Page 76 - Drumul_socialismului_1969_06

/

• u â
PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA» Redacţia
Anul XXI
şi administraţia
N r. 4501
ziarului

Mărfi D H V A , itr. D f l'e n n C r o z a , nr ?S

telefoane : redocto» şef - '588 ; te-
24 iunie docto» şef adjunct, secreta» de redac­
ţie ş» socţio xiaţo de partid - 2138 ;
sediile cuhuro-spoit şi probleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317 ; secţio scrisori, docu*
mentore şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie $i adm inistiafia - 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16—24 -
4 PAGINI, 30 BANI 1585

Tezele şi proiectul de Directive în dezbatere publică Lucrările Comisiei
Juridice o Marii

Hotărîre unanimă de a înfăptui neabătut Adunări Naţionale

La P alatul
M a rii A d u n ă ri
ş tiin ţific ă şi tehnică — sem ­
N a ţio n a le a a vu t loc. in ziua In te rn a ţio n a l de in fo rm a re
dc lu n i. 23 iu n ie 11)69, o şe­ nată la Moscova la 17 fe b ru a ­
ju rid ic e ,
d in ţă a Com isiei to va ră şului rie 1969 — care a fost pro-
re n ta t de tovarăşul
Ştefan
sub conducerea
politica partidului, de a dezvolta continuu preşedintele com isiei. lonaşcu. C o n s iliu lu i N a ţion al al C o r­
liirle a . p rim -viccp rcşcd in tc hI
un iv.
prof.
T ra ia n
ectă rii Ş tiin ţific e
fost
In cad rul şedinţei a
e xa m in a t şi discutat, d in în ­
In urm a de zb a te rilo r care
sărcinarea C o n s iliu lu i dc Stat. au a vu t loc. Com isia ju rid ic ă
P roiectul de decret pentru ra ­
a aviza t fa vo ra b il, in u n a n i­
tifica re a C onvenţiei re fe rito a ­ m itate, p ro ie ctu l de decret.
la
C e n tru lu i
în fiin ţa re a
re
succesele obţinute in muncă Creşterea
eficienţei — ElIRNILIŞTII AII ÎNDEPLINII
cu. m aistru la secţia a î11-a, PLANUL SIPIE8IRIAL
Minerii din Teliuc vor V ic to r M arincaş, sef de b r i­ deziderat major
gadă la secţia a Il-a — . am
M un cin d cu sîrguinţâ şi
răspuns întotdeauna eu fapte elan spo rit, co le ctivu l sec­ măsoară în m ii de tone de
m etal date lu n a r peste pre­
la che m ările p a rtid u lu i.
munci cu însufleţire de data aceasta vom da glas al economiei ţie i a 2-a dc fu rn a le de vederi. Ei au depăşit anga­
Şi
fa p te lo r la C o m bin atul sid eru rg ic ja m e n tu l anual luat in iţia l
In cele cinei lu n i care au H unedoara a consem nai un cu peste IfiOOO tone de
pentru sporirea tre cu t din acest an. co lectivu l moderne în in trc c c rc in cinstea ce­ fontă. In d ice le dc u tiliz a re
o b ţin u t
succes
rem a rcab il
a crescut
a agregatelor
E x p lo a tă rii m in ie re T eliuc a
dat peste plan 2 461 tone fie r lu i dc al X -lco Congres al peste n iv e lu l s ta b ilii cu
5,27 la sută.
p a rtid u lu i şi Q a n ive rsă rii
producţiei de minereu în m inereu din care 823 tone ILIE CAŞOTA u n u i sfert dc veac de la l-u rn a tiş lii au o b ţin u t re ­
in m in ereu l liv ra t uzinei de
preparare şi 1 638 tone in m i­ directorul Sucursalei judeţene a Băncii Naţionale eliberarea pa triei. Ca u r­ zulta te dem ne dc rem nreat
nereul m arfă. La obţinerea a­ m are a d e p ă şirii ritm ic e a şi pe lin ia s p o ririi e ficie n ­
♦ Proiectul de Directive pentru Congresul cestor re a liză ri şi-a adus s a rcin ilo r de producţie. ţei economice a pro d u cţie i.
In octuolo etapă de dezvoltare a societăţii noastre so­
al X-lea — un program mobilizator şi realist. c o n trib u ţia între g u l colectiv cialiste, creşterea necontenită a eficienţei economice - J u rn a liş tii din această sec­ Consum ul de cocs a fost
redus faţă dc norm ele te h ­
ţie au în d e p lin it cu 8 zile
♦ întotdeauna am răspuns prin fapte la de m in e ri, in g in e ri şi te h n i­ sursă sigură de sporire o venitului naţional, de am plifica­ în a in te dc term en plan ul nice s ta b ilite eu peste 10 kg
cieni.
chemările partidului. re o potenţialului productiv şi de ridicare o nivelului de sem estrial. « pc tona dc fon tă elaborată.
♦ Se vor da peste prevederi 2 700 tone Congresul al X -lc a al p a rti­ trai ol oamenilor muncii — este ridicată Io rangul suprem H ă rn icia în c ă rc ă to rilo r şi Pe această calc s-au o b ţi­
d u lu i şi a 25-a aniversare a de element fundamental o activităţii partidului şi statului. to p ito rilo r, a în tre g u lu i co­ nu t. in acelaşi tim p . peste
fier in minereu, iar valoarea producţiei globale e lib e ră rii p a trie i de sub ju - Tezele CC. al P.C.R. pentru Congresul al X-lea al parti­ 2 500 000 lei econom ii la
va fi depăşită cu 600 000 lei. dului subliniază cu toată tăria că : „Una din direcţiile O nouă şarjă de fontă este le ctiv de la fu rn a le le au to­ p re ţu l de cost.
N. BADIU descărcată din furnalul nr. 2 m atizate de 1 000 m c se
principale ale întregii activităţi pe care a vor desfăşura al Uzinei „Victoria* Câlan.
i itru n iţi in co n fe rin ţa e x ­ N oi, m in e rii — au spus in partidul şi statul va li creşterea eficienţei economice, valo­
tra o rd in a ră a organizaţiei de c u v in tu l lo r tovarăşul ing rificarea la maximum o resurselor materiale şi umane ale
p a rtid , co m u n iştii de la E.M Z oltan S îlaghi, şeful m inei ţării, o eforturilor făcute de poporul nostru pentru dezvol­
T e liu c au e x p rim a t in mod centrale. ing. V asile G okla. tarea forţelor de producţie, pentru asigurarea procesului
un an im adeziunea de plină şeful secţiei a IV -a, Ioan C ir- neîntrerupt ol societăţii socialiste". Campania de recoltare se apropie
faţă de p o litic a ş tiin ţific ă , înfăptuirea acestui deziderat major ol politicii economi­
m a rx is t-le n in is tâ a p a rtid u lu i, ce a partidului, pune în faţa codrelor dm economie sar­
p o litică , care e xp rim ă în cel Adunări de dezbateri organizate cini deosebit de importante. Dezvoltarea, modernizarea şi, Amplă
m ai în a lt grad a s p ira ţiile şi în fond, forţa şi vitalitotea economiei noastre, trebuie să
năzuinţele p o p o ru lu i nostru fie rezultatul împletirii optime o elementelor cantitative şi P regătirile acţiune de
In a d u n ă rile care au avu t de către consiliile locale calitative ale tuturor loturilor de activitate. Se impune deci
loc în cadrul s e c ţiilo r şi sec­ cu deosebită acuitate ca întreg arsenalul de preocupări
to a re lo r — au spus tova ră şii ole cadrelor de specialişti din economie, ale tuturor comi­ desecări
A M atincn, secretarul orga­ ale Frontului Unităţii Socialiste tetelor de direcţie, ale fiecărui salariat, să fie concentrat a*
n iza ţie i b r d i n sectorul- supra reducerii- cheltuielilor de muncă vse şi'materializată sînt term inate ?
I. O. A lic , m aistru , N. Suciu. Consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste, sub din volumul producţiei, sporirii cuantumului acumulărilor După cum uc tra n s­
in g in e r. I. Cocioabă, secreta­ conducerea organelor de partid, organizează în aceste şi creşterii rodniciei muncii. m ite Ioan C im pcanu.
ru l org an izaţie i de bază din zile in întreprinderi, instituţii, în oraşe şi comune adu­ Pornind de la odevorut fundamentot de vioţo ca munca in s tru c to r p rin c ip a l la
sectorul I I I — co m u n iştii au nări, dezbateri şi alte activităţi in vederea popularizării poate primi valenţe superioare numoi in condiţiile unei U niunea judeţeană a
dat o îna ltă apreciere docu­ politicii interne şi externe a partidului, a cunoaşterii sar­ dotări tehnice şi tehnologice moderne o unităţilor produc­ De cîtcva zile lin g ă verdele că m u lţi d in tre m ecanizatori coo pe rativelor agricole
m en te lo r elaborate de p a rtid . cinilor şi obiectivelor de viitor, sintetizate in Tezele Comi­ tive, documentele Congresului al X-lea ol P C.R. pun un e im p iilo r au a p ă ru t ici, colo. sin t tin e ri şi nu posedă ex­ de producţie, du m in ică
N oi. au spus dîn şii, vedem în tetului Central pentru cel de-al X-lea Congres al Partidu­ accent deosebit pe creşterea ponderii utilajelor şi instala­ pete galbene întotdeauna perienţa necesară, (a lţii au a avu t loc în satul A u ­
'Poze Şi în pro ie ctu l de D i­ lui Comunist Român şi a proiectului de Directive privind ţiilor de mare randament în volumul total al investiţiilor. rîn d apare această culoare, num ai un an de practică!" s-a rel V laîcu o am plă ac­
re ctive pentru Congresul al planul cincinal pe 1971-1975 şi liniile directoare ale dez­ Zestrea moteriolă o economiei noţionole trebuie folosită m e ca n iza to rii şi m e m b rii co­ organizat un in s tru c ta j pu ţiu n e de desecări. La
Xslea al p a rtid u lu i — do­ voltării economiei naţionale pe perioada 1976-1960. cu maximum de randament. In ocest context un rol pri­ o p e ra to ri ştiu câ a sosit v re ­ serii, la „Casa a g ro n o m u lu i" in de m nul organizaţiei
cum ente de m are însem nătate mordial revine perfecţionării şi modernizării proceselor de mea cînd com binele vo r in ­ de la M in tia pentru a-i a ju ­ dc p a rtid , peste 150 dc
teoretică şi practică — un pro- F. C. Orăştie producţie, organizării ştiinţifice a muncii, folosirii intensi­ tra la reco ltat în la n u rile de ta să se acomodeze cu com ­ cooperatori s-au a lă tu ra t
gr&fn am plu, care are drept ve a capacităţilor de producţie, ridicării calificării cadre­ orz şi de grîu. După cum bine le şi presele dc balo ta i brigă zii de tin e re t a fla ­
scop rid icare a R om âniei pe lor, utilizării complete a forţei de munco şî o timpului sc prezintă spicele, spe cia liştii Cu ocazia in s tru irii, m ecani­ tă aici. executînd I 500
din a g ric u ltu ră apreciază câ za to rii au fost fa m ilia riz a ţi si
noi trepte de c iv iliz a ţie şi U n ita te economică de pres­ fo rtu rile susţinute pe n tru fo ­ de lucru, îm bunătăţirii permanente o normării muncii şi m e tri lin ia ri la canalul
progres, program care asigu­ tig iu in ju d e ţu l nostru. cu­ losirea in te gra lă a capacită­ întăririi disciplinei in toate sectoarele de activitate. se vo r obţine p ro d u cţii m u l­ cu norm ele de prevenirea in ­ p rin c ip a l dc colectare a
ră înaintarea victorioasă a noscută to t m ai m u lt in ţară ţilo r de producţie — apreciau Prin fructificarea acestor resurse, in primii trei ani ar ţum itoare. c e n d iilo r în la n u rile dc pâ- apelor.
ţâ rii noastre pe d iu rn u l so­ şi peste hotare pe ntru p ro d u ­ în c u v in tu l lor, rostit în ca­ actualului cincinal, productivitatea muncii o crescut în ju ­ Şi in acest an recoltarea ioase
c ia lis m u lu i şi com u nism u lu i. sele sale de n ive l tehnic r id i­ d ru l a d u n ă rii organizată de deţul nostru cu 28,1 la sută în industrie şî cu 32,5 Io sută pâioaselor se va executa pe D esigur câ şi c o n s iliile dc
Acest program , au relevat cat. Fabrica chim ică din Orăş- C o nsiliu l orăşenesc O răştie al în construcţii, ritm de creştere superior celui prevăzut. A­ m a jo rita te a su p ra fe ţe lo r cu conducere d in cooperativele
v o rb ito rii, sintetizează expe­ F ro n tu lu i U n ită ţii Socialiste, ceasta insă nu înseamnă că s-o ajuns la limite maxime. m ijlo a ce mecanizate. E cntru agricole de producţie au in i­ Fondurile
tic se înscrie ca o com ponen­
rie n ţa teoretică şi practică a in g in e ru l Toan S ^ ^ r iu . chi- Dimpotrivă, există încă întreprinderi ca l .M . Barza, I.F. a putea face faţă s o lic ită ri­ ţia t a cţiu n i pentru a începe
tă dc seamă a ta b lo u lu i în ­
p a rtid u lu i nostru în con stru c­ Petroşani, I.F. Haţeg şî 1.1.L Hunedoara care nu şi-au rea­ lor. în tre p rin d e rile de meca­ cam pania de re co ltare în b u ­
fă p tu irilo r socialiste pe m e­
ţia socialism ului, este rodul lizat planul productivităţii muncii, in lunile acestui an. De nizare a a g ric u ltu rii d in ju ­ ne c o n d iţii. S-au pus în stare
leag urile hunedorene P rogra­ alocate au
p o litic ii ş tiin ţific e m a rx is t- m ul de in v e s tiţii a p lica t an (Continuare în pag. o 2*o aceea consider oportun ca în aceste întreprinderi să se deţ au re v iz u it şi pus in dc fu n cţio n a re atelajele, s-au
Jeniniste a P a rtid u lu i C om u­ dc an in fabrica noastră, e- opereze măsuri pentru folosirea potenţialului productiv la stare d r fu n cţio n a re cele 20U fo rm a t echipele care vor lu ­
n is t Rom ân, un exem plu do adevărotele lui valenţe. Aceasta cu atît mai mult, cu otît de com bine de tip u l C I şi cra pc com bine şi batoze. U­
aplicare creatoare a p rin c ip ii­ în viitorul cincinal oroHurtivitafea muncii va trebui să eres* C3. prese de ba lo ta t şi ba­ niunea judeţeană a cooperati­ căpătat în­
lo r generale ale m a rxism - Şedinţe de lucru ale consiliilor câ simţitor. tozele. In actuala cam panie ve lo r agricole de p ro du cţie
le n in is m u lu i la c o n d iţiile vor lu cra I I 8 batoze. 5fl dc p rin baza sa de a p rovizion are
concrete, specifice ale ţâ ­ prese dc ba lo t.it paie şi pes­ a asigurat pentru co o p e ra ti­ trebuinţarea
r ii noastre. Această p o litică , judeţene ale oamenilor muncii (Continuo* in pog. q-2-o) te 500 de tractoare, m a jo ri­ vele agricole din ju de ţ 129
acest program nu poate de- tatea echipate cu parascîn- de saltele dc colectat nlcavâ.
r ît să ne um ple in im ile de tci. 10 748 saci dc iută. flfifl kg oportună
b u cu rie şi m în d rie Sîntom de naţionalitate maghiară şi germană T in in d u -se cont de fa p tu l sfoară
m în d rî câ avem un p a rtid
p u ternic, un cîrm aci înţelept Z ile le acestea au avu t loc exe cutiv al C o n siliu lu i ju d e ­
şi încercat, ca ic a ştiu t şi şedinţe de lu cru ale c o n s ilii­ ţean al F ro n tu lu i U n ită ţii So­ întreprinderii forestiere
ştie să ducă poporul nostru lo r judeţene ale oam enilor cialiste. PAGINA A III-A Petroşani i s-au alocat a ­
din succes în sucers. Areas- m un cii de n a ţio n a lita te m a­ Cu acest p rile j au fost exa­ nul acesta fonduri de
ta a fă cu t sa crească a u to ri­ ghiară şi germ ană. m inate şi s ta b ilite unele m ă­ Reportaje publici­ peste 500 000 lei pentru
tatea şi pre stigiul p a rtid u lu i suri în în lîm p in a re a celui tare pe teme de cir­ crearea de noi spoţii de
La şedinţe au p a rticip a t, de cazare pentru muncitorii
nostru şi pe plan in te rn a ţio ­ dc-al X -lea Congres al P a rti­
asemenea, m em bri ai b iro u lu i d u lu i C om unist Român. culaţie. forestieri. Fondurile alo­
nal.
cate au căpătat repede
întrebuinţarea preconiza­
ta. In prezent, întreprin­
derea construieşte în re­
opaMa-
gie proprie, 8
PARTIDUL COMUNIST ROMÂN - INTRU- mente pentru fomilişti in
erplootorea
Arcanu, o
cabană pentru nefami-
lişti la Surupata, una la
Saşa şi va mai începe
CHIPARE A ÎNŢELEPCIUNII POPORULUI in curind să construiască
una fa Buta.
P refa cerile re vo lu ţio n a re pe­
m od deosebit este sfera a to t­
trecute în cele două decenii cu p rin zătoare a m ă s u rilo r in i­
şi ju m ă ta te ale re vo lu ţie i Lector univ. PETRE VEIICA, de la ţia le de p a rtid p e n tru dezvol­
populare au schim bat d in te­ Academia de ştiinţe social-polîliee „Ştefan Gheorghiu" tarea de m ocra tism ulu i socia­ tin Sicoie. El are o vechime
m e lii înfăţişarea p a trie i noas­ list. Aceste m ăsuri nu vizea­ Mesaje despre hărnicie in întreprindere şi in acelaşi
tre. Acest sfe rt dc veac a ză doar o la tu ră sau alta a sector dc peste 9 ani, iar de
m arcat cele m ai profunde eşa foda ju lui econom ic şi so­ aproape 6 ani este şef de c-
tra n s fo rm ă ri social-politice din tive le pe care el lc-a deschis, orice oprim are. inegalitatea cia l. ei întreaga via ţă m ate­ chipă. Dc vreo doi ani lu­
isto ria societăţii rom âneşti, pe ntru sensul în n o ito r cure ceonom ico-socialâ d in tre oa­ ria lă şi s p iritu a lă a celor a­ crează cu aceiaşi oameni in
îm p lin ire a id e a lu rilo r de l i ­ străbate toate h o tâ ririlc lin şi. m eni. creează c o n d iţii pentru proape 20 de m ilio a n e de ce­ Despre m im ca însufleţită de la sectorul Valea Morii de a organiza bine munca formaţie. La fel ca el sint
bertate na ţion ală si socială, m ai ales, pentru consecvenţa o puternică în flo rire a lib e r­ tă ţe n i ai tâ rli A nsa m blul a­ a minerilor din bazinul Bra­ Veche. Lucrează împreună echipei. Ei fac o repartizare şi minerii Constantin Borşa
dc bunăstare m aterială şi sp i­ cu care s-a m u n cit în vede­ tă ţilo r dem ocratice, pentru o cestor m ăsuri pleacă de la un dului, despre sentimentele cu o rta c ii in tr-u n abataj cu precisă a sarcinilor pe m em ­ şi Vasile Degău. Exemplul
ritu a lă a m aselor. A fost pen­ rea tra n sp u n e rii în viaţă a organizare superioară a re la ţi­ adevăr a xio m a tic câ d e ţin e ­ pc care le nutresc in preaj­ înmagazinate, iar in întrece­ brii formaţiei de lucru şi în­ lor este urmat cu încredere
tru totdeauna a b o lită e xp lo a­ o b ie ctive lo r şi sa rc in ilo r sta­ ilo r d in tre to ţi m e m b rii so­ rea p u te rii de către popor ma măreţelor evenimente din rea din primele 5 luni, a în­ deosebi urmăresc cu atenţie şi- pasiune de echipe şi bri­
tarea o m u lu i dc către om. au b ilite c ie tă ţii, p e n lru m anifestarea este. desigur, prem isa hotârî- acest Auausl înălţător — al registrat realizări ce. sint cu­ aplicarea dc către fiecare găzi conduse de mineri ca
fost lic h id a te clasele e xp lo a­ In b ila n ţu l în s u flc ţilo r cu plenară a p e rso n a lită ţii fiecă­ toare a existenţei dem ocraţiei X-lea. Congres al partidului prinse intre procente de 146. dintre aceştia a atribuţiilor Petru Graur dc la sectorul
tatoare : socialism ul a triu m ­ care între g u l popor în tîm p in â ruia şi a firm a re a um anism u­ Dar. pentru realizarea ei e- Si a 25-a aniversare a elibe­ şi 206 la sută. Minerul şef dc cc le revin, potrivit indemi- II Musariu, Traian Borza dc
fa l d e fin itiv pe pâ m în tul pa­ rării patriei — răzbat din echipă Constantin Uorşa şi năirii şi încadrării lor. la sectorul Spiros, Nicolac
Congresul al X -lea al P a rti­ lu i socialist. feetivâ este necesară şi o ast­
n ic i noastre. Sub conducerea abatajele subpăminlcnc m e­ echipa sa au depăşit lună de Vn alt element care le
d u lu i C om unist Rom ân şi Ju­ M ăsu rile adoptate de Con­ fe l d r organizare a sta tu lu i saje ale priceperii, hărniciei lovan de la sectorul Valea
P a rtid u lu i C om unist Român, b ile u l dc un sfert de veac gresul al IX -le a al P .C R . şi ra re să asigure re le m ai fa ­ lună planul cu 40-50 la sută. permite să obţină rezultate Morii Veche. Teodor Lup <l<!
poporul m u n c ito r a fă u rit o şi entuziasmului muncita Un alt exemplu tot altt de convingătoare in întrecere
al re v o lu ţie i noastre populare, de C o nferinţa N aţională pen­ vo ra b ile c o n d iţii ca masele la sectorul Carpen şi alţii,
economie puternică, prospera, un loc p rim o rd ia l revine vas­ tru perfecţionarea m un cii o r­ populare să p a rticip e n e m ijlo ­ resc. In ciuda greutăţilor pe <trăitor îl oferă brigada con­ este stabilitatea membrilor care prin munca lor asiduu
a asigurat a v în tu l n e s tă v ilit caic le. intim piuă în ad incu­ dusă dc minerul Vasile De- echipei in întreprindere, sec­
tei a cţiu ni desfăşurate de ganelor de pa rtid , de stat si c it la conducerea în tre g ii vie ţi dau viată chemărilor parti­
al fo rţe lo r de producţie. în fă p ­ p a rlid pentru lă rgire a c o n ti­ obşteşti. in stitu ţio n a lîza re a sociale. D em ocraţia presupune rile pămintului, colectivele gau de la sectorul Brădişor, tor şi formaţie. Aceasta are dului dc a cinsti cu noi şi
tu in d p o litica de in d u s tria li­ nuă a de m ocraţiei socialiste, p rin c ip iu lu i m u n cii colective minereşti muncesc cu m ulta care de asemenea înscrie pc o importanţă deosebită, deoa­ însemnate rezultate in pro­
zare socialistă, de dezvoltare p e nlru crearea acelui cadru la toate n iv e lu rile dc condu­ o justă d irija re a p a rtic ip ă rii dăruire de sine, pentru a graficul întrecerii. depăşiri rece creează posibilitatea ca ducţie. evenimentele ce sint
şi m odernizare a a g ric u ltu rii, necesar care să asigure p a rti­ cere si în toate d o m en iile de m aselor la conducerea tre b u ­ scoate la lumina zilei meta ale. planului de peste 40 la muncitorii să cunoască mai aşteptate eu viu interes de
de rid ica re a n iv e lu lu i de v ia ­ ciparea fără precedent şi. in a ctivita te , creează c o n d iţiile rilo r dc stat şi obşteşti, găsi­ Iul necesar economici naţio­ sută. bine condiţiile specifice ale întregul colectiv dc mu nai
ţa al tu tu ro r ce tă ţe n ilo r pa «acelaşi tim p , conştientă a m a­ p e nlru o m ai activă p a rtic i­ rea unor form e organizatorice nale. Multor mineri le citeşti .,Secretele" succeselor a- zăcămintului din zona unde al minerilor brodaţi — cel
pe feţe la ieşirea din ..şut",
tric i selor Ia opera dc e d ifica re a pare «i o rg a n iz a ţiilo r obşteşti, o p tim e care sâ-i dea cara cte­ sentimentul datoriei împlini­ cestur oameni dem ni de toa­ lucrează si *ă le fructifice de. al X-lca Congres al P.C li.
totodată,
ru l c o n tin u ită ţii şi.
ta lauda $7. preţuirea constau
In scurgerea acestui sfe rt n o ii o rin d u iri. a m aselor la rg i populara la să pe rm ită m anifestarea la un te, faptul că prin muncn lor in hărnicia şi dăruirea in pentru producţie, ii ajută
de veac. ate nţia n i sc opreşte Aşa cum arăta tovarăşul conducerea societăţii, conco­ în a lt grad a vo in ţe i şi in iţia - îşi aduc aportul la edificarea să-şi cunoască mai bine to­ şi a 25-a aniversare a elibe­
cu deosebire asupra u ltim ilo r NicoUac Ceauşescu, p a rtid u l m ite n t cu creşterea răspunde­ socialistă a patriei noastre. muncă de fiecare zi. Ceea cc varăşii din formaţie, caracte­ rării patriei de sub jugul
ani. în p rim u l rln d pentru nostru acordă o m are atenţie r ii fie c ă ru i cetăţean faţă de Iată-1 dc pildă pe minerul ii caracterizează deopotrivă rele, convingerile şi idealu­ fascist.
se m n ifica ţia deosebită pe care d e zvo ltă rii dem ocraţiei socia­ interesele generale ale po­ şef dc echipă August in Sicoie este cunoaşterea aprofundată rile lor dc muncă şi de via­
a meseriei de miner. a artei
a avut-o Congresul al IX -lc n liste, pornind de la fa p tu l câ p o rului. Continuo* »h pog. o 2-o) ţă. Aşa este minerul Augus- I. IONESCU
al p a rtid u lu i, p e ntru perspec­ o rin d u ire a nouă. lic h id in d Ceea ce tre b u ie releva t In __________ I