Page 84 - Drumul_socialismului_1969_06

P P O L E T A P I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , O N I Ţ I - V A \ R e d a c ţ i a
şi administraţia

ziarului

D E V A , t t r . O r . P e t r u G r o z a , n r . 3*>

telefoane : redactor şef - 1588; re­
dactor şef adjunct, secretar de redac­
ţie şi secţia viaţa de partid - 2138 ;
secţiile culturo-sport şi probleme cetă­
ţeneşti - 8317 ; secţia scrisori, docu­
mentare şî externe - 2317 ; secţia in­
dustrie şi administraţia — 1275 ; tele­
fon de serviciu intre orele 16-24 -
1585.
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
r* \ . *■. . •: * ‘ " - . -• • .

Folosirea cu înalt Şedinţa Biroului

randament a forţei Executiv ai Consiliului

de muncă şi a
Naţional al Frontului
timpului de lucru

Unităţii Socialiste
Economia modernă, ca fac- te de dezvoltare şi m oderni­
1or hotârîtor de progres şi zare ale economiei naţionale
prosperitate, capabil sâ asigu­ în v iito ru l cincinal şi în
re îm bunătăţirea necontenită perspectivă. Tezele şi proiec­
a nivelului de trai al mase­ tul de Directive ale Congre­ plam il de activitate ăl B irou­
lor, trebuie să se caracterize­ sului al X-lea al P.C.R aşea­ M iercuri. 25 iunie a c., a a- lui Executiv pe perioada iu­
ze în mod necesar printr-o ză în acest context ca un o­ vul loc. sub preşedinţia tova­ nie—decembrie 10ti9 ; planul
înaltă productivitate a m un­ biectiv principal al a ctiv ită ţii răşului Nicolae Ceauşescu. şe­ de măsuri privind organizarea
cii sociale. Satisfacerea aces­ in economie „utilizarea mai c- dinţa Biroului Executiv al dezbaterii cu oamenii muncii
tei necesităţi este nem ijlocit ficicntă a forţei de muncă C onsiliului National al Fron­ a documentelor Congresului
condiţionată de promovarea în raport cu cerinţele dezvol­ tului U n ită ţii Socialiste. al X-lea al P artidului Comu­
largă în producţie a cuceriri­ tă rii producţiei m ateriale şi B iroul Executiv n examinat nist Român
lo r ştiinţei şi tehnicii contem­ ale a ctivită ţii spirituale, ale şi aprobat Proiectul de Regu­
porane, de folosirea cu înalt progresului general al societă­ lament al Frontului U nităţii In încheierea şedinţei au
randament a forţei producti­ ţii''. Socialiste, care cuprinde mo­ (ost examinate probleme cu­
ve a muncii, de economisirea Aceste preţioase indicaţii dul de desfăşurare a activită ­ rente ale a ctivită ţii B iroului
acesteia, şi creşterea gradului sînt de o mare actualitate şi ţii C onsiliului Naţional şi a Executiv al C onsiliului N atio­
ei de eficienţă. pentru întreprinderile ju d e ţu ­
La îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor luale de si derurgiştii din Câlan in cinstea celui de-ol X-leo Congres al consiliilor judeţene, m unicipa­ nal al Frontului .U nităţii So­
partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, frezorul loan lovănescu işi aduce un aport substanţial. Lună Avînd in vedere cerinţele lui Hunedoara, in care unul le. orăşeneşti şi comunale cialiste.
de lună, el şi-a depăşit sarcinile de plan cu 20-22 la sută majore şi tendinţele accentua- din factorii care influenţează Proiectul de Regulament u r­
substanţial nivelul productivi­
mează a fi supus
dezbaterii
tă ţii muncii îl constituie u ti­ viitoarei plenare a Consiliului
lizarea tim pului de lucru. A- Naţional al Frontului U n ită ţii
nalizînd rezultatele ce s-au Socialiste.
Tezele şi proiectul de Directive în dezbatere publică obţinut în anul în curs pe an- De asemenea, au fost exa­
minate şl aprobate : propune­
EM1LIAN ROVENŢA
şet de serviciu la Direcţia rile privind sarcinile ziarului
.România liberă" — cotidian
judeţeană de statistică al Frontului U nităţii Socialis­ TELEX
Hotărire unanimă de a înfăptui neabătut te ; inform area cu privire la
ale
relaţiile
internaţionale
Frontului U n ită ţii Socialiste ;
ACORD
politica partidului, de a dezvolta continuu CU PLANUL SEMES- ROMÂNO-FRANCEZ

La 25 iunie a fost sem­
TRIAL ÎNDEPLINIT nat la Bucureşti Acordul
intre guvernul Republicii
Socialiste România şi gu­
vernul Republicii Franceze
succesele obţinute in muncă Exploatarea minieră Lupeni Biblioteci române la Paris
înfiinţarea
unei
privind
şi a unei Biblioteci fran­
ceze la Bucureşti.
M uncind cu multă dă ru i­ marc că au asigurat creş­
re de sine pentru a in lîn i- terea producţiei extractive
Gospodărirea judicioasa pina cu realizări cit mai cu cheltuieli sub nivelul AZI LA BUCUREŞTI ;
mari Congresul partidului
celor prevăzute, fapt ce se
COLOCVIUL ASUPRA
şi cca de-a 25-a aniversa­
concretizează în obţinerea
Intre sarcinile de re a eliberării patriei, m i­ a peste 1 m ilion de lei c- PROBLEMELOR
EUROPENE
nerii de la Lupeni au în ­
conomîi la preţul de cost.
a pămîntului — preocupare deplinit cu 0 zile înainte în primele cinci luni ale Sub auspiciile Asocia­
planul semes­
de termen
anului.
m uncii celor
Rodnicia
azi şi de mîine, o tria l de producţie. Şi de care scot la zi bogăţiile ţiei de Drept Internaţio­
data aceasta mina Lupeni
nal şi Relaţii Internaţio­
este prim a unitate din ba­
Lupcnîului
a
majoră a unităţilor agricole zinul carbonifer al Văii sporit şî ca rezultat al nale (A .D IR .L), azi se
subsolului
deschide in Capitală co­
Jiului care anunţă aseme­
locviul cu tema „Dezvol­
creşterii gradului de meca­
legătură organică nea eveniment. nizare în subteran. Numă­ tarea cooperării între sta­
Extinderea metodelor a-
rul combinelor utilizate la f
tele europene - premisă
vansatc de lucru in subte­
ran a dat posibilitate m i­ tăiatul şi transportul căr­ a unui climat de pace şi
bunilor a ajuns anul aces­
securitate in Europa”.
Folosirea cu maximă chib­ de irigare se situează în tera­ de produse. Iată un argument nerilor de aici să realizeze, ta la 3, cărora li se mai La lucrările colocviului
Constructorii ou coborit de pe schele. Seara, pentru zuinţă a păm întului — p rin ­ sele II şi III ale Mureşului, destul de convingător care in perioade de v îrf, un ra n ­ adaugă un plug de cărbu­ participă personalităţi
că pe şantier ziua de lucru e moi lungă, lotă-i, cu fe­ cipalul m ijloc de producţie solicifînd fonduri de investiţii impune ca ameliorarea aces­ dament mediu mai mare ne, o liaveză. şi alte u tila ­ marcante din domeniul
ţele co arama, spoite de ofşiţe. vinturi şi ploi. Au cobo­ agricolă — constituie una din însemnate, materializarea pro­ tor terenuri să se realizeze in dccît era prevăzut cu a­ relaţiilor internaţionale,
rit de pe schele pentru a dezbate documentele Congre­ sarcinile de mare răspundere iectelor im plică sâ se treacă tim pul cel mai scurt. Confe­ proxim ativ 80 kg cărbune je moderne dc înaltă pro­ diplomaţi, economişti şi
sului ol X-lea al partidului, aşo cum foc in aceste zile puse de partid în fata lucră­ cu hotărire la organizarea u­ rinţa judeţeană de partid a extras pe zi şi post. M eri­ ductivitate. cu care sînt publicişti din numeroase
toţi oomenii muncii din potrio noastră. Şi, oomenii care to rilo r din agricultură. In a­ nor acţiuni intercooperatiste trasat sarcina ca in acest an tul lor este eu atit maî dotate abatajele. ţâri, precum şi reprezen­
ou schimbat foţo oraşului Deva. care l-au adăugat noi cest sens, în proiectul de D i­ de amploare să se efectueze lucrări de de­ tanţi oi O.N.U., Oficiului
frumuseţi, s-au exprimat hotărît, ca de fiecare dotă in rective ale Congresului al X-lea Paralel cu preocuparea pen­ secare pe 2 000 de hectare, ac­ O. N U. din Geneva,
astfel de momente. al P C R se subliniază că „O tru amenajarea de noi supra­ ţiunea aflîndu-se în curs de U.N.E.S-C.O,, Organizaţiei
Adunarea generolă a comuniştilor de pe şontierele problemă esenţială care tre ­ feţe se impune să existe ma­ desfăşurare pe cinci şantiere întreprinderea minieră Deva Internaţionale a Muncii.
Devei o prilejuit o trecere in revistă o unei octivitoţi pli­ buie sâ sica in atenţia orga­ xim um de g rijă faţă de folo­ (Aurel Vlaicu, Sintandrei, Do-
ne de satisfacţii pe core ou desfoşurot-o de la Con­ nelor centrale şi a un ită ţilor sirea raţională a sistemelor e­ bra. 11ia şi Şoimuş). A m elio­
gresul ol IX-fea al partidului. In oceostâ perioadă ei ou agricole o constiiuie conser­ xistente. Dacă la C.A.P. Do- rarea întregii suprafeţe cu ex­ Conducerea în treprin derii lui valorii producţiei globa­
construit şi dot in folosinţă 3432 oportamenle, 3 şcoli a varea şi utilizarea raţională bra, Sim eria şi Geoagiu se ces de um iditate este posibilă miniere Deva ne-a făcut le şi marfă este rezultatul FOTBAL
cîte 16 săli de clase şi una de 8 clase, un hotel, staţia a întregii suprafeţe agricole*. constată interes şi răspundere insă numai prin luarea din cunoscut .că la 25 iunie a direct al creşterii produc­
de servîcii outo-moto, depozitele IC R A şi I.C.RT.l., Gospodărirea judicioasă a in rezolvarea problemei am in­ tim p a m ăsurilor necesare p ri­ fost realizat planul semes­ tiv ită ţii muncii, al străda­
complexul social de Io Mintia, sediul D.S A P C. Tot con­ păm întului, reprezentînd o tite, aspectele în tiln ite la coo­ vind asigurarea fondurilor şi tria l la producţia globală n iilo r întregului colectiv Peste 50 000 de specta­
structorii din şantierul Deva ou executat lucrările de ca­ chestiune de interes naţional, perativele agricole din Sintan- utilajelor, prin organizarea u­ şi mprfă. care se pregăteşte să în tim - tori au urmărit in noctur­
nalizare a oraşului, au modernizot drumuri, străzi şi alte im plică iniţierea si în judeţul drei, Hărâu, Brîznic. Şoimuş nor acţiuni de masă cu tine­ In ' fiecare dintre uni­ pine cu rezultate deosebite nă la Milano, meciul in­
obiective sociol-colturole. Deva a primit din parteo nostru a o serie de acţiuni in etc.. denotă că nu se urm ă­ retul si cu toţi cooperatorii tăţile I.M. Deva se desfăşoa­ cel de al X-lea Congres al ternaţional de fotbal din­
constructorilor elemente arhitecturale noi care trăiesc în- vederea rid ică rii potenţialului reşte îndeaproape îndeplinirea Cu toate *câ s-a făcut un prim ră în aceste zile o întrecere partidului. P rintre u n ită ţi­ tre echipele Internaţiona­
tr-o armonioasă simbioză cu vechea arhitectură. Vechiul productiv al fiecărui hectar sarcinilor stabilite în privinţa pas în executarea unor astfel însufleţită pentru realiza­ le care au avut mai mare le Milano şi F.C. Santos,
şi modernul dou oraşului ocum. în al 700-leo an de exis­ de teren. In complexul de mă­ realizării irig a ţiilo r. O datorie de lucrări, eficienţa lor este rea exemplară a prevede­ contribuţie la obţinerea a­ contind pentru „Super-
tenţă, farmec ce se individualizează fericit. suri ce contribuie la creşterea de prim ordin ce revine con­ rilo r planului şi a angaja­ cestor succese, amintesc pe cupo intercontinentală”
In prezent este în curs de finisare alto serie de lu­ nivelului recoltelor un loc de s iliilo r de conducere ale C A P. Ing. DUMITRU VINJI mentelor. Acest efort co­ m inerii de Ia Deva şi pe (competiţie rezervată e­
crări. printre core centrul de cercetări miniere, atelierul mare însemnătate îl ocupă in legătură cu obţinerea unei director al D I.F.O.T. Deva lectiv s-a soldat cu depă­ cei de la Kuşchiţa care chipelor care in trecut au
mecanic ol întreprinderii de industrie locală, complexul extinderea suprafeţelor iriga­ eficiente maxime pe terenu­ şirea sarcinii de creştere a şi-au întrecut sim ţitor sar­ cucerit cupa interconti­
şcolar profesionol, bozo de producţie o trustului de con­ te. Deşi unităţile agricole de rile irigate, care pînă acum a productivităţii muncii. Dc cinile de extracţie, trim i- nentală). Fotbaliştii brazi­
strucţii şi o suită de noi blocuri. Din anul Congresului stat si cooperatiste din judeţ fost scăpată din vedere, este altfel, îndeplinirea cu cinci ţînd preparatorilor m ine­ lieni au obţinut victoria
ol lX-leo ol partidului, constructorii deveni şi-ou înde­ au prevăzut ca in acest an asigurarea cu cadre calificate (Continuare în pag. a 2 -a ) zile mai devreme a planu­ reuri de calitate. cu scorul de 1-0 (0-0).
plinit cu reguloritote sarcinile ce le-ou stot în foţâ. După sâ aplice udări pe aproape (mecanici, molopompişti şi u-
aprecierile cpmuniştilor de aici, în ultimii 3 onî produc­ 1 300 hectare, urm ind ca pînA dâtori). Cu toate că o serie de
tivitatea muncii a sporit cu oproope 4 000 de lei pe in 1070 suprafaţa amenajată cooperatori au fost pregătiţi
muncitor, iar Io preţul de cost s-ou reolizol economii în sâ ajungă la 4 000 de hecta­ în acest scop, ei nu mai lu ­
valoare de peste 2,2 milioane lei. In aceeaşi perioadă re, aceste prevederi sînt de­ crează în sectorul respectiv,
s-au calificat pe şantiere peste 300 de muncitori, iar alţii parte de a oglindi cerinţele si ceea ce nu face decit să adu­ - Ne reintîlnim, cititorule, pe
oproope 300 urmează cursurile serole şi fără frecvenţă posibilităţile existente. P o tri­ că pierderi u n ită ţilo r coopera­ filele colocviilor noastre. Io O- peon, o copilărit aici. Io Orăş­
ale diferitelor şcoli. v it studiilor efectuate de spe­ tiste râştie, in oraşul core a tipărit tie. unde tatăl său avea faiimo
Adunarea generală extraordinară o comuniştilor cialişti, se apreciază că supra­ Eliminarea excesului de u­ „Palio", una dintre cărţile de Colocviul unui judecător drept şi înţe­
constructori o sesizat pe bună dreptate legâturo orga faţa ce se poate iriga însu­ m iditate este o acţiune deose­ căpătîi ole slovei româneşti. lept. Tot aici. slova româneas­
mcă, unitatea în liniile generale ale politicii partidului, mează aproxim ativ 45 000 de bit de im portantă în cadrul - O aşezare cu un bogot că a biruit prin poginile „Po
oglindită in documentele congreselor al IX-leo şi al X hectare, ceea ce face necesară lucră rilor de îm bunătăţiri trecui cultural ! li ei ~ şi tot de aici ou pornit
leo ale portidului. In lumina acestei realităţi, partici­ intensificarea în v iito rii ani a funciare, afectînd o suprafaţă - Intocmoi. Dor mai intîi de gindurile unui olt mare uma­
panţii la adunare, printre care plonificotoru! loan Tiu- e fo rtu rilo r organelor agricole de circa 15 000 de hectare Un toate un oraş-cetate. ce o stat nist, Ion Budai Deleonu. In nă­
reanu, zugravul Nicolae Covoci. inginerii Corol Hertel şi si u n ită ţilor de producţie pen­ calcul simplu evidenţiază că de veghe lingă solbo de cetăţi zuinţele de veocuri ole româ­
Teodor Negruţiu. ca şi alţii, s-ou referit pe Jorg la sar­ tru extinderea sim ţitoare a numai Ia C A P . 11 La recolta dacice de pe Valea Grădiştei nilor şi-o înmuiot anpîîe şi o
cinile ce stou in foţo constructorilor osupra cărora in­ terenurilor amenajate în acest de pe cele 720 de hectare cu şi o vibrat in faţa măreţei des­ Orăştie. Schiţă de dobîndit ostfel „horul" zborului
sistă proiectul de Directive aflat in dezbolere Vorbito­ scop. Deoarece o mare parte exces de um iditate es4e d im i­ făşurări a armiilor dace şi ro­ temerorul Aurel Vloicu. Ultimul
rii ou remorcat, pe bună dreptate, că unele din sarci­ din suprafeţele cu posibilităţi nuată anual cu peste 300 tone mane. Moi tîrziu. oraşul şi ţi­ său zbor peste Corpoţi oveo
nile stabilite prin Directivele Congresului al X-lea pentru nutul Orăştiei intră in morele co ţintă Orâştia !
viitorul cincinal sînt de o deosebita actualitate chior în voievodat al lui Glad. — Un toblou impresionant,
prezent. Probleme cum sînt scurtarea duratei de execu­ portret în alb-negru o dureroasă dor bărbătească
ţie şi de punere în funcţiune, folosirea raţională a fon­ Urmeoză apoi vremuri de o* asociere olb-negru. Albul înăl­
durilor de investiţii, a utilajelor şi timpului de muncă, prelişti, de suferinţă. Există o ţărilor in luptă cu negrul su­
imbunătâţireo calităţii lucrărilor, creşterea productivităţii lucrare inedită, „Oraşul şi ţi­ ferinţei...
muncii, reducerea cheltuielilor materiale şi o preţului A început nutul Orăştiei in lumina croni. Reportaj realizat cu concursul tovarăşilor “ Adevăroto replică vine
de cost stau şi in prezent în centrul preocupării organi­ cei", din care spicuim cîtevo IOAN PĂSTRĂV, secretar al Comitetuluî orăşe­ moi tîrziu, după eliberore. Şî
zaţiilor de porţid, o tuturor lucrătorilor din acest impor­ episoade ale trecutului aces­ e justificat să scriem ELIBERA­
tant sector de activitate. tei aşezări. 1242 - oroşul este nesc de partid Orăştie, primarul oraşului, VA- RE cu majuscule pentru că
Exprimîndu-şi deplina lor adeziune la Tezele şi D i­ recoltatul orzului devastot de mongoli 1420 - LER GHEORGHE, directorul fabricii chimice, de-obîo ocum potenţialul mo-
rectivele Congresului ol X-leo, Io întreaga politică a din nou ormote străine cuce­ IOAN PROBSDORFER, directorul fabricii „V i­ teriol şi spirituol ol acestui
partidului, pârtiei pa nţli la adunare şi-ou manifestat ho- resc oraşul De ostâ dotă sînt dra”, PETRU PAVEL, directorul casei orăşeneşti glorios ţinut şî-o găsit cuveni­
torîreo de a desfăşuro o susţinută muncă pentru înde­ cele otomane. 1491 - oraşul ta afirmare. Angrenată puter
plinirea Şi depăşirea sarcinilor pe anul în curs. precum Paralel cu executarea praşilci a doua manuale este devastat si incendiat de de cultură, PETRU BACIU, profesor la liceul nic în procesul amplu ol ed ifi­
şi a celor stabilite în documentele de partid pentru v ii­ secui. 1554 - ciumă teribilă- „Aurel Vlaicu1*, MARIA COLHON, deputată in cării socioliste, Oroştio cunooş-
torul cincinal Faptul acesta este pregnant şi in tnlegra- pe ultim ele hectare şi cu acţiunea de stringere a fu ­ Străzi întregi roiuîneou pustii. consiliul popular orăşenesc. te oscensiuni fără precedent în
rajelor. cooperatorii din Brănişca au acordai o deo­
mo ce ou odresot-o Comitetului Centrol ol partidului, to- Fenomenul se repetă in 1577. intreogo sa istorie. Le vom
sebită atenţie pregătirii din tim p a lu cră rilo r de re­
vorăşutui Nicolae Ceauşescu, în care se spune între a l­ 1582 - iese de sub tipor compara cu trecutul pentru o
tele : coltare a cerealelor* păioasc. U rm ărind stadiul de coa­ „Palio de Io O răştie” . perceptorul oroşului pleacă Io lire... le defini in tootă grandoarea
„Ne angajăm co în cinstea Connresului ol X-leo ol cere a orzului de pe cele 25 de hectare, ieri, consi­ 1600-1630 - ani foarte trişti Vieno după boni, chefuieşte şi, — Şi totuşi, in peisojul negru lor.
partidului să dam in folosinţă 528 de aonrtamente din liu l de conducere a hotărît ca o parte din forţele la Orăştie. Oraşul e pedepsit in cele din urmă. vinde sigiliul ol ocestor realităţi trecute, în- Spicuim, din nou, din lucro-
planul anual, iar prin creşterea productivităţii muncii cu existente in unitate — respectiv o combină şi nume­ de voievodul Botori cu 4 000 oroşului, păstrat de secole cu tîlnim deseori izbucniri albe, N. ANDRONACHE
1 la sută şi prin reducerea preţului de cost sâ realizăm roşi cooperatori — să inceapâ secerişul. toleri. Sumo e enormă Preoţii sfinţenie. luminoose. Isteţimeo şi vita li­ T. ISTRATE
economii in valoare echivalentă cu 16 apartamente”. P o triv ii planului întocm it in vederea stringent cerşesc pentru a nu muri de Anul revoluţionar 1848 Se tatea poporului român nu ou
Aşo cum de tîecore dotă ne-ou obişnuit, construc­ cerealelor păioasc, acţiunea de recoltare se va în ­ foame. 1680 - foomete teri­ construieşte primo şcoală ro­ putut fi înfrînte. Morele uma­
torii din Devo se vor ţine de cuvînt. Aceasta se desprin­ cheia în cel mai scurt tim p, o garanţie in acest sens bilă. 1777 - se interzice arde- mânească. nist Nicoloe Olohus, figură re­
constituind-o m înuirca cu pricepere a combinei de
de şi din dăruirea cu core muncesc Io ridicarea noilor către mecanizatorul Axentc Negrilă. reo vrăjitoorelor. înlocuindu-se Urmează opoî olţî onî grei... prezentativă pentru întreg se­ (Continuare in pag. a 2-a)
edificii Industriale sau social-culturale cu „înmuierea în apă". 1828 - - Ani de suferinţă, de umi­ colul al XYI-leo sud-est euro-
C. ARMEANU