Page 7 - Drumul_socialismului_1969_06

DRUMUL SOCIALISMULUI MARTI 3 IUNIE 1969 Pag. 3

Tezele şi ...Ori dc cîte cri ai trece vagoane au începui in ianua­ 426C metri pairaţi şi a tur­ au. fost mereu in fruntea tu Uzina a ajuns astăzi, (te lu
M ă r e f p r o g r a m peste podul care leagă gara rie iSdV. Atelierele aveau a nătoriei de tontă şi bronz eu exemplul tor au fost mobi 20 dc ilar uiţi la peste 1000,
iuror act nuulor îndemnul şi
de lu 6.7 (le locomotive repn
o suprafaţă de 450 metri pa
Simeria cu oraşul, nu
poţi
proiectul de sâ nu (c opreşti ctteva clipe lunci 20 dc salariaţi ! traţi. O nouă hală se ridică Uzat oare pentru întregul co­ rale iu 191R, la 240 acum.
La început gara Simeria,
a l fă u r ir ii m u lt ila ­ locului. Priveliştea ce se depoul, atelierul de reparaţii şi pentru slrungărie, se cx lectiv. Imi am intesc că m Cele trei colonii, de jos,
ţuică şi mare cu numai
4(1
tinde canalizarea in sectorul
urm ă cu doi ani nu se rea
cimp
au fost amplasate in
deschide in
calea
ochilor
de case, au fost
Directive este dc o neasemuită minu­ deschis, nclocnit. la 4 5 kilo locomotive. Toate aceste Iu Uzau întotdeauna, in mod. luate'’ intr-un oraş cu pesi>
Jransfoi
ritmic, sarcinile de produc
crări se vor inc hei a in anul
cea
metri distanţă fa(ă de
năţie. Zeci du linii paralclr
t e r a le şi d e p lin e vin dinspre zare şi se pierd mai apropiată localitate 104H. ţie, erau greutăţi, uneori in­ pt 000 (le locuitori, un oraf
frumos, cinat, plin d,t ţlo>ki
disciplină. mai ales la sec­
primite cu in. zare, inguslindu-.se din La 10 an i (le existenţă a şi verdeaţă, fruntaş ţ>c tatu
Modernizarea şi m ecaniza­
lot
mai mult pinâ dispar
la ’iuspudă rire şi infruniusc
bătaia ochiului. Trenuri gră­
a s o c ia lis m u lu i larg interes bite, încărcate cu contopesc ţarc cu şcoli, liceu, spital
oameni
casă de cuhni ă, cinemato
sau mărfuri îşi
salturile sirenelor, adresate CentenaniB Uzioei M. M. R. Simeria graf, unităţi comerciale şi
oamenilor ce le. asigură aler- de prestări servicii şi multe
(Urmare dio pag. 1) (larea pentru apropierea de­ altele.
Iar pentru a întări ce \n
părtărilor. seamnă „Azi" la. U .M M .R ,
S au scurs mai bine dc
J00 dc ani de cind pc aces­
ord kWh cit ero in 1938), producţie de cărbune Iq 36-38 tal. Ca să o atingem şi să o traverse ole căii ferate Arad PAŞI PE M PIEIE Simeria vom sublinia că :
„Angajamentele anuale
au
mihoone tone, ceo de oţel Io 10-10,5 milioone tone. iar depăşim, noi hunedorenii, te Incuri s-au pus primele fost (Ic ia hule plinite. iar în
producţio de cereale la 17,5 •— 18,5 milioone tone. Aten­ vom depune experienţa şi cinstea Congresului al X lea
ţiei se impune cu deosebire grija pe caro partidul şi sta­ stră d a n iile pentru pe rfe cţio ­ — Simeria — Alba lulia. ol partidului, o celei de a
tul nostru socialist o acordă dezvoltării ramurilor Şi subro- narea te h nolog iilor, o rg a n i­ Primul tren plecat, din Arad 25-a aniversări a eliberării
Construirea răii frrotr a AFIRMĂRII
murilor industriei în core se valorifică superior resursele de zarea ş tiin ţific a a m un cii în spre Alba lulia a trecut nre> ţialriei şi a împlinirii, u n u i
motern prime sau care au un rol hotărilor in făurirea unei toate com partim entele, pen­ oara Simeria in şina de 2 vrar de la înfiinţare, toate
economii moderne — conslrucţio de maşini, electrotehnica, tru obţinerea unor o te lu ri de decembrie UtfiA. angajamentele au fost mult
eleclronico, mecanica fină, industrio chimică — precum şi ca lita te superioară''. sporite",
eforturile inon ce se vor face pentru punerea in evidenţă D ezvoltarea in d u strie i con­ impus In fiinţarea unităţilor — In următorii ani — de­
şi cxpioolote o unor noi bogăţii naturale. structoare de m aşini, o rie n ­ Ironie dc activitatea fero­ clara tovarăşul 7udor — u ­
Progromu! cu care Comitetul Centrol, întregul partid se tarea ci spre ra m u rile m o­ viară : nară, depou, o între­ zina va deveni o unitate pu
prezintă la Congresul ol X-lea în faţa poporului este în- derne. de înalta tehnicitate, prindere de in t reţinere n. lelicrelc au 100 de salariaţi, rea întregului proces de pro­ toarele locomotive şi vagoa tcrnîcă, de bază în industria,
d/âzneţ, mobilizator, dar totodotă coracterizot de cel moi cer în mod im perios creşte­ răii. atelierul de reparaţii a procesul muncii se desfăşna- ducţie. dotarea cu maşini şi ne. Atunci toţi comuniştii noastră. Sectarul de. reparat
înalt realism El este rodul studierii îndelungote, ştiinţifice o rea accentuată a producţiei materialului rulant. Activi­ ră in continuare foarte res utilaje noi de mare randa­ noştri s-au frămintat. au vagoane va ajunge printre
legilor dezvoltării societăţii, a posibilităţilor şi cerinţelor de oţel şi lam inate de îna ltă tatea crestară im.nlinrşţe un Ir ins. cu foarte mari greutăţi ment. extinderea şi de* căutat căile cele mai hune rele mai. mari din fără. In
ei, ol aplicării in mod creator o principiilor generole oie culitale. în tr-o larga gamă de I secol O sută de ani de m u n ­ care dur la nemulţumirile vollarea continuă fac in ur­ pentru ieşirea din impas, au ax est scop vor fi alocate pî
morxism-lenimsmului Io condiţiile concrete ole ţării noas m ărci şi lipod im e nsiu ni. ,.A- că. Cîie locomotive ş< canoa­ fot mai mult pronunţate ale mătorii ciţiva ani din atelie fost. adevărate forţe în mo­ ită în 797,7 nest.e 150 milioa­
tre şi ţinind seomă de cuceririle înregistrote pe plan mon­ ceastâ sarcină p rin cip a lă a ne au fost reparate în amst muncitorilor De altfel, exis­ rul de odinioară. uzina m e ­ bilizarea colectivului pentru ne (le lei, sectorul aiunnînd
dial in toote domeniile. Inlăptuireo ocestui progrom vo o- sid eru rg ie i rom âneşti, ne-a răstimp, predate căii ferate, tă dovezi sioure. că in preai- canică (le material rulant, îndeplinirea exemplară a la o capacitate finală de
veo o importonţă deosebită nu numai pentru înflorirea mul- spus in g in e ru l şef Vasile alergării pe şine ? ma şi în timpul primului de azi. De-a lungul a numai sarcinilor. Atunci, la greu
Vâzdâuţeanu. de la com ple­ 10 000 reparaţii periodice e­
tiloterolă o patriei noostre, pentru apropierea ei de nive­ La com ite tu l de partid al război mondial şi în toamna şase ani — 1002 — 10G8 — s-a î'â ru t tăria comuniştilor
lul ţărilor cu o economie avonsotă. dor va conduce, toto­ x u l de lam inoare, va trebui lui. 101H, citul T ransilvnnia imloarea investiţiilor acorda din uzină. chivalente. la vagoane. pe.
în d e p lin ită riguros C om bi­ uzinei. tovarăşul inginer patru osii. pe an. Im rîndul
dotă. Io creşterea contribuţiei României la întărirea sis ('thcnrghc 7ud0r. directorul s-a unit cu Ţara Româneas­ te noii uzine se ridică la A cum cric opt organizaţii
ternului mondial socialist, la triumful ideilor socialismului natul noslru dispune dc m ari că, muncitorii atelierului 12 40,4 OOă Ici. Tonte amena­ dc bază, cuprinzînd peste său. ser fo ru l de reparat lo­
resurse in acest sens E x tin ­ U M M R Simeria deschide comotive cu abur va fi sin­
in lume — în do tor i ri internaţionaliste fotă de care Partidul şi-au manifestat dorinţa dc jările şi extinderile. dezvol­ G70 de comunişti, sint orga­
derea ca p a cită ţilo r de p re lu ­ dosarul rare conţine in tre gurii/. de acest fel din ţară.
Comunist Român o dovedit şi dovedeşte o incită respon­ coperţile sale schiţe, rapoar­ unire, fiind mereu intr-o tarea in ritm impetuos a u nizaţii puternice, bine suda­ tonte locomotivele cu abur
sabilitate crate şi finisare a la m in a te ­ te. tabele comparative. bi­ strîn.să colaborare cu m u n ci­ rin e i fac să crească considr te. comuniştii sînt mereu în
Consecvent prociicir sole de o se sfătui in toote proble­ lor. prom ovarea largă u cal­ lanţuri. pe scurt istoria de t o r ii atelierelor dc la Grivifa rahil capacitatea dc modur frunte, îşi aduc un aport mi.t’oid fi reparate doar aici.
mele importante ale politicii interne şî externe, portidul o cu lu lu i electronic în condu­ un secol a uzinei, paşii fă­ şi din alte întreprinderi din tic. due In îmbunătăţirea ca substanţial la realizarea sar­ la noi
pus in dezbatereo orgonizaţiilar de portid. o opiniei publi­ cere:! proceselor dc pro du c­ cuţi în evoluţia ei. continuă tară. lităţii in toate sectoarele si cinilor de producţie, ritmic „Miine” mai înseamnă la
ce oceste documente de importonţă cardinală Fiecare co- ţie. utilare a cu noi m aşini şi de la atelierul de reparat O dată eu eliberarea ţării, secţiile, uşurează condiţiile şi. pxemplnr. Ion Vlad. Cor­ U M M.R. Simeria. cei peste
tegorie de cetăţeni, liecore om ol muncii din judeţul nos in sta la ţii moderne, adînciren material dc rale (roabe, hir. de la 2.7 August 1044 fila dr muncă. nel Turdă şuii. Nicnlac Tn- 500 de muncitori tineri, utc -
tiu găseşte în oeesteo o mare bogăţie de idei, de teze, de ca lifică ))] şi specializării ca­ neagră a istoriei (le ieri a — Cern ce este deosebit rnaş. Constantin Cîndea. Pe­ rişti, dintre rare marca rna-
prevederi proctice, înflăcărate chemări Io o octivitote rod d re lo r de la m in n tn i’i şi orga­ leţe. f.irnăronpe. cuie etc ) la atelierelor se poate întoarce de semnificativ. este faptul tru Rozau. Dumitru Iriuca. jnriiate sint azi scralişti sau
imensa uzină de astăzi.
nică pentru o şi oducc tot aportul Io înăltoreo potuei pe nizarea pe baze ş tiin ţific e a pentru a o deschide pe cea că in accşţi. ani nu crcseti! Tcofil Crişan. Aurel Artcnn. eleni la şcoala profesională
noi culm» de civilizaţie si progres sociol. Minerilor, siderur- în tre g u lu i proces de progra­ Mărturiile începutului dc nouă, pe rea de azi. oameni de nădejde — sub Cnstieă Sneiu. loan Drăgah serală, învaţă cu sîrquinţu
g işti lor. energetic lem lor. constructorilor, oamenilor muncii mare. producere şi liv ra re a acum n sută do ani sînt cil linia tovarăşul Florian Uvi­ Vasile Surugiu. Emil Ironiei, tainele meseriei de la vechii
lam ina telo r, constituie pen­ se poate de elocvente. Fie­ După 1044 începe o nouă muncitori oi atelierelor de
de pe ogoare le revin in nouo etopă pe core o deschide ran. secretarul comitetului fjoghin Piscoi sînt ciţiva din­
tru noi preocupări rl<> căpe­ etapă in dezvoltarea atelie­
Congresul ol X-leo sarcini de ceo moi moie răspundere. răria atelierului şi-a început odinioară..
tenie. ob ie ctivul fundanien- relor. Se construieşte hala de partid al uzinei. Comu­ tre oamenii (Ip bază în sec­
Asemenea sarcini pun tezele si directivele congresului şi prima activitatea, iar repara­
în laţo lucrătorilor din domeniul cercetării ştiinţifice, învo- I al al a c tiv ilă t'i spe cia lişti­ ţiile primelor locomotive şi cazangeriei cti o suprafaţă de niştii noştri s-au m aturizat ţiile lor. GH. I. NEGREA
ţănvnt, cultură, din octivitotea politico ideologică, din opo- lor şi colective lor de lu m i­
rotul de slat. orgoni/oţiile de masă şi obşteşti nători. Am ferm a convinge­
re că Hunedoara va fi şl pe
Aşo cum este în tradiţia comuniştilor, o muncitorilor, lă-
m ai departe în prim ele rin
I rănilor, mtclecluolilor, celorlolti oomem oi muncii hune-
du ri ale în tre p rin d e rilo r ce
doreni. dezbotcrco rodnică, odezuneo deplină fotă de po­ R A D IO spre acest aspect s-a mai scris dc 23 mai a c., trei orc, şi-a
înfăntu'esc cu succes preve­
litico partidului, ei le întăresc întotdeaun0 prin puterea in ziare şi. . toată lumea a consumai nervii, dar de vor­
d e rile înscrise în proiectul
faptelor Pcrioodo ce ne moi desparte de Congres, de cea PPOC H A M U L 1 : 5,05—C.no P ro ­ tAcut chitic. bit la telefon cu Colanul n-a
de o 25-o oniversare o eliberării patriei este aşadar o oe- de D ire ctive ". gram m uzlcn! dc cilm incaD ; 5.ao Socotim că gestionarul u ­ putut. Direcţia judeţeană
noado intensă de lucru, o laptolor de prcstiqiu, o m obili­ O convingere pu ternic sus­ Ju rn a l agrar ; G.05—D,.1d M uzica nităţii, conducerea O C I-.. A- P.T.T.R. re are dc spus 1
zării moxirne o eforturilor, a îndeplinirii exemplare o pio­ ţin u tă de bogăţia ffo le lo r Hr şl a c tu a lită ţi : Atlflf? c u ltu ­ limcnlaia Deva u-ar trebui
10,10
lii.US M uzică uşoara ;
ral ;
nului şi ongojomenlelof luote. muncă S iderurcişt ii. care Curs de lim ba franceză. C iclul să treacă alit de uşor cu ve­
s-ait angajat ca în acest an 11. lecpu a iH-a : 10.30 A lbum de derea astfel de carenţe, care „Graba strică
să depăşească pre vederile piese corale ; 10.45 M uzica popu­ compromit.
p la n u lu i cu 50 m ilioane lei lară ; 11.05 VarietăU m uzicale ;
la pro du cţia globala. cu 12 00 M e lo dii de T cm lslo clc Po­ 17,00—17.30 Aspecte film a te dc la Numai cu... mîna Oficiu de ... treaba”
II nnn tone fonta. 15 000 tone pa ; 12,15 A rii din opere In te r­ cam piona tul european de Pe cit de vechi, pe a tit de
box ;
G abor ;
pretate
dc
C onstantin
oţel şi 12 000 tone lam ina te 12. an In ttln ire cu m elodia popu­ t,a unitatea alimentară nr. adevărat proverbul, mai ales
17.30 Telex T .v. ;
si să obţină sup lim e ntar 0 lară şl in te rp re tu l pre fe ra t : i3,on 17,33 A ltul ca zăpada şl cei şapte 20 din Deva (cu servire pe deserviciu in lumea şoferilor. S-a con­
m ilioa ne lei econom ii şi 7 R a d io ju rn a l ; 1.1.11 A vanp rem ie ră p itic i (!) ; loc şi In domiciliu) consuma Aşa se poate numi oficiul
m ilioa ne lei b e n e fic* s u p li­ cotid ia nă ; 1,1.22 S olişti- $1 orches­ 17.50 Lim ba engleză. Lecţia CO ; firmat, nu o dală, şi tot
tre de m uzică uşoară : 14.tio M u­ IR.15 VA place m uzica ? torul, jioatr găsi zilnic iaurt lKT i.R. din Vulcan. Dc ce ? mu vor oamenii să inveţe. U­
m entare. sînt h o lă rili să in ­ zică po pulară : m .io E xpediţie 18,4) C intecc vechi in in te rp re tă ri proaspăt, lapte dulce. ouă, O să vedeţi mai jos. Cel
tensifice întrecerea n rn fiu a pionierească ; 14 55 M uzică ; 15.00 noi ; vin. cre.nvurşii, cirnăciori mai rapid mijloc de comuni­ nii preferă anchete, procese
realiza im e gral aceste obiec­ C am pîuPfltete europene dc b o x ; 19.00 D in lum ea .ştiinţei : P rog re­ care intre două localităţi, in­ condamnări, dcctr. să condu
tive nină la descinderea ce­ 13 10 M uzică uşoară ; 15.20 Rodlo- sele oncologiei In dezbaterea cruzi sau fierţi, şi alte prefia că maşina aşa cum scrie car­
p u b lic i'n te : 15 11 C om pozitorul ape.cialiştilor ; rate (just*inse. o ambianţă stituţii sau întreprinderi este tea D in tre aceştia face parte
lu i de al X-lea Congres al
să p tfim tn il. .îosrph H nydn ; ll.no 19.30 T e le ju rn a lu l de seară ; plăcută, atitudine civilizată telefonul. Trcbuind să comu­
p a rtid u lu i. R a d io ju rn a l, flu te tin m e tco -ru ttcr •. şi Miclea Florian din Hune­
16.lG C am pionatele europene de 20.00 Seară dc tea tru „M u ttc r Cou- (lin partea lucrătorilor (le nice unele date de la Vul­ doara. Ce 1-0 fi determinat
box : 1S.21 M uzică uşoară r 11.31 rage" dc R. R rccht ; aici Nu (tă-seşti insă (din v,i can ta U.V. Călău. Ilian Dio- să conducă cu viteză exce­
d c f m u tn Judelui nostru ? — 22.01 P rim plun C. C. G lurescu ; na cui nu ştimt decît cilcva uisie n apelat la serviciile sivă, el ştie. Fapt consumat.
N eantt : H.4S A ntolo gie corală. 22,20 Itin e ra r european ; furculiţe şi cuţite care in o ­ telefonistelor dc la Oficiul
Pentru cumpărăto­ N lcolnc U rsu : 17 00 A nienn tin e ­ 22,35 V a rie tă ţi pe peliculă ; rele mai aglomerate din zi P T T R din Vulcan. S a fă Autobasculanta a. derapat
re tu lu i : 17.25 Concert dc m uzică într-o curbă fără vizibilitate
populară : 10.0.7 PnfisacARlla pen­ 22.30 T e le ju rn a lu l dc noapte ; nu satisfac nici. pe departe ciit comanda şi. omul s a piei şi a lovit grav pe Felicin
rii de autoturisme tru plan dc Sldism uncl Tn- 2^,00 C nm plonntclc europene dc cerinţele, sau scobitori de pe aşteptat Trece o oră şi Jurcn de nouă ani Şoferul
rluţă : 17.10 nndînsim pozton. box. care să le ajuţi in servirea nimic. Omul. insistii să i sr
Ideologia m n rx is l-le n ln 's tă — u- se ra alege cn obli­
rtaşă fo rţă tra n sfo rm a to a re a so­ pe loc. Eşti. <ilit. astfel, să a facă legătura eu Uzina „Vic- gaţia de n purta costum văr-
Jnrepind cu data dc 1 iunie,
cie tă ţii : 1H.70 V a rie tă ţi m uzicale : jmei preparatele respective toria“ Colan. I se spune ca-i <iat, dar fetiţa s-a ales cu
depu nă to rii Ja (' K C. ra re do­ 11.fiu Gazeta ra dio ; 11 20 Tn dl- cu mîna. să rişti n-ţi hipic deranjat Haţegul şi o să i se
resc să-şi procure au lu lun sm e rpet de ta C am pionatele euro­ facă legătura prin Deva frneţ.uri lo baza craniului şi
pene de hn\- : 11 2S Săptftm ţna degeţele, cu ulei sau cn un­ claviculă, cu leziuni grave
dc producţie românească pot CINEMA
unul m elom an : 20.ns Tableta tură. $i. măcar dacă fi s-ar Mai trece o oră şi inră una. şi cu suferinţe pe care şo
depune Iu filia le le CMC C. ce­
de seară de Cost.tn M u rgesru ; pune la indemină şerveţele Tot nimic. După trei ore de
re ri pentru înscrierea in lis­ ?0.in n c e lu i de operă Coşare aşteptare, i se simne că nu i ferul grăbit nu le poate in
tele lunare ale cu m p ă ră to rilo r Step! ; 20.70 F.m inescirnn r 20.75 D KVA t Am două mame şl doi eu care să-ţi ştergi mîinile. nici un fel alina. Nu-şi. m e­
de au toturism e „D a c ia -l 10u\ P entru m a gnetofonul dv. : 21.00 ta ţi (cine m ato gra ful „ l ’ a tria ") ; Dar, din parate nici aşa ceva se poale fa re legătura, că-i rită Miclea . răsplata" pentru
r.um co dc azi. Ton P .ib n ţ tn dla- nu se găseşte la unitatea n- deranjat Colanul. /l$<7 a
L i v r a r e a auiol urism elor w coi arnrt. Oct.*"' O uiccsru • C ă lu g ă riţii şi com isarul ( „ A r ­ mintită, de luni dc zile. De­ pierdut. Ilian Dinnisic, in ziua graba lui necugetata ?
Com bin „P a să ­
,.D acia-l 100" d e p u n ă to rilo r •n.21 ncviiV a slacăvelor : 2M 5 in") ; S IM E R IA : („M u re ş u l") ; H U ­
A lb a stră "
rea
C am pionatele ru rene un de hnv :
care se vo r în s rrie pentru n- 11.4* 'Rpvdfua şlagărelor ; 22 00 N EDO AR A : M arysin şi Napoleon
< est lip urmează să se facă RarM nlum nl P.ulotin m eteoroln- („C o n s tru c to ru l11) ; Cind voi ft
după satisfacerea ce re rilo r so­ e îr : 22.20 M ozaic m uzical : 27 no m o ri şi liv id („F la că ra ") ; Pe
(„S id c ru rg ls -
urm ele
Ş o im u lu i
lic ita to rilo r înscrişi pinâ la S onri n e n fn t dragostea nenU r.t tu l“ ) ; C A LA N : Valea („1.1 Iu ­
data dc :tl mai 1%0 la toate — m uzică uşoară : o.oi—5 oo Es­ nie") ; TE LID C : Mica rom anţă P R E T U R I
trada nocturnă.
tip u rile şi m u icile de a u to tu ­ «le vară („M in e ru l") ; G IIE L A R :
PROGRAM UL, H : 6.10 M uzică F anionul din IM orisvllle („M in e ­
rism e provenite din im p o rt,
uşoară : 6.45 Ctniecn şi jo c u ri ; ru l") : PP.TROŞANr : A dio. G rln -
ale căror cereri sînt n rsa lisfă - 7.un R a d io ju rn a l : 7 ,ll Piese pen­ go („7 N oiem brie") ; T lp c lc („R e ­ de c u m p ă ra te şi v în z a rc la legum e — fru c te '
ru le snu nu vor putea fi sa­ tru fanfară ; 7 30 U ve rtu ri de pu b lica ") ; L II PEN I : O 7.I nh toc­ fn ziua de 81 mai ac. în şedinţa M im ului permanent al C om itetului executiv al
tisfăcute eu tip u rile do auto­ estradă ; 7.45 M uzică populară ; m ai norocoasă („IM un cîloi esc“ ) ;
turism e la care sini înscrişi si r.,23 Rapsodia rom ănă de Con­ T a (A «le fa m ilie („C u ltu ra l") : LO- C onsiliului popular judeţean au fost stabilite prin decizia nr. 107 l i L.K. preţurile
sta n tin pnbescu ; n.io Curs de V tA : C lovni pe pereţi („M in e ­ ferme do cumpărare şi p re ţu rile plafon de vtnznrc la legume — fructe, valabile pen­
caro doresc să primească în lim b a franceză. C iclu l I. lecţia ru l") ; A N IN O A S A : T a ffv şi vină-
'locul acestora au toturism u l a 25-a : 0.10 D in creaţia corală fo ru l („M u n c ito re s c "); PETRTLA : tru comerţul socinlist.____________
românesc S o lic ita to rii de au­ a co m p o zito ru lu i M a rţia n N e­ 7 iu a în care vin peşttt („M u n ­ Pref ferm cmnp. I'ref plafon vînz.
toturism e înscrişi pinu la data grea : 0.45 Opera ..C onchita" de citoresc") : V U LC AN ; U rle tu l lu ­
Zaudonai ; 10.30 Cine ştie ctşil- p ilo r („M u n cito re sc") : o r A ş t t e :
de :n mai la m ărcile din im ­ ră : n.no M uzică uşoară : H ,i5 Mode In Ila ly („P a tria ") : G lscltr, PRODUSELE U.M. C a l î t a t e a C a 1 i t a t 0 a
port şi care doresc a u to tu ris­ Ctntă F lo rlcn D radu st A le x a n ­ („F la că ra ") ; GEOAC.JU-BAl : Eu Extia 1 a II-a Extra I a 11 -a
m ul „D a c ia -l HKT. nu vo r mai dru B ld lre l ; 1125 Snecuhtm : ie-em Iu b it : IIA T P O : D osarul
ji.in Cîntcce pentru cel m ic i: X lf (..P o pular") : RRAD : ...Apoi
întocm i noi cereri dc în scri­ — Ardei gras seră kg- 10,80 8,50 fi.50 15.50 12.00 9.10
12.03 A vanp rem ie ră cotid ia nă : s-a nâ sruf legenda („Steaua ro ­
ere. lnîndu-se în considerare )2.ţr> M u ziră Instru m e n ta lă : 12.70 şie") : G tlR A R A R Z A : Inlm A ne­ — C artofi tim p u rii — 8,20 2,50 — 4,60 4,00
cererea depusă pe ntru marea E m isiune m uzicală do ta Mosco­ bună, nebună de |cgaf-,. („M in e ­ — Castraveţi salată (/ .1.25 2,50 1.90 5,20 4,00 8.20
va : 13.00 C oncert de p rin z : ru l") : II,TA : In n o tirs re tre cătoa­
la care sînt deja înscrişi. — Ceapă verde M — 8.00 2.25 — 4,20 8.20
13 io Radiom nga/.invil fe m e ilo r : re („L u m in a ").
După dala dc 1 iunie, para­ 14.(13 Piese in s tru m e n ta le : 14,10 — Dovlecei in floare
lel cu în scrie rile pentru p ro ­ D in rin to e e ir si da nsurile popoa­ pînă la 7 cm. - — 8,90 — — 0.00
curarea a u to tu rism e lo r „D a ­ re lo r : 14.30 F o rm a ţii vocale : — Fasole verde alte
Volumul lucrărilor executate de muncitorul loan Petraş, de 15 00 M om ent ş tiin ţific : 15 33 D in soiuri M — 2,00 — — 8.10 —
la F C. Orâştie, depăşeşte lună de lună sarcinile planificate, a- cia -! 100". so voi p rim i în cre aţia c o m p o zito ru lu i Gherase — Fasole grasă şi fidel. — 8,00 — — 1.80 —
slgurmdu se in acelaşi timp respectarea riguroasă o normelor con tinu are cereri pentru cum ­ D rn d rln o : 16.00 R a d io ju rn a l. B u­ buc. — 0,50 0.40 — 0.80 0.70
de colitote. Foto : V. ONOIU părarea de au toturism e „Mo.sk- le tin m e to o -ru ilo r : 10.16 P agini — G itlioarc
vici-400". „S kod a-l 000 M ii" şi din opere : 10.55 S fatul m odicu­ — Mazăre păstăi kg. — 2.00 — — 8.40 —
lu i : 17.05 C onoftoncrc ale m u zi­
„T ra b a n t-6 0 )” . cii de cam eră : 17.10 R ndlo pub li- — R idichi dc lună
rita te : 13.00 o m elodie pc adresa (8— Irt f.) leg. — 0.40 0.80 — 0,00 0,50
dum neavoastră ; IR.30 Curs de — R idichi alhc vară
lim b a franceză. C iclul JT. lecţia (5—fi fire) leg. — 0,70 0.50 — 1,00 0,70
a 34-a : IR.50 C intccc populare : — Roşii seră kg. fi,50 5,25 4.00 10.00 8.00 0.00
Odă
in.00 M uzică corală : 10.40 13,20 M uzică M. T. A. N. A. — Salată căpăţină •• — 2.00 I.fiO — 2,80 2.25
Uricani ® Revenire pe colina, din operete ; 19.55 M uzică po pu­ DIRECŢIA GENERALA — Usturoi verde — 0,70 0,50 — 1,00 0.80
lim b ii
ronifm e :
A AVIAŢIEI CIVILE
lară cerută de ascu ltători : 21.20
(4—5 f.)
leg.
C ronice m uzicală ; 20 35 Prezent AEROPORTUL DEVA — Varză albă tim purie kg 8.75 8.00 2.85 5.00 4,00 8,00
sl v iito r In s tlln tn agricolă : 2n 55 ANGAiEAZA URGENT
M uzică : 21.05 C in lă France G ali — un tehnician | construcţii — V in e te 1.1.00 10,00 8.00 * 19.00 15,00 12.00
celor cinci căsuţe ca şl a m u rg ". Mozn»-t II). A u to r Condiţii : — Căpşuni 4.55 8,50 2.05 7.40 5.80 4.50
7,80
4.50
0.00
12.80
fi.00
7.80
sl
T.autrec : 21.20 M u zi­
D onalfl
— Cireşe ncplctroasc
..C infecul
p u b lic u l : 21.45
— diploma de tehnician con­
din
A da P.rum nru ; 22.2" T e a tru ce­ structor,
rta i. 12 scaune de TIf şl P rtro v : — domiciliul stabil în muni­ Se aprobă preţul pentru ceapa verde la legătură.
'>2,40 po m u n to de Tonei P ernlc şl cipiul Deva. P reţurile de cumpărare intră în vigoare la data de 1 iunie a.c. ora 0.01.
In s!f PnsrhIU ; 73-05 M a ri pla-
candoare specifică in e d itu lu i. spre. . m a tu rita te ? nlsH — D inu L lp a ltl 24,00—1.00 Informaţii suplimentare Ia te­ P reţurile de vînzarc in tră în vigoare Ia data de 2 iunie 19G9, ora 12,(10
D a r care itin e ra r să-l u r­ — Perspectivele sînt mai C oncert sim fo n ic. lefon 2625.
m ăm ? A l b lo c u rilo r cu sule m u lt decît generoase. Dez­
de apartam ente. însum ind voltarea sa se înscrie pe co
peste 25 01)0 mp suprafaţă lo ­ ordonatele trasate de D ire c­
bune creşte continuu. Este A
cu ib ilă ? A l celor peste 2 ha tive le C ongresului al X -lea
nervura vitală, pe care s-a
zone verzi, adevărate insule al P.C.R. Pentru v iito ru l U- INTBEPRINiEMA CENTRALA
„c lă d it" întreaga b io g ra fic a
acestui lîn ă r oraş, a fla t în de verdeaţă şi flo ri ? Sau sâ ric a n iu lu î în p lin ă ascensiu­
parcurgem p u r şi sim p lu ne a p u te rii economice, se
plină creştere
străzile sale şi să consem­ preconizează o creştere ;>
— Deci vedem în U ricani
năm în agenda de re p orteri? TERMOELECTRICA BETA
o expresie a tră in ic ie i şi du­ — Să consemnăm. produ cţiei de cărbune in AUTOBAZA
ratei. 1080 cu 130 m ii tone faţă de
— A tu n c i să notăm : două 1908. G ospodarii oraşului
— Exact. T otul s-a orîn- m agazine a lim en tare, două şi-au mai propus să co n stru ­ orgnnîieozâ in perioada 23— 25 iunie o, c. — autobiografia ;
d u it şi se o iin d u ie şle cu în ­ de legum e şi fructe, două iască peste 1 300 apartam en­ C O N C U R S — certificot medical ; T R A N S P O R T U R I a u t o h u n e d o a r a
ţelepciunea gospodarului p ri­ restaurante, zeci de u n itâ ti te noi. o nouă şcoală cu 1G pentru ocuparea următoarelor posturi — dovadă din care să rezulte că au ocu­
ceput. meşter in a înălţa e d i­ com erciale şi de deservire săli de clasă, o nouă g ră d i­ de maiştri : pat funcţia de maistru in specialitatea res­
fic ii solide, viguroase. Desi­ Să m ai notăm un dispensar, niţă cu 200 de lo curi, crcşă, — 1 post de maistru întreţinere la SOCţia pectivă timp de cel puţin cinci ani, pentru
gur. U le iu rile nu s-au des o circu m scrip ţie cu 13 cadre spaţii com erciale, un nou c i­ combustibil ; candidaţii la posturile de maiştri principali.
făsurat ca în basm ul în care, m edico-snnitare. o casă de nem atograf . — 1 post de maistru întreţinere corone ; De osemenea, I C.T.
cu băţul ferm ecat, poţi să naştere şi o farm acie, un... — 1 post de maistru întreţinere echipa­ ANGAiEAZA ;
polcieşţi to tu l în aur. Naşte­ — S înt sute dc copii în u­ — Ia r colina celor cinci ment chimic ; — Inginer principal electronist şi automo- recrutează elevi pentru calificare în
rea .şi creşterea U rica n iu h ti n ifo rm e şcolare. Unde se în ­ căsuţe ? — 1 post de maistru reparaţii turbine ; >•101! 1 meseria de şofer.
este o epopee a eroism ului, dreaptă ? — Va răm îne un pretext — 1 post de maistru principal pentru ate­ — tehnicieni 1 — A.M.C. ; Condiţii de înscriere :
susţinută de incandescenţa de revenire pentru g e n e ra ţii­ lierul mecanic. — electricieni exploatare staţii, servicii in ­
in im ilo r strinş unite în ju ru l — Tocm ai vro ia m să no- le viito a re , dornice să con­ La concursul pentru ocuparea posturilor dc — absolvent a 4 sou 7 clase ele­
1ăm. în continuare, un liceu terne ;
p a rtid u lu i semneze biog rafia acestui maiştri se pot prezenta : mentare) cu stagiul militar satisfăcut,
cu Jf> săli de clasă, cu secţii — electiicîeni reparaţii echipament elec-
— Ia r în fă p tu irile sînt de zi şi serală, cu 15 în v ă ţă ­ im p resio na nt oraş m odern, — absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri, trie ; fără o depăşi virsta de 35 ani ;
m ari. generoase, pe măsura to ri şi profesori, o g ră d in iţă rid ic a t dc la cota zero pinâ — absolvenţii şcolilor echîvolote de M i­ — electricieni P.R.A.M. ; — sâ fie stabilizat in Hunedoara,
a s p ira ţiilo r contem porane. de copii cu tre i educatoare, la a ltitu d in e a co n fo rtu lu i şi nisterul invâţâmintului cu şcolile tehnice de — lăcătuşi aporate măsură si control ; sau pe o rază de 20 km de Hunedoa­
Noi. c itito rii, am do ri să le un ciul) m uncitoresc şi o b i­ c iv iliz a ţie i, in a n ii entuziaşti maiştri şi care au practica de maistru. — operatori turbine ; ra, de cel puţin 10—15 ani.
cunoaştem. bliotecă cu peste 7 000 v o lu ­ ai construcţiei socialiste. Cererile de înscriere la concurs se depun — operatori cazane ;
la sediul întreprinderii pinâ la data de 20 iu ­
— N im ic mai sim p lu Este me. un cinem atograf cu 300 Dialog în p n st-scrîp fu m : — operatori tratarea apei
suficientă o p lim b a re p rin a de lo c u ri... Iată, m a te ria liza ­ nie o c„ împreună cu următoarele acte :
cest tîn â r oraş. care te en­ tă în în fă p tu iri, adolescenţa — Pc cînd viito are a în lîl- — certificatul de naştere (in copie), Informaţii suplimentare se pot obţine la
tuziasmează p rin pro spe ţi­ acestui oraş ! nire ? — diploma de absolvire (in copie), a şco­ sediul întreprinderii — telefon 1675 sau 2841,
mea şi mai ales p rin acea — Care va fi d ru m u l — Joi, Ia Gcongîu. lii tehnice de maiştri în specialitate ; interior 53. --------------------------------