Page 81 - Drumul_socialismului_1969_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI — MIERCURI 25 IUNIE 1969

TEZELE Şl PROIECTUL DE DIRECTIVE I t
i
|
ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Succesele minerilor j

de la Ţebea j
HOTÂRIRE UNANIMA DE A ÎNFĂPTUI

\ I
M in e rii de Ia Ţebea a-au atA- ire In fu n c llu n o c lin p u l m in ie r !
tu ra t In «cost an cu in trc ffu l Mesteacăn, care va fo rm a In j
NEABĂTUT POLITICA PARTIDULUI, DE A DEZVOLTA j lo r po te n ţia l la m area întrecere u rm ă to rii ani ,,coloana verte- i i
se
cinstea
ce
in
«tesfAşoarA
b ra la " a c x p lo a tA ril cA rbu nclul
C ongresului p a rild u lu l. ia r re a ­
_ _________________________ _ _______________ • • . il/A rllc lo r sin t pc m ăsura p rl- din acest bazin. S ln t avansate i I
la
blocul
m in ie re
lu c rA rilc
2
neperii $1 hA rn lcIcl pe care o McsfcacAn. Io Instalaţia centra- I
dovedesc zi dc zi. D a to rita mA- IA dc aernj, precum ^1 la Iu - !
■ s u rilo r luate «te conducerea In ­ crA rilc In cin te i n o ii m ine. I
COITiliil SUCCESELE OBŢINUTE ÎN MUNCĂ : | tre p rln d c rli şl orga n iza ţia suc- tc n tin l pentru a rA spttndc cu j •
de
La Ţebea cxIstA s u ficie n t po-
ob ţine
co le ctivu l
p a rtid ,
| | cese de seamA. concretlznte In cinste m Arcţ.clor sa rcin i trasa- i j
p rim e le 5 lu n i In dcpAşIrca fa-
<c de conducerea dc p a rtid şl
j ţ& de plan cu 2,T la sutA a pro- dc stal. A n n llzin d u -sc toato po- :
d u c(lcl globale. 4.1 la sulA a s lb llitA (llc . s-a s ta h lllt ca In j
| p ro d u cţie i marf.1 vtndutA şi ln - cinstea m a re lu i eve nim en t de i
j rasatA oi cu 2,A ia 6 ut A a pro- la -I A ugust sA se raporteze de- :
D is c u ţiile pu rta te a tlt în a­ • d u e tlv itA tll m u n cii. S-au o liţl- păşirea tu tu ro r in d ic a to rilo r «lg :
Jaloane sigure d u n ă rile generale ale o rg a n i­ j : n u t b e n e ficii de S37 000 Ici pe*­ plan. realizarea a *0 la sufA I |
Au rost extrase
te prevederi.
din plan ul anunţ dc In v e s tiţii,
z a ţiilo r de bază c it-ş l cele din
ca d ru l co n fe rin ţe i organizaţiei I j su p lim e n ta r I 308 tone de rA r- punerea In fu n c ţiu n e a i noi j :
bune.
abataje la m lno M cslcarA n, Im -
E fo rtu rile colective Rfnt con-
ale dezvoltării de p a rtid pe întreaga în tre ­ i i rea ţl dezvoltarea rca lIzA rlln r. Im nAtAjirca c n litA tll p ro d u cţie i, \ • |
centrate acum spre consolida*
folosiren ma| hunA n tim p u lu i
prindere, vădesc Interesul deo­
tic luervi sl n fo r|c i de m uncA.
sebit cu care au fost p rim ite Pe lin ia cre ş te rii ca p a rltA ţlIo r creşterea bazei dc m a te rii p rl- i
de prod u cţie , este prevAzut ptnA mc.
aceste docum ente de o însem-
O • • « Ia s flrş itu l sem estru lu i sA ln- Z. NICOIAE
economiei naţionale nălate deosebită în via ţa p a rti­
d u lu i şi sta tu lu i nostru, a în ­
tre g u lu i popor, adeziunea de­
în lă tu ra re a ne a ju n su rilo r, in p lin ă a c o m u n iştilo r de la I F. Aici, Io preparaţla de la Lupenl, cărbunele ext/ai din
vederea în d e p lin irii prevede­ O răştie, hotărîrea lo r de a odincurl iţi încheie drumul înnobilării. de km . Cam la fiecare 7 mi­
.t^ n tio ia din pag. I),1 rilo r p la n u lu i la to ţi in d ica to ­ nu şi precupeţi e fo rtu rile pen­ nute prin gara Simeria in tră
rii şi la toate sortim entele, a Foto t N. GHENA Anonimii şi iese un tren cu o garnitu­
u tiliz ă rii ra ţio n a le a masei tru în d e p lin ire a exem plară a ră de vagoane. Un tren tn
lemnoase. s a rc in ilo r ce le revin.
— In această d ire cţie — a care călătoresc oarneni, nn
spus v o rb ito ru l — dispunem tren tn care se transportă
de rezerve în fiecare sector al drumului de fier tot felul de mărfuri produse
În tre p rin d e rii noastre. Va tre ­ cu multe eforturi.
bui să ne m o b iliza m m ai bine Meseriaşii dc la secţia L
incă se m anifestă în organiza­ Şcoala generală de 10 ani, treaptă A trecut un secol şi ju m ă ­ rului loan Coslea. De la el 2 Simeria au in îngrijire 40
forţele, sa lu p tă m p e ntru în ­
de km de drum de fier, pe
lă tu rare a d e ficie n ţe lo r
care
rea producţiei, in utilizare a tate dc cind m o n ş trii de otel au ce învăţa. Mai ales cind care se străduiesc să-l între­
ţină în permanentă stare de
ra ţio na lă a fo rţe i de m uncă şi au în lo cu it d ilig e n te le şi că- ştiu că pe pieptul comunis­ funcţionare pentru a ne asi­
m ecanism elor. A m convinge­ superioară în dezvoltarea învăţămîntuiui rufele. Un secol şi jumătate tului Coslea străluceşte m e­ gura nouă, celor care m er­
rea că co le ctivu l de muncă al de atenţie şi grijă din partea dalia „Meritul ceferist", dis­ gem in concediu, celor care
în tre p rin d e m va găsi resurse­ oamenilor pentru ca n u ră ta - tincţie primită drept răspla­ mergem să ne întîfnim cu
le necesare redresării situ a ţie i şii cai cu ochi de foc să nu tă a înaltei sale conştiincio­ mama sau ctt iubita, o de­
ce s a creat în unele sectoa lo cu ri de practică, accesul în ta a n ilo r tre c u ţi în p riv in ţa ţeaua ş c o lilo r de 10 ani ce v o r sară de pe cele două linii dc zităţi profesionale. In urmă plină siguranţă. Acel „drum
re care au s u fe rit de pe urm a ate lie rele şco lilo r profesionale, c u p rin d e rii în şcoli postgene- lua fiin ţă în toam na acestui fier. In tim p ce anii s-au cu doi ani picherul Costea a b un' pe care-l primim de la
p lo ilo r care au căzut în u lti­ '(UffT>Qrt dm pag în secţiile pro du ctive ale în ­ rale a a b so lve n ţilo r pe zone şi an, tocm ai pe ntru a fi în &- scurs, au crescut Şi vitezele contribuit la evitarea unei impiegaţii dc mişcare 1şi are
m ul tim p şi asigur con ferin ţa tre p rin d e rilo r locale eţc. şi să c h ia r şcoli, cît şi de p o s ib ili­ ten ţia organelor locale de dc mers ale trenurilor. Desi­ deraieri in linie curentă. izvorul in m unca anonimilor
de p a rtid că ne vom în d e p li­ acţioneze în m od opera tiv, în tă ţile reale locale din fiecare p a rlid şi de stat şi în p rim u l gur că s-a mărit şi grija oa­ Atunci cind in sectorul lor de la drumul de fier, care
ni angajam entele pe care n i aşa fe l îneît cel m al tîrz iu sector, s-a s ta b ilit ca pe ntru rîn d a d ire c to rilo r de şcoli şi menilor care 1 .eghează la de activitate revizorii sem ­ pc orice anotimp il străjuiesc
lc-am luat în întrecerea socia­ P regătirea practică a e le v i­ pînâ la 1 iu lie a.c. în Judeţul a n u l şcolar 1969/1970 să la f i­ a co le ctive lo r didactice, pen­ siguranţa circulaţiei. Pe nalează defecte, la locul cu abnegaţie.
listă lo r se com pletează, în mod d i­ mulţi dintre ci ii cunoaştem. respectiv se deplasează In cinstea Congresului al
versificat, după spe cificu l eco­ nostru, să fie sta b ilite d e fin i­ in ţă clasa a IX -a în 24 şcoli tru a se putea lua m ăsuri c it Ii intilnim cind ne urcăm meseriaşii dc calc. Uneori
La lu c ră rile co n fe rin ţe i de tiv aceste problem e p e ntru cu ccl p u ţin 35 de clase,avînd m ai urgente de pre gă tire sub OC-lca al Partidului Comu­
p a rlid a lu a t pa rte tovarăşul nom iei locale şi al m ed iu lui toate şcolile şi clasele ce v o r în vedere fa p tu l că la oraşe toate aspectele a de schiderii in vagoane sau pe peroanele intervenţiile le rezolvă repe­ nist Român ei au hotărit să
E m il Plcşa, m em bru al b iro u ­ — urban sau ru ra l — p rin lua fiin ţă P entru evitarea su­ avem po sib ilita te a de c u p rin ­ lo r în cele m ai bune con diţi- staţiilor. Alţi 1 rtim m ano­ de. Alteori durează. Pcntr\i întreţină in aşa fel liniile
lu i C o m ite tu lu i judeţean de cile o zi de practică pe săp- p ra în că rcă rii e le vilo r, p la n u l dere în procent de sută la un i. nimi. Ii vedem uneori din evitarea oricărui pericol li­ in c it să ob ţină ntimai califi­
p a rtid . In c u v in tu l său v o rb i­ tăm înă (4 orc). în care b ă ie ţii sută a a b s o lv e n ţilo r claselor O ate nţie deosebită şî a cţio ­ goana trenului pe marginea nia respectivă se avertizează. cativul dc foarte bine şi bi­
to r u l a relevat im p o rta n ţa vor efectua lu c ră ri dc lăcălu- de în v ă ţâ m în t al claselor a a V lll- a neeuprinşi în şcolile nare n e în tîrzia tâ se im pune rezervelor de enlc ferată. Trenurile nu vor mai circula ne. Recenta verificare făcută
deosebită a docum entelor de şerie. slru n g ă rie . e le ctro te h n i­ IX -a şi a X-a al ş c o lilo r de postgenerale Sn p riv in ţa a sig u ră rii s p a ţiu ­ Rămîn mereu in tirmă. cu viteze mari piuă cind m e­ in districtul lor a SCOS In e-
p a rtid supuse dezbaterii în tre ­ că. m ecanică auto. tîm p lă rie , 10 ani este num ai de 20 de A stfe l, vo r lua fiin ţă clase lu i de şcolarizare, a la bo ratoa­ Cîte trenuri n-au trecut pe seriaşii de calc nu bor con­ videnţ.ă că hotărirca luată
gu lu i popor. Tezele C o m ite tu ­ co n stru cţii, practică în u n i­ ore săp lă m ina l. deci m ai m ic a IX -a in oraşul Brad, ce n tru l re lo r necesare şi a te lie re lo r lingă revizorul de cale loan solida din nou linia.
lu i C entral fac o am plă ana­ tă ţi com erciale, lib ră rii etc., decît al lice u lu i. G urabarza, în com unele Baia pe ntru efectuarea p ra cticii. In Ciopa şi loan Dura dc la Meseria acelora care lu­ este realizabilă. Nu s-a găsit
nici un km de Unic cu cali­
liză a sta d iu lu i de dezvoltare ia r felele lu c ră ri de m enaj, Inspectoratul şcolar a l Ju­ de C riş şi V aţa de Jos, la l i ­ acest scop s-au s ta b ilit : su ­ Districtul I. 2 Simeria ? In crează la întreţinerea liniilor ficativul slab. E meritul co­
in care se a flă ţara noastră pe croito rie, artiza n a l, stenodac­ d e ţu lu i nostru, cu s p rijin u l ceul din Ilia şi Şcoala gene­ praetajarea lo ca lu lu i de şcoa­ fiecare zi ei pornesc la drum este deosebit dc migăloasă şi muniştilor loviţa Neamţu,
d ru m u l construcţiei socialis­ tilo g ra fie . practică în u n ită ţi C o n s iliu lu i popu lar Judeţean, rală din Dobra, la Haţeg. Sar- lă d in Dobra, construirea a pe firele de oţel. 16 kilom e­ incumbă o marc responsabi­ loan Anda, Grigore Nanu,
m ului şi stab ilire a lin iilo r d i­ com erciale. lib ră rii, u n ită ti nl co n siilo r populare m u n ic i­ m izegelusa şi Pui, la O răştie două săli de clasă necesare tri dc linie dus şi 16 km în ­ litate personală. Nici una Constantin Todcraş. Aurel
rectoare ale d e zvo ltă rii Rom â­ sanitare, coafuri, telefoane pale, orăşeneşti şi com unale, a şi Geoagiu. la Pul, extinderea s p a ţiu lu i tors străbate intr-o tură re­ dintre şine nu trebuie să fie llie, e m e ritu l incontestabil
niei. ctc. în tre p rin s un studiu pe baza In şcolile din aceste lo c a li­ p rin am e na jări la Călnn, re ­ vizorul Dura. T rebuie privi­ mai. ridicată sau mai curba­
C o m u n iştilo r le revine sar­ In iţie re a practică în tainele re zu lta te lo r căruia s-a s ta b ilit tă ţi, e le vii de la distanţe m ai p a raţia generală la in te rn a tu l tă fiecare palmă dc linie. O tă. Pentru cele două drepte al tuturor anonimilor dc 7a
paralele de oţel toleranţele
cina m o b iliz ă rii colective lor acestor m eseni — prepm fesio- reţeaua şco lilo r în care v o r m a ri vo r putea fi cazaţi in in ­ şcolii din V aţa de Jos, lu ­ mică fisură nedescoperită la sint foarte restrînse. Nu mai secţia L 2 Simeria pe care
ii vedem uneori din goana
de muncă pentru înd e p lin ire a nalizarea — va crea p o s ib ili­ fu n cţio n a clasele a IX -a , p re ­ ternate, ca de a ltfe l şi în o ra ­ c ră ri care vo r tre b u i începu­ timp ar periclita siguranţa
exem plară a p la n u lu i şi a an ­ tatea de-săvîrşirii c a lific ă rii t i ­ cum şi p o s ib ilită ţile de efec­ şele Deva şi S im eria. A v în d te im ediat, pentru a putea fi circulaţiei. vorbim dc rezistenţa lor. La trenului pe marginea rezer­
gajam entelor asum ate în în ­ n e rilo r în meseria aleasa, p rin tuare a p ra c tic ii e le vilo r. In în vedere fa p tu l că în m ed iu l te rm in a te la deschiderea nou­ De fiecare dată, înainte de ora actuală trenurile de per- velor dc cale ferată.
trecerea socialistă ce se des­ şcoli profesionale sau la lo ­ stab ilire a şco lilo r generale de urban avem p o sib ilita te a să lu i an şcolar. In a te n ţia I n ­ a porni la datorie, cei doi re­ soone circulă cu 100 km pe N. PANAITESCU
oră, iar cele dc marfă cu S0
făşoară in in tim p in a re a celui cul de m uncă, p rin angajare 10 ani s a avu t în vedere în trecem Sncepînd c h ia r d in p r i­ spectoratului şcolar va sta vizori ascultă sfaturile piche­
problem a d o tă rii la bo ratoare­
de al X -lea Congres al p a rti­ directă in producţie p rim u l rîn d n u m ă ru l e le v ilo r m u l an la generalizarea învă- lo r cu m aterial didactic, n tît
d u lu i şi a celei de a 25-a a n i­ absolvenţi a R clase generale ţâ m în tu lu i de 10 ani, s a p ro ­
C onducerile şcolilor, cu s p ri­ pus în fiin ţa re a a cîte una sau nou, cît şl p rin re d istrib u ire a
versări a e lib e ră rii p a triei. A- jin u l organelor locale de neeuprinşi în în v ă ţâ m în tu l l i ­ m ai m ulte clase a IX -a la şco­ celui existent, ca excedent Ja
ccastă sarcină le revine înd e­ p a rlid şi de stat, vo r tre b u i ceal şi profesional, care în lile generale nr. 1 şi 4 din a n u m ite şcoli. P entru pregă­
osebi co m u n iş lilo r de )n în ­ să m anifeste cît m ai m ultă v iito ru l .an şcolar va fi de tir ile necesare şi dotarea v ii­
a p ro x im a tiv 1 900 Sn între g u l m u n ic ip iu l Deva. şcolile gene­
treprind erea forestieră Orăş- in iţia tiv ă şi ela sticita te în o r­ rale 3 şi 8 din m u n ic ip iu l H u ­ to a re lo r şcoli de 10 a n i din i Creşte nivelul ;
1 ie. chem aţi să depună o ganizarea p ra c tic ii e le vilo r, a- judeţ. nedoara, la şcolile generale ju d e ţu l nostru, C o n siliu l p o pu­
muncă plină de a v jn l pentru sigurînd lo tu ri experim entale, Ţ in în d seama de experien- nr. 1 şi 6 din Petroşani, şco­ la r judeţean a alocat recent,
lile generale n r 2 şi 5 P e tri­ pe lin g ă creditele bugetare e­ | de trai al j
la, şcoala generală nr. 5 din xistente, sume de peste 600
V ulcan şi nr. 2 şi 5 din Lu- de m ii de lei din rezerva b u ­ i populaţiei j
peni. getară Urm ează ca aceste
fo n d u ri, cît şi cele din buge­
Cu această reţea de u n ită ţi :
şcolare de 10 ani, create la tele şcolilo r, să fie c it m ai • De la an In an creşte vo- \
gra b n ic şi în mod ra ţio n a l gos­
început, considerăm că vom : In m u l m ă rfu rilo r vîn d u te :
putea cuprinde, incă din v ii­ podărite. ; p o p u la ţie i, puterea de cum - i
to ru l an şcolar, peste 50 la su ­ S-a a vu t în vedere, de ase­ i parare şi n iv e lu l dc via ţă j
tă din a b so lve n ţii clasei a menea. şi încadrarea cu cadre ; al o a m en ilo r m u n cii. tn ;
V lII-a ce nu v o r urm a şcoli didactice ca lifica te pentru : p rim ele 5 lu n i tlin acest an. |
postgenerale, considerinri in - toate obiectele de in vă ţă m în t i po pu laţia Judeţ u lu i nostru a j
v ă ţă m în tu l de 10 ani ca o b li­ a acestor şcoli, colectivele de i cum uăral m ă rfu ri în valon- \
g a toriu în c irc u m s c rip ţiile şco­ cadre urm în d a se m ai com ­ I re de 1 010 065 000 Iei. d in - I
lilo r respective şi lu p tin d pen­ pleta cu p rile ju l re p a rtiz ă rii ■ (re care m ă rfu ri a lim e n ta re j
tru atingerea a cît mai m u lţi n o ilo r absolvenţi de facu ltate | în valoare tle 414 708 000 lei. j
elevi în inte rna te . în special In perioada ce urmează. In ­ | m ă rfu ri no alim en lare în va- j
d in tre a b solvenţii şco lilo r de spectoratul şcolar judeţean va ! Inare dc 4GR 173 000 lei, ia r I
R ani m ai îndepărtate com pleta încadrarea un or o­ j a lim e n ta ţia pu blică a desfă- ;
In scopul c u p rin d e rii a cit biecte noi ca : electrotehnica, j ru t către po pu laţie m ă rfu ri !
m ai m u lţi ab solvenţi ai şcoli­ desenul tehnic, cunoştinţele i în valoare tle 127 184 000 Iei. \
lo r de R ani in clasa a IX -a tehnice şi lu c ră rile aplica tive, ; In aceeaşi perioadă, po pii- j
a şcolii generale sîn l so lic ita ţi cu cadre didactice com pelcn- j la ţie i din oraşele Judeţului i
to ţi fa c to rii ■ in teresaţi a în tre ­ te, făeînd apel şi la in g in e rii j l-au fost puse la dispoziţie j
p rin d e a c ţiu n i în rîn d u rile şi m a iş trii din producţie. La j 5Of* apartam ente : la Hrad, j
p ă rin ţilo r şi e le vilo r, pentru s lîiş ilu l vacanţei se va orga­
continuarea s tu d iilo r în şcoala niza un curs de pre gă tire cu j Deva. Hunedoara. P etro - \
Au i
j şani. P e trila , V ulcan.
de 10 ani. Este foarte im p o r­ toţi pro fe sorii ce vor preda la
ta n t a se cunoaşte din tim p clasele a IX -a ale şco lilo r ge­ j in tra t, de asemenea. în fo- j
şi de către masa largă de ce­ nerale. i losintă u n ită ti com erciale j
tăţen i caracterul deschis al Trecerea la în vă ţă m în lu ! de | la oraşe şi sate. u n ită ţi spi- j
şcolii de 10 ani. acesta dind 10 ani. reprezentînd o etapă j ta liceşli, fa rm a cii şi altele- i
po sib ilita te a e le v ilo r de a con­ de m are însem nătate în dez
tinu a s tu d iile liceale p rin o- voltarea şi perfecţionarea în-
xam ene de dife ren ţă , de c a li­ v ă ţă m in lu lu i nostru, va avea
fica re p rin şcoli profesionale în a n ii de început şi un p ro ­
de o durată m ult mai scurtă, n u nţat caracter exp erim e ntal,
de un an sau un an şi ju m ă ­ la reuşita căruia sînt chemate Vedete parţială a Termo­
tate, sau chiar de încadrare în să-şi aducă valoroasa lo r con­ centralei de la Paroşeni, ce­
Intieprinderea „Marmura'’ din Simeria a fost dotata cu maşini moderne de mare pro­ producţie în m eseriile in care trib u ţie cadrele didactice, ele­ tatea energiei electrice din
ductivitate. Printre acestea se număra şi maşina de şlefuit şi lustruit dale mozaicele, din foto­ elevii şi-au început pregătirea v ii şi p ă rin ţii lor. conducerile Valea Jiului.
grafie. Foto : V. ONOIU practică rle şcoli, cu s p rijin u l organe­
A m n o m in a liza t înadins re­ lo r locale de p a rlid şi de stat.
G rija pentru îm b u n ă tă ţire a o cro tire a sănătăţii pu blice in ceea ce priveşte asigurarea rea săn ătăţii oam enilor, pre ­
continuu a stă rii de sănătate a din ţara noastră". c o n d iţiilo r de cazare în că m i­ ven ire a îm b o ln ă v irii lor. Ce
populaţiei constituie o preocu­ In lu m in a acestor in d ic a ţii deziderat major - îmbunătăţirea ne .şi do rm itoa re com une se avem de făcut este c it se poa-
pare esenţială a p a rtid u lu i şi a a vu t loc recent analiza m o r­ întîlnesc la cabanele fo re stie ­ V de lim pede. Să punem în
sâ n u lu i C h e ltu ie lile bugetare b id ită ţii cu incapacitate te m ­ re, I A S.-uri şi in a lte p ă rţi. valoare toată capacitatea noas­
pentru dezvoltarea reţelei sa- porară de m uncă pP a n u l J9GR, A fost su b lin ia tă in mod tră — m edici şi conducători
n i!- .c şi perfecţionarea per- din ju d e ţu l nostru, organizată deosebit necesitatea in te n s ifi­ de u n ită ţi econom ice — pen­
m unontâ a asistenţei m edicale de către C o nsiliu l p o p u la r ju ­ u V 0 c ă rii a c ţiu n ilo r p ro fila c tic e — tru a asigura la fieca re loc dc
a po pulaţiei nu sporit în a- deţean M a te ria lu l prezentat w B B J L - • p ro fila x ia repi ezentintl un muncă, la fiecare sector, şan­
resi an de 9,5 ori. faţă fie anul i-u acest p rile j a scos inua a steni de sanatate a populaţiei p rin c ip iu de bază al o c ro tirii tie r şi secţie c o n d iţii cores­
1950. niun gînd la G 147.G m i­ in evidenţă fa p tu l că in sănătăţii P en tru aceasta se punzătoare de lu cru , fe rite de
lioane Ici. Aceasta a dus In scopul a p ă ră rii săn ătăţii s-a vor efectua p e rio dic şi cu mai accidente şi pericole de îm ­
dezvoltarea reţelei dc u n ită ţi dezvoltat baza m aterială a a ­ m ultă ate nţie e x a m in ă rile m i- b o ln ă v iri ; să punem la punct
sanitare, n tît la oraşe cît şi sistenţei m edico-sanitare, s-au cro -ra flio -fo to g ra fice ale tu tu ­ do rm ito a re le comune, can tine­
in m ediul sătesc. înzestrate cu asigurat cadre m edicale co­ ro r .salariaţilor, pe ntru a de­ le, pe ntru a asigura tu tu ro r
aparatură şi in s ta la ţii m oder­ respunzătoare, s-au a p lic a t o pista din tim p şi a p re în tîm - s a la ria ţilo r c o n d iţii op tim e de
ne, i acad rate cu m edici şi p e r­ serie fie m ăsuri pe ntru in flu ­ dicale, precum şi cele ale D i­ bunătăţirea c o n d iţiilo r de ca­ tam ent balnear, din diverse rea ve stia re lo r şi b ă ilo r cu pina îm b o ln ă v irile cronice. viaţă, după orele de m uncă.
sonal sa n ita r c a lific a i. A lă tu ri enţarea po zitivă a stăm de recţiei judeţene de m unca şi zare şi a lim e n ta ţie a m u n cito ­ p ro file de muncă. A sistenţa toate cele necesare, s ta to rn ic i­ T rebuie să se înţeleagă că nu ­
de îm bunătăţirea, in ansam ­ sănătate a m u n c ito rilo r din în ­ o c ro tirii sociale, la un .num ăr rilo r, s-au con stru it g ru p u ri m edicală a m u n c ito rilo r a fost rea celor m ai bune c o n d iţii ★ m ai cu oam eni sănătoşi vom
blu, a c o n d iţiilo r de via ţă ale tre p rin d e rile m iniere, s id e ru r­ însem nat de în tre p rin d e ri, s a sociale, vestiare, s-a acordat asigurată p rin 15 p o lic lin ic i de via ţă în do rm ito a re le co­ putea realiza in d ic i în a lţi în
în tre g ii p o p u la ţii, dezvoltarea constatat că există preocupări ate nţie fo lo s irii judicioase a cu 1GR de se rvicii m edicale mune, ca şi pregătirea un or In încheierea de zb a te rilo r a procesul m u n cii, depăşirea s a r­
gice, forestiere, şantiere de pe ntru luarea unor m ăsuri forţei de muncă şi a tim p u ­ specializate, 22 de dispensare luat c u vîn tu l tovarăşul V i-
şi perfecţionarea sistem ului dc m e n iu ri consisfenle la cantî c in ilo r de plan, creşterea con­
co n stru cţii şi altele. P eriodic, care să ducă In îm b u n ă tă ţi­ lu i de repaus şi odihnă, pen­ de în tre p rin d e re pentru asis­ clie n lc Hălan, m em bru al b i­
ocrotire a sănătăţii a avu t ne Asemenea exem ple au fost tin u ă a bu n ă stă rii noastre m a­
drept urm are scăderea accen­ la n iv e lu l în tre p rin d e rilo r s-a rea c o n d iţiilo r de muncă, c- tru recuperarea acgsteia. Celor tenţa am bulatorie. evide nţiate la secţii şi lo curi ro u lu i C o m ite tu lu i judeţean de
an alizat m orb idita tea cu in ca ­ lim in a re a n o c iv ită ţii, uşurarea 35 400 de m u n c ito ri din ra ­ S u b lin iin d toate aceste rezu l­ pa rtid, p rim -vice p rcşe d in te al te ria le şi cu ltu ra le . P la n u l de
tuată a m o rta lită ţii generale şi de m uncă ale C S. Hunedoara,
in fa n tile , creşterea du ratei m e­ pacitate tem porară de muncă, e fo rtu lu i fizic, asigurarea ech i­ m u rile m inieră, siderurgică şi tate bune o b ţin u te în apărarea I C S H., U V. Călan, E M. Lu- C o m ite tu lu i executiv al Consi­ m ăsu ri în to c m it în acest sens
liu lu i popular judeţean, care a
d ii de viaţă, eradicarea com ­ acest barom e tru care p re z in ­ p a m en tu lui de protecţie şi a li­ forestieră, care lucrează in să n ă tă ţii m u n c ito rilo r, a p re în ­ peni, E M . IVhincelu M ic. E.M. su b lim a t : de către C o m ite tu l exe cutiv a l
pletă a unor m a la d ii care în a ­ tă starea de sănătate a colec­ m entaţiei sup lim e ntare la lo ­ co n d iţii deosebite, li s-au n- tâm pinării cauzelor de acciden­ Deva. E.M C erteiu ele Sus şi — P entru ocrotirea sănătăţii C o n s iliu lu i p o p u la r judeţean
inte vrem e făceau rava gii în tiv e lo r de muncă. Cunoaşterea cu rile de muncă grele, a res­ cordat anual 0.8 m ilioane Ici te şi îm b o ln ă v iri, m a te ria lu l altele Drept urm are şi nu m ă­ m u n c ito rilo r în ju d e ţu l nostru ■ ^ £ ie m ereu în a te n ţie D ire c­
rîn d u rile popu laţie i aprofundată a cauzelor care pe ctării legislaţiei m uncii Pen­ spor la salariu, peste 2UU 0U0 prezentat, ca şi cei care uu ru l ca zu rilo r de îm b o ln ă v iri au fost ch e ltu ite sume im p o r­
Toate aceste re a liză ri au generează îm b o ln ă v iri a p e r­ tru concretizarea în viaţă a zile de concedii suplim e ntare luat cu vîn tu l. au scos in e v i­ şi accidente a fost mai mare. ţie i sanitare judeţene, a tu tu ­
fost su b lin ia te în D ire ctive le m is luarea u n or m ăsuri e fi­ acestor m ăsuri s-au ch e ltu it în valoare fie 12 m ilioa ne lei, denţă şi Linele neajunsuri ca­ InsLificientâ preocupare există tante. au fost constru ite sp ita ­ ro r co n du cerilor u n ită ţilo r sa­
le. dispensare, p o lic lin ic i m o­
C C al P C R cu p riv ire la ciente pe ntru îm bunătăţirea in anul 106R peste 120 m ilio a ­ ia r pentru a lim e n ta ţia dc pro ­ ic produc îm b o ln ă v iri şi ac­ la unele în tre p rin d e ri pentru derne R ezultatele practice — n ita re şi de în tre p rin d e ri eco­
îm bun ătăţire a asistenţei m ed i­ c o n d iţiilo r de muncă la cea ne Ici. tecţie. sup lim e ntară se ch e ltu ­ cidente, măresc n u m ă ru l ce­ asigurarea fu n c ţio n ă rii norm a­ nomice, a org an elo r sindicale.
cale a populaţiei, din fe b ru a ­ mai m arc parte a punctelor La m ajoritate a în tre p rin d e ­ iesc 2.1 m ilioa ne lei Din bu­ lo r caic stau în concedii m e­ le a g ru p u rilo r sociale, din ca­ reducerea n u m ă ru lu i îm b o ln ă ­
rie a c. In acelaşi tim p în Di de lu cru din e xp lo a tă rile m i­ rilo r m in iere au fost pre vă­ getul de asigu rări sociale, pen­ dicale. se pensionează etc. Co­ re cauză nu se pot crea con di­ v ir ilo r şi accide ntelo r — nu Va tre b u i să se acţioneze cu
rective s a e vid e n ţia t fa p tu l că niere şi în tre p rin d e ri, precum zute m ăsuri pentru îm b u n ă ­ tru în tă rire a şi refacerea să­ m itetele fie d ire cţip din une­ ţii de igenizare .şi curăţenie sin i pe m ăsura p o s ib ilită ţilo r toată energia şi consecvenţa
..există toate c o n d iţiile — m a­ şi a c o n d iţiilo r de viaţă ale tăţirea a o m ju tu i. a tra n sp o r­ n ă tă ţii m u n c ito rilo r. în anul le în tre p rin d e ri mi s au preo­ corporală a m u n c ito rilo r. Se pcca re le avem. O vină o au pe ntru transpunerea in via ţă
teriale. umane şi o rg a n iza to ri­ m u n c ito rilo r In acelaşi tim p tu lu i m u n c ito rilo r la lo cu rile 1968 s au c h e ltu it în ju d e ţu l cupat în suficientă m ăsură flc foloseşte echipam ent de p ro ­ conducerile în tre p rin d e i ilo r a p re ve d e rilo r D ire c tiv e lo r
co — pentru a determ ina o s-n asigurat în c o n d iţii mni fie muncă la com binatul lu i- nostru peste GR m ilioa ne lei. crearea celor mai bune con di­ iecţie necoi espunzălor, toate care nu acordă atenţia cu ve n i­ C C al P C R , pe n tru îm bu­
îm b u n ă tă ţire sim ţitoa re a m u n ­ bune asistenţa m edicală nedorenn s au realizat lu cră ri la care se adaugă GG m 'lio an e ţii fie muncă, reducerea noxe­ acestea conducînd la d ife rite tă m ă su rilo r p ro p rii ce le sta­ nă tă ţire a şi perfecţionarea
cii tu tu ro r u n ită ţilo r şi cadre­ In urm a a n alizelor şi con­ flc ve n tila ţie , dnsprăfuirc. ilu ­ pentru protecţia m uncii. Un lor. întreţin erea in s ta la ţiilo r a fe cţiu n i a sănătăţii m u n ci­ bilesc in p la n u rile M.T.O. şi con lin uă n asistenţei m edica­
lo r sanitare, pentru n perfec­ m inat. îm bun ătăţire a m icro ­ num ăr de 1 fi 853 de bilele de fie aerai în stare fie fu n c ţio ­ to rilo r. m ai ales la o ţe lâ rii, contractele colective. In ace­ le a în tre g ii p o p u la ţii
ţiona şi rid ica pe un plan su­ tro a le lo r comune efectuate fie c lim a tu lu i ; la m ulte u n ită ţi tratam e nt au fost acordate ce­ nare, asigurarea apei potabile sectorul chim ic, lam inoare, de­ laşi tim p. cadrele m edicale
p e rio r întreaga a ctivita te de către organele medicale, sin ­ s au lu at m ăsuri pe ntru îm ­ lo r care aveau nevoie de tra ­ la lo c u rile de m uncă, dota­ pou etc. O sene de neajunsuri n-au făcu t lo tu l pe ntru apăra­ GH. I. NEGREA