Page 8 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI — MARTI 3 tUNME 1969
AHGERIll Date Sărbătorirea
preliminare aniversarii proclamam
HALE FRAITA privind alegerile Republicii Italia
din Polonia R O M A 2 — C orespondentul tă to rilo r îm p o triva fascism ului
^ R EZU LTATELE O F IC IA LE ALE P R IM U LU I TUR DE
SCRUTIN Agerpres, N. Puicca, tra n sm i şi nazism ului, precum şi şeii
C POMPIDOU ŞI POHER, S IN G U R II OPONENŢI IN A L te ; La 2 iunie. în întreaga ai m is iu n ilo r diplom atice, ata
D O ILEA TUR DE SCRUTIN Ita lie s-a să rb ă to rit cea de-a şaţi m ilita ri, a cre d ita ţi la Ro
C D E C LA R A ŢIA L U I W. ROCHET V A R Ş O V IA 2 - Corespon 23-a aniversare a p ro cla m ă rii ma.
dentul Agerpres, T. D u m itra ş- re p u b licii. In num eroase oraşe Parăzi m ilita re au avut loc.
cu, transm ite : D um inică au au a vu t loc cerem onii o ficia le
P A R IS 2 (Agerpres) — D u tate. C and ida tu l socialist, Gas- avut Ioc în Polonia alegeri la care au p a rticip a t rep re de asemenea, la Bolzano. Flo
m in ică a a v u t loc in Franţa lon D efferre. nu a reuşit să p e nlru forul le g isla tiv suprem zentanţi ai. a u to rită ţilo r loca renţa, N apoli si Padova.
p rim u l tu r de scru tin al ale întrunească decit ceva m ai şi pe ntru organele locale ale le. ai fo rţe lo r arm ate şi ai a Ziua naţională n Ita lie i a p ri
g e rilo r prezidenţiale. In tr-o m u lt de 5 la sulă din v o tu rile p u te rii. Peste 20 m ilioane de s o c ia ţiilo r fo ş tilo r p a rtizan i şi le ju it, totodată, in d ife rite a l
co n fe rin ţă de presă, la o oră exprim ate. , alegători au fost chem aţi în lu p tă to ri din Rezistenţă. te lo c a lită ţi ale peninsulei,
după încheierea n u m ă ră to rii A cum , co n siliu l c o n stitu ţio faţa u rn e lo r să desemneze pe La Roma. preşedintele Re m anifestarea sen tim en te lor si
v o tu rilo r, m in is tru l francez al nal va tre b u i să co n firm e re cei 4f>0 de deputaţi ai Seim u p u b lic ii, Giuseppe Saragat. a h o tâ ririi de apărare a idea
a fa c e rilo r interne, Raym ond zulta tele p rim u lu i scrutin. Cei lu i şi 1G5 72') deputaţi ai con depus o coroană de flo ri In lu rilo r de lib e rta te şi d re p ta
M a rc e llin , a făcut cunoscute doi can didaţi pot anunţa pînă s iliilo r populare Tn întreaga „A lta ru l P a trie i" — M onum en te, de pace, pe ntru care şi-au
urm ă to are le rezultate com ple la 5 iu nie dacă râm în sau se tară alegerile s-au desfăşurat tul e ro u lu i necunoscut, din dat viaţa num eroşi fii aî po
te o ficia le p riv in d ansam blul retrag din în fru n ta re a electo în tr-o atm osferă sărbătoreas P iaţa Veneţia. A avut loc o p o ru lu i ita lia n . In m esajul a
m etropolei, precum şi te rito rală. In această p riv in ţă , ob că. paradă m ilita ră la care nu dresat fo rţe lo r arm ate de că
riile de peste m ări. se rva to rii au rem arcat cu in P o triv it da le lo r p re lim in a re lu a t parte u n ită ţi a p a rţin în d tre preşedintele Saragat se
A le g ă to ri în re g is tra ţi — teres ap e lu l adresat, în tr-u n spune ; „C o n stitu ţia re p u b lica
28 998 345. in te rv iu televizat, de P om p i anunţate de presa ventrală tu tu ro r arm e lo r In trib u n e nă garantează solemn voinţa
V o tu ri e xp rim a te — 22 336 567. dou lu i Poher de a renunţa la poloneză de lu ni. 9H.1 la sută se afla u şeful sta tu lu i, p rim u l Ita lic i de a repudia răzb oiul
V o tu ri o b ţinu te : Georges p a rticip area sa la al doilea tu r din cetăţenii însorişi pe liste m in istru, M ariano R um or, m i ca m ijlo c de atac îm p o triva
P om pidou — 9 858 824 (44,14 de scrutin. P reşedintele in te ri le electorale şi-au e xp rim a t niştri. deputaţi şi senatori, ge lib e rtă ţii a lto r popoare şi ca
1a sută d in v o tu rile e x p rim a m ar a respins de îndată ape votul. Vedere din Leipzig — oraşul tîrgurilor internaţionale din R D. Germano ne rali şi o fiţe ri, delegaţii ale m ijlo c de rezolvare a d ife
te) ; A la in P oher — 5 221 022 lu l oponentului său, ceea ce a so cia ţiilo r m ilita re şi ale lu p rendelor in te rn a ţio n a le ".
— (23,38 la sută) ; Jacques sugerează fa p tu l că surpriza
Duclos — 4 787 665 — (21,43 unor re n u n ţă ri nu este de loc
La sută) ; Gaston D e ffe rre — probabilă. C am pania electora
1 130 050 — (5 ,0 6 'la sută); M i- lă în vederea celui de-al d o i Ziarul „Nhan Dan“ despre
chel Rocard — 815 512 — (3,05 lea tu r de scrutin urm ează să
la sută) ; A la in K riv in e — înceapă cel m ai tîrz iu vinerea CURIER CURIER • CURIER
237 750 — (1,06 la sută); Louis 13 iunie, la m iezul no pţii. F ie declaraţiile preşedintelui Nixon
viito a re şi să se încheie la
D ucatel — 285 736 — (1,28 la
sută). care candidat dispune in tim
A le g e rile pre zid enţia le de pu l acestei cam panii de două
d u m in ică s-au înch eia t nede- ore de em isiune la radio şi te H A N O I 2 (Agerpres). — nale fundam entale ale po să acrediteze ideea că în V ie t Luni, pe V îrfu l Okolcîţa, să fie consultate înainte ca U P I aminteşte că acţiuni
cis. Va tre b u i să m ai aibă loc le viziu n e pe care trebu ie să le In tr-u n a rtico l redacţional pu p o ru lu i vietnam ez. Aceste nam ul de sud ar exista şi dc lingă oraşul Vraţa, a avut guvernul canadian să ia ho- sim ilare iniţiate dc femei ai
al doilea tu r de scrutin , la 15 folosească în persoană b lic a t la 1 iunie, zia rul „N han p rin c ip ii cer în p rim u l rînd alte tru p e străine de această loc un mare m iting popular tărîrea de a-şi reduce forţele, căror soţi sau fii sint întem
iunie, p e ntru a şti cine va fi C a lendarul v ie ţii p o litice D an”, organul central al P a rti retragerea din V ie tn a m u l dc ţară, în afară de trupe le am e consacrat im p lin irii a D3 dc Cadieux a spus că, după pă n iţa ţi au avut loc în ultim e
preşedintele F ranţe i în u rm ă post-electorale este, de aseme d u lu i celor ce muncesc din sud a tu tu ro r tru p e lo r a m e ri ricane. sud-corecne, ta ila n d c-
Vietnam , face o profundă n- cano şi ale a lia ţilo r S.U.A. A - ani dc la moartea m arelui rerea sa. „există un grad dc le luni in numeroase mănă
to rii şapte ani. Sondajele de nea, s ta b ilit cu precizie. In sta ze, australiene, filip in e ze . In revoluţionar şi poet bulgar suveranitate pe care Canada
o p in ie au p re fig u ra t cu a p ro larea n o u lu i preşedinte va a naliză a a firm a ţiilo r cuprinse eeasta este o poziţie justă, a- acelaşi tim p. scrie zia rul. trebuie să şi-l exercite in s tiri şi biserici spaniole. Fe
x im a ţie c o n fig u ra ţia co rp u lu i vea loc în p rim e le ore după în d e cla ra ţiile preşedintelui preciatâ de opinia pu blică din N ixon nu poate nega adevărul Hristo Botcv. tr-un caz ca acesta". meile au semnat p e tiţii a
electoral. în d e p ă rtă rile de la anunţarea o ficia lă a re zu ltate S .U .A , R ichard N ixon, care lum ea întreagă, in clu siv dc că V ie tn a m u l este unul. n a ţi La festivitate, care s-a des dresate a u to rită ţilo r spanio
procentele in dica te in p re a j lo r d e fin itiv e , urm ată de de condiţionează „p ro p u n e rile sa opinia pu blică am ericană. unea vietnam eză este una. In făşurat pe locul unde a fost • • • le, cerind condiţii mai bune
răpus Hristo Botcv de gloan
Un grup dc 9 senatori şi
ma s c ru tin u lu i de sondajele m isia p rim u lu i m in is tru şi a le de pace" la aşa-num ita „re In discursul său în care se m om entul de faţă — se arată ţele asupritorilor, au fost 36 mem bri ai Camerei Re dc detenţiune pentru con
de op in ie au fost foarte sem g u v e rn u lu i şi desemnarea u tragere reciprocă " a tru p e lo r referea la „retragerea reci în a rtic o lu l publicat de „N han prezenţi Todor Jivkov, prini- prezentanţilor din partea dam naţii politici.
n ific a tiv e . C a nd ida tu l actualei nui nou prem ier. P arlam e ntul din Vietnam . S in t 20 de ani procă", preşedintele N ixon a Dan" —. trupe le am ericane şi secretar al C.C. al P.C.B.. P artidului democrat a pro
m a jo rită ţi, Georges Pom pidou, îşi va relua sesiunea, în tre dc cin d gu ve rn u l am erican n încercat să şteargă deosebirea cele alinte a m e rica n ilo r în tre preşedintele C onsiliului dc pus un plan de dem ilitariza La sediul Organizaţiei Na
s-a a fla t doar la a p ro x im a tiv rup tă la 14 mai, curînd după început să introducă forţe a l care există în tre agresori şi p rin d un război de agresiune, M in iştri al R.P. Bulgaria, şi re a Statelor U nite compor- ţiu n ilo r U nite din New York
6 procente depărtare de o v ic aceasta inate am ericane în V ie tn am victim e le agresiunii, să seme şi de aceea, p e ntru a se pune a lţi conducători de partid şi tind reducerea efectivelor a r a fost dat p u b licită ţii rapor
to rie categorică încă în p rim u l M ilio a n e de aleg ători şi-au pentru a realiza po litica sa ne unele con fuzii cu p riv ire capăt agresiunii, ele trebuie dc stat. matei cu un m ilion de oa tul cu p rivire la activitatea
tur. Cu peste 44 la sută din dem onstrat ten din ţa spre u n i in te rve n ţio n istă — se spune la problem e care se referă să se retragă. Forţele arm ate Luind cuvîntul. Todor Jiv- meni şi începerea imediată a Program ului dc dezvoltare al
to ta lu l v o tu rilo r. P om pidou se tate a tu tu ro r fo rţe lo r m u n ci în a rtic o lu l p u b lica t in „N han exclusiv la chestiuni in te rn e rare luptă îm p o triva tru liov a evocat figura m arelui retragerii trupelor americane O.N.U. intre anii 1959-19G8.
a flă în fru n te a lis te i în cursa toreşti şi dem ocratice, a decla D an”. M ai tîrziu , am ericanii ale p o p o ru lu i vietnam ez E x- pelor am ericane şi sate li erou naţional al Bulgariei, din Vietnam. Acest prog?am, In accsl deceniu, menţionea
spre Elysee ra t W aldeck Rochet, secreta au adus în V ietnam şi trupe punînd în tr-u n mod am biguu te sînt fo rţe naţionale v i Hristo Botcv. difuzat dum inică, este rezul ză raportul, in cadrul Pro
A la in Poher a evoluat pe o ru l general a l P.C Francez, ale a lia ţilo r lor, precum şi teoria sa cu p riv ire la „re tra etnameze, care luptă pe Memoria lui Botcv a fost tatul unei „C onferinţe parla gram ului de dezvoltare s-au
curbă descrescîndă, de la 37 com entînd rezultatele a le g e ri noi arm e şi alte m ijloace de gerea reciprocă" — scrie p ro p riu l lo r te rito riu , pen cinstită la 2 iunie in cadrul mentare asupra bugetului m i acordat peste 1,407 m iliarde
La sută din v o tu ri, cit i se a lo r pre zid e n ţia le şi perfdTman- război. In tot acest tim p — ..Nhan Dan" — . preşedintele tru a-şi apăra pa tria, în con a numeroase adunări care au lita r şi p rio rită ţilo r naţiona dolari pentru stim ularea şi
trib u ia u în a in te de începerea ta electorală a ca n d id a tu lu i subliniază „N han Dan" — , S.U.A. a a ră ta t că după cc fo rm ita te cu d re p tu l dc auto avut loc în întreaga ţară. le", care s-a ţin u t Ia Wa dezvoltarea economică şi so
cam paniei electorale, la ceva com unist, Jacques Duclos. A poporul vietnam ez nu a înce p ă rţile vor râdea dc acord apărare al tu tu ro r popoarelor shington. P rintre cei 45 de cială in 137 dc state şi te ri
m ai m u lt de 23 la sută din cest succes, a spus el, rep re tat să lupte, p rin toate m ij „fo rţe le am ericane, ale ţâ rilo r Problem a fo rţe lo r arm ate v i Intr-o declaraţie dată pu congresmeni care au semnat to rii. Din această sumă
v o tu ri, ceea ce rep rezin tă în zintă o dovadă a d o rin ţe i a loacele sale. pentru a da afa aliate Statelor U nite ri ale a l etnameze în V ie tn a m u l de b lic ită ţii la Geneva, guver program ul se află senatorii 288 000 000 dc dolari au fost
m od v ă d it o p e rfo rm an ţă des m ilioa ne de oam eni ai m un cii ră de pe te rito riu l său tru p e sud. scrie ..Nhan D a n”, este o nul biafrez anunţă că 18 W illiam F ulbrighl, preşedin acordate unui num ăr dc 44
tu l de slabă. Cu toate acestea, şi dem ocraţi de a vedea in- le de agresiune. In această to r forţe caic nu sint sud-vi- prob'em â in te rnă a V ie tn a m u vcst-curopcni din trupele tele comisiei senatoriale pen dc ţări şi te rito rii din Africa.
el este cel ce se situează pe staurîndu-se în F ranţa o de luptă, poporul vietnam ez a etnam eze" trebuie să se re lu i. Fa va fi reglem entată de mercenare, capturaţi dc fo r tru problemele externe, 242 700 000 dolari pentru 33
locul al doilea şi, in mod im m ocraţie înaintată. A cum , mai o b ţin u t v ic to rii im portante. tragă. P rin aceasta el a v ru t p ă rţile vietnam eze în tre ele. ţele biafreze, au fost con Gcorgc McGovcrn şi Harold dc state din Asia, 206 200 00(1
p lic it, urm ează să participe, m u lt ca oricîn d înainte, a con Totodată, poporul vietnam ez dam naţi la moarte dc un tr i Hughes. dolari au fost u tiliz a ţi in A-
îm preună cu P om pidou, la al tin u a t W aldeck Rochet. este .şi-n a ră ta t lim pede do rin ţa bunal m ilita r din O w erri. incrica Latină, 55 100 000 do
doilea tu r de scrutin Dacă cla r că nici o p o litică a u te n de a c o n trib u i la găsirea unei Nu s-au indicat m otivele a- lari in nouă ţâri din O rien
este ca Poher să devină noul tică de stînga şi tra n sfo rm a pune ra p a t ag resiunii şi a so Congresul Camerei de ccstei sentinţe. Serviciul dc Fostul vicepreşedinte al tul M ijlociu. 48 600f]f)|) ii)
so lu ţii politice, p e ntru a
se
preşedinte al F ranţe i, el tre toare " n u ' este “ posib ilă fără presă bialrcz s-a lim ita t să S.U.A., H ubcrt Hum phrcy, a ţări din Europa şi 30 000 000
buie să ob ţină v o tu rile stîn- P a rtid u l com unist. E l'a a ră ta t re sta b ili pacea în V ietnam . arate că din 11 capete de a- declarat intr-o cuvîntarc dolari au fost alocaţi proiec
g ii, în orice caz cea mai m are că P.C. Francez m ilitează pen P oziţia adoptată dc guvernul cuzarc îm potriva celor 18 rostită la W 'illiamsburg (Vir- telor interregionale. Restul a
din Comerţ internaţionale
parte a v o tu rilo r acordate la tru realizarea unei adevărate R D. V ie tn am si de F ro n tu l mercenari, 2 impun pedeap ginia). că Statele U nite tre fost rezervat che ltuielilor în
p rim u l tu r ca n d id a tu lu i co u n ită ţi a tu tu ro r co m u n iştilo r, N aţional de F.liberare sa capitală. Sentinţa pronun buie să pună capăt războiu curs şt celor adm inistrative.
m unist, Jacques Duclos. so cia liştilo r şi dem ocraţilor, V ie tn am u l de sud la c o n fe rin ţată va trebui să fie co n fir lui din Vietnam şi să se • • •
P a rtid u l C om unist a m o b ili s u b lin iin d grava răspundere ţa c v a d rip a rtilă de la Paris IS T A N B U L 2 (Agerpres). — Camerei de C om erţ in te rn a mată de şeful statului bia preocupe dc problemele u r Deoarece pregătirile pen
gente interne.
„P rioritatea
zat m ai bine de o cincim e din pe care şi-a asum at-o P a rtid u l — arată ..Nhan D an" — po r Fa 2 iu nie s-a deschis ■ la ţionale. Fa lu c ră rile C ongre frez. principală — a spus el — tru lansarea navei spaţiale
corp ul electoral, în ju ru l socialist S.F.I.O., refuzînd ela neşte de la p rin c ip iile respec Istanbul. în prezenţa p rim u sului iau parte 2 000 de dele • • • trebuie să fie acordată in americane „A p o llo -ll" sc a
ca n d id a tu lu i său, Jacques D u borarea unui program comun tă rii independentei, suverani lu i m in istru al T u rcie i. Su- gaţi şi observatori din 71 de O ficiul italian al hidrocar staurării păcii in Vietnam ". flă intr-un stadiu avansat,
clos, o b ţin în d unul d in tre suc şi desemnarea unui candidat tă ţii. u n ită ţii ri in te g rită ţii leym an D e m ircl. a m in is tru ţâri. p rin tre care şi din Rom â b u rilo r (E.N.I.) a dat p ub li Hum phrcy s-a pronunţat, A dm inistraţia naţională pen
cesele electorale cele m ai re un ic al stîngii. te rito ria le — d re p tu ri naţiona- lui a fa ce rilo r externe, Ihsnn nia. P rin cipa la problem ă a cită ţii dum inică seara un co dc asemenea, in favoarea re tru problemele aeronauticii
m arca bile din perioada post S abri C aglayangil. şi a num e dezbaterilor este „expansiunea municat in care dezminte ducerii cursei înarm ărilor şi şl cercetarea spaţiului cos
belică. Acest succes sem nifică roşi m em bri ni ro rp u lu i d i economică in te rn a ţio n a lă ", „în mod categoric declara pentru începerea dc tra ta ti mic (N.A.S.A.) a ales şi nu
în mod incontestabil că, dacă Luptele din Vietnamul de sud plom atic acre dita ţi în T urcia precum şi „noua p o litică co ţiile guvernului biafrez. care ve cu Uniunea Sovietică in mele codificate ale celor do
nu a r fi fost scindată, slînga cel de-al 22-lea Congres al m ercială" pentru an ii v iito ri. acuză E.N.I. şi pe tehnicienii problema dezarm ării nuclea uă vehicule speciale. Modu
a r fi p u tu t să fie un a d ve r firm ei Nigerian Agip Oii re. lul lunar, ta bordul căruia
sar re d u ta b il al actu ale i m a S A IG O N 2 (Agerpres). — In presă. Tot în u ltim e le 24 de Company (filia lă a Agip Noii Arm slrong şi Edwin AI-
jo rită ţi gaulliste. Este neîndo cursul n o p ţii de du m in ică spre ore detaşam ente F.N.E. au a ta în Nigeria) de colaborare cu • O * drin vor atinge suprafaţa
Ziarul „A l A hrain" a a
ie ln ic că P a rtid u l socialist lu n i, fo rţe le F ro n tu lu i N a ţio cat aerodrom ul de la Cantho, trupele guvernului federal nunţat dum inică dim ineaţa Lunii, va fi num it „Hays-
S.F.I.O. şi-a asum at o grea nal de E lib e ra re din V ie tn a c a rtie ru l general al p rim e i Situaţia din N igeria". Comunicatul a că Republica Arabă Unită a tack" (Căpiţă de fin), iar ca
răspundere neacceplînd de m u l de sud au lansat rachete d iv iz ii am ericane situ a t la 57 fost difuzat ca urinare a in cerut Turciei să intervină bina dc comandă ce va gra
semnarea, pe baza un ui pro asupra S aigonului şi asupra k ilo m e tri de Saigon şi o tabă fo rm a ţiilo r p o triv it cărora pe lingă guvernul iranian vita In ju ru i Sclenci doar cu
gra m com un, a un ui candidat unor in s ta la ţii m ilita re a m e ri ră m ilita ră am ericană a m p la din Insula Curacao cei 18 prizonieri ai guvernu pentru reglementarea con Michacl Collins la bord va
lin ie a l stîn gii, răspundere pe cane din apropierea capitalei sată la 1G8 k ilo m e tri de Da lui biafrez (14 italieni. 3 vest- flic tu lu i din strîmtoarca prim i numele dc „Snowco-
care, de a ltfe l, corp ul electo sud-vietnam eze — relatează Nang. P a trio ţii au lansat, de germani şi un libanez) ar fi Chat Ei Arab. Ziarul preci nc" (Cornet dc ingheţată).
ra l a sancţionat-o cu severi corespondenţii a g e n ţiilo r de asemenea, rachete şi m o rtie re W IL L E M S T A D 2 (Agerpres). rid ica tă du m in ică seara. Un fost condamnaţi la moarte zează că Turcia a dat curs Aceste două nume dc cod
asupra a e rod rom ului K o n lu m vor fi utilizate dc către as-
din zona p la to u rilo r înalte, şi Un calm re la tiv s-a aşternut b ila n ţ al in cid e n te lo r indică pa vineri scara de un tribunal cererii egiptene şi că rezul tronauţi in com unicaţiile lor
in Insula Curacao după tre i tru m o rţi, peste 500 de ră n iţi special din O w erri, pentru tatele contactelor stabilite dc
asupra in s ta la ţiilo r m ilita re a şi 400 de arestaţi. Pagubele „colaborare cu inam icul". In radio pc toată durata sepa
/?.P. POLONA m ericane de la Pliu Bai zile de tu lb u ră ri ce au pro vo m ateriale se ridică, p o triv it comunicat se precizează e l guvernul turc vor fi trans ră rii celor două elemente ale
cat im p o rta n te pagube m ate
mise într-un v iilo r apropiat
..F ortăreţele zburătoare" a riale şi v ic tim e omeneşti. Puş unor prim e aprecieri, la peste „E.N.I. şi tehnicienii săi nu guvernului irakian. „tre n u lu i spaţial" şî a şede
rii pc Lună a celor doi pă-
m ericane „B-52" au efectuat caşii m a rin i olandezi, chem aţi 40 m ilioa ne dolari. A p ro x im a au întreprins niciodată alte » • « ininteni.
P oliţia a evacuat sîmbătâ
a ctivită ţi dccît prospecţiuni
tiv 70 la sută din com plexele
de gu vern ul local pentru a re
noi ra id u ri în sectorul Kon-
Szczecin—o regiune la a p ro x im a tiv 100 k ilo m e tri s ta b ili ordinea, patrulează pe şi m agazinele cu destinaţie tu siune E.N.I. a obţinut-o in catedrala San Isidro din M a 6 » * naţională
le petroliere, a căror conce
tum , in regiunea Tay N inh şi
ristică au fost distruse de in
drid, unde 26 de femei, mem
A dm inistraţia
străzile cap italei Insu lei W il-
bre ale fa m iliilo r unor d eţi
cendii.
Nigeria cu m ult tim p înain
lem stad, ia r in te rd ic ţia de c ir
ticii şi cercetarea spaţiului
de Saigon. cu la ţie im pusă sîm bătâ a fost S-a an u n ţa t că în tre a d m i tea izbucnirii actualului nuţi politici spanioli, sc blo pentru problemele acronau
n is tra ţia com paniei „W e rk- război c iv il". caseră în semn dc protest cosmic (N .AS.A.) intenţio
înfloritoare spoor" şi sin d ica tu l m u n cito M in istru l canadian al apă faţă dc înrăutăţirea regim u nează să trim ită in spaţiu,
rilo r a in te rv e n it un acord de
lui de detenţiune în închiso
tim p dc 30 dc zile, un biosa-
ARGENTINA : In m al MHlIC p rin c ip iu , care prevede m ajo ră rii, Leo Cadicux, a decla rile politice din Spania. A tc lil. la bordul căruia sc va
rarea trepta tă a s a la riilo r. N o
genţia UPI apreciază că este
rat că guvernul său este dis
Szczecinul este una din regiunile înfloritoare ale Polo ul con tra ct a fost aprobat de pus să facă unele concesii în pentru prim a oară in u ltim ii afla o maimuţă. Scopul a-
niei populare. însemnătatea regiunii şi a portului creşte an a u to rită ţile de resort ale in su legătură cu data in tră rii in ani în Spania, cîml poliţia ccstei experienţe este dc a
de an pe harta economică a R.P. Polone. Pentru dezvol oraşe dom neşte lei. vigoare a reducerii prevăzu înarmată pătrunde intr-o ca studia efectele unei călătorii
tarea economică a acestei regiuni s-au investit, in u ltim ii La Haga a a vu t loc o de te a forţelor sale armate din tedrală pentru asemenea ac îndelungate in condiţiile im
patru ani, peste 22 miliarde de zloţi. In această regiune m onstraţie de protest îm p o tri Europa occidentală, dar „C a ţiuni. Femeile, care au de ponderabilităţii asupra orga
au fost construite 77 întreprinderi Industriale noi, 48 000 o s itu a ţie în c o rd a tă va in te rve n ţie i puşcaşilor m a nada nu-şi va modifica ho- clarat că p o liţia a sosit la fa
camere de locuit, peste 70 de şcoli etc Cele mai mari In rin i olandezi in insulă. P a rti tărîrca dc a pune in aplica ţa locului la cererea cle rici nism ului maim uţei şi este
vestiţii au fost făcute pentru construirea unui combinat c ip a n ţii la dem onstraţie, în re reducerea efectivelor sale lor. au părăsit catedrala fără destinată să deschidă calea
de îngrăşăminte chimice şi a unei baze pentru Iransbor- BUENOS A1RES 2 (A ge r pul de a înăbuşi lu p ta oam e m a jo rita te , studenţi din C u ra afectate N.A.T.O.". S u b lin i rezistenţă. Ele erau aşteptate unor curse spaţiale de lungă
darea cărbunelui la Swinonjscic. De asemenea, producţia pres). — In unele oraşe argen- n ilo r m un cii pe ntru re ve n d i cao, au cerut acordarea in d e ind că celelalte ţări membre afară de mai multe maşini durată pentru echipajele u
şantierelor navale „A . W arski" s-a dublat, ele dind in pre tiniene, tensiunea continuă să cări social-econom ice şi lib e r pendenţei insulei, eliberarea
zent 30 la sulă din Întreaga producţie de nave a RP râm înă rid ica tă în urm a tu l tăţi dem ocratice. P a rtid u l co d e ţin u ţilo r p o litic i şi o rg a n i ale N.A.T.O. ar fi preferat ale poliţiei. mane
Polone. b u ră rilo r din u ltim e le sâptâ- m un ist cere rid icare a s tă rii de zarea de alegeri în acest te
Regiunea Szczecin ocupă locul al doilea pe ţară ca m îni. La Cordoba so ld a ţii pâ- urgenţă, desfiinţarea trib u n a rito riu colonial al O landei. Un
suprafaţă, Iar populaţia sa se ridică Ia circa 350 000 locui Iruleazâ pe străzile oraşului le lo r m ilita re , eliberarea d e ţi p u rtă to r de c u v in t o fic ia l a
tori. Trebuie menţionat, pentru a nc da seama mal bine co n tro lin d punctele im p o rta n n u ţilo r p o litic i, acordarea de a n u n ţa t că g u ve rn u l olandez
de eforturile făcute şl succesele obţinute în dezvoltarea te. N u m ă ru l a re sta ţilo r s-a r i lib e rtă ţi dem ocratice şi satis va face astăzi (m a rţi) o de CURIER CURIER • CURIER
economică şi soclal-culturală a aceslel regiuni, că In tim dicat în acest oraş la 400. facerea re v e n d ic ă rilo r m u n ci cla ra ţie cu p riv ire la situa ţia
pul războiului au fost distruse 60 ta sulă din clădirile dc La Tucum an, p a rtic ip a n ţii to rilo r şi stud enţilor. d in insulă.
locuit şl foaie întreprindegiU Industriale. Do asemenea, la o dem onstraţie s-au în d re p
şt portul a fost distrus in întregime. ta t spre sediile org an ism elor
Astăzi oraşul Szczcein este un centru urban modern p u te rii locale protestînd îm
In care, pe lingă alte obiective economice şt soclal-cultu- p o triva rep resiu nilor. si în capitala vepezueleană, b ire cu preşedintele acestei
rale, se construiesc noi cartiere pentru 50 000 dc locuitori. T rib u n a le le speciale, in s titu Turneul lui Rockefeller vo r avea loc uriaşe m an ifes ţă n , L u is Siles-Salinas, desfă
ite de guvern, au început să
pro nu nţe sentinţele îm p o triva ta ţii dc protest. şurată pe a e ro p o rtu l d in capi
a re sla ţilo r, care sînt acuzaţi A g e n ţia U P I apreciază că a tala b o livia n a , care era încon
de a fi tu lb u ra t ordinea Doi nularea v iz ite i lu i Nelson Roc- ju ra t de im p o rta n te forţe po
d in tre lid e rii p rin c ip a le lo r o r în t a r ile Americii Latine k e fe lle r în Venezuela rep re liţiene şti.
g a n iza ţii sindicale — Augus- zin tă o „p ilu lă deosebit de a O fic ia lită ţile din W ashing
tin o Tosco, secretarul general m ară " pentru guvernator, de ton. v ă d it surprinse de a m
uzinele electrice din Cordoba, s - a s o ld a t cu un eşec oarece fa m ilia sa deţine m ari ploarea d e m o n s tra ţiilo r a n tia
al U n iu n ii m u n c ito rilo r de la
p ro p rie tă ţi şi concesiuni pe
m ericane. au ară ta t că im posi
tro life re în această ţară. b ilita te a s ta b ilirii unor contac
şi A ngel Torres, preşedintele
sin d ica tu lu i m u n c ito rilo r me PORT OF S P A IN 2 (A g e r Rafael Caldera, în care i s-a situ a ţie p o litică care şi aşa A doua etapă a tu rn e u lu i te cu num eroşi şefi de state
canici, — âu fost condam naţi pres). — T rim is u l special al cerut să-şi am ine v iz ita in a este destul de încordată, ca latino -am erican a em isarului din A m erica L a tin ă este de
Ia 8 ani şi respectiv 4 ani în preşedintelui N ixo n în A m e ri ceastă ţară pe ntru o altă dată, urm are a a g ita ţiilo r studen pre şed intelui N ixon csle con natură să în tîrz ie form ularea
chisoare. siderată de observatori d re p t de către preşedintele N ixon „a
ca L a tină , g u ve rn a to ru l N el- din cauza un or posibile de ţeşti. P rin cip a le le partide, in un eşec răsunător, p re tu tin unei noi p o litic i" faţă de sta
son R ockefeller, a a n u n ţa t d u m o n stra ţii antiam ericane, care clu siv unele sectoare catolice deni fiin d în tîm p in a t cu p u
P a rtid u l C om unist din A r a r putea să îm brace un carac şi org an izaţia de tin e re t a tele din aceasîă regiune. De
gentina a dat p u b lic ită ţii o m in ică seara la P ort of Spain ternice m a n ife sta ţii îm p o triva pa rta m e n tu l de Stat a in d ic a t
(T rin id a d ) că a h o tâ rît să con ter vio len t. p a rtid u lu i gu vern am en tal Co- p o litic ii duse de S U .A . in A
de claraţie în legătură cu gre pei au c a lific a t v iz ita lu i Roc- posib ilita te a ca R ockefeller să
va generală din 30 m ai. In tram andeze vizita pe care u r P o triv it agenţiei France k e fe lle r dre pt o „pro voca re". m erica La tină . La cererea gu efectueze c ă lă to riile prevăzute
de claraţie se arată că greva a ma să o facă, începînd de lu n i, Presse, icercurile p o litice ve- Federaţia cen tre lo r studen ve rn u lu i de la L im a . R ockefel în u ltim e le două etape ale tu r
fost declarată în semn de pro în Venezuela şi se va înapoia nezuelene au considerat, a le r a fost ne voit să-şi co n tra neului său la tino -am erican.
în Statele U nite. H otârîrea lu i proape în u n an im itate, că o ţeşti de la U n iversita tea cen mandeze şi p la n u rile de a v i
test îm p o triva in s ta u ră rii stă precizînd că „s-ar putea face
R o ckefeller a fost lu ată după v iz ită la Caracas a em isaru tra lă din Caracas a a n u n ţa t zita Peru. ia r v iz ita făcută în
r ii de urgenţă, a trib u n a le lo r
ce a p rim it un mesaj din p a r lu i preşedintelui N ixo n nu ar că, în cazul în care g u vern ato B o liv ia a d u ra t num ai tre i o însă unele m o d ific ă ri ale pro
In fotografie: Oraşul Szczecin — vedere spre port m ilita re şi a re p re siu n ilo r In
care recurge gu vern ul cu sco tea preşed intelui venezuelean, fi făcu t decît să agraveze o ru l sta tu lu i N ew Y o rk va so- re, rezum îndu-se la o con vor g ra m u lu i".
i întreprinderea poligrafic* HnnedoanuDeva.