Page 80 - Drumul_socialismului_1969_06

Redacţia
PROLETARI DIN TOATE Ţ&BILE, UNIŢI VA !
Anul XXI
şi administraţia

Nr. 4502
ziarului

D E V A , M7. Or. Petru Cnozci, nr, ,?5
Miercuri

leleloone : ledocloi şei - 1588 ; ie-
25 iunie doctor şef adjunct, secietoi de «edac-
lie Şi secţia viaţa de paitid - 2138 ;
secţiile cuMură-spoil şi piobleme cetă­
1969 ţeneşti - 8317; secţia sciisoii, docu-
menlaie şi externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia - 1275 ; tele­
fon de serviciu Intre orele 16-24 -
a PAGINI. 30 BANI 1585.

Tezele |i proiectul de Directive în dezbatere publică 1
Rentabilitate B u cu ria

Hotărlre unanimă de a intăptoi neabătut sporita izbînzii v e cin e
în industria

A p r o p ie r e a
hunedoreana in s c m n A ia to l M u i k .1 In vla\a şlrea a iig a ja m c n l u lu i pe în tr e ­ i
r v r n i m r n i p l o r ■ (Ir
p rin d e re la h enef leii pe p r im u l
p o p o r u lu i m is ir ii — (.’o n c c s n l al tr im e s tr u n i 2 îl.1 «AA lei.
X -lea al P.C.R. >1 a X X V - a a- P iin m u n c a dcpu«A «le m eca- I
In în tre p rin d e rile in du s­ n lv e r s a r o a n lIh c rA rtl p a t r i n — n lc u l de i n i r c ţ m e r v , r o m u n i.vtul
politica partidului, de a dezvolta continuu ra se desfăşoară c u m i c c c s | «Io la F C. Oraş! i r au m n li i ll / a i lu serii:» mase p lasii«e io< A <1*
A l e x a n d r u T r i f n n . care I i h t p a / a
tria le d in Judeţul H unedoa­
X to u lnc
m a iş t r ii
« pu neau
nc
M a n r iu $i V a jd lr Kusn «Ir la «or-
a
la 5n f\iil\;u -e a r ! şi
in v a ra ş l-
>i
maso
ţ i i lc
se u IA rip
p la s u r c
acţiu ni pentru j
num eroase
Ioi sAl V aslle .lui | şi Ioan Dep-
creşterea sistem atică a r li- 1
in j e d ie . n p c r a U ir il ile la ac"s»e
cienţei e m n o n iire . In mod | In tr - n şl m a l m a re m asnrA Cn- cr;v, in re p a ra re a m a ş in ilo r de
pro-
l e c l l r u l m is ir ii i i m i r u a ila
deosebit se acţionează pen- j ilu«p m ai m u l l r şi fir r a l i l a t r m a ş in i pol «A ,r»i^ure « p r o ­
îin p c rln a rA . Aşa l u t c lr g l " l ' d u c ţie s p orii;! «le piese d in m a ­
tr il sporirea p ro d u c tiv ită ţii I
m u n c i t o r i i in I r u m p n i c o m u ­ se plastice. „ H A m i n r m o orA.
m u n cii, reducerea cheltui»»- j
douA sau tre i peste p r o c r a m d a ­
succesele obţinute in muncă Iilo r m a teriale «le produc- | tin u a . sa m u m r a s c A . «sa i n i i n r ca In te r v e n i l«- d rn s p lillA . neresttA
n iş tii. p r ln t r - o a u m ila p A ţ ir c c o n ­
v r r n na «Un
m a ş in i
p e n tru
o
p iu r m Are|p|p p v r n l m r m r .
ţie şl a m p lifica re a volum u - j
r , a d oua ri n p e r.H o ru l «A o *A-
Iu aprst angren aj om an
fir
Pe ace'dn |
lu i de be ne ficii
ţlo n a r e ”
in A rtu rls e a
ne
me-
căi. în in d u stria hnnerlorea- ,,m a| muU şl m al »iine“ fm lc- ir a s i A io Im n ă s la ie de fu n e .
—
şl
(inncazA p rrfc c l «ln«Tonl/.at
nă rata re n ta b ilită ţii a spo­ m n nra roci Iflc a fn r u lu i fn tu la ţ c a n h u l T r ifo ii. Covlnie.le aces­
G h ro re b e c A ia n lrl. IU p«|p apre- tea dovedesc a lr n ţ l e şl grtJA
r it con tinu u, fiin d in p re ­
rJai ra nu om rt'- al ««•»■- p r n i n i m u n c a c e to rla ltl. p e n ­
zent m ai m are cu 38.5 ta (ip| « rn lA rlr, carp r x r n iia n u ­ tr u p resilcU U î n t r e p r in d e r ii. F.x-
Jaloane sigure m u l b e n e fic iilo r s-a m a jo ­ m ai piese iIp InallA p rrrlr.ip — p e rle n ţa şi cA ulAiU e s a lr spre
1963. V o lu ­
sută faţă de
m al h ln e 'l au fA r m «A «e p r e o ­
m a triţe p e n tru m aşinile «Ir lo-
Im liunAtA-
p e r m a n e n t
cupe
«le
IpcIIp —, tlepAşiinlu şl
lu n a r
ra t cil 7S.3 la sulă in ace­
eaşi perioadă. din acest p la n u l ru .10—<n la «ulA. l.-am l l r r a In d ic ilo r «Ir o tilU A r c al ma
P rin
de In je c ţie .
ş l n i l o r
In t r o ­
cunoscut a rtn d m ln -ş l o ennlH -
ducerea u n u l v e n til la o m a ş i­
In întrecerea
hn ţlp valoroasă lu rn m lic m l ilo
ale dezvoltării economiei an, d a to rită depă şirii pro ­ dire cţie. S p re la lls lu l accţl**1* nă s-a a ju n s ea m iş c a re a aces-
lentă,
m a l
fie
t«*ia să
cum c cnn >lilcra t pc drept cu ­
c n m a n -
l.t
d u c tiv ită ţii m u n cii cu
nu m a l fie «lele» locale. D in re»
la sută. m icşo ră rii cu 8.36 vin», a a cu m u la i o cx'pcrlen|A «latA de <>m. Ia r p rod u s e le să
Im pArU şeşIc
Ungata,
care
din
Ici a c h e ltu ie lilo r p la n ifi­ cu dracoslp m al lln e rllo r «Al curse p r o p r i i a c o n fe c ţio n a i o
naţionale ţie m arfă, vo lu m u l b e n e fi­ tru profesiunea aleasA l-a în ­ to r liA le s te b u c u r ia irb ln r.it re»
m a ş in ă de in s c r ip ţio n a t produce.
c o lc -i iln m tnir.V Pasiunea pe n­
produc­
I 000 Iei
cate la
M o d u l tn care fle c a re m u n r l -
dem nat «A cAIÎVur.casrA şl paşii
c iilo r su p lim e n ta re sc r i­
G heorghe
h u lla p erso n a lă la re a liz a re a a-
acelp-
ir,
p rn lru
dică pc ansam blul Judeţului fiu lu i' sAvi. lm hrA(lşarea CAfAnlci lu lta lf şl In arcla.şl l im p c o n lr t-
taşi profesii. «estnra (IA slz«lran|A că a n g r e ­
la 40 m ilio a n e (ei. Suma n a ju l u m a n pc ca rc -l fo rm e a ? *
Cu aceleaşi cuvinte am puica
L u c ră rile co n fe rin ţe i org a n iza ţie i de In faţa co m u niştilor, a colective lor de este echivalentă cu a n ga ja­ v l- l caracterizam şl pc ce ila lţi c o ic e tiv u l fa h r h II a a ju n s ta
p a itid de la În tre p rin d e re a forestieră O- muncă, p a rtid u l nostru pune sarcina creş­ m en tu l lu at de in tre p rin d e - m u n c ilo r! al secţiei, al în tre ­ m a tu i'lta le a d a lă de vale.nţele
răşlii*. desfăşurată in atm osfera specifică te rii continue a eficien ţe i econom ice a ac Staţia de însilozare a cărbunelui de la mina Mesteacăn rile din Judeţ în cinstea ! p rin d e rii. S ini oam eni rte nAdc.l- u n e i c o n ş tiin ţe noi, socialiste.
dezbatem problem elor de o deosebită în ­ tiv itâ ţii de pro du cţie — au relevat v o rb i­ face parte dintre noile obiective realizate in anii actualului cin­ C ongresului al X -tea al î d«». stApInl pe meserie. Cu to ţii MINEL BODEA
sem nătate pe care le rid ică în faţa în tre ­ to rii In În tre p rin d e re a forestieră Or&ştie cinal. p a rtid u lu i. î şl-au adus» c o n trib u ţia la dopfl-
g u lu i nostru popor Tezele C o m ite tu lu i această sarcină se traduce în v a lo rific a re a
C entral şi pro ie ctu l de D ire ctive nle celui superioară a masei lemnoase, ceea ,ce im ­
de al X -lea Congres a l p a rtid u lu i, au rele­ plică o serie de m ăsuri care să conducă
vat aprobarea unanim ă a p o litic ii m ar- la extinderea m ecanizării procesului de
x ist-le n in iste pro m ova tă de P a rtid u l Co­ e xtra cţie a le m n u lu i d in parchete, la u ti­
lizarea ra ţio n a lă a m ecanism elor, la îm ­ Intîrzieri nejusti­
m un ist Român.
Tezele C o m ite tu lu i C e n tra l a l p a rtid u lu i bu nătăţirea m un cii de sortare p rin rid ic a ­
— a spus în c u v în tu l său delegatul Ioan rea c a lific ă rii profesionale a m u n c ito rilo r TELEX
N ilâ , şeful fa b ric ii de cherestea — s in te ­ şi alte m ăsuri p riv in d creşterea n iv e lu lu i Cu planul semestrial îndeplinit
tizează bogata exp erienţă p o litic ă a p a rti­ tehnic al producţiei. ficate la întreţinerea
d u lu i, izvo n tâ din ap lica rea creatoare a — S porirea e ficien te i econom ice este
în v ă ţă tu rii m a rxist-le n in iste la c o n d iţiile una din sa rcin ile p rin c ip a le pe care docu­
specifice ale construcţiei so cia lism u lu i în m entele de p a rtid le pun in faţa lu cră to ­ Oţelăria electrică
r ilo r din a ctivita te a dc in v e s tiţii — a sub­ ECLUZA DE PE
ţara noastră.
Însem nătatea deosebită a Tezelor şi pro lin ia t in c u v in tu l său tova ră şul Zoltan culturilor MALUL ROMANESC
ie ctu lu i de D ire ctive constă în jalonarea Piroş. in g in e r şef cu problem e de inves­ AL DUNĂRII —
p ro fu nd ş tiin ţific ă a d e zvo ltă rii econom iei tiţii din cadrul în tre p rin d e rii. Această de la Hunedoara IN STADIU FINAL
naţionale a ţă rii în u rm ă to ru l deceniu, în sarcină se poate m aterializa num ai p rin
cla ritatea şi consecvenţa p o litic ii in te rne realizarea în term enele p la n ific a te şi a ­ Una din sa rcin ile de bază frum os La sfecLa fu ra je ră şi Lucrările pentru con­
şi externe a p a rtid u lu i, şi s ta lu lu i nostru. tingerea în tr-u n tim p cît m ai scu rt a pa­ i C o le ctivu l o ţc lă rie i elec- Succesbl în re g istra t este pe- car? 1» are. co n siliu l dc ca rto fi s-a efectuat num ai o strucţia primului mare o­
Această p o litică este a noastră, a în tre g u ­ ra m e trilo r pro ie cta ţi la noile obiective. In i tric e de la H unedoara a ro d u l în tre c e rii susţinute, al conducere ni cooperativei a- praşilâ. biectiv component al Sis­
lu i popor, ea întrun eşte adeziunea de plină ceea ce priveşte în tre p rin d e re a noastră va j în d e p lin it cil 7 zilo în a in te h ă rn icie i şi străda niei în ­ srico le este aceea de a orga­ R egretabil este câ nici g ră ­ temului hidroenergetic şi
a co m u niştilor, a m aselor de oam eni ai trebu i să ne orientăm spre executarea ce­ j do term en p la n u l sem esfri- tre g u lu i colectiv de m u n ­ niza m unca pe ntru re a liza ­ dina de legum e nu se bucură
lor mai eficien te obiective, sâ repunem în- de navigaţie de la Porţi­
m u n cii. ^ j al de producţie. P o triv it c ito ri. in g in e ri şi te h n icie n i rea p la n u lu i de pro du cţie pre­ de a te n ţia cuvenită Cele două
Ir-un tim p cît m ai scurt în fu n cţiu n e in ­ le de Fier — ecîuia de pe
Dezbătînd aceste însem nate docum ente j ca lcu le lo r p re lim in a re , p i- de a în lim p in a cu noi şi văzut Precizarea de m ai sus hectare de ardei, două de to­ malul românesc — au in­
s ta la ţiile a va ria te de ca la m ită ţi.
de p a rtid, delegaţii la con ferin ţă , p rin tre j n i la încheierea lu n ii to ­ im p o rta n te re a liză ri al nu am făcut-o pe consideren­ mate, două de varză roşie şi trat in stadiul final. Vii­
care loan Susan, ing. Gheorghe C îrje. Va- D ezvoltarea în tre p rin d e rii în v iito rii ani I p ito rii de la cuptoarele e- X -Ica Congres al p a rtid u ­ tu l că m e m b rii co n s iliu lu i de unul de castraveţi se sufocă toarea cale novigabilâ,
sile Dinşoreanu, ing M a rin Stoica, Petre şi p o s ib ilită ţile de creştere a e ficien ţe i j ie ctrice vo r produce în lu i şi a 25-a aniversare a e­ conducere nu şi-ar cunoaşte in bu ru ie n i. L u c ru l acesta sc ce va funcţiona in două
Zagoni, Ioan Bonţa, Ioan Cucu şi ce ila lţi econom ice a I F. O răşlie au stat şl în a ­ ' plus peste 1 200 tono dc lib e ră rii p a trie i. a trib u ţiu n ilc prevăzute în sta­ petrece sub p riv irile c o n s iliu ­ trepte, are o lungime de
ten ţia in g in e ru lu i N icolae Todor, d ire cto ­
p a rtic ip a n ţi la d iscu ţii au e x p rim a t a p ro ­ m etal d in gama celor pes- Răspunzînd c e rin ţe lo r | tut, D in conlrâ, putem sâ dăm lu i de conducere şi ale m em ­ peste 700 m. Alături de
barea deplină a Tezelor C o m ite tu lu i Cen­ ru l în tre p rin d e rii, care a s u b lin ia t în cu­ , te 80 de m ă rci de o ţe lu ri m u lte exem ple de cooperative b rilo r cooperatori din sat. U n ii ecluza similară construită
tra l şi a p ro ie ctu lu i de D ire ctive ale celui v in tu l său necesitatea a n g re n ă rii în tre g u ­ ! Ispeciale ce se elaborează sporite ale econom iei na­ agricole, ale căror re zu lla le cooperatori, cum a r fi Sofia pe malul iugoslav al Du­
lu i colectiv la în d e p lin ire a s a rc in ilo r de ţionale. sp e cia liştii au asi­
de al X-lea Congres al P a rtid u lu i C om u­ \ cure nt la această oţelăric. bune se datorese tocm ai a c ti­ F ilip , D ionisie Bucur, Nicolae nării, ea va crea condi­
plan şi a angajam e ntelor luate în întâm ­ m ila t 6 noi m ă rci de oţe­
nist Român C a racteru l pro fu n d ş tiin ţific i M e rită s u b lin ia t fa p tu l că v ită ţii c o n s iliilo r de conduce­ M u rar, M a ria Herţa. Nicolae ţii pentru sporirea traficu­
pinarea celui de al X -lea Congres al p a rti­
al pro gra m ulu i de dezvoltare a R om âniei : sporul de pro du cţie s-a ob- lu ri speciale cu caracteris­ re F iindcă sîntem in plină Fica, loan Romoşan, Adam lui de mărfuri de la 12­
socialiste preconizat p rin p ro ie ctu l de D i­ d u lu i şi a celei de a 25-a a n ive rsă ri a e li­ i ţin u t în c o n d iţiile reducc- tic i superioare. Acestea sînt vară, a n o tim p în care consi­ M ih a i, M an oa ra C rişu, nu 15 000 000 tone la 40­
rective se întem eiază pe experienţa acu­ b e ră rii pa triei. : r ii c h e ltu ie lilo r m a teriale liile dc conducere îşi dau exa­ şi-au pră şit nici suprafeţele 50 000 000 tone pe an, in-
m ulată în a n ii con stru cţiei socialism ului, 5. POP j dc producţie, pe seama că- destinate îndeosebi fa b ri­ m enul de buni org an izatori ai rep artiza te cu c a rto fi sau po­ lăturîndu-se in acelaşi
pe a vîn tu l creator al în tre g u lu i popor. c ă rii do ţevi sudate cu re ­ m uncii, ne vom re fe ri num ai
j ro ra s-au o b ţin u t în prîm e- rum b, dar sâ mai dea o m înâ timp greutăţile actuale de
C ontinuarea p o litic ii de in d u s tria liz a re so zistenţă mare. şi tablă pen­ la lu c ră rile de sezon.
j lo 5 lu n i 400 000 Iei econo- de a ju to r la grădina de legu­ navigaţie din această
cm listâ a ţâ rii în v iito ru l cin cin a l creează (Continuare in pagi a 2-a) ; m ii la p re ţu l de cost. tru co n stru cţii navale. La cooperativa agricolă din me a u n ită ţii M e m b rii d in zonă.
prem isele sigure ale în d e p lin irii sa rcin i­ Sin tandrei, p o ru m b u l de pe co n siliu l de conducere — cu
lor în toate d o m en iile de a ctivita te . i................................ cete 200 de hectare s-a p ră ­ excepţia preşed intelui şi a b r i­ FITOFAGI
şit o dată m ecanic şi m anual, g a d ie ru lu i — sînt preocupaţi
ia r pe m ai bine de 50 la sulă de a lte tre b u ri. bineînţeles, LA BĂILE FELIX
s-a a p lica t şi praşila a IL a . personale. Ioan S im erîan nu La Băile Felii, de lingă
De asemenea, şi sfecla de za­
Şcoaia generală hăr de pe 50 de hectare s-a trece pe la sediul cooperativei Oradea, a inceput recol­
cu lu n ile , deşi a acceptat de
tarea
primilor
fitofagi,
bucurat de a lc n ţin
cuvenită
bună voie sâ co n trib u ie la b u ­
A ici se poate spune câ deşi nul mers al cooperativei. specie de peşti adusa din
China şi aclimatizată de
tim p u l a fost nefavora bil, lu ­
de 10 ani, treaptă c ră rile agricole n-au în tîrz ia t. în ce priveşte în treţin erea c u l­ specialiştii de la Inspec­
n e m u lţu m i toare
situ a ţie
O
Să vedem însă cuin se p re ­ tu rilo r am în liln it şi la toratul piscicol din Cluj;
în ape termale cu o tem­
zintă o altă cooperativă a g ri­ C.A.P Foit. N ici aici nu s-a peratură de 20-22 grade.
superioară colă care dispune de aceleaşi te rm in a t încă prim a prăşilă la Dat fiind debitul mare de
po.cibililâti La B obîlna s-a in-
p o ru m b u l însăm rnţat pc 40 de
săm înţat in p rim ă va ră po­ hectare Nu mai v o rb im de ape termale de la Băile
Felii, care nu se foloseş­
rum b pe 175 de hectare, sfe­ alte lu c ră ri ! te in intregime, rezulta­
în dezvoltarea clă de zahăr pe 10 hectare, ze munca c o n s iliile de condu­ tele obţinute de specia­
C um trebu ie să-şi org an ize­
sfeclă fu ra je ră pe 3 hectare
şi s-au plan ta t c a rto fi pe 20 cere în cam p an iile agricole se liştii clujeni deschid largi
posibilităţi pentru creşte­
de hectare In g in e ru l coopera- ştie. Este necesar însă ca a- rea fitofagîtor, destinaţi
învăţămîntului 1 i vei. S ergiu Sbuchea — de­ cesten sâ refle cte serios asu­ consumului.
spre care oam enii spun că-i un
pra la cun elo r şi lip s u rilo r ce
bun specialist — îşi m anifesta
se m anifestă în a c liv ita te a lo r
ne m ulţu m irea faţă de m odul şi a cooperativei, pe care o NOI UNITATI
defectuos în care se desfăşoa­ conduc, asupra a ceea ce ar DE INVAJAMINT
Prof. ILIE AVRAM ră cam pania agricolă dc vară trebui să facă pe ntru ca u n i­ SUPERIOR
inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean In p rim u l rin d, ne relata in ­ tatea sâ-şi realizeze toate p ro ­
te rlo cu to ru l nostru. !a p o ru m ­ d u c ţiile p la n ifica te , să se con­ Prîntr-o recentă holări-
bul în sâ m in ţa t pc 175 dc hec­ solideze şi m ai m u lt din punct re a Consiliului dc M i­
P o triv it D ire c tiv e lo r C C . ani s-a a v u t în vedere ne­ La succesele oţelarilor care folosesc oxigenul in procesul de elaborare a oţelului con­ tare. con do a dnun praşila se de vedere econom ic şi orga­ niştri, s-a aprobai, mce-
al P.C.R. p riv in d dezvolta­ cesitatea răspunderii la so­ tribuie şi lucrătorii fabricii a cărei materie primă este aerul. In fotografie a fost surprins corn- desfăşoară anevoios. A bia s-an nizatoric. pind cu anul universitar
rea în v â ţâ m în lu lu i, înee- lic ită rile m u ltip le ale dez­ presorislul Constantin Baigu, urmărind mersul instalaţiei. p ră şit circa 15 hectare, deşi 1969-1970, înfiinţarea u­
pînd cu a n u l şcolar 1969— v o ltă rii econom ice a ţâ rii tim p u l în u ltim e le zile a fost N. PALTIN nor noi unităţi de invâ-
1970. urm ează sâ se treacă, noastre, în c o n d iţiile u ria ­ ţămînt superior. Astfel, la
in mod tre p ta t. Va în fă p ­ şului progres tehnico-ştiin- Sibiu ia fiinţă, in cadrul
tu ire a în v ă ţă m în tu lu i o b li­ ţific contem poran. Universităţii „Babeş-Bo-
ga toriu de 10 ani. în aşa fel In clasele a IX -a şi a X a lyai" din Cluj, lacultotea
ca pînn în 1973 procesul de ale şcolii de 10 ani se vor La prima vedere, s-or pă­ peste plan. Chiar şi angaja- me pe tona de fontă şi a aon>gat('lor pe timpul sezo­ agregatelor, respectarea re­ de filologie şi istorie. De
cup rin dere în aceste şcoli a p rofun da d isciplin ele urna rea că de cîţiva. ani Ia cele mentv.1 anual al tuturor Jur­ obţinut peste 2/S m ilioane nului rece au eliminat a­ ţelelor de încărcare, creşte­ asemenea, se infiinţează,
sâ se încheie. D ocum entele nistice ca : lim b a şi lite ra două furnale de 1 000 mc de naliştilor din Hunedoara, lei economii din reducerea proape complet efectele ca­ rea temperaturii acrului in­ in cadrul institutelor pe­
Ia Hunedoara totul a rămas
care prevedea iniţial 11000
preţului de cost. Spre deo­
C ongresului a l X -le a al tura rom ână, lim b ile s tră i­ neschimbat. Agregatele sînt tone fontă, a rămas m ult in sebire de. alte perioade cind priciilor iernii, oferind con­ sultat in furnale, confirma dagogice de 3 ani, o fa­
P.C .R . recent apărute, re­ ne, cunoştinţele social-poli- aceleaşi şi, cu miei excepţii, urmă faţă de rezultatele do- se purtau multe discuţii. cn diţii favorabile pentru un preocupările pentru a pune. cultate de istorie-geogra-
start bun chiar din primele
liefează din nou. în mod tice, se va studia igiena, cu aceeaşi oameni Ie deservesc. bindite. oţelarii pentru calitatea fon­ în concordanţă cadenţa ţtir- fie la Suceava, facultate
pregnant, ro lu l în vâ ţâ m in - elem ente de p u e ricu ltu râ şi Dar e numai o impresie a Datorită preocupării pen­ tei, anul acesta procentul dc zile ale anului. La acestea nalelor cu sarcinile sjiorite de muzică la Braşov şi
tu lu i de 10 a n i ca p rin c ip a l educaţie fizică, u rm â rin - parentă, pentru că acolo se s au adăugat itnd pe rind din acest an. facultăţi de educaţie fizi­
factor de cu ltu ră şi c iv ili­ du-se in stru ire a şi educarea produc zilnic permutaţii care Hefcrindu-sc. In sucea sale că la Tg. Mureş şi Ga­
zaţie, m e n it sâ asigure dez­ cît m ai tem einică a tin e re ­ ridică mereu eficienţa muti­ actuale, inginerul Clement laţi.
voltarea m u ltila te ra lă a t i­ tu lu i nostru, form area gîn- cii la cote tot rnai superi­ Marinescu a caracterizat mai Hotârîrea prevede, de
ne re tu lu i nostru. In pro ie c­ d lrii ş tiin ţific e , în concor­ oare. Cu multă pricepere şi concludent secretul lor ; mA- asemenea, înfiinţarea de
tu l D ire c tiv e lo r C ongresului danţă cu cerinţele progre­ C a d e n ţ e n o i nul acesta organizaţia d*i institute de subinginen in
a l X -lea a l P C .R p riv in d su lu i contem poran. hărnicie furnaliştii reglează partid şi conducerea secţiei municipiile Baia Mare şi
p la n u l cin cin a l pe a n ii Predarea m a te m a ticii, a pulsul agregatelor după ce­ 9 a pus mai bine in valoare Piteşti. Acestea vor fî su-
sporite şi
rinţele sarcinilor
1971 — 1975 se specifică : .In fiz ic ii, ch im ie i şi biologiei, angajamentelor luate in în­ rezervele in te rn e dc care de­ bordonrrte institutelor po­
în v â ţâ m în tu l de cu ltu ră ge­ a n o ilo r d iscip lin e cu ca­ trecere. pinde soarta producţiei, iar litehnice din Cluj şi res­
I
I
ra cte r teh nic a p lic a tiv — e­ întregul colectiv s-n înca­ pectiv Bucureşti.
nerală o b ie ctivu l p rin c ip a l l a f u r n a e e n o i
lectro te hn ica şi desenul teh­ La fel ca alte colective de drat într-n muncă însufle­
îl va con stitu i realizarea în-
v ă ţă m în tu lu i de 10 a n i'4, nic — cît şi continuarea muncă din judeţ, Jurnaliştii ţită, hotărît să intimpine MOBILĂ
p rin care în v ă tâ m în tu l ro ­ s tu d iu lu i a g ric u ltu rii în m e­ de la secţia a II a socotesc dc Congresul partidului cu rea­ PENTRU EXPOZIŢIA
mânesc sc va rid ica a lă tu ri d iu l ru ra l vo r crea p o sib i­ pe acum succesele cu care lizări importante*.
lita te a p re g ă tirii practice vor să cinstească Congresul, INTERNAŢIONALA
dc cele m ai îna lte şcoli din In aceste zile, colectivul
necesare sch im b u lu i de m îi- al X-lea al partidului şi cea tru organizarea ştiinţifică a fontă declasată s a m enţi­ alte acţiuni, pentru buna e x ­ DE LA KIEV
întreaga lum e. dc muncă dc lo secţia a 11-a
ne a l fo rţe i de muncă din de o 25-a aniversare n eli­ ))roducţici, ambele furnale nut in. jur de l la sută, fapt ploatare a agregatelor şi per­ furnale dezbate cu interes
Recent. M in is te ru l In vă -
econom ia ţâ rii P entru fe­ berării. ţării, de sub jugul şi-ou depăşit, simţitor atit rare constituie de asemenea fecţionarea proceselor tehno­ Două dintre noile ti­
ţă m în tu lu i a aprobat pla n u l Tczdc C C al P.C.R pentru
te, ca v iito a re soţii si m a­ fascist. Spre m in d rio gene­ parametrii proiectaţi cit şi un succes important. logice. Spre exemplu, prin- puri de mobilă, realizate
de în v â ţâ m ln t a l şco lii ge­ Congresul al X-lea şi. pro­
me. vo r fi organizate şi rală e r-orba dc un început propriile performanţe ante­ Incercînd să afli factorii tr o perfecţionare. tehnică recent la Combinatul dc
nerale de 10 ani. cît şi p ro ­ iectul de Directive privitul
cursuri fa c u lta tiv e de no­ bun în care ,ţr reliefează un rioare privind nivelul, indici­ cure contribuie h.otăritor In aparent minoră, colectivul industrializarea lemnului
iectele de program e care au viitorul plan cincinal. A lă ­
ţiu n i de m enaj. bilanţ pozitiv şi semnificativ lor dc utilizare Alături de realizările Jurnaliştilor, se secţiei a reuşit, pentru pri­ din Focşani, au fost se­
fost supuse spre dezbaterea turi dr frumoasele succese
cadrelor didactice şi consi­ in care s-au materializat, rezultatele, cantitative tre­ evidenţiază preocupări, oa ma dată, să prelungească dohînditc pină acum, se. cris­ lecţionate pentru expozi­
liu lu i în v ă ţă m în tu lu i de roadele unei munci susţinu buie puse şi alte succese meni şi fapte rare acţionea­ viaţa unui aparat de încăr­ talizează noi iiropuneri şi ţia internaţională de la
Kiev. Este vorba de două
c u ltu ră generală. La s ta b ili­ te şi eficiente. De la înce­ care vorbesc despre călită ză spre acelaşi scop prin­ care de la 4— 6 luni la un preocupări menite să nsiau­ tipuri de camere comple­
rea co n ţin u tu lu i învâ ţâ m în - ;Continuarft în pag. q 2»o) putul anului şi pină Ia 18 tea Şi eficienţa muncii. A - cipal — obţinerea unor suc­ an dc zile. re ba?a unor succese mai. xe, adaptabile !n diferite
Ace.ţte măsuri pentru re­
tu lu i şco lilo r generale de 10 iunie, cele două furnale au celaşi colectiv a reuşit să cese deosp-bite Masurile pre­ pararea jt m trefm eren în importante. în anii viitori spaţii.
mediu
micşoreze consumul
care s-au iniţiat
gătitoare
realizat 23 662 tone fontă de cocs cu circa 7 kilogra­ pentru buna funcţionare o c o n d iţii corespunzătoare a VASILE STANESCU