Page 77 - Drumul_socialismului_1969_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 24 IUNIE 1969

TEZELE $1 PROIECTUL DE DIRECTIVE
bloc notes cotidian ■ bloc notes eotMien ■ bloc notes cotidian

I n d e z b a t e r e p u b l ic a

Semnalele critice primesc răspuns R A D IO
HOTĂRÎRE UNANIMA DE A ÎNFĂPTUI
P R O G R AM U L 1 : 5.30 J u rn a l
— ---------------- * Prea putină angajare a g ra r B u le tin ag ro -m e tco ro lo -
glc ; 6.05—9,30 M uzică şl a ctu a ­
NEABĂTUT POLITICA PARTIDULUI, DE A DEZVOLTA lită ţi 1 9.3o A tlas c u ltu ra l ; 10.05
M uzică ; 10,10 C urs dc
lim b a
irancezâ. C le iu l I, lecţia a 28-a ;
10.30 C intece p e n tru cop il
de
Ion Ndcorescu şl Io n Hâdulcs-
In nu m ăru l d in 24 a p rilie acesta două a line ate: „D e ase­ eu ; 10.45 M uzică populară ; i i ,05
al z ia ru lu i, sub titlu l „A n tic a ­ menea vă in fo rm ă m că, cu V a rie tă ţi m uzicale ; J2.Q0 M e lo­
CONTINUU SUCCESELE OBŢINUTE iN MUNCĂ fa p tu l câ c o n d iţiile sociale la ocazia in s tru irii trim e s tria le şi d ii com puse şl In te rp re ta te de
c ritic a m
mera
p ro d u c ţie i",
DrâghicJ ; 13,30
C onstantin
tn -
transm ite rea s a rc in ilo r secre­
lo cul de m uncă în C o m b in a tu l ta rilo r o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid , tiln lre cu m elodia populară şl
In te rp re tu l p re fe ra t ; 13.00 R adio­
sid eru rg ic H unedoara şi E x­ p re şe d in ţilo r com ite te lo r sin ­ ju rn a l ; 13,]0 A va n p re m ie ră c o ti­
ploatarea m in ie ră Lonea nu sc dicale de secţii, se cre ta rilo r de diană ; 13.22 M e lo d ii In te rp re ta ­
prescripţiilor tehnice şi tehnolo­ rid ica u la în ă lţim e a e fo rtu ri­ U.T.C., unde a p a rtic ip a t si te dc Elena C onstanlincscu :
Creşterea eficientei— gice de lobdcoţie, înlăturarea lo r fin a n cia re făcute de stat în conducerea co m b in a tu lu i, li 13.35 Form R tlU e A d a lb e rt W ln -
k le r şl H e lm u th Z achurias ; 13.45
pierderilor şi o risipei in u tili­
zarea resurselor moteriole. acest scop s-a atras a te n ţia şi s-au sta­ M om ent ş tU n ţlllc ; 13,50 C lnta
D ra tl D cutscher ; 14.00 M in ia tu ri
La sem nale ne-au răspuns
îmbunătăţirea calităţii produ­ Pentru o moi buna satisfacere a cerinţelor de cumpărare co m ile tu l de p a rtid d in C S .H , b ilit m ăsuri de u rm ă rire con­ fo lc lo ric e ; 14,10 T o t în a in te ;
deziderat major al selor, factor de care depinde □ le populaţiei din satele judeţului nostru au fost construite în conducerea co m b in a tu lu i şi. problem ele ce au fost rid ic a ­ 14.55 Estrada a rtis tu lu i a m a to r :
cretă de fe lu l cum se rezolvă
13.20 Radio
p u b lic ita te ;
15..Iu
in mare măsură asigurarea e fi­
ultimii oni magazine moderne, core pun Io dispoziţia sătenilor
cienţei şl com petitivităţii produ­ o variată gamă de mărfuri, produse şi sortimente. respectiv, C o m ite tu l m u n icip a l te în a rtic o lu l „A n tica m e ra C om p ozitorul s â p tâ m in ll ; iti.Oo
R a d io ju rn a l. B u le tin
m e teo-ru-
selor româneşti, trebuie să defi­ In imagine : mogazinul sătesc şi bufetul din Veţel. de p a rtid Petroşani. p ro d u cţie i". tic r ; 16.20 M uzică uşoară de M a-
Răspunsul conducerii com bi­
Acest a rtic o l, cu ocazia de­
economiei moderne tea întreprinderilor noastre. In- Foto : V. ONOIU in g in e r Gheorghe Rădulescu, cadei de producţie ce a fost n u s M ih a ll : 16.30 B ila n ţu l m o ­
nească moi pregnant octivito
n a tu lu i siderurgic, sem nat de
Iu n ie
r ilo r re a liză ri. Tulcea —
tin e re tu lu i ;
ţin u tă în data de 12 m ai s-a
i96t> : 17.05 A ntena
corpororeo resurselor materiale
d ire c to ru l teh nic al com b in a­ discutat cu toţi in g in e rii şefi 17.30 C oncert dc m uzică po p u ­
in produse de înalt nivel coli* la ră : 18.03 M uzică uşoară ; 18,10
nostru o fost reolizot cu o de­ totiv printr-o prelucrare indus- tu lu i, face o defalcare a che l­ în legătură cu stab ilire a celor P ro g ra m u l p a rtid u lu i — progrA -
păşire de 39 470 000 lei. moderne reţete, tronsmite obiec­ 1 Turul ciclist al României tu ie lilo r p e ntru protecţia m u n ­ m ai corespunzătoare m ăsuri m ui nostru ; 10,30 V o rtc tâ ţi m u ­
trio lâ rofinotâ, după cele mai
zicale ; 19.00 Gazeta ra dio ; 10.2fi
(Urmare din pag. ,1) O rezervă importantă de om- cii... pe care şi noi o făcusem pe ntru îm bun ătăţire a c o n d iţii­ S âptâm inn u n u l m elom an ; 20,05
plificare a acumulărilor constă, tului fobn'cot caracteristici de în ancheta a m in tită şi fu r n i­ lo r de m uncă şi via ţă ale sa­ T a bleta dc seară de Costln M u r*
după cum se ştie, in reducerea folosinţă mul! superioare, majo- j O R A D E A 23 (p rin lele dor Vasile a parcurs 153 km j zează e x p lic a ţii p e n tru unele la ria ţilo r din co m b in a tu l nos­ gescu ; 20.30 E m inesciana. Ve­
neţia. In lectu ra Iul M ih a ll Sa-
Dezvoltarea multilaterala şi in continuă o cheltuielilor materio- rind in ocesl fel volumul veni­ j fon de la trim is u l Ager- în 3 h 45’ 54" ; 2. W a n zlik ; j stări de lu c ru ri negative. C i­ tru ". m u n icip a l de doveanu ; 20.35 P entru m agneto­
tăm două din ele : „V aloarea
C o m ite tu l
ritm susţinut □ economiei, in le. Cu cit ponderea lor vo fi turilor. j pres, A. Berger). T u ru l ci- 3 Şt. Sueiu. apoi H ezard. ; rid ic a tă a lu c ră rilo r de inves­ p a rlid Petroşani ne răspunde fo n u l dv : 21,00 Lum ea de azi.
făptuirea progresului social cul­ moi mică. cu atît vo creşte ve­ Creşterea eficienţei şi spori­ j rlis t al Rom âniei a co n tin u u l Andresen. M cnard, G rigore, j t iţii se datoreşte în p rin c ip a l urm ătoarele, cu p riv ire Ia ne­ Ion B ib e ri In dialo g cu D cm o-
tural necesita olocorea unoi nitul naţional şi, implicit, bună­ rea ocumulărilor băneşti Io ni­ l ie ri cu etapa a 9-a. C lu j — Rcalfscn, Z iegler. to ţi în a- I in sta la ţie i de de sprâ fu ire cu re g u lile sesizate la m ina L o ­ stene Botez ; 21.20 Revista şlagă­
re lo r ; 21,35 S port ; 21.45 Revista
fonduri tot moi importante pen­ starea poporului. Tocmai de o- velul morilor cerinţe şi posibili­ J Oradea, cîştigatâ la sp rin t celasi tim p cu în v in g ă to ru l, j c le c tro filtre de la secţia aglo- nea în ancheta „A n tica m e ra şlagă relo r ; 22.00 R a d io ju rn a l.
tru reproducţia soc io I istă lărgi­ ceeo. documentele pentru Con tăţi ole economiei are un te­ ! dc ru tie ru l rom ân T u d o r Va- A stăzi arc loc etapa a 7-a, j m era to r II" (in tra tă de curînd p ro d u cţie i" : „La E xploatarea B u le tin m e teorologic ; 22,20 C in-
tă. Surso principală pentru reo- greşul al X lea subliniază cu meinic suport în eliminarea | sile. P rim a acţiune im p or- Oradea — T im işoara (165 - în fu n cţiu n e — n n,). Şi a lta : m in ie ră Lonea. pe lingă cen­ tcce eu... şl fără cu vin te ; 22.55
lizorea acestor obiective o con­ tărie necesitatea îndeplinirii o- pierderilor şi cheltuielilor nepro­ I tantă a fost in iţia tă dc cchi- km). „In legătură cu situ a ţia ves­ tra la term ică existentă, s-au M om ent poetic. N o p ţi cu iună. .
V e rsu ri de Ion G heorghe ; 23-00
stituie acumulările băneşti creo­ ceslui imperotiv. Un rol deter­ ductive din economie. Este edi­ : pa F ranţe i, carc a evadat in tia ru lu i de la uzina cocsochi- m ai dat în folo sin ţă încă 2 M uzică uşoară : 0.03—5,00 E s tra ­
le în unităţile productive. Volu­ minant In soluţionarea acestei ficatoare în acest sens şi pen­ | bloc, după urcuşul dc la m icâ, vă in fo rm ă m că a fost cazane pe ntru producerea ae­ da no ciu rnâ .
mul acestora creşte continuu, probleme îl ocupă stabilirea ju ­ tru judeţul nostru ocţiuneo de P aniccni, a n lrc n in d lo lodatâ fotbal executată extinderea, însă a- ru lu i cald. In acest mod s-a
contribuind la asigurarea fondu­ dicioasă a normelor de consum rentobilizore o întreprinderilor şi i pe H uster din echipa R D. vîn d în vedere lu c ră rile dc re ­ rezolvat com plet problem a us­
rilor necesare finanţării econo­ şi revizuirea lor periodică. îmbu­ o unor produse planificate cu ! G erm ane şi norveg ian ul An- S tad ion ul „23 A ug u st" din ; p a ra ţii cap itale a ba terie i de cării h a in e lo r de lu cru. Este
miei naţionale şi creşterii nivelu­ nătăţirea aprovizionării tehnico- pierderi, acţiune desfăşurată cu 1 dresen. S p rin tu l cu pre m ii C a pita lă a găzduit du m in ică cocs n r 1. o p a rte d in acest necesar num ai să funcţioneze
lui de trai ol oamenilor muncii moleriale. folosirea raţională a multă competenţă sub conduce­ i dc la H uedin este ciştignt fin a la „C upei R om âniei" la | ve stia r a fost afectată tem po­ în perm anenţă ve n tila to a re le
Pe cele cinci luni, pionul de materiilor prime. materialelor, rea orgonizoţiilor de partid şi î dc H u slcr, ia r la pu n ctu l dc fotbal. în care s-au în tîln it ra r pe ntru m u n c ito rii de la care aerisesc hala
încosări ol acumulărilor băneşti combustibilului şi energiei elec­ concretizată în rezerve, care la căţă ra te de la P ia lra Cra- echipele bucureştene Dina- I.C.S H. care îşi desfăşoară ac­ In ce priveşte cea de a doua
de Io întreprinderile din judeţul trice, respectarea riguroasă o finele anului trecut însumou a ­ j iu lu i, p rim u l trece Andreson. mo şi Steaua. La capătul u­ tiv ita te a Ia lucrarea sus-am in- problem ă tra ta tă în a rtic o l şi
proape un sfert de miliard de
lei. F u g a rii sînt u rm ă riţi do un nui joc v iu disputat, victo ria tită ". Foarte p la u zib ile e x p li­ anum e folosirea in sta la ţie i de
Departe de o fi epuizote, po­ plu to n condus de pLirtătorLiI a reve nit echipei Steaua cu ca ţiile . dar parcă de ele era raze u ltra v io le te , nici în p re ­
F. C. Orăştie sibilităţile de sporire o eficienţei tric o u lu i galben, W anzlik. nevoie ? Ne gîndeam la ceva zent nu este soluţionată la un 17.30 B u le tin dc ş tiri ;
scorul de 2— 1 (1— 0).
sint încă prezente în unităţile ; M oiccanu, Şt. Suciu şi T. O m ăsuri, fie şi pentru a n u l v ii­ nivel corespunzător Această 17.35 Lum ea c o p iilo r. A v e n tu ­
| Vasile. R upînd furca de la tor, m ăsuri care să no dea a in sta la ţie este în stare de
judeţului. Avem încă 11 între­ D um inică au început în- j rile Iu l P lnoeh lo ;
bicicletă. M oiccanu râm î- înţelege că lu c ru rile se vo r în ­ fu n cţio n a re şi dotată com plet 17.50 Lim b a engleză. Lecţia 63 :
prinderi economice planificate tre ce rile celei de-a 2 a edi- |
d u lu i şi p a rticip ă cu întreaga j ne insă în urm ă şi va sosi drepta. Nu exagerăm , dar ne cu ech ip am en tu l necesar 18.15 P re lu d ii — pro g ra m sus­
cu dotoţie de la bugetul de stot ţii a „C upei balcanice" la j
sa putere de muncă la m ate­ (lă m p ile incandescente si o* ţin u t de elevi al şco lii
(Urmare din pag, 1) şi 38 de produse şi servicii ne­ ■ ru o în tiriz e re de peste 2 fo tb a l pe n tru echipele de ti- ! face im presia că ancheta a populare dc artă d in P i­
rializarea p ro g ra m u lu i în flo ­ fost c itită p rin tre ., rîn d u ri. ch e la rii de protecţie) dar nu
rentabile In vederea elim inării i m in u te Joncţiunea d in tre neret. La S ibiu, selecţionata j teşti ;
r ir ii naţionale căci prea m u lte problem e se­ se utilizează decît la in te rv e n ­
prin efort propriu a pierderilor j g ru p u rile din faţă s-a efee- R om âniei a în vin s cu sco- j 18.30 E x -tc rra *63 — cm lslun o
Adunarea oam enilor m un cii i tu a t Ia k ilo m e tru 90, astfel sizate au rămas în afara răs­ ţia organelor de conducere a p e n tru şco ln rl. D em on­
m istui Caroî G iiin v a ld şi de la F.C. O răşlie a trim is o planificate, se impune Cq între­ i râ la s p rin tu l fin a l, de pe ru l de 2— 1 echipa T u rcie i, j pu nsu lui conducerii com b in a­ m inei. S e rviciu l de aerai ?i s tra ţii de aero, nave 6i
m u n cito ru l Tom a Ivaşcu — telegram ă C o m ite tu lu i C entral prinderile in couză să-şi inten­ j S tad ion ul „C riş u l" d in O ra- ia r la R îm nicu Vilcea, repre- ! tu lu i. protecţia m u n cii căruia îi ra clie tom o dele co n stru ite
de cop il (In tc rrlz iu n c ) ;
ne-au perm is să sporim an de al P C R ., to va ră şu lu i Nicoloe sifice preocupările în direcţia i dea. s-n prezentat un p lu lo n zen tativa G reciei a în tre cu t j Răspunsul c o m ite tu lu i de cade în a trib u ţie urm ă rire a 18.50 F ilm pe ntru cop ii : „ M u l­
an c o n trib u ţia în tre p rin d e rii Ceauşescu, în -ra re , p rin tre a l­ folosirii cu moximum de eficien- cu scorul de 1— 0 fo rm a ţia j p a rtid se m en ţine la acelaşi u tiliz ă rii in sta la ţie i de raze ţum esc M llia c la " — p ro ­
noastre la progresul econom iei tele. se spune : „C o le ctivu l ţâ a capacităţilor şi spaţiilor de | com pact de 22 alerg ători A lb a n ie i. ; Ion, general şi neangajant. C i­ u ltra v io le te nu s-a preocupat du cţie a S tu d io u lu i dc
naţionale A n u l acesta, de p il­ nostru de muncă, angajat in producţie, extinderii procedee­ j C lasam entul etapei : 1. Tu- (Agerpres) tăm . pe ntru ilu stra re , şi din su ficie n t de in fo rm are a la r­ tele viziu n e B ucureşti ;
dă. avem create toate con di­ marea întrecere închinată lor tehnologice moderne, obţine­ gă a în tre g u lu i personal asu­ 19,00 D in lum ea ş tiin ţe i. în ­
t
fiin ţa re a Academ iei
ţiile pentru atingerea n iv e lu ­ Congresului al X-lea al p a rti­ rii unei înalte productivităţi o pra necesităţii dc a u tiliza ş tiin ţe m edicale din ţara
lu i producţiei globale prevă­ d u lu i şi celei de-a 25-a a n i­ muncii, dim inuării costurilor de insta la ţia. noastră ; ’’
zut în 1970 versări a e lib e ră rii pa triei, ra ­ producţie, reducerii normelor de In discuţia avută cu secre­ 10,10 T e le ju rn a lu l de scară ;• eă
19.30 Congresul al X -lea
A p re ciin d cu căldură si portează că în acest an a de­ consum, închiderii tuturor cana­ MOZAIC ta ru l c o m ite tu lu i de p a rtid al P.C.R. Cu c a ru l de re p o r­
m în d ric în fă p tu irile dobîndite păşit lo ţi in d ic a to rii de plan lelor prin core se irosesc valori m inei, tovarăşul Colda A n ­ ta j In ţarA. A ve ţi legă tura
de poporul rom ân, condus de şi angajam entele, realizînd su­ moteriole. drei, ni s-a re la ta t că recent cu... Suceava ;
p a rtid, pe d ru m u l construcţiei p lim e n ta r o producţie in va ­ Accentuarea efortului spre e- Recent, locuitorii din Fîumol- Realizînd un cîştig frumos s-au lu a t m ăsuri să se p re lu ­ 20.15 F ilm a rtis tic ..A n o tim p u -
p u rllc'* — o pro d u cţie a
socialiste, p a rtic ip a n ţii la ad u­ loare de 1 050 000 lei ficienţo ridlcotă trebuie să-şi fo ­ R C Z I D U R I bu au oles pe bătrinul Pretti. din comerţul cu lame de ros, s tu d io u lu i cinem a to g ra fic
că simţit din plin efectul şi a- creze cu întreaga masă de sa­
nare s au re fe rit pe la rg la E xp rim in d u -n e întreaga a- în virstă de 75 de oni, să a hotărît să încredinţeze du­ la ria ţi u tilita te a tra ta m e n tu ­ n u c u re ş ti ;
p ro gra m ul d e zvo ltă rii viito a re dc/.iune faţă de p o litica in te r­ supro domeniului cheltuielilor P A R V U M A fg continue oceostă frumoasă pă moarte, gestiunea averii lu i cu raze u ll ra viole te şi o­ 21.35 P rim plan. Acad. M iro n
a Rom âniei socialiste, conlu- nă şi externă a p a rtid u lu i neeconomicoasc. core Influen­ tradiţie. sale unei societăţi core s-o b lig a tiv ita te a de a efectua fie ­ M co lrse u , preşedintele A-
ra t ş tiin ţific si cla rvă ză to r in nostru, care călăuzeşte cu ţează negativ nivelul acum ulări­ fructifice. Beneficiile urmînd care salaria t in parte ace ' cadcm le! R.S.R. :
proiectul de D ire ctive pentru m ină sigură poporul spre un lor băneşti Comitetele de direc­ să fie utilizate pentru organi­ tra ta m e n t". 22.15 Mu?icA uşoară rom ăncos*
cA
cu
P a llu
R oillca
şl
Congresul al X -lea al P C R v iito r lum inos, ne angajăm să ţie trebuie să acţioneze in lum i­ D tŞ T ţP T Â T C I l zarea, de potru ori pe an (in A lin N’oreanu :
A vem ferm a convingere că şi dăm peste plan : na indicaţiilor din documentele decurs de o mie de ani), o M ă rtu ris im câ deşi răspun­ 22.30 T e le ju rn a lu l dc noapte ;
de această dată. cuvin I li;) * — cîte 3 200 009 lei la pro- Congresului, ol Xdea ol P.C R. Ş l P C N T R U . . . unor banchete oferite nume­ sul e concret şi la obiect, am 22,45 B u le tin m etcqrologlo ;
p a rtid u lu i va deveni faptă — d.ucţia globală, producţia rpar- pentru inlăturoreo deficienţelor roşilor prieteni ai defunctului. fi aşlep lat o lă rg ire a u n g h iu ­ 22,55 C rite rii. Gong. C ontem po­
spuneau econom istul N icolae fă. producţia m arfă vîndută şi 'care le generează. în sensul Dl. Nelms o hotărît, de a- lu i de vedere în tru e ît co n d i­ raneitatea a c tu lu i scentc ;
F ilim o n şi m u n cito ru l Ioan încasată, din care 2 500 000 lei respectării obligaţiunilor osuma- semeneo, că vo ocupa locul ţii sim ila re au fost create şi
Stîrc. E xperienţa de pină a ­ pînă la Congres : te prin eontrocte, îmbunătăţirii de onoare Io oceste agape ia m inele Paroşeni şi D ilja .
oprovizionării, mompulării şi păs­
cum. via ţa tră ită in cei 25 de — 2 200 000 lei econom ii, din trimestriale, îmbălsămat, fi­
ani lib e ri, p ro p riile noastre care 1 700 000 lei pînă la Con­ trării produselor, reducerii îm­ reşte. şi aşezat intr-un sicriu
în fă o tu iri stau tem elie în cre ­ gres ; prumuturilor restante prin lichî- de orgint în voloore de
d e rii noastre la tă de ce în tre ­ — 3 500 000 lei beneficii, din doreo stocurilor supranormotive In urmo numeroaselor sesi­ 25 000 dolari.
gul nostru colectiv este m ai a ­ din care 3 200 000 lei pînă la existente şi prevenirea formări» zări primite din partea locui­ O singură problemă îl fră- V R E M E A
de noi stocuri. torilor unui cortier al oraşului George Perkins din Bourne-
taşat ca o ricîn d p o litic ii pa rti- Congres", mîntă pe generosul donotor :
Folosirea eficientă a fonduri­ Norfolk (Anglia), core se plîn- mouth (Anglia), poartă tot­ cum să convingă fiscul ame­
lor pe core bugetul statului le geou de mirosul insuportabil deauna în buzunarul homei rican să accepte ca sumele
pune Io dispoziţia întreprinderi­ al reziduurilor, uzina respecti­ un ceos deşteptător pe core cheltuite pentru aceste pe­ PENTRU ?4 ORF
C. A. P. Geoagiu lor, buna gospodărire o m ijloa­ vă o fost obligotă de autori­ soţia îl pune să sune Io oro treceri să fie scoose din im eu cerul va ria b il. Iznlae vor
Vrem e In general fnim oasA .
cuvenită, în momentul
cind
tăţi să-şi... parfumeze rezidu­
celor materiale şi băneşti pre­
supune şi accelerarea vitezei de urile. George pleocă Io „cîrciu- pozitele plătite de societatea râdea averse slabe dc ploaie,
pe care se gîndeşte s-o fon­
v tn tu l va sufla slab din no rd-
rotaţie o mijloacelor circulante m loara" din colţul străzii. es(. T e m pe ratu ra va f| cu­
Tezele. cil şi pro ie ctu l do m c n lr pc care le in lim p in â „S-o săturat să mă tot în­ deze. p rin s * ’z lu a In tre 24 $1 26 grA­ întreprinderea de
Este necesor co fiecare leu să
D irective — spunea în cadru) în tre g u l nostru popor — Con­ circule cu viteza maximă şi pe torc Io ore m ici" - explică el de. ia r noaptea m ire 13 şi 16
a d u n ă rii de dezbateri de la gresul al X -lca al P a rtid u lu i „ N O A P T E prietenilor core zîmbesc am u­ grade. gospodărie comunală
C.A.P Geoagiu. in g in e ru l loan C om unist Român şi a 2â-a a oceostă cale să obţină rezulto zaţi cind ceasul sună şi Geor­ O P i R A ţ l l
superioare. Tre­
te economice
C heorghiu — sin t p rim ite dc niversare a e lib e ră rii R om â­ buie înlâturote piedicile care B U H Â ge se ridică cuminte de Io PENTRU URMĂTOARELE şi locativă Deva
către com unişti, de către to ţi niei dc sub ju g u l fascist — frîneoză rotoţîo accelerotă o masă. B I L I C A T Â DOUA 2ILE
c e ila lţi ţăran i cooperatori din noi. ţă ra n ii cooperatori din mijloacelor în procesele de a ­
com una Geoagiu cu adeziune Geoagiu, ne angajăm să depu­ provizionare, producţie şi desfa­ Vrem e re la tiv frum oasA. cu In ziuo de 25 iunie a.e, înce-
deplină. Este o adeziune care nem e fo rtu ri sporite pentru a cere. După cum se ştie, un0 din cerul schim bător, v ln tu t va pînd de la ora 20 la ora 24 se
are la bază încrederea noastră realiza şi depăşi sa rcin ile de oceste piedici o constituie stocu­ CUM SC roATt sufla p o triv it. T e m pe ratu ra întrerupe furnizorea apei poto-
nem ărg inită in p a rtid , in con­ cinste ce nc revin in în d e p li­ rile supronormative şi fără in creştere uşoară. bile pe sfr. M. Eminescu, in ve-
ducerea sa înţeleaptă nirea p la n u lu i pro d u cţie i ve­ întrebuinţare care se menţin în­ F R U C T IF IC A O dereo executării unor lucrări.
Tovarăşa O niţa V irlo p . getale şi anim ale, cit şi anga­ că la un nivel destul de rid i­ In pitorescul orăşel toscon
lu în d cu vin tu l. şi-a e xp rim a t jam entele luate, pentru a o ­ cat De aceeo. socotim oportun Fiumolbu din Itolio, la primo
aprobarea faţă de pre vederile cupa un loc dc fru n te in în ­ să se io cele moi potrivite mă­ oră după apusul soarelui se
Tezelor C o m ite tu kii C entral trecerea cc se desfăşoară în ­ suri pentru lichidarea stocurilor aude un sunet de clopot. Un pentru a tră i („7 N’o lc m b rle ” ) ;
pe ntru Congresul p a rtid u lu i şi tre cooperativele agricole dc de prisos existente şi pentru bătrin cu un clopoţel în mină C I N E M A M icu l fu g a r („R e p u b lica ") ;
vietnam ez
E roul
L tlP E N l :
ale p ro ie ctu lu i de D irective, producţie din ju d e ţu l H une­ prevenirea formării de noi aminteşte copiilor că este tim ­ N gycn Van T ro l („M u n c ito ­
precum şi an ga jam e ntul dc a doara". stocuri, core constituie un balast pul să se ducă Io odihnă. Un mecanic, specialist în resc") ; Adio, G rln g o 1 („C u l-
fi p rin tre cooperatoarele fru n ­ greu in activitatea economico- Iniţiotă de un oarecare A- reporareo maşinilor de scris DEVA : Căsătorie p rip ită ? tu ra l“ ) ; LO N E A : în ţe le p tu l de
(cin e m a to g ra fu l
taşe în efectuarea lu c ră rilo r O linanciaro a întreprinderilor li$i. oceostă originală „Noap din Tucson (Arizono) o fost Veşnicul in tirz ia t ,,P a lria “ ) ; pe M u ntele B lestem at („M in e ­
ru l") ; P E T R ILA : Roata v ie ţii
( „ A r ia - j :
la grădina dc legume a coope­ C o n siliile locale ale F ro n tu ­ Sursele de creştere o eficien­ te bună. copii !“ datează dm solicitot recent să execute SI M E R I A ; Rin Bravo — se ri­ („M u n c ito re s c ") : O R A $T IE :
ra tive i. lu i U n ită ţii S ocialiste au m ai ţei economice sint inepuizabile. anul 1613 şi se repetă de a ­ una dintre cele moi delicate ile I $i || („M u re ş u l") ; H U ­ P ro fe sio n iştii („P a tria ") ; Pasă­
In încheiere, adunarea coo-* organizat în aceste zile a d u ­ Avem dotoria să canalizăm toa­ tunci în fiecare seoră de în­ operaţii din cariera sa : să N EDO AR A : f ir id j („C o n s tru c ­ rea tim p u rie („F la c ă ra ") ;
p c ra to rilo r din Geoagiu a ho- nări ale oa m en ilo r m un cii te căutările noastre în acest dată ce începe să se lose a extragă un mic piton de 1 m to ru l") ; Am cJouâ mame şl G E O A G IU -B A l : C olivie pen­
(„F la c ă ra *) ;
ta ţi
doi
RAulâ-
tru doi ; H AŢEG : Un om pen­
tă rit in un a n im ita te trim ite ­ pe ntru dezbaterea Tezelor şi sens major şi să le volorificăm murgul. Alisi o lăsat moşte­ dintr-o moşind de scris. I o ciosui adolescent („S id e rtirg lş - tru e te rn ita te („P o p u la r") ;
rea unei telegram e C o m ite tu ­ p ro ie ctu lu i de D irective, la cu maximum de profit pen nire şî o bucotă de pămint. Dl. Nelms. milionar texon trebuit aproape o oră ca să »ul") ; C A LA N : M in u n a ta cA- flR A D ; U rlc lu t lu p ilo r („S te a ­
lu i C entral al P a rtid u lu i Co­ C entrala cărbunelui Petroşani. tru economie. Numai în o- cafe se moşteneşte de orice în vîrstă de 61 de ani, este execute „reparaţia" şi să lâtocle a Iu l N'ils Ilolge rson ua roşie") ; G U R A B A R ZA :
m un ist Rom ân, tovarăşului E.M. Paroşeni, U.U M. Petro­ („11 Iu n ie ") ; TL'LIU C : Un na­ B eckct — se riile I şl If ( „ M i­
cest fel economia ţării noastre bătrîn ce şi asumă sarcina un om de viaţă şi foarte o scoată reptila vie din locul bab m a ghiar („M in e ru l” ) ;
N icolae Ceauşescu In tele gra­ şani, u n ită ţile m edico-sanita- va avansa viguros pe scoro ie­ de a trimite copiii la culcare. tent cu amicii soi. nepotrivit în core se aciuiase. G llL ’LA R i Servus, Vera („ÎMI n e ru l") ; IL IA : In tre noi („ L u ­
mă se spune p rin tre alte le * re din m u n icip iu l H unedoa­ rarhiei celor moi dezvoltate ţări n e ru l“ ) ; PETRO ŞANI : A tră i m in a ").
„în s u fle ţiţi de m a rile evenî- ra, comuna A ninoasa etc.
din lume.
Pentru sporirea d ia lo g u l susţin ut p u rta t de d in p lin această efervescenţă lin ia t în repetate rin d u ri dc a lor. Tn acest fel, op in ia pu­ pentru progresul şi fe ricire a
(Urmott din pag. 1) ca n d id a ţi cu a leg ătorii in tim ­ a co n ştiin ţe i politice, această către conducerea p a rtid u lu i blică este v a lo rific a tă în de­ p a trie i şi a po po rulu i ; fiecare
nostru — în cadrul dezbaterii
colectivă
responsabilitate
a
plină tatea p o s ib ilită ţilo r ei, ca
pul cam paniei electorale
din
cetăţean fiin d conştient câ in ­
producţiei de m inereu p rim ă va ra acestui an ş a. este m aselor, câ in te lig e n ţa colcc largi a p ro blem elor care p ri­ po litică , acţionează in mod e- teresele sale sc arm onizează
si
factor de em u la ţie socială
Deosebit de e d ific a to r
vesc viaţa p o po rulu i, pot să
ti vă este canalizată in slujba
eâ îm preună cu în tre g u l co­
liv e i creatoare a acbstor mase fa p tu l câ în prezent se dezbat rid ic ă rii R om âniei pe cele m ai apară pă re ri c o n tra d ic to rii, fieien t in d ire cţia perfecţionâ cu cele generale ale societăţii,
Asemenea form e dem ocraţi în mod p u b lic Tezele si pro îna lte trepte ale pro gre sulu i si unele ch ia r greşite. Doar ni r ii m u ltila te ra le a societăţii le ctiv şi in ra p o rt cu m unca
C o nferinţa a dem onstrat cc ca, de pildă , punerea in ie clul de D ire ctive ale Con­ c iv iliz a ţie i. m eni nu este perfect si nu e social iste pe care o înfăptuieşte, poartă
d o rin ţa arzătoare a com un iş­ flexhaterca sp e cia liştilo r şi a gresului al X -le a al F.C K. in D in d o rin ţa de a pune pe posibil ca cîncva să em ită S u b lin iin d i m p o r t a n ţ a răspunderea p e n tru soarta
(Urmare din pag. 1)
ti) or pentru îm b un ătăţire a ac­ m ilio a n e lo r de oam eni ai m u n ­ între g u l p a rtid , în o rg a n iza ţi­ deplin în valoare potenţele num ai o p in ii absolut juste schim bu lui de o p in ii ca,o m e­ ţâ rii. Asa după cum s u b lin ia ­
tiv ită ţii de producţie în toate c ii de la oraşe şi sate a pro ile de masă şi obşteşti, cu m a­ creatoare ale societăţii, p a rti­ N um ai p rin co n fru n ta re a dc todă de dezbatere a p ro b le ­ ză tovarăşul N icola e Ceauşescu
com p artim e ntele S-au dezbă­ blem elor m ajore dc interes sele la rg i ale po pu laţie i, ceea du l prom ovează larg cn lîca păreri se poate desluşi ceea m elor si dc angajare con ştien­ .să nu u ită m n ici un m om ent
gul fascist — nu declarat cei
tu t pc larg şi cu m u lt sim t na ţion al sau locale, îna inte ca ce ilustrează în mod elocvent şi a u tocritica D ind el însuşi ce este greşit. E ventualitatea tă în rezolvarea lor. p a rtid u l câ fiecare m em bru al societă­
ta re au lu at c u v in tu l — vor
dc răspundere m ăsurile ce acestea să fie soluţionate, în- concepţia p a rtid u lu i nostru exem plu în această p riv in ţă . unor pă reri greşite nu poale nostru orientează spre crearea
fi c in stite cu noi re a liză ri in trebu ie luate pentru pune­ ţii socialiste rom âneşti poartă
muncă Se vo r da peste plan rea in valoare a noi rezerve liln ir ile dc lu cru ale condu răspunderea faţă de lo t ceea
2 700 tone fie r în m inereu, iar dc m inereu, extin de rea m eto­ cerii de p a rtid şi de stat cu ce sc în fă p tu ie şte in ţara
valoarea p ro du cţiei globale va delor de exploatare de m are lo c u ito rii d ife rite lo r judeţe ale noastră. P a rticip în d lib e r la
ţâ rii, co n sfă tu irile , sch im b u ri
fi depăşită cu 600 000 Ici. randam ent, creşterea produc­ m ele ş tiin ţe i, artei şi c u ltu rii PARTIDUL COMUNIST ROMÂN - ÎNTRU­ viaţa po litică . e x p rim in d u -ş i
proble
le la rg i de o p in ii în
— B rigada noastră, spunea ţie i şi p ro d u c tiv ită ţii m unci), p ă re rile asupra a c tiv ită ţii
V icto r M anncaş, s-a angajat îm b un ătăţire a c a lită ţii m in e ­ .iu in tra t in practica v ie ţii co­ noastre sociale, fiecare cetă­
să dea peste sa rcin ile anuale ţean tre b u ie să pornească dc
reului. tid ie n e a Rom âniei. In acest
de plan 4 000 tone de m in e­ fel poporul isi spune c u v in tu l la răspunderea faţă de sem e­
reu Acest angajam ent i) Noi, aici la T cliu c. au spus Uilc ale p o litic ii p a rtid u lu i şi CHIPARE A ÎNŢELEPCIUNII POPORULUI n ii săi de la răspunderea fa ­
asupra pro blem elor fundam en-
vom realiza pînă la Congres v o rb ito rii. scoatem din a- ţă de prezentul şi v iito ru l na­
Aceasta este hotârîrea b r i­ d ine uri m inereul de fie r ne- ţiu n ii noaslre socialiste, ne-
eesar in d u s trie i siderurgice. s ta tu lu i nu num ai p rin re ­ In tro p rin z în d n im ic care ar
găzii noastre, pc care am
■ fost îm p u te rn ic it s-o aduc Ia A juns la Hunedoara şi Câlan p re zen ta nţii săi în organele p riv in d necesitatea ea elabo­ p a rtid u l nostru a lu at a titu d i­ însă (constitui un m o tiv dc in cadrul fie c ă r u i colectiv a putea p re ju d icia m ersul nos­
cunoştinţa c o n fe rin ţe i de m in ereu l nostru — tra n s fo r­ alese ale p u te rii dc stat. ci şi rarea p ro g ra m u lu i d e zvo ltă rii ne intra nsigen tă faţă dc o sc­ teamă sau dc re ţin e re in nsi unui (lin ia t fa vo ra b il pentru tru în a in te D atoria fiecă ruia
partid. m at în fon tă şî otel — capătă în mod direct, n e m ijlo cit Tar ţâ rii in a n ii u rm ă to ri să fie rie de greşeli şi lip s u ri sâvîr- g urare a de zb a te rilo r publice, este de a c o n trib u i la perfec­
— C o lectivul secţiei a IV-a. nni v a lo ri In cin cin a lu l v ii­ atunci rîn d cei chem aţi să a- opera colectivă a în tre g u lu i şite in trecut, a c ritic a t des­ şi. cu a tît m ai m ult, nu tre ­ cu oam enii să-şi poată a firm a , ţionarea societăţii noastre, la
arăta ing Vasile G olda. va tor avem dc în d e p lin it sarcini pliee în via ţă p o litic ii con­ popul-. chis form e şi m etode dc a cti­ buie luate m ăsuri a d m in istra deşt bis părerile. In acelaşi rid icare a b u n ă stă rii în tre g u lu i
da pesie plan încă I 000 to ­ si m ai im p o rta n te T rebu ie să stru cţie i socialiste sin i. in ace C ontactul n e m ijlo c it cu ma vita te devenite anacronice, tim p. în concepţia dem ocra­ nostru popor".
tive îm p o triv a celor care ar
ne m inereu Aceeaşi c a n tita ­ nc aducem co n trib u ţia la spo­ laşi tim p. coautori ai acestei sele la rg i populare, dialogul păşind h u lă rît la înlă tu ra re a e xp rim a asemenea pă reri iz- tism u lu i socialist, exp rim a re a fn co n ştiin ţa p o po rulu i nos-
liberă a p ă re rilo r nu are ni
te n va da in plus şi secţia rirea produ cţiei de m etal a p o litic i, există garanţia d e p li­ viu, n e în tre ru p t ru poporul lor. Tocm ai p rin înfăţişarea v o rîlc din in te n ţii eonslrueh iru trăieşte m în d ria de a iiv ' m
a îl-a . ia r secţia a IIT-a în ­ ţâ rii. In afară dc sporirea nă a în fă p tu irii ei, a unei u con stituie o m etodă de muncă deschisă ti re a lită ţilo r, prin ve. P ostulatul de la ta re pica mic com un cu id eile despre o în frunte a sa un asem e'^a
că 40(i tone. Acestea vor fi ca n tita tivă a produ cţiei dc n ilâ ţi tra in ic e in tre partid, fu a n e eficientă, ce oferă orga­ dezvăluirea in faţa poporului câ P a rtid u l C om unist Român „lib e rta te " anarhică, m ic b u r­ oa rtid p lăm ă dit din role
faptele ru care m in e rii din m inereu, tre b u ie să îm bun ă­ guvern şi popor nelor de p a rlid şi de stat po­ a n e a ju n su rilo r si a cauzelor este acela câ schim bul lib e r gheză, cu respingerea d is c ip li­ înalte- fib re ale fiin ţe i sa'e.
Tclinr* răspund che m ă rilo r tăţim m u lt calita te .i acestuia, Nc sînt incă proaspete In sib ilita te a să acţioneze in lor sin i găsite căile si soluţi de o p in ii desfăşurat în tr-u n nei. a o rd in ii şi le g a lită ţii, cu detaşam ent al celor m ai în a in ­
p a rtid u lu i şi sc angajează să reducem c h e ltu ie lile m ate­ a m in tire dezbaterile anim a­ cunoştinţă de cauză, să elaho ile fie în lă tu ra re a acestora, refuzu l de a recunoaşte im p e­ taţi fii .ii «tăi. care îşî în d c n lj.
cu fe rm ita te să nu precupe le cu p riv ire la m ăsurile de c lim a t de responsabilitate ci nes te cu cinste si devota— -t
ria le şi băneşti pe tnna de perfecţionare a conducerii şi reze h o lâ rîri şi decizii profund este asigurată concentrarea e­ vicâ c o n trib u ie la lă m urire a ra tive le sociale. In societatea m isiunea istorică de a ' »
ţoaseâ nici un e fo rt pe ntru a
m inereu extras, să ridicăm şi o rg a n iză rii v ie ţii economice realiste si m obilizatoare. Aşa nergici popo rulu i in d ire c ţiile problem elor, la ridicarea con socialistă, lib e rta te a cuvînl.u să triu m fe po p â m m m l - .
traduce cu succes în viaţă
nuii m u lt eficien ţa m u m ii nona organizare a învâţâm în- dar. m area înţelepciune a esenţiale pentru progresul ţâ ş tiin ţe i p o litice a m aselor şi lu i — ea şi c e ic la lt r lib e rtă ţi noastre id e a lu rile nobil»' ,
noile si m ăreţele sarcini cc
noastre la stadii noi. superi­ tu lu i şi a c o n s iliilo r populare, p a rtid u lu i nostru constă în rii. im pbi it. la gâ-.irca celor mai — işi trage seva d in p r e o c u ­ -o o ia lw m u lu i si com uni- i-
vnr fi adoptate dc Congresul fa p tu l câ ştie să folusuascâ Desigur, — aşa cum s a sub hune m o d a lită ţi dc rezolvare
al X -lea al p a rtid u lu i. oare. proiectul no ului Cod penal. parea pentru binele om u lu i. lui.
/