au t coborind scara şi lum ea întreagă. precum şi o chem are la a c ţi m ărea îm piedicarea aşa nu de păienjenî vioară. O rig in a r
« I
Apollo-11 călcind pe suprafaţa lunară. S-a s u b lin ia t că problem ele un i com une pe ntru realizarea m ite lo r greve ne oficiale pe din A m erica L a lin â . pă ia n a transm is un călduros salul
şi m esajul de prie te n ie
al
Ei vo r putea auzi în acelaşi
i i tim p co m e n ta riile lu i Una fundam entale ale em a ncipării d re p tu rilo r fem eilor. calea sa n cţio n ă rii g re v iş tilo r je n u l vioară arc un d iam e tru sin d ica te lo r d in Rom ânia.
cu am enzi. Şedinţa C abine
din p rim e le a c ţiu n i ale lu i tu lu i a fost precedată de 1,5 cm. este de culoare
W A S H IN G T O N 18 (Ager- ne p ic io ru l pe suprafaţa lu A rm stro n g va fi culegerea u cafenie, p r spalc are o oală 999
preş). — O fic ia lită ţile N ASA nară va fi N eil A rm strong , nei m ostre de rocă lunară, a m ie rc u ri de lu n g i tra ta tiv e in form ă de vioară de unde
au precizat Ia o con ferin ţă de evenim ent prevăzut să se pe ceasta in cazul în care şede L U P T E L E D I N N I G E R I A in tre p rim u l m in is tru şi re i se (rage şi num ele, ia r In cap itala s ta tu lu i Ciad,
presă ţin u tă la W ashington treacă la 21 iu lie ora 6,17 rea lo r pe Lu nă va fi în tre p re ze n ta n ţii C ongresului sin m uşcătura sa este m ortală. Fort Lam y. au fost date pu
citeva d e ta lii ale p la n u lu i de G M T. M o m e n tu l acesta va fi rup tă din vreu n m o tiv nepre d ica te lo r b rita n ice (T.U.C.), Pînă in prezent nu n-au sem
zbor re vizu it al navei spaţia televizat p rin in te rm e d iu l ca văzut El va sig ila m o slia în- în cursul cărora Ifa ro ld W il nalat victim e . Cu toate aces b lic ită ţii rezu ltatele o ficia le
le Apollo-11" care va avea m ere lor de lu a t vederi de la tr-u n săculeţ special pe care LA G O S 18 (Agerpres). — precizat că hotărîrea a fost son a abandonat în cele d in tea, a u to rită ţile sanitare d in ale a le g e rilo r pre zid enţia le
la bord pe a n tro n a u ţii N eil bo rdu l m o d u lu lu i, im a g in ile il va intro du ce in tr-u n buzu A u to rită ţile federale nigerie- luată după în tre ve d e rile re urm ă pro ie ctu l de lege m en Los Angeles au ordonat ope desfăşurate d u m in ică . In fa
A rm strong , E dw in A ld rin jr . şi fiin d transm ise în d ire ct sta ne au d e z m in ţit ştirea p riv in d cente d in tre o fic ia lită ţile fe ţio n a t. R eprezentanţii s in d i voarea şe fu lu i s ta tu lu i
nar al costum ului de a stro ra ţiu n i de depistare şi dis
M ich ae l C ollins. Lansarea va ţiilo r de pe P ăm înt. N A S A a naut. A m b ii a stron au ţi se vo r recucerirea de către fo rţe le derale şi coordonatorul a ju to catelor îşi vo r asuma în trugere a p ă ia n je n u lu i. Fraucnis T om balbayc, au vo
avea loc Ja 16 iu lie ora 9,32 a n u n ţa t că această em isiune deplasa pe o rază de 32 pînă biafreze a te re n u rilo r p e tro li ru lu i am erican către victim e le schim b răspunderea regle ta t 1 597 667 de aleg ători (a-
(ora locală — ora 15,23 ora de tele viziu ne va putea fi re la 93 de m e tri de locul unde fere Owazza La Lagos s-a fă răzb oiulu i din N igeria, C ly- m e n tă rii „g re ve lo r ne oficia p ro x in ia tiv 93 la sută din
B u c u rc ş tiu lu i) cu a ju to ru l u cepţionată in numeroase ţă ri m o d u lu l lu n a r va aseleniza, cut cunoscut că tru p e le b ia de Fergusson In p o rtu l L a le*', soluţie care a o b ţin u t a to ta lu l persoanelor cu drept
nei rachete de tip „S a tu rn -V " p rin IN T E L S A T (C onsorţiul în zona „M ă rii L in iş tii". freze nu au re cu cerit nici un gos se a flă în m om e ntul de cordul C o n siliu lu i g e n e ra t al In te rv e n in d in dezbaterea de vot).
Aselenizarea este prevăzută in te rn a ţio n a l de telecom unica fel de te rito riu in p îtim a pe faţă un cargou am erican care T.U.C. din Camera C om unelor cu
pe ntru ziua de 20 iu lie . Astro- ţii p rin sate lit) O cameră de în tre g u l program de zbor rioadă. a r urm a să utilizeze p rim u l 999
Tiauţii N e il A rm stro n g şi Ed tele viziu ne va avea şi N eil va dura 11 zile şi tre i ore. A l G u ve rn u l federal a a n u n noua rută. m e t * p riv ire la liv ră rile de a rm a
w in A ld rin vo r răm îne în A rm stro n g care va încerca să treilea astronaut, M ichael Col ţat, pe de a ltă parte, că este Traseul acesteia nu a fost m ent b rita n ic către ţă rile B u le tin u l o fic ia l al F ran
m od ulul lu n a r după aseleni tra n sm ită im a g in i in tim p u l lins va răm îne la b o rd u l ca de acord cu deschiderea unei insă precizat îm p ă ra tu l E tio p ie i, fla ilc d in O rie n tu l A p ro p ia t, m i ţei a p u b lica i m a rţi un de
zare a p ro x im a tiv 10 ore, tim p celor două ore şi 40 de m i bine i spaţiale pe care o va rute flu v ia le pe ntru transp or Se ştie că, a n te rio r, lid e ru l Selassie. a declarat că ţara n is tru l de externe. M ichael cret al m in is te re lo r econo
în care v o r v e rific a com por nute c ît se va a fla pe supra p ilo ta pe ntru a a ju ta la d ifi biafrez, O ju kw u , s-a declarat sa este gata să înceapă tra ta S tew art, a declarat că M area m iei. fin a n ţe lo r şi arm ate
tarea m o d u lu lu i şi se v o r faţa L u n ii. M ilio a n e de te le cila operaţiune de recuplare tarea de ajutoa re către B ia fra . de acord cu u tiliza re a unei tiv e cu Sudanul în vederea B rila n ie a r fi fa vo ra b ilă in lor. în baza căru ia generalul
od ih n i P rim u l care va p u spectatori urm ează să vadă a m o d u lu lu i lunar. Postul de radio Lagos a rute flu v ia le p e ntru trim ite s o lu ţio n ă rii p ro blem elor d i s titu irii un ui em bargo total de G au lle va beneficia de
rea de aju to a re către v ic ti vergente de fro n tie ră . S uve asupra a rm a m e n tu lu i d e sti un sediu parizia n, care va
mele ră zb oiulu i. El a propus ra n u l etiopian a in v ita t au nat ţă rilo r d in această re g i adăposti se cre ta ria tu l său
în acest scop rîu l N uft. to rită ţile sudaneze să tr im i une. El a respins, totodată, personal.
Demonstraţii de O tă o delegaţie la A dd is A be- eve ntua lita te a unei h o tă rîri In ce rcu rile au toriza te sc
u n ila te ra le a A n g lie i de a
SAO T O M E 18 (A gerpres). —
protest împotriva Patrioţii sud-vietnamezi continuă Z b o ru rile avioartelor care ba p e ntru începerea tra ta ti sista liv ră rile dc arm am ent. ream inteşte cu acest p rile j
velor.
că statul a pus întotdeauna
A co rd u l de a fu rn iz a ta n cu ri
preşe
la dispoziţie fo ş tilo r
războiului dus de atacurile asupra transportă a jutoa re către B ia „C h ie fla in " L ib ie i, care a d in ţi ai R e p u b licii Franceze
fra au fost com plet în tre ru p
te. M ăsura a fost luată ca u r provocat o vie dispută în un sediu parizia n nentru re
SUA. în Vietnam m are a ris c u rilo r pe care a (M in istrul a fa ce rilo r e x te r P arlam ent şi în presă, a r fi. şedinţa acestora. D in ace
poziţiilor ainericano-saigoneze v ia ţia federală le reprezintă ne al Cehoslovaciei, Jan în o p in ia g u v e rn u lu i b rita leaşi surse, se precizează că
p e ntru p ilo ţii avioa nelor de (Marko. şi-a încheiat v iz ita nic. .p c d e p lin ju s tific a tă dc generalul de G au lle nu in
W A S H IN G T O N 18 (A g e r tra n sp o rt T-a Sao Tom e se o ficia tă în N orvegia. In T ra ta tu l de prieten ie şi apă
pres). — R eprezentanţii a no precizează că, recent, fo rţe le cursu l v iz ite i el a avut con rare reciprocă" d in tre cele tenţionează să-şi stabilească
S A IG O N 18 (Agerpres) — au bom bardat p o z iţiile d e ţi p u rtă to r de c u v in t saigonez, reşedinţa la Paris, da r do
uă org a n iza ţii pacifiste, ob aeriene nigeriene au fost com v o rb iri cu m in is tru l de e x două ţă ri. S tew a rt a refuzat
In u ltim e le 24 de ore, bom nute de fo rţe le inam ice in o peste 20 de p o ziţii ale fo rţel° r reşte sâ-şi instaleze b irou t
şteşti şi religioase am ericane pletate cu cinci noi aparate terne norvegian. John L yin g , să facă precizări asupra l i
bardierele am ericane „B-52" raşul A n Loc, capitala p ro v in am ericane şi saigoneze au fost
au desfăşurat la W ashington cu reacţie dotate cu ap a ra tu în cad rul cărora au fost a v ră rilo r de arm am ent b rita şi secre ta ria tu l personal in
au efectuat m ai m ulte ra id u ri ciei B inh Long C a rtie ru l ge ţin te ale a ta c u rilo r in iţia te în capitală.
o cam panie dc două zile pen ră specială pe ntru detectarea bordate problem e p riv in d se nic către Israel.
în pro vin cia Tay N inh, In neral al unei brigăzi de para- cursul n o p ţii de m a rţi spre
tru încetarea răzb oiulu i dus ţin te lo r în tim p u l n o pţii. cu rita te a europeană, situ a ţia
nord-est de Saigon, în secto şu tişti am ericani din p ro v in m ie rcu ri de u n ită ţile FNE
de S tatele U n ite in V ietnam cia B in h D inh, a fost, de ase in te rn a ţio n a lă actuală, pre 999 mmm
A u fost organizate dem on ru l K ontum , precum şi în zo menea. atacat dc g ru p u ri de cum şi re la ţiile d in tre cele
s tra ţii in faţa D epartam entu na p la to u rilo r îna lte din V ie i- 9 La M ontevideo. 8 009 de In Japonia a s tirn it m arc
naniul de sud Im p o rta n ta ba p a trio ţi. două ţâ ri. Cei doi m in iş tri
lu i de stat, M in is te ru lu i Jus C orespondenţii a g e n ţiilo r de Dezbaterile din Consiliul au constatat că cele două fu n c ţio n a ri de stat au înce v îlv ă fa p tu l că exislă în
tiţie i şi Pentagonului. ză aeriană a fo rţe lo r am erica- ţă ri sînt interesate în de zvol tat lu c ru l reve nd icînd sp o ri prezent p o sib ilita te a de a
La a c ţiu n ile din capitala a no-saigoneze de la Bien Hoa. presă relatează, totodată, că am plasa la dista ntă m icro -
situată la 30 k ilo m e tri de ca tabăra specială a fo rţe lo r tarea con tinu ă a re la ţiilo r rea s a la riilo r. In afara ser
m ericană a p a rtic ip a t şi cu S U A. am plasată la Ben Het, de Securitate în problema v ic iilo r publice care depind em iţă to are pe ntru asculta
noscutul m ilita n t pentru pa p ita la sud-vietnam eză, a fost reciproce în dom eniul co de a d m in is tra ţia centrală, rea co n ve rsa ţiilo r, cu a ju to
ce, dr. B en ja m in Spoclc. d in nou atacată de forţele in zona p la to u rilo r înalte, a m e rţu lu i, ş tiin ţe i, te h n ic ii şi ru l u n o r re vo lve re sau puşti.
p a trio tice în cursul n o p ţii de fost bom bardată de a rtile ria p u rtă to r de cu vin t a l ţă rilo r c u ltu rii. sînt afectate in urm a aces
o x m a rţi spre m ie rcuri. U n ită ţi africa ne a cerut in s titu ire a tei greve unele m inistere, Aceste em iţătoare au m ă ri
NEW Y O R K 18 (A şcrpresL FNE, pentru a 42-a zi conse rhodesiană blocadei n iilila re şi aplicarea mea unei alune si p rin îm
— In oraşul P ortla nd (statui ale F ro n tu lu i N aţional de E cutiv. s a n c ţiu n ilo r prevăzute în 9 9 9 se rviciile poştale şi la rîn d u l puşcare SC fixează nr*refiî
lo r. pro fe sorii si în v ă ţă to rii
Oregon) a avu t loc o dem on lib e ra re din V ie tn am u l de sud P o triv it decla raţiei un ui NEW Y O R K 18 (A gerpres! C arta O N U ., in clu siv fo lo si P ute rnice tu lb u ră ri s-au e x te rio ri ai u n u i zid. F*e a
stra ţie de protest îm p o triva au refuzat să sc prezinte la
— C o n siliu l de S ecuritate şi-a rea fo rţe i, pe ntru în lă turare a produs la pe nite ncia rul din catedră, ia r tra n sp o rtu l fe ro deră a tît de p u te rn ic de zid
războiului din V ie tn am P a rti re g im u lu i rasist de la Salis- apropierea lo c a lită ţii L a n - in c it n ici p lo i to re n ţia le sa»»
c ip a n ţii p u rla u pancarte ce- re lu a t m a rţi dezbaterile pen v ia r se efectuează doar pc
tru a exam ina s itu a ţia din bury. sing (statul Kansas). Ş e rifu l fu rtu n i nu le pol d e zlin i.
rin d g u ve rn u lu i să renunţe la Rhodesia, în lu m in a referen La s fîrş itu l în tru n irii, p re d is tric tu a l a fost nevoit să anum ite lin ii. M ic ro e m iţă lo ru l conţine »*n
s p rijin u l pe care-1 acordă re d u m u lu i de la 20 iu nie , p rin şedintele C o n s iliu lu i de Secu ceară s p rijin u l un or u n ită ţi Această m işcare grevistă, m icro fo n şi tra n sm ite la dis
g im u lu i de la Siagon care re g im u l lu i Ian S m itli rita te pe luna iunie, M ig ue l m ilita re p e ntru a pune ca declanşată Ia I I iu n ie p rin tanţă o conversaţie ce se
In acelaşi tim p. C o nsiliu l u- Solano Lopez (Paraguay), a
m t al sin d ica tu lu i şo fe rilo r încearcă să legifereze segrega- păt tu lb u ră rilo r. greva generală a celor duce în spatele z id u lu i.
ţio n ism u l. făcut o declaraţie, in care a
de autocam ioane din oraşele ară ta t că m e m b rii C o n s iliu lu i
de nord ale s ta tu lu i New Această co n stitu ţie a fost consideră în u n a n im ita te re
Y o rk, care num ără peste condam nată în u n a n im ita te feren du m ul „ile g a l" şi declară
40 000 de m em bri, a ad op ta t o de m e m b rii C o n siliu lu i încă că orice „c o n s titu ţie " p ro m u l
rezoluţie în care subliniază că Ln cadrul şedinţei de v in e ri, gată de un „re g im rasist m i CURIER • CURIFR • CURIER
sum ele care a r rezulta din în fără a se putea ajunge insă n o rita r nu poate avea n ici un
cetarea a c ţiu n ilo r m ilita re ar la o condam nare form ală. efect legal".
putea l i folosite pe ntru fin a n La şedinţa de m a rţi, un
ţarea program elor dc luptă
îm p o triv a sărăciei, pe ntru con
struire a de spitale şi şcoli,
pe ntru m ajorarea fo n d u rilo r gascar şi Ciad, au p rim it din in F ranţa existau 13 m ilio a cu 133 m ilio a n e do la ri fa lă
necesare in v ă ţă m in lu lu i şi re partea P ie ţii com une un îm ne de autom obile, de două dc cele cerule dc a d m in istra
zolvarea a lto r problem e in te r pru m u t de 11 m ilio a n e do o ri m ai m u lte ca în 1960. ţia N ixon.
la ri. îm p ru m u tu l va fi fo lo
ne m Un nou record m ondial
sit de aceste ţă ri pe ntru rea
O în co n stru cţii a fost rea liza i m l'id ia a p rim it din p a r
lizarea unor proiecte de dez tea Hăncii M ondiale un îm
dc o în tre p rin d e re dc con
W A S H IN G T O N 18 (Ager- 0 A genţia cehoslovacă dc schim b, m acarale, oţel pen volta re economică. s tru c ţii din lla m b u rg — R.F. prum ut in valoare de 13 m i
p resţ. — Un grup de m a n i lioane do la ri. Accsl im p ru -
presă C T K anunţă că in tre tru la m ina te şi ţevi. r u l m ln capitala R.P. M o n a G erm aniei — care a reu
festan ţi care protestau îm po R.P. Chineză şi R.S. Ce m enţi. Cehoslovacia va p ri gole a fost sem nat pla n u l dc şit să construiască un bloc m ut urmează a fi folosit
triv a tu zb o iu lu i din Vietnam , hoslovacă a fost semnal m i din R.P. Chineză m etale realizare a a ju to ru lu i acor pentru dezvoltarea şi m oder
au te rm in a t m ie rcu ri cilire a neferoase, m a te rii prim e a cu 7 etaje in 2 zile, 17 ore. 41 nizarea a g ric u ltu rii indiene.
unei liste cup rin zîn d nuniele un acord cu p riv ire la nim ale şi vegetale, produse dat de O.N.U. acestei ţă ri de m in u te şi 23 secunde.
a 33 000 dc am ericani căzuţi sch im b u rile de m ă rfu ri şi pentru extinderea se rviciu m Cam era R eprezentanţi m T u n e lu l ru iie r S ainl
de p lă ţi pe 1969 E x din carne şi alte m ă rfu ri a- lu i hidrom eteorologie. în
în ac**v' război. p o rtu l Cehoslovaciei în R.P. lim cn ta rc. C om erţul b ila te pregătirea de cadre pentru lo r a S.U.A. a aprobat acor G othard care va lega n o rdu l
Pat hripnnţi» la acţiunea dc Chineză va consta din p ro ral în tre cele două ţă ri va in du strie, în lă rgire a in vă tă - darea către N.A.S.A. a unor şi sudul E uropei. Ira vcrsin d
(vo'r*i iu început citirea listei credite in valoare de 3 900 E lveţia, va fi deschis Ira l'i-
duse ale in d u strie i con stru c înreg istra anul acesta o creş m în tu lu i teh nico -profcsio na l
marţi 1a prînz pe unul din co Ceo moi costisitoare şosea din lume, lungo de 346,7 km, toare dc m aşini, in special tere de 11 la sută faţă de şi în pregătirea de cadre ca m ilioa ne d o la ri D in această c tilu i în 1978. C o nstrucţia tu
rid a r*ve Pentagonului. iar s-a deschis, după 4 ani de mu ncă, lucind legoluio între cele m aşini-u ne ltc. m otoare D ie 1968. lific a te in dom eniul creşterii sumă pentru realizarea p ro n e lu lu i — lung de 16.285 k ilo
dupft ce au fost expulzaţi de mai mari porturi şi centre indu striale şi comerciale ale Jopo- sel, m otoare pentru nave. au anim a lelor. g ra m u lu i lu n a r „A p o llo * re m e tri — va dura 7 ani şi «a
niei. In (ologrolie : Vedere o u nei porţiuni din şosea. % Un grup de ţă ri a frica vine aproape ju m ătate. C re costa 306 m ilioane fra n ci e l
poliţie, au continuat-o toată
tocamioane şi piese de ne : Dahom ey, M a li. M ada- £ La înce putul acestui an d ite le votate sînt m ai m ari veţieni.
noaplT'i în faţa clădirii.
T IP A R U L t întreprinderea poligrafică Ifunedoara-Deva 44 065