Page 65 - Drumul_socialismului_1969_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI — VINERI 20 IUNIE 1969

PROGRAMUL DESÂVjRŞjRjj

CO NSTRUCŢIEI SO C IALISTE

Fructificarea tre b u ie îm b in a tă cu e fo rtu ri pe baza p ro p u n e rilo r făcute
susţinute pentru pe rfe cţion a­
de com unişti,
organizaţia de
rea o rg an izării producţiei. Re­
com plex
p a rtid a h o tă rît un
zervele de care dispune co­ de m ăsuri care p e rm it colec­
la maximum a le c tiv u l la m in o ru lu i „800" pe tiv u lu i ca în cinstea Congre­
sului al X -lea al p a rtid u lu i
lin ia îm b u n ă tă ţirii program ă­
r ii producţiei, creşterii in d ic i­
lo r e xte n sivi şl in te n sivi de să sporească producţia de la ­
m inate cu 800 tone, pe sea­
eforturilor materiale u tiliz a re a agregatelor şl re ­ mă creşterii cu 0,5 la sută a
ducerea p ro cen tu lui de rebu­
in d ic ilo r de u tiliz a re şi res­
tu ri şi declasate sînt aprecia­ pectarea întocm ai a sortim e n­
ale societăţii bile. P entru va lo rifica re a lor, tu lu i p la n ifica t.
de Creşterea averii
tovarăşul Ioan Popa, contabil-
şef. Ea este condiţiona lă
două elem ente p rin cip a le :
sporirea p ro d u c tiv ită ţii m u n ­
Este, de pildă, deosebit de cii şi scăderea c h e ltu ie lilo r obşteşti - garanţie
se m n ifica tiv fa p tu l e vide nţiat m ateriale In s titu tu l nostru
in adunarea generală câ, din poale co n trib u i la aceasta
cele 159 000 apartam ente con­ de bună calitate, la term en a bunăstării
proiecte
p rin elaborarea de
s tru ite pe ţară în p rim ii tre i .
ani ai cin c in a lu lu i, peste sau ch ia r în a in te de term en.
/ 12 000 au fost proiectate de Relevînd m ăsurile prevăzu­
te în docum entele congresului
către D S.A.P.C , şi, deci, de care converg la creşterea e fi­ ţăranilor cooperatori
Imensa lo r m a jo rita te au be­
n e ficia t oam enii m u n cii hu- cienţei economice, tovarăşul
nedoreni. a rh ite ct L iv iu Oros arăta :
D ezbaterile din cadrul adu­ — In p ro ie ctu l de D ire ctive
n ă rii au o g lin d it in teresul m a­ este prevăzut ca in stitu te le
jo r cu care au fost studiate noastre să fie dotate cu a-
de către com unişti docum en­ paraturâ m odernă, care ne va
tele p e n tru a p ro p ia tu l congres ajuta să proiectăm m u lt m ai
al p a rtid u lu i, cunoaşterea a­ repede, m u lt mai bine.
profundată şi în esenţă de că­ De asemenea, am re ţin u t
tre ei a s a rc in ilo r şi m a rilo r fa p tu l câ se vo r lua m ă­
răspunderi care revin sectoru­ suri pe ntru perfecţionarea ca­
lu i de pro ie ctă ri pe ntru fru c ­ d ru lu i organizatoric, a con lu­
tifica re a la m a xim u m a efo r­ c ră rii în tre cercetarea ş tiin ţi­
tu rilo r m ateriale pe care le fică. proiectare şi executant
faee societatea noastră în d o ­ pînâ la fina liza rea o b ie ctive­
m en iu l in v e s tiţiilo r. lor. In c o n d iţiile a s im ilă rii de
— V o lu m u l spo rit de fo n ­ noi m ateriale, a p ro m o vă rii
d u ri de in v e s tiţii ce se vo r a­ de so lu ţii pentru tehnologii
loca în v iito ru l cin cina l — a- rapide de execuţie, cu consu­
râta tovarăşul C onstantin la- m u ri m ai raţionale de m ate­
rem schi, d ire cto ru l D .S A P C . riale şi m anoperă trebuie, în-
— este m e n it să asigure un tr-adevăr. să în tă rim con lu­
p u te rn ic dinam ism econom iei crarea pe întreaga filie ră , mai
naţionale, creşterea bunăstă­ ales a noastră cu construc­
r ii celor ce muncesc. Cunoaş­ to rii.
tem efi d in cele 500 000 de a­ — P entru a ne achita de
partam ente care se vo r con­ sarcinile m a ri ce ne stau în
s tru i pe ţară, m ulte m ii, circa faţă — spunea în c u v în tu l său
18 000, vo r Înfrum useţa loca­ tovarăşa M a ria Ţendea. p ro ­
lită ţile noastre şi vo r tre b u i iectant şef — , com u niştii de
să fie proiectate de câtre in ­ la D.S A.P.C. trebuie să a ju te
s titu tu l nostru. Acest ritm de între g u l colectiv să cunoască
con stru cţii cere sporirea g ra ­ p o litica p a rtid u lu i, să-şi r id i­
d u lu i de d ive rsifica re a ele­ ce n iv e lu l c u ltu ra l şi p ro fe ­
m entelor de con stru cţii astfel sional. Ei m ai trebu ie să m i­
ca şantierele să poată deveni liteze pentru crearea clim a ­
şantiere de m ontaj, ceea ce tu lu i de schim b deschis de o­
trebu ie să înceapă iarăşi de la p in ii, de păreri asupra a c tiv i­
noi. A vem însă suficiente re­ tă ţii profesionale, pe ntru că
zerve de a ne îm b u n ă tă ţi ac- num ai aşa vom asigura pro ­
livita te a . de a spori capacita­ gresul. alinierea tu tu ro r la o
tea de proiectare, de a înd e­ muncă asiduă pentru în d e p li­
p lin i sarcina de bază pe care nirea în d a to ririlo r ce ne re­
pro ie ctu l de D ire ctive o pune vin.
în faţa p ro ie cta n ţilo r şi, an u­
A lţi v o rb ito ri, in tre care to­
me, creşterea eficien ţe i inves­ varăşii Iu lia N icov, arh itect,
tiţiilo r.
Clem ent Popa şi M arius Goia,
Acest ob ie ctiv — creşterea in g in e ri şefi de ate lie r, au
eficien ţe i In v e s tiţiilo r — a s u b lin ia t hotărîrea co m u n işti­
fost dezbătut de mai m u lţi lor. a în tre g u lu i colectiv de la
v o rb ito ri, care au relevat şi D.S.A.P.C. de a se Integra o r­
s p rijin u l pe care p ro ie cta n ţii ganic- în e fo rtu l general pen-
sînt h o tă rîţi sâ-1 dea în acest li*Vi a Jn tîm p in a Congresul al
sens co n stru cto rilo r ş! benefi­ X -lea al p a rtid u lu i şl îm p li­
c ia rilo r de in v e s tiţii. nirea u n u i sfe rt de veac de la
— In toate sectoarele de ac­ eliberarea p a trie i de sub ju ­
tiv ita te trebuie să crească e­ gul fascist cu rezultate deose­
ficie nţa economică — arăta bite.

înaltă responsabilitate

muneitoreasea şi

dăruire în muncă

pină a 25-a aniversare a e li­
b e rării de sub ju g u l lascisi,
no ia nul fa p te lo r de m uncă ale
sub conducerea înţeleaptă a la m in a to rilo r de la „800" sînt
p a rtid u lu i, ne arată calea ce o in ep uiza bilă sursă de s tră ­
trebuie s-o u rm ă m spre v iito ­ lu cite e x e m p lific ă ri. P a rtic i­
ru l lum inos de prosperitate şi p a n ţii la adunare s-au re fe rit
progres social a l n a ţiu n ii noas­ la a c ţiu n ile de m odernizare a
tre socialiste. P rin aceasta la m in o ru lu i în actu a lu l c in c i­
P a rtid u l C om unist Rom ăn şi nal, a c ţiu n i. care au perm is ca
conducerea sa face încă o da­ producţia de la m ina te din o­
tă suprem a dovadă câ un icu l ţe lu ri speciale să sporească la
ţel a l p o litic ii sale este s lu ji­ 51 la sută faţă de 35 cît era
rea cu n e m ă rg in it devotam ent îna inte de m odernizare în
a poporului, îm p lin ire a în a l­ c o n d iţiile creşterii p ro d u c tiv i­
te lo r sale năzuinţe de lib e r­ tă ţii m u n cii şi red uce rii chel­
tate, bunăstare şi fe ricire . tu ie lilo r.
E x p rim în d sentim ente de — C om parînd stad iul actual
puternică adeziune la p o litica al p ro d u cţie i noastre cu ce rin ­
in te rn ă şi externă a p a rtid u ­ ţele de perspectivă ale econo­
lu i, expusă cu deplină lim p e ­ m iei înscrise în D irective, au
zim e în docum entele pentru a ră ta t in g in e ru l V asile Seuca
al X -lea Congres, m a istru l şi m a istru l A le xa n d ru Savu,
A u re l M ih âilescu a spus „ L i­ ne dăm seama câ în faţa co­
nia p o litică a p a rtid u lu i, toa­ le c tiv u lu i se rid ică sarcini
te a c ţiu n ile sale întrunesc a- sporite de m are răspundere.
deziunca fără rezerve a fie ­ P o triv it D ire ctive lo r, dezvol­
cărui com unist, a fie că ru i om tarea in d u strie i constructoa­
al m u n cii din p a tria noastră, re de m aşini, orientarea ei
pe ntru câ p a rtid u l se situează spre ra m u rile moderne, de
ferm pe p o z iţiile m arxism -lc- înaltă tehnicitate, cer In mod
n in ism u lu i, pe care îl aplică im perios să asigurăm o ga­
creator la c o n d iţiile concrete mă va ria tă de la m ina te de
ale ţâ rii noastre, pentru că ca lita te superioară. Ponderea
întreaga sa a ctivita te este acestora în pro du cţia la m in o ­
fundam entată pe analiza ş ti­ ru lu i în u rm ă to ru l cin cina l va
in ţific ă a fenom enelor şi rea­ creşte la peste 80 la sută. In
lită ţilo r. care asigură c la rv i­ acest scop va continua dota­
ziunea pro gra m elo r de dezvol- rea cu m aşini şi agregate m o­
l.nre şi pe rfecţionare continuă derne, care asigură un grad
a societăţii noastre socialiste". în a lt de fin isa re ca lita tiv ă a
Bogăţia m a rilo r îm p lin iri producţiei.
cu care poporul nostru în tîm - A cţiunea de m odernizare