Page 85 - Drumul_socialismului_1969_06

Peg. DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 26 IUNIE 1969

TEZELE $1 PROIECTUL DE DIRECTIVE IT* S a Dragi cooperatori,
'(Urmare din pag. i) f o l o s i r e a Vizitînd tarlalele coope­
rativei dumneavoastră o ri­
ÎN DEZBATERE PUBLICA cine râm ine plăcut im pre­
sionat de starea de vegeta­
samblul industriei judeţului ţie şi întreţinere a porum ­
şi de către fiecare unitate în bului şi a sfeclei de zahăr
parte, concluzia ce se impune
HOTĂRjRE UNANIMĂ DE ft ÎNFĂPTUI este aceea că întreprinderile forţei de muncă care prom it recolte frum oa­
că
se. De fapt s-a re ţin u t
noastre dispun de m ari
re­
zerve în acest sens. După 5 v-aţi propus sâ realizaţi în
acest an, cu toate caprici­
luni, indicele de folosire a ile anotim pului de pînâ a­
tim p u lu i de lucru în industria cum, cel puţin 2 000 kg
NEABĂTUT POLITICA PARTIDULUI, DE A DEZVOLTA judeţului este de 94,4 la sută. siuni asupra dinam icii ritm u ­ ceastă cauză este aproxim a­ mai de aceea realizarea sar­ grîu la hectar şi mai m ult
U nităţile care se prezintă cu
valori peste media pe judeţ lu i de creştere a productivi­ tiv egal cu tim pul lucrat su­ c in ilo r care stau în faţa în­ de 2 300 kg porumb, sâ spo­
şi care au oarecare constanţă tă ţii munci!, anihilează in ma­ plim entar. Un caz aparte îl o- treprin d erilor în perioada ce riţi num ărul de bovine la
în realizarea acestui indicator re parte eforturile făcute in ferâ I-F. Petroşani unde, deşi urmează din acest an şi crea­ 500, să liv ra ţi la contrac­
tări peste (100 tone de legu­
se raportează indici de u tili­
alte direcţii pentru sporirea
rea perspectivelor pentru rea­
sînt C.S.
U.V,
Hunedoara,
CONT!» SUCCESELE OBŢINUTE IN MUNCĂ Deva. Drept consecinţă, aces­ punct de vedere, considerăm zare a tim p u lu i de lucru r i­ lizarea prevederilor viito ru lu i me şi 1 800 hl dc lapte.
randamentelor.
Din
acest
Cfilan, U.M.M.R, Simeria, I R E.
Foarte frumos, m e rito riu ..
dicaţi — 98,3 la sută pe luna
cincinal cer din partea tu tu ­
te întreprinderi înregistrează ca un aspect negativ faptul mai — această situaţie nu se ror colectivelor eforturi sus­ Sîntnndreiul a fost de
realizări pozitive şi la produc­ că tim pu l de lucru este afec­ reflectă în nivelul productivi­ ţinute pentru perfecţionarea cînd se ştie. o localitate
tivitatea muneîî. tat în unele unită ţi de am pli­ tă ţii m uncii, indicator care în aprovizionării tehnico-mate- fruntaşă în producţia agri­
ficarea ponderii absenţelor ne­ prim ele cinci luni ale anului riale, de care depinde desfă­ colă. cu oameni care puteau
Fără a dim inua aportul pe
1 v • • 1 • • V care îl aduc aceste colective motivate, a în v o irilo r şi con­ nu a fost realizat. şurarea ritm ică a proceselor fi daţi ca exemplu de gos­
Gospodărirea judicioasa la sporirea p ro ductivită ţii cediilor fără plată. Volum ul Comparind rezultatele o bţi­ de producţie, folosirea inte­ podari pe judeţ. Această
m uncii, p rin folosirea raţiona­ acestora a crescut în acest an nute în industria Judeţului în grală a m ijloacelor productive tradiţie oare nu frâm lniA.
faţă de anul 1908 cu 13,2 la
perioada care a trecut din a­
nu suscită orgoliul personal
din dotare şi funcţionarea în
/V
w
|
w
•
•
lă a tim p u lu i de lucru, tre ­
a pammtului-preocupare majora buie să arătăm că alte unităţi sutfi, în vreme ce tim p u l lu ­ cest an cu posibilită ţile exis­ bune condiţii a acestora. al fiecărui membru coope­
tente, rezultă categoric că în
Se impun, de asemenea, mă­
crat suplim entar pentru recu­
rator, al celor peste 100 de
nu au găsit încă acele form e
şl soluţii de organizare care perarea producţiei aferente cadrul în trep rind e rilo r poten­ suri pe lin ia îm bunătăţirii or­ comunişti care muncesc şi
trăiesc în cadrul C.A.P. Sîn­
tim pului iro sit creşte cu 37 la
ţia lu l economic de care dis­
ganizării locu rilor de muncă,
a unităţilor agricole să conducă în final la creşte­ sută. pun acestea, continuă să con­ a în tă ririi răspunderii tuturor tandrei ?
rea în mai mare măsură a vo­
din
Caracteristică
acest
lum ului de tim p prestat efec­ punct de vedere este activita ­ stituie o sursă Im portantă de sa lariaţilor faţă de îndeplini­ ...Introducerea este pen­
sporire a volum ului producţi­
tiv pentru producţie. Ca u r­ rea întocmai a sarcinilor dc tru grădina de legume şi
locăril fondurilor necesare şi nostru s-au început, pe terito­ mare, se mai înregistrează in ­ tea exploatărilor m iniere din ei şi p ro d u ctivită ţii muneîî. producţie. zarzavaturi. Este de 65 de
executarea intr-un ritm mai riile comunelor Turdaş şi Bâ- Valea Jiulu i. La aceste u n i­ Dacă am exprim a valoric tim ­ Folosirea cu randament spo­
B l uZ"' “ jL fa ^ susţinut a lucrărilor. cia, lucrările în această p ri­ dici de utiliza re scăzuţi, ca­ tăţi, deşi tim pul nefolosit sca­ pul nefolosit pe ansam blul in­ rit a întregului potenţial u­
Ridicarea potenţialului pro­ vinţă. re fac ca pe ansamblul Jude­ de Intr-o oarecare măsură, dustriei din Judeţ în cele 5 man al între p rin d e rilo r şl a
ductiv al pâm intului necesită Desfăşurarea şi realizarea ţu lu i să nu poată fi depăşită volum ul tim pulu i nelucrat ca luni ale anului numai ca u r­ fondului de tim p destinat ac­
m ult dim inuată (la C.A.P. T- şi trecerea de urgentă la re­ în ritm susţinut a lu cră rilo r lim ita de 95 de procente. Ne urm are a absenţelor nem oti­ mare a întreruperilor. în vo iri­ tiv ită ţii de producţie este nu
lia, Sîntandrei şi Burjuc) de' gularizarea unor cursuri de de extindere a irig a ţiilo r, re­ referim îndeosebi la u n ităţi ca vate şl în vo irilo r, ca şl cel lor şl absenţelor nemotîvate, loare pentru realizarea exem­ Scrisoare
numai o rezervă de mare va­
oarece, nefiind construite po­ ape. Numai pe valea Crişului gularizarea cursurilor de ape, f prestat suplim entar, este în rezultă că s-ar fi putut realiza
durile şi podelele prevăzute, pot fi puse în valoare depli­ înlăturarea excesului de um i­ I M. Deva, Barza, „Vîscoza" creştere. Sub nivelul indicelui In acest tim p nelucrat un ma­ plară a sarcinilor de plan şi
şanţurile s-au astupat. nă, prin executarea acestor lu ­ ditate, combaterea eroziunii Lupeni, la care Indicii de u­ de utilizare din anul 1968 se re volum de prbducţîe supli­ angajam entelor în întrecerea
Pierderi serioase de produc­ crări, peste 1 000 hectare de solului şi Introducerea cadas­ tilizare a fondului de tim p situează I.M. Ţebea, I.M. Bar­ mentară. închinată Congresului a lX -le a
ţie se înregistrează în fiecare teren arabil. îndeplinirea o­ tru lu i funciar reprezintă obi­ m axim disponibil au oscilat za, I.M.C. Bîrcea, I I C. Deva Cauzele care generează un al partidului, cl şl un factor
an din cauza eroziunii solu­ biectivelor propuse este con­ ective deosebit de importante, şi altele. In toate cazurile ci­ consum sporit de forţă de de bază care asigură obţine­ către
lui, care în judeţul nostru se diţionată însă de dotarea prin a căror înfăptuire lucră­ sub media pe judeţ. tate mai sus tim p u l nefolosit muncă şi o utilizare neraţio-
manifestă în adîncîme şi la IM .A . cu utilaje corespunză­ to rii din agricultura judeţului Inconstanta şi Insuficienta în prim ele cinci luni din acest nalâ a acesteia în cadrul unor rea unor randamente optime,
suprafaţă pe aproxim ativ toare şi asigurarea m ateriale­ nostru vor contribui la re ali­ consecvenţă în aplicarea mă­ an se compune din 14,3 la su­ întreprinderi sînt variate, dar în concordanţă cu sarcinile
100 000 de hectare. Cele 11000 lor necesare ca : ciment, che­ zarea sarcinilor stabilite de su rilo r de organizare ş tiin ţifi­ tă stagnări în producţie, în­ ele reflectă în exclusivitate ce stau în faţa economiei în
de hectare pe care este pre­ restea, tuburi de beton etc. partid în vederea sporirii pro­ vo iri şi absenţe nemotîvate,
văzut să se combată eroziu­ întocmirea cadastrului fu n ­ ducţiei agricole. că a producţiei au repercu- iar tim pul neutilizat din a- deficiente organizatorice. Toc­ anii ce urmează. coopera­
nea pinâ în anul 1970 sînt de­ ciar. sarcină prevăzută în pro­
parte de a satisface cerinţele iectul de Directive, constituie
Dată fiin d amploarea acestei un pas im portant pe linia gos­
acţiuni se cere un Interes spo­ podăririi judicioase a pămîn-
rit din partea tuturor factori­ 1 ului, perm itînd cunoaşterea
lo r răspunzători, respectiv a deplină a potenţialului pro­ Schiţă de portret torii din
organelor agricole judeţene. ductiv a) solului pe categorii Noi tipuri de motoare
C.A.P. şi I.A.S., în vederea a- de deţinători. Şi în judeţul
Moderna uzină de micromotoare din Piteşti a în alb-negru
lansat in fabricaţie noi produse. Pentru echiparea Sîntandrei
Măiestrie ciştigată la ţii s-au realizat două motoare asincrone în carcasă
inaşinilor-unelte, pompelor industriale şi altor insta­
de alum iniu, iar un al treilea tip se află în cura de
asimilare. Ele fac parte dintr-o fam ilie de şase mo­
păstrot, dar o fost completo-
toare de acest fel. cu puteri pină Ia 7,5 k\V, pe care mentare şl de prelucrare a tă şi împrospătată cu lumino hectare, cu unele cu ltu ri
lemnului.
deosebit de prom iţătoare —
uzina urmează să lc introducă in fabricaţie pină la (Urmare din pag. 1) Fosta fabrică de 1 blănărie, ferestrelor apartamentelor şî ceapă, morcovi, pătrunjel,
prin muncă oane, autobuze şi tractoare, uzina piteşteană a înce­ core producea în 1938 căciuli, vizoare, cu cele 29 000 volume cartofi de vară. — cu altele
sfârşitul anului 1970.
peste
celor
caselor noi, a
door
Venind în ajutorul constructorilor de autocam i­
9 500 aparate de radio, tele­
inundate de buruieni -f- de
1000 bucăţi gulere şi
castraveţi, varză do vară şi
a devenit ostăzi o mare între­
put să fabrice şi motoare pentru ştergătoarele de
prindere, ale cărei eşantioane
parbriz, produse care pină acum se importau. reo amintită, un citat pe ca- cu marco „Vidra” străbat me­ ale bibliotecii, a muzeului de de toamnă ctc.
de
artă populară frecventat
Ir\ grădină, care poate n-
Deşî tînără. uzina de micromotoare din Piteşti a re-1 reproducem textual : „O- peste 10 000 vizitatori din ţară duce im portante venituri
Drum, bun, tovarăşe Mi- — Dar la cariera de dolo- reuşit in scurt tim p să acopere Întregul necesar de râştîa a fost un oraş ol Ardea­ ridianele globului. Uzino „Ta- şl străinătate. Doeă pînâ în
halache. Colegii te vor in- mită de la Crăciuneasa, a motoare pentru fabricaţia internă a aspiratoarelor lului core părea o fi un con­ nantul” , de dimensiuni mici şi 1944 sănătatea oomenilor era cooperativei, prezenta dum­
sofi cu ghidul pinâ dincolo cărei premieră industriala .P ractic", a m aşinilor de spălat rufe .A lb a lu x ", pen­ gres permanent al pensionari­ cu producţie restrînsă, o deve­ vegheată de un singur medic neavoastră. a cooperatori­
de hotarele ţării. Vor po­ aţi grubit-o cu cîteva luni ? tru maşinile de cusut fabricate la Cuglr, precum şl lor de toote categoriile” . A­ nit astăzi Fabrica chimică O- (doar trei ore pe zi), astăzi lor din Sîntandrei, este de­
posi, tmpreună cu dumnea­ — aici, aceeaşi cu­ pentru acrotermele necesare Încălzirii cabinelor de precierea nu ne aparţine, dar răştie, a cărei producţie glo­ funcţionează două circumscrip­ rizorie. Tn aceste zile. cînd
ta, la Atena, la Cairo, unde riozitate care mu stăpineşte Ia autocamioane. O serie de produse ale uzinei sînt ii Intuim veridicitatea şi juste­ bală a crescut între 1950-1968 ţii, un spitol pentru copii, sta­ trebuie pur şî sim plu salva­
iţi vei încărca sufletul cu din adolescenţă, de cind am exportate in Iugoslavia, Polonia. Uniunea Sovietică ţea Astăzi, Orăştio este unu! de 16,8 ori, cunoscind un am­ ţie de salvare, maternitate, ca­ tă recolta, cînd trebuie va­
frumuseţile care le-au dus, terminat liceul şi am pără­ şi în alte ţări. din centrele importante ale in­ plu proces de diversificare, de binet de medicină şcolară, un lorificate anum ite produse,
odinioară, faima in întrea­ sit Focşaniul ca să cunosc dustriei chimice, pielăriei, ma­ la piese turnate pinâ Io mase­ medic revenind la 461 locui­ de aici; din sat. din Sîntan­
ga lume. Apoi, te vor înso­ tainele pămintului, să în­ terialelor de construcţii, alî- le plastice. Puternica întreprin­ tori. Este nouo „orhitectură” a drei, participă doar cîteva
ţi mai departe, pinâ in ţara văţ mineritul. L-am învăţat dere forestieră, dotată cu uti­ vieţii moteriale şî spirituale a femei vîrstnice. Ce ne fa­
laje şi instalaţii de înaltă teh­
cu coastele scăldate de Ma­ la Anina, la Ciudanoviţa, la nicitate, a înregistrat între anii Orăştîei, înflorită adînc în anii cem ?
rea Roşie, acolo unde eşti şcoala de maiştri mineri socialismului. . G rădina dc legume este
aşteptat sâ-ţi arăţi mâies din ffrad. apoi la Muncel, M M /M m 1965-1968 o creştere a produc­ Anul Congresului partidului, trup din trupul cooperati­
tivităţii muncii de 164 la sută.
tria in determinarea zăcă­ Certej, Ghelar, Teliuc, ca Întreprinderea de industrie lo­ al celei de-a 25-o aniversări o vei. este averc^1 "mrfnncn-
mintelor; in deschiderea de şef de şantier. M-am îndră­ î&WiL ■:'y& y'x* cală şi cooperativa „Viaţă no­ eliberării patriei de sub jugul voastră. Cu oamenii de \n
cui de acces spre bogăţiile gostit de meserie, m-am le­ uă" realizează o gomă largă fascist, cunoaşte Io Orăştie, „S tu fit” nu o puteţî „pune
subpuminlene. gat de ea pentru viaţă. Pe de sortimente, multe din ele ca şi în întreago ţară, atmo­ pe picioare- ! Este acum
Cind ai predat ştafeta oa­ şantierele miniere stau de destinote exportului. sfera unei puternice efervescen­ nevoie ca. dincolo dc
menilor de la Hondol-Sto- 18 ani". „Dar familia ?*. ţe politice şi de muncă. Comu­ .p o rţiile " pe care lc-; ,
gu, rămaşi aici să deschidă „Cu mine. Tot pe şantiere, Plaiurile orăştiene înregis­ niştii, toţi oamenii muncii din efectuat la prăşit dc po­
şi să pregătească 2âcămin- l.a Ciudanoviţa ne-a prins trează înnoiri şi în îndeletnici­ oceastă străveche aşezare hu- rumb. sfeclă sau cartofi ce
lul aurifer, ai avut nădejde iarna in cort. Era anul m rile străvechi ale cultivării po- nedoreonă, dezbat cu maturi­ o mobilizare activă, a ui-
în ei .’ „fată, băieţi — le-ai care îmi formasem căminul mîntului. Pe terenurile I.A.S, tate Tezele şi proiectul de Di­ turnr celor care pot purta
spus — organizarea de şan­ şi în care fusesem primit Orăştie se obţin recolte de rective ale opropiatului Con- o sapă. la lucrările dc în­
tier e aproape gata. Prin intr-o altă familie : a comu­ 3 000 kg porumb Io hectar ior greş, chibzuind şi găsind noî treţinere a c u ltu rilo r^ Vi in
25 iunie puteţi ataca gule­ niştilor. Au fost ani grei, tot de aici se livrează onuol căi de înflorire multilaterală a grădină. Nu peste cîtev& zi­
pentru
consumul
populaţiei
rul puţului, puteţi „bate“ dar frumoşi, deosebit de oproape 4 000 tone carne. în­ oraşului lor, de intensificare a le. ci acum. im ediat I
La adunarea generală a
primii metri de puţ. In iar­ frumoşi. Dc doi ani locuim treprinderea de mecanizare a contribuţiei la procesul amplu com uniştilor din C.A.P. s-au
nă, cind mă voi reîntoarce, intr-un apartament confor­ agriculturii dispune de 223 ol edificării socialiste a patriei.
ştiu că voi afla fapte dem ­ tabil. în Deva. Munca-i, in ­ tractoare, 218 semănători, 119 D M LOG IN POST-SCRIP-' auzit critic i aspro la adresa
ne de voi. Cu bine, băieţi!" să, lot pe şantierele m ini­ combine... TUM : consiliului de conducere al
Ai nădejde în ei. li cu­ ere. De ea nu mă despart. cooperativei că „prea sc
—
Asemenea
transformări
noşti doar de atfta vreme. Mă cheamă mereu necu­ au schimbat şi peisajul oraşu- — Pc cind viitoarea intil- roagă de unii cooperatori,
prea tot iartă" anumite in
Împreună aţi croit, prin noscutul să-i descifrez tai­ lui-cetate ? nire ? dolenţe. Este Ju st! Şi con­
slinca dură din străfundu­ nele*. — Duminică, la Lupeni, in
rile masivului Poiana Rus- Te-ai specializat în des­ - Vechea orhitectură s-o oraşul de purpuvă, siliul de conducere trebuie
căi, drum intre Teliuc şi cifrarea lor, tovarăşe loan sâ-şi spună cuvîntul mai
Chelar, incercind bucuria Mihalache. Dc aceea con­ răspicat, mai direct, mn:
după litera legii I
slrlngerilor de mină la jonc­ ducerea Întreprinderii de
ţiunea de la kilometrul 5.4. explorări miniere Hunedoa- Dar, îngăduiţi-nc sâ fio
Iţi aminteşti ce ne spu­ ra-Deva te-a propus pe C o n cu rs pe tem e pusă întrebarea : din cei
neai deunăzi ? : f Cind am dumneata cind i s-a cerut peste 100 com unişti din or­
ganizaţia de partid a C.A P.
atacat tunelul ştiam efl ne să dea specialişti de nădej­ cîţi participă la lucrările dc
stă în fata necunoscutul pe de pentru străinătate. Şeful
o distanţă de (Ţ5 kilometri. de brigadă loan lacob şi lă­ profesionale întreţinere de ia grădina dc
legume şi zarzavaturi ?
Greutăţile nu nc-au înspui- cătuşul de revizie Matei Avem convingerea că o r­
mîntat, nici presiunea roci­ Gali, care le vor însoţi, sînt P rintre a ctivită ţile comu­ sectoare ale E.M. Musariu. goliul moştenit de buni gos­
lor care uneori tiu o puteam la fel ca dumneata — oa­ ne organizate de Comitetul In faţa unui numeros pu­
stăvili, nici viiturile anor­ meni de mare nădejde. Vor U.T.C. Barza, com itetul sin- blic, loan Muntean, şef de podari al cooperatorilor din
male de apă. Cind am fost şti să ducă şi in Orientul dtcal şi clubul muncitoresc echipă la sectorul II, loan Sîntandrei va fi pus în ac­
ţiune. Tn aee9t sens aştep­
numit acolo şef de şantier Apropiat faima priceperii Gurabarza, In cinstea Con­ Dolga, ajutor m iner la sec­ tăm veşti bune, pe care să
abia încheiasem lucrările de şi hărniciei meşterilor m i­ gresului al X-lea al P.C.R. torul I I I şl Vaslle Bocan,
la Muncel Şi Certej, iar cu­ neri din România. Drum şi aniversării a 25 dc ani de ajutor m iner la sectorul 1 le facem cunoscute c itito ­
rilo r hunedoreni, aşteptăm
riozitatea de a cerceta pă- bun ! Să vă veîntoarceţi cu la eliberarea patriei, se nu­ au demonstrat temeinice cu­ o m obilizare reală din par­
minlul. de a-l cunoaşte, mă bine ! mără şi concursurile pc te­ noştinţe profesionale, relie- tea com itetului de partid şi
pasiona". LUCIA LICIU me profesionale, gen „Cine flnd şi în acest mod hărni­
ştie meserie, răspunde” . cia şi priceperea lor la locu­ a consiliului de conducere
Cel mai recent concurs rile de muncă. al C.A.P. la impulsionarea
La buna desfăşurare a transportului de minereu pentru prelucrare, la J. M. Barza, con» dc acest fel a adunat la lu c ră rilo r din sectorul legu­
N. STOICA
tribuîe şi lăcătuşul Petru Fillpaş, care execută cu regularitate şi conştiinciozitate reviziile sabo- „start” m ineri din diferite GH. BUCUREŞTEAN micol.
LA F. C. ORAŞTIE ţiIor oscilanţi ai funicularelor. Foto : V. O N O IU Y. MIRZA
Secţia de oxizi de fier
în probe tehnologice contribuie, pe lingă deservirea o activitate care-i m ulţum eşie
In ansamblul factorilor care
citito rilo r cu cărţile prefera­ Drumul cărţii pe citito ri. A cţiun ile organi­
Evenimentelor de marc în­ atinge param etrii proiectaţi zate, cu participarea efectivă
semnătate pentru viaţa po­ din prim a lună de funcţio­ te, la formarea, educarea pa­ a c itito rilo r, sînt s tim u la i<•
siunii pentru citit, biblioteca
litică şi economică a pa­ nare. — acum, în anii în care a de­ prin atribuirea de insigne >1
Practica a demon­ din
triei noastre — cel de-al Se află in stadiu avan­ venit un adevărat bun public prem ii în cărţi celor mai a;
X-lea Congres al partidu­ sat lucrările de construcţii — ocupă un loc foarte im ­ bibliotecă la tiv i c itito ri, fapt ce atrage in
lui şi aniversarea unui sfert şi montaj Ia noua secţie portant. mod deosebit cetăţenii.
de veac dc la eliberarea de mase plastice, prevăzută strat şi confirm at eficienţa di­ C itito rii din B urjuc sînt
patriei — le sînt închina­ a fi dată în exploatare în feritelor acţiuni cu cartea, o r­ foarte m u lţu m iţi de a ctiv ita ­
te succese de scamă şl dc trim estrul urm ător. Maşini­ ganizate în masă şi rezultate­ tea bibliotecarei L. Radu.
constructorii noilor obiec­ le de injecţie şl alte u tila ­ le lor se concretizează în am reţinut că o atenţie deo­ vitatea noastră contează foar­ care invităm la frecventarea direct, ne prezintă pulsul pre­ Prin felul său apropiată de
tive industriale de la Fa­ je de maro productivitate „setea” crescindă a populaţiei sebită se acordă punctelor de te m ult popularizarea, găsirea bibliotecii, precum şi acţiuni­ ferinţelor lor. oamenii din sat, purtînd cor
brica chimică Orăştie. Z i­ care vor completa zestrea pentru literatură. Este o per­ deservire din oraşul nou. 21 celor mai adecvate forme de le consacrate, se conturează Din discuţiile avute cu d ife ­ versaţii cu c itito rii, biblioteca­
lele acestea ci au term inat tehnică a secţiei, sînt me­ manenţă a vie ţii noastre creş­ de asemenea „m icrobiblioteci" atragere a oamenilor spre b i­ direcţiile a c tiv ită ţilo r noastre riţi c itito ri din Turdaş, am ra şi-a atras simpatia c itito ri-
principalele lucrări de con- nite să asigure un grad r i­ terea num ărului de biblioteci, sînt organizate la fiecare bloc bliotecă. Părerea mea este că in acest sens, pe care le con­ desprins unele preocupări ale loţ şi aceştia participă cu tra ­
discuţiile individuale sau co­
şi sînt deservite voluntar dc
,'ifrucţii-m ontaj şl au în­ dicat de diversificare a de volume în cele existente şi către responsabile num ite în lective, pe care personal le sider eficiente, fapt concreli- bibliotecarei A urelia Opreau. gere de inim ă la montajele l i ­
zat în creşterea zilnică a nu­
ceput probele tehnologice producţiei şi de re ntabili­ de c itito ri abonaţi ai acesto­ colaborare cu comisia de fe­ provoc ad-hoc, cind se slrîng m ărului de cititori. Acestea, însă, în realizarea terare, şezătorile organiza-
la secţia de oxizi de fier. tate. A ici se vor produce în ra. Aşadar, biblioteca, respec­ mei. Ce este mai im portant, e cîţiva oameni în bibliotecă, Popularizarea cărţii este o lor, sînt stînjenite de lipsa u­ ascultă cu pasiune recenziil-
Pinâ acum a şi fost pusă în cantităţi sporite diferite ti­ tiv bibliotecarul sînt factori faptul că aceste puncte nu fi­ au o eficienţă bună. Omul preocupare permanentă şi a nui local corespunzător. In tot frumos compuse, a tractiv pre­
funcţiune hala tu rn u rilo r de puri. piese înlocuitoare dc cărora le revine nobila misiune gurează doar cu numele, cl care a asistat la aceste dis­ Bibliotecii orăşeneşti din O- cazul acţiunile consacrate — zentate.
seri literare, recenzii, prezen­
reacţie şi s-au efectuat ro­ metal destinate u tiliză rii la a sădirii gustului pentru citit, desfăşoară o vie activitate de cuţii, purtate pe marginea u­ Am reliefat o serie de mc -
construcţii de maşini. de râştie Aceasta se efectuează tări de cărţi — nu lipsesc. Tot da litâ ţi de atragere a c itito ri­
dajele de verificare a u ti­ ambalaje pentru industria deopotrivă tin e rilo r şl vârst­ propagare a cărţii. A lă tu ri de nei cârti, nu pleacă fără să-şi apelînd la diferite mijloace, la modul acesta sînt organiza­
lajelor tehnologice de la alim entară şi farmaceutică, nicilor. acţiunile consacrate — seri li­ îm prum ute volum ul respectiv. forme atractive. „Organizarea te şi a ctivită ţi la Sarmizegetu- lor spre bibliotecă, care au
tronsonul nr. 1 de spălare, navete pentru păstrarea şi încercăm, prin exemple con­ terare, recenzii etc., — cele Ne orientăm, în general, în prezentărilor de opere lite ra ­ sa şi Romos, unde biblioteca dus la rezultate pozitive, dar
dc la vasele de reacţie etc. transportul produselor, pre­ crete, să evidenţiem eficienţa enumerate au contribuit sub­ organizarea a cţiunilor de b i­ re în cadrul întreprinderilor oferă c itito rilo r d iferite m ani­ au evidenţiat şi aspecte cc n i
Acum continuă probele de cum şi articole de uz cas­ unor metode folosite în prac­ stanţial la creşterea num ăru­ bliotecă, după preferinţele ci­ din oraş este o m odalitate e- festări cu cartea cu p rile ju l se încadrează în realizarea <i
elevăr 1
cestul deziderat al
verificare şi recepţie la alte nic. tica de bibliotecă, precum şi lui c itito rilo r Aşa se face că tito rilo r sesizate tot în cadrul ficientâ, susţinută frecvent de unor evenimente. La Sarmize- spirituale a cetăţenilor. Des
aeregate. posibilitatea depistării altora la ora actuală peste 2 300 de discuţiilor. Un alt mod este instituţia noastră” — ne-a de­ getusa, gazeta de perete .C ar­
P rin intrarea în funcţiu­ gur. fără pretenţia de a dt
In final, cind va funcţio­ ne a noilor obiective, pro­ inedite. cititori au c itit aproape două preînlim pinarea unor proble­ clarat bibliotecara Marcela tea — prietena noastră” , pre­ clara ca absolut epuizate căii?
na cu întreaga capacitate, ducţia fabricii va creşte — A m reuşit să atragem treim i din cele 43 000 de vo­ matici ale cetăţenilor. O rgani­ Petrnş. Putem. însă, sâ evi­ zintă ultim ele noutăţi din b i­
noua secţie va produce a- încă în acest an cu circa foarte m ulţi citito ri prin or­ lume ale bibliotecii. zarea unor astfel de acţiuni, denţiem acţiunile cu o sferă bliotecă. Dar, din spusele tî- de popularizare a cărţii, as­
care să lămurească unele pro­
— La noi la sat, remarca
nua) peste 3 200 tone oxizi 25 milioane lei. In acelaşi ganizarea acţiunii gen „Cine tovarăşa Doina Drîmbâreanu bleme, curiozitatea lor se largă de pătrundere, difuzate nărului Dan Râdoni, reiese că pectele de mai sus denotă to­
citeşte, ciştigă” . Creşterea nu­
la staţia de radiolicare. Aces­
de fier. Produsul realizat 1 imp cheltuielile Ia 1 000 m ărului de citito ri se simte — bibliotecară la Bâcia, m un­ bucură de succes. In acest tea sînt seri m uzical-literare acesta ar fi cam singurul mod tuşi că în m ajoritate exist;**
nici va avea m ultiple între­ lei producţie m arfă se vor deja a doua zi după consuma­ ca cu cartea este destul de sens acţiunile destinate tine­ sau recenzii. Folosim, de a­ de popularizare a cărţii : .N u permanente preocupări în a ­
buinţări în industria lacu­ micşora cu circa 35 lei, rea m anifestării. Cartea pre­ vastă. A ici trebuie să formăm retului au un rol educativ în ţin m inte să fi fost organiza­ cest sens, că ele se m ateriali­
rilo r. vopselelor. electro­ comparativ cu realizările zentată în concurs devine cî­ citito rii, să-l atragem pe acei formarea şî ^clarificarea unor semenea, recomandările, ori- tă vreo şezătoare literară sau zează în creşterea num ărului
enîîndu-ne după preferinţele
tehnică etc. Calitatea bună din anul trecut, iar ta pro­ teva zile, ca să spun aşa, ve­ oameni neobişnuiţi cu cititu l, păreri asupra problemelor solicitanţilor Prezentarea prin altă acţiune, cu toate că sînt
a lucrărilor, nivelul tehnic ductivitatea muncii se pre­ deta bibliotecii. Din declara­ să le formăm o deprindere specifice vîrstei. Adăugind la rotaţie a volum elor din depo­ un c itito r permanent al b ib lio ­ de citito ri, in elevarea s p iri­
superior al instalaţiilor vede o creştere de aproxi­ ţiile bibliotecarei M aria Bota, care nu făcea parte din viaţa aceste căi de propagare a căr­ zit la standul de alegere este tecii” . tuală a oamenilor.
Hau garanţia că secţia va m ativ 16 la sută. In schimb la Toleşti, b i­
(Biblioteca orăşenească Brad), lor. Din acest motiv, în acti­ ţii, vizitele la dom iciliu, prin o cale prin care c itito rii, in­ bliotecara Rozica Podean are N. STANC1U