Page 87 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 87
feq 4 DRUMUl SOCIALISMULUI - JOI 26 IUNIE 1969
5S3
PROBLEMA RHODESIANĂ Prezenţa Miting
romaneasca
• Un raport al Secretariatului O.N.U. sîanâ. După cum s-a mai a GENEVA 25 (Agerpres). — Ia Phenian
nunţat, deşi Consiliul de Se
curitate a respins partea din La Geneva işi continuă lu PHEN IAN 25 (Agerpres). —
• în Consiliul de Securitate continuă rezoluţia prezentată de grupul crările cea de-a XVll~a se La Phenian a avut loc un
ţâ rilo r afro-asiatiee la O N U . siune plenară a Conferinţei m iting cu ocazia „Z ile i de
dezbaterile referitoare la mandatarea fo statisticienilor din cadrul Co luptă pentru retragerea neîn-
losirii forţei de către Marea misiei Economice O.N.U. pen tîrziatâ a trupelor agresoare
NEW YORK 25 (Agerpres) aur, au totalizat valoarea de Britanie pentru înlăturarea tru Europa. ale im perialism ului american
Luxnd
cuvlnlul in cadrul
Secretariatul O N U . a dat 256 milioane dolari — cu nu regim ului lu i Ian Smith, au dezbaterilor, reprezentantul din Corcea dc sud". La m iting
p u blicită ţii un raport în cari* mai 8 milioane dolari mai fost reţinute propunerile p ri român. Constantin lonescu, an participat 200 000 dc oa
se arată că deşi Consiliul de puţin decit în anul 1967. In vind instituirea .unui em bar director general al Direcţiei meni ai muncii din capitala
Securitate a in s titu it sancţiuni acelaşi tim p, im porturile rho go economic total îm potriva R.P.D. Coreene, Kim Ir. mem
Centrale de Statistică — care
economice îm potriva guvernu desiene au crescut de la 262 Rhodesiei. In cercurile repre a fost ales vicepreşedinte al bru al Prezidiului Com itetu
lui m inoritar din Rhodesia milioane dolari in 1967 la 290 zentanţilor ţâ rilo r afro-asia- lui Politic, secretar al C.C.
pentru politica sa rasială, un milioane dolari in 1968. tice se exprim ă însă îndoială sesiunii pe perioada 1970— al Partidului M uncii, prim -
1971 — s-a ocupat de o serie
mare num ăr de ţâri a conti Raportul menţionează. de de aspecte referitoare la sis vicepreşcdinte al Cabinetului
nuat să întreţină , sti înse rela asemenea, că este practic im în ce priveşte eficacitatea de M iniştri al R.P.D. Coree
ţii comerciale cu acest regim. posibil sâ se determine cu sancţiunilor îm potriva Rhode temele de prelucrare electro ne. alţi conducători de partid
(nroe-
ntcâ a informaţiilor,
Raportul menţionează în or precizie situaţia reală în ce siei. datele furnizate de acest şi (le stat. reprezentanţi ai ar
dine. lulnd în consideraţie priveşte exporturile la uncie raport fiin d edificatoare. mirea de modele statistice rf- matei şi ai organizaţiilor de
valoarea schim burilor comer produse tradiţionale rhodesie- conomice şi de perspectivă masă. Au fost prezenţi, de a
ciale înregistrate în decursul nc. între care şi cuprul, ca semenea. reprezentanţi aî cor
anului trecut, Republica Sud- urmare a faptului că ele se nului diplom atic acreditaţi ta
Africanâ. Zambia. R.F. a G er fac cu ajutorul unor părţi Vizita delegaţiei Phenian.
maniei. M alawj. Portugalia, terţe La m iting au luat cuvîntul
Elveţia. S.U.A., Franţa. Bel Arest raport al Secretaria Chim Cianp. Ciul. preşedin
gia, Luxem burg. Japonia şi tului O.N.U. este folosit ca sindicale române tele C.C al Federaţiei sindi
Olanda. Ca urmare, exportu document pentru dezbaterile calelor din Coreea, si repre
rile rhodesiene din anul tre rare au loc în Consiliul de zentanţi aî unor oreanizaiii
VIETNAMUL DE SUD. - Un atac cu arme automate al ostaşilor Frontului naţional de eli-
cut, exclu2Înd vînzârile de Securitate în problema rhodc- în Franţa berar» lîngâ Quang Tri. de masă. P arficinantii au a-
dnptat un apel către poporul
PARIS 25. — Corespondentul Agerpres, Al. Gheor- (" o rp o i d e S |fd .
ghiu, transmite : M iercuri dupâ-amiazâ s-au încheiat, la
sediul C.Q.T., convorbirile dintre delegaţia sindicală
din
Din nou incidente România, condusă de tovarăşul Gheorghe Apostol, şi de
legaţia C.G.T. condusă de Benois Frachon. Cele două de Marşul
legaţii au făcut un schimb de păreri în legătură cu pro CURIER • CURIER • CURIER
în regiunea blemele actuale ale m işcării sindicale internaţionale, ale săracilor
activităţii Federaţiei Sindicale Mondiale şi în legătură cu
pregătirile celui de-al V II-lea Congres Sindical Mondial.
In încheierea discuţiilor, cele două delegaţii au adoptat un din Mississippi
Teiengana (India) comunicat comun. NEW YORK 25 (Ager Intre Observatorul „M irn îi" de la Polul Sud şl apă luată din flu viu in dife
Delegaţia sindicală română a vizita t m iercuri dim inea
iile locuri. O concentraţie
ţa Uzinele de automobile Renault din suburbia pariziană pres). — După ce au par staţia Bellingshauscn dc pe insula Walerloo, a fost din acest produs de ordinul
Boulogne-Billancourt. curs peste 200 km, pa rtici realizată o legătură prin tclctyp. Cele două staţii a unui m iligram Ia litru de
HYD ERABAD 25 (Agerpres). Indian, şi autonomie pentru panţii la marşul săracilor flate Ia o d ista n ţi de cea 6 000 km una dc cealaltă apă este deja fatală pentru
In , capitala statului Andhra regiunea Teiengana a cărei din statul Mississippi, care au început sâ facă schimb de date meteorologice. In peşti. Astfel sc explică can
Pradesh. Hyderabad, s-a a dezvoltare economică este au pornit din oraşul Gre prezent, temperatura acrului la staţia „V oslok", si titatea imensă dc peşte dis
nunţat că poliţia a arestat 12 defavorizată de guvernul de GHANA: Măsuri nada. au sosit în capitala tuată in regiunea „polului frig u lu i", este dc —70 gra trus in ultim ele zile. Acest
dlo Mderii mişcării separatis la Hyderabad statului, oraşul Jackson. de C. în tim p ce staţia Bellingshauscn a fost cuprin produs chim ic este mai pu
te din regiunea Teiengana La Hyderabad şi în subur Conducătorii marşului in să de un adevărat val de ..căldură", m ercurul urcind ţin nociv pentru mam ifere şi
şi alte 3 200 de persoane care biile oraşului au avut loc tenţionau sâ înmîneze gu la aproape 0 grade. M em brii alici staţii antarctice — oameni.
au participat m arţi la demon m arţi incidente violente între pentru instaurarea vernatorului statului un ,.M olodiojnaia" din Ţara Enderby au lichidat urină 4 0 4
straţiile în favoarea transfor demonstranţi şi poliţie, în .m anifest al poporului ne rile fu rtu n ii extrem de puternice care a b in tu it in A dm inistraţia naţională
m ării acestei regiuni într-un cursul cărora au fost rănite gru", dar în tru cîl acesta această regiune, in cursul căreia vintul a atins o v i pcntţy problemele aeronau
stat independent. Campania peste 70 de persoane, dintre nu i-a p rim it, textul docu teză de pînâ la 45 m etri pe secundă. tic ii şi cercetarea spaţiului
pentru transformarea regiunii care unele în stare foarte unui guvern civil m entului a fost c itit în ca cosmic (N.A.S.A.) a anunţat
Teiengana într-un stat inde gravă. A uto rităţile din statul drul unui mare m iting or M iercuri a luat sfîrşit Ia oficial că şederea pe lună a
pendent. declanşată în urmă Andhra Pradesh au solicitat ACCRA 25 (Agerpres). — ganizat în piaţa centrală a Geneva cca dc a 5.3 a sesiu ofiţeri ai forţelor armate fe astronauţilor americani Neil
cu 10 luni. a răbufnit m arţi intervenţia armatei pentru a Alegerile pentru Adunarea proiectul de constituţie pro oraşului Jackson ne a C onferinţei Organiza derale. In decretul dat pu Arm slrong şi Edwin A lrîrin
după eşecul convorbirilor d in face faţă situaţiei. Agenţia pus este o continuare a unor Populaţia de culoare din ţiei Internaţionale a M uncii. b licită ţii sc arată câ orice va fi televizată în întregim e;
tre reprezentanţii guvernului Rculer relatează că armato Naţională a Ghanei, stabilite documente sim ilare ale fostu Mississippi cere a u to rită ţi La lucrările conferinţei, ca ştire privind situaţia din zo in direct. La 21 iulie, de la
federal şi ai mişcării separa dislocată la Hyderabad nu a pentru data de 29 august, vor lui partid de guvem âm int lo r să asigure săracilor re au durat trei sâptămîni. na operaţiunilor m ilitare va orele 6.12 la 8,52 G M T ca
tiste.' L id e rii din Teiengana intervenit alături de poliţie marca trecerea la o adm i condus de Kwame Nkrumah. locuri de muncă şi un m i au participat 1 400 dc dele trebui să fie controlată dc merele de luat vederi insta
nistraţie civilă după aproape
M inisterul Info rm a ţiilo r. A-
îm bu
nim um de salariu,
Din Acera se anunţă câ a-
au cerut demisia guvernului îm potriva dem onstranţilor, li- trei ani şi jum ătate de guver legenle vor avea loc in în nătăţirea sistemului de asi gaţi din 110 ţâri. Din partea ccastâ hotânrc a fost luată late pe modulul lunar vo ri
transm ite în direct — in ne
statului Andhra Pradesh, con mitîndu-se deocamdată să asi nare m ilitară a ţârii. După treaga ţară în aceeaşi zi, la gurări sociale, lichidarea Republicii Socialiste Roma in urma expulzării din ţară gru şi alb — activitatea p ri
stitu it din reprezentanţi ai gure securitatea principalelor anunţarea alegerilor, In Gha- 29 august. Pe listele electo discrim inării rasiale în nia a participat o delegaţie a unui corespondent al pos m ilor doi pâm întcni ce vor
condusă de m inistrul m un
partidului Congresul Naţional obiective din oraş. na urmează sâ fie instalat un rale au fost înregistraţi şcoli, declararea statului tului dc radio BBt). acuzat păşi pe suprafaţa Selcnci.
guvern civil. 2 300 000 de alegători. care Mississippi regiune înfome cii, Petre Lupu. de autorităţile nigeriene că
In prezent puterea în Gha- urmează sâ desemneze pe cri tată şi acordarea de către 4 0 4 a transmis in form aţii false. 4 0 4
na este deţinută de Consiliu] 140 de membri ai A dunării guvernul federal de a ju In urma tratativelor sovic- 4 0 4 Deputatul gaullist A chillc
E liberării Naţionale form at Naţionale. toare pentru cetăţeni lo-nord-victnam czc. care au Observatorul seismologie Pereţii a fost ales m iercuri
preşedinte al A dunării
Na
din reprezentanţi ai armatei avut loc la Hanoi, a fost în din Atena a înregistrat ţionale a Franţei. Pereţii,
şi poliţiei care au preluat pu cheiat un acord in baza că m iercuri dimineaţa un cu care succede in această înal
terea in Ghana la 24 februa A patra clapa a turneului ruia intre cele două ţări sc trem ur de pâinint dc inten tă funcţie lui Jacques Cha-
rie 1966 înlâUirînd regimul stabileşte o linie aeriană d i sitate medic, avînd epicen ban-Delmas. numit prim -m i-
fostului preşedinte Kwame rectă. Societăţile aeriene trul la 15 kilom etri nord-est nistru al guvernului francez:
Nkrumah. lai Rockefeller A croflol" şi „Hang Chong dc Atena. C utrem urul a pro s-a născut in anul 1911 la
In cadru! m ăsurilor in iţia Vietnam" vor efectua citc o dus panică in rindul popu Ajaccio (Corsica). unde şi-a
te dc autorităţile m ilitare în cursă pe sâptâmînâ pe tra laţiei. început activitatea profesio
vederea instaurării unui gu In America Latina seul Moscova— Hanoi. A v i 4 0 4 nală ca avocat. In perioada
vern civil, se înscrie şi rid i oanele „IL-18" care vor c ir Pacientul căruia la 6 mai Rezistenţei, cl creează pc
carea oficială la 1 mai a in W ASHINGTO N 25 (Ager- americane Se reeunonşle că. cula pe noua rulă, vor efec i s-a grefat la ochiul sting insulă reţeaua „A ja x ". In
terd icţiilo r impuse activităţii preş). — Abia înapoiat în din punctul dc vedere al p ri tua escale Ia Taşkcnt. Ca raci corneea unei maimuţe, s-a noiembrie 1958. Perelti a
partidelor şi organizaţiilor po S.U.A. după turneu! întreprins m irii făcute de opinia publică, şi Calcutta. restabilit — a anunţat un fost ales deputat in Adun?.*
litice. Anunţarea acestei ho in Brazilia, Paraguay şi Uru- călătoria a fost dezamăgitoare,, 4 0 4 medic de la spitalul din D ja rea Naţională Franceză, iar
tâ rîri a fost urmată de con guay în calitate de trim is spe dem onstraţiile de protest or Noul prim -m inislru al Re karta (Indonezia), unde a din 1964 pină iu prezent a i
stituirea a numeroase parti cial al preşedintelui Nixon. ganizate aproape în fiecare publicii Populare a Yeme fost cfccluată intervenţia ocupai fără întrerupere func
de cnre şi-au şi început ac guvernatorul statului New tară vizitată şi represiunile nului de sud. IMohammcd chirurgicală. Datorită accsiei ţia de vicepreşedinte al «•/
tivitatea electorală Reţine in York, Nelson Rockefeller, pre poliţieneşti soldîndu-se cu A ii Haithcm. a făcut m arţi grefe, pacientul. în vîrslf» dc cestui for.
mod deosebit atenţia faptul găteşte deja cea de-a pa moartea a peste 12 persoane 0 declaraţie în care a preci 41) dc ani. poate să vadă a 4 0 4
că Partidul întregului popor, tra şi ultim ă etapă a şi pagube materiale evaluate zat unele puncte ale progra cum normal dc Ia distanţă Gidcon Raphael. director
care a obţinut printre prim e turneului său latino-ame- la multe milioane de dolari. m ului de v iilo r al guvernului — a precizat medicul. genera) in M inisterul Aface
le autorizaţia de a desfăşura ncan. care va începe du Emisarul preşedintelui Nixon său. El a arătat câ vor tre rilo r Externe a) Israelului,
o activitate politică, a fost in minică. Observatorii politici s-a înapoiat, de asemenea. în bui luate măsuri pentru e li insolit dc ambasadorul Is
R. P. POLONA, - Întreprinderea chimica „Wirow" de lingă terzis de autorităţi la 4 iunie din capitala americană încear S.U.A., aducînd cu el citeva berarea economici de sub ra d u lu i la Paris, \V. Eglan.
Boleilawiec, voievodatul W rodaw, este una din cele mai mori a.c. în mod cu lotul neaştep că sâ stabilească un bilanţ al sute de dosare conţinînd plîn- dom inaţia m onopolurilor La Paris a apărut a avui o întrevedere cu Hor-
producătoare de acid sulfuric din sulfat de calciu. tat, sub pretextul că progra vizitelor făcute pînâ acum de gerile şi revendicările fiecărei străine, dezvoltarea agricul prim ul volum al En vc Alphand. secretar gene
In fotografie : Vedere a unei porţi din întreprindere. mul electoral al partidului şl Rockefeller în 14 ţări latino- ţâri vizitate. tu rii şi înfăptuirea unei re ciclopedici iiucrnaţiona- ral in M inisterul A facerilor
P otrivit agenţiei France forme agrare, dezvoltarea lo a sliin ie lo r si tehni Externe al Franţei. La sfirşi-
Presse, scopul principal al întreprinderilor cu capital cii Este pnmu lucrare tul întrevederii, Raphael a
turneului guvernatorului Roc naţional, precum şi realiza consacrată exclusiv şti declarat ziariştilor că a pro
Lege pentru reformă kefeller. care abia râniîne de dezvoltarea economiei, la ra inţelor şi tehnicii hc la cedat cu colegul său francez
pentru
rea unor proiecte
Enciclopedia lui Didcrot
F V E U T E IE DII văzut dacă va fi îndeplinit, a re urmează să contribuie ţă şi d’Alem bert Cele 10 Această întrevedere constî
orizont
ta un vast tur de
fost „sensibilizarea" Congresu
agrară în Peru lui şi opiniei publice clin Sta rile prietene. volume al c*nciclnped:ci tuje prima luare dc contact
tele Unite faţă de prnblemele 4 0 4 vor cuprinde 9 000 de franeo-lsiaclianfi după alege
pagini, ru 80 000 dc ter
L IM A 25 (Agerpres). — A m cricii Latine. Dc altfel, el In cadrul referendum ului meni acoperind toate rile prezidenţiale şi form a
Preşedintele peruvian, Juan • Aproximativ 200 de persoane au fost anunţat câ îşi vor înceta ac fi afirm at în mai multe rîn- organizat m arţi în Danemar ştiinţele, avînd totodată rea noului guvern francez.
Velasco Alvarado. a anunţat tivitatea, au fost puşi sub con duri câ „a venit să caute o ca asupra proiectului de le 9 000 de scheme şi 12 u()0 4 0 4
m arţi, Intr-un mesaj către na arestate • Numeroşi lideri sindicali au intrat trolul armatei. Cu toate aces cale care sâ ducă la o nouă ge privind reducerea virslei dc ilustraţii dc înaltă Inform aţiile agenţiilor dc
ţiune, adoptarea unei legi de în ilegalitate ^ 20 000 de funcţionari din ser tea, legăturile de telex in te r politică" in America Latină electorale dc la 21 la 18 ani. tinutâ tehnică. Acca-tă presă anunţă că Parlamen
reform ă agrară prin care sînt naţionale au fost întrerupte Incepînd de duminică, gu corpul electoral s a pronun enciclopedie se adresea tul sud-african a adoptai
expropriate m arile la tifu n viciile publice puşi sub controlul armatei de lucrătorii din direcţia ge vernatorul Rockefeller va v i ţat îm potriva ^cestuia cu ză savanţilor şi m em bri proiectul dc lege referitor la
dii iar pâm întul îm p ă rţit ţă 9 Orice concediu în armată şi administraţie a nerală a telecom unicaţiilor. zita succesiv Argentina. Haiti, 1 <>38 562 dc voturi, faţă de lor corpului didactic extinderea îm puternicirilor
ranilor. Legea pentru refor In tot cursul serii de m arţi, Republica Dominicană Jam ai 445 066 voturi pentru. In u r „direcţiei securităţii dc stat"
ma agrară, prim ită, potrivit fost suspendat. la radio au fost difuzate u lti ca. Guyana şi Barbndos B i ma rezultatului de m arţi, din Republica sud-africană
agenţiilor de piesă, cu mare m atum uri prin care se cerea lanţul de ansamblu al m isiu 300 000 de tineri danezi în P o trivit prevederilor noii
însufleţire va afecta o supra MONTEVIDEO 25 (Ager yului. Numeroşi lideri sindica ca lucrătorii de la în tre p rin nii sale nu va putea fi făcut vîrstă intre 18 şi 21 de ani 4 0 4 legi. difuzarea oricăror in
faţă totală de 2 400 km pătraţi pres). — A proxim ativ 200 de lişti au trecut în ilegalitate derile de stat sâ asigure des decît după ce el va prezenta vor fi in continuare excluşi Speologul iugoslav M ilu tin form aţii in legătură cu acti
de teren arabil, inclusiv ma persoane au fost arestate Armata, în permanentă stare făşurarea normală a a ctivită preşedintelui Nixon un raport dc la dreptul dc vot. V cljkovic, in vîrstă dc 35 vitatea acestui organism de
rile plantaţii de trestie de za ţii. P rintr-o decizie guverna complet asupra turneului său represiune este considerată
m arţi, după ce guvernul pre de alertă, ocupă punctele stra 4 0 4 de ani. a anunţat că inten
hăr, deţinute în Peru de pro şedintelui Pacheco Areco a tegice din capitală, in ju ru l e mentală, orice concediu în ad Abia atunci va fi posibil să se ţionează sâ doboare recordul drept crimă şi va fi pe
prietari' nord-americani. decretat stare excepţională pe d ific iilo r guvernamentale, a m inistraţie şi armată a fost vadă dacă guvernul de la Wa P o trivit ziarului „Man- mondial de „şedere sub pă- depsită conform legilor in
Z i a r e l e peruviene de întreg te ritoriul ţâ rii A genţii serviciilor publice şi a in sti suspendat pînâ la noi ordine. shington este dispus sâ dea cheti", din cele 25 de m ilioa m înt", intr-o grotă din Ser vigoare. Ca urmare, această
m iercuri, între care şi oficio le de presă anunţă câ poliţia tu ţiilo r de învăţăm înt. De a Funcţionarii de la băncile un răspuns pozitiv la nume ne dc copii de vîrstă şcolară bia. In tra t m arţi în peşteră, organizaţie, care dispune de
sul „El Peruano". au p ubli din Montevideo şi-au între roasele plîngeri şi propuneri din Brazilia, jum ătate nu speologul şi-a ales drept puteri nelim itate prin lege.
cat pe prim a pagină textul a operat arestări în toate cele semenea, 20 000 de funcţionari rupt activitatea şi au părăsit form ulate de şefii statelor la- frecventează şcolile. Aceasta, companie un cîine, o pisică va putea pe v iito r să ares
legii pentru reformă agrară. 18 departamente ale Urugua- drn serviciile publice care au locurile de muncă. tîno-americane. scrie ziarul, atrage după si şi cîţiva pui. EI şi-a propus teze şî să arunce (n închi
ne ca din 25 milioane dc sori fără a fi judecaţi, p?
m uncitori, jum ătate sâ fie a- să stea sub pămînt pînă la toti adversarii guvernului
nalfabcţi. P o trivit celor mai 30 septembrie 1970. Actualul rasist de la Capetown.
record de izolare subterană
să-mi exprim o părere despre dacă. aş putea sâ am o pâ sumare statistici, num ărul este de 1G7 de zile. 4 0 4
acest război. Scuză-mă, sir. rere despre tinerii răzvrătiţi, * ] de profesori şi învăţători 4 0 4 La Islamabad s-a deschis
MÂLOS LA WASHimOAl - Ştiu, ştîu. Aî vreo să-ţi nere, dacă îmi permîţi... unui sondaj efectuat dc U M ISTERUL O T R Ă V IR II m iercuri reuniunea m iniste
este insuficient. Rezultatele
iz
- Jine-ţi guro, ramolitele !
rială a Organizaţiei dc Coo
niversitatea federală din Rio
spui părerea despre război şî,
sau 30 de ani, n j moi poţi sâ
crede-mo. mi-ar face o deose Din moment ce oi depăşit 20 de Janeiro arată că procen R H IN U LU I perarc Regională pentru
Dezvoltare din care fac par
bită plăcere să ţî-o ascult, dar aî acces Io secretele tineretu tul de şomeri din rindul pro te Pakistanul. Turcia şi Ira
- Imî permiţl să-mi tpur» - După părerea mea or fl Sâ ţi le prezint numai ca sâ numai cu condiţia sâ fie cît lui. fesorilor este destul dc ma Din capitala Olandei sc a nul. Preşedintele Pakistanu
re. în tru cîl nu sînt suficien
părereo despre ABM (Sistemul mai bine so-ţi ţii gura in legă ai o părere pe care să ţi-o de cît utilă. Din nefericire în - Ai multă dreptate, sir. te şcoli, iar fondurile alocate nunţă câ experţii de la M i lui. Yahîa Khan. m inistrul
american de rachete antira- tură cu ABM şi să-ţi exprimi exprimi ? să, vezî că... Poole businessmenii aceia s-or necesităţilor invăţăm întului nisterul Sănătăţii ar fi elu dc externe al Turciei, Ihsan
chetâ - N.R.) ? păreri despre orice olt lucru -- Mi-aş forma o părere nu — Tocmai voiai să spui că înduro de mine sâ mă lase sint foarte mici. cidat m isterul „o tră v irii Rhi- Sabri Caglayangil. şi m inis
- Ai de gînd să-ţi exprimi o asupra căruia eşti informat, mai despre bugetul meu, sir, din nefericire eu n-om posibi să-mi spun o părere. Ei, bunu « u lu i". După cum transmite tru l de externe al Iranului.
părere favorabilă sau nefavo ☆ şi aş vrea să ştiu numai de ce litatea să om acces la toate le businessmen I 4 0 4 agenţia France Presse. este A rdcshir Zahcdi. care con
rabilă î - Ah, sir, iată un congres- informoţiile disponibile numai - Nici o părere în legătură Guvernul nigerian a inter vorba de depistarea în ape duc delegaţiile ţă rilo r lor.
- Cred că sînt pe punctul men I Am să-l întreb dacă oş preşedintelui şi celor din ju cu nemulţumirile tale N-oş zis tu tu ro r zia riştilo r străini le R hinului a unui insecti s-au pronunţai în favoarea
iă mă pronunţ împotriva lui. putea să am o părere despre rul lui şi că or fi moi bine putea niciodată, ştii bine, so-ţi cid — „Endosulvan" — iden cooperării economice intre
- Interzic să-ţi dai părerea ! acordul pe care şi l-o dat co dacă,.. modific sta tu) de plată. de a avea legături directe cu tifica t din cşantioanele dc cele trei state.
- Dor nu văd de ce... Pentagonul să mărească cu 2 — Exact. Jine-ţi gura 1 N-ai - Ştiu, dor totuşi...
avionului FOILETON
- Cum crezi că ar li posibil miliarde de dolari costul iniţiaI fi moi bine să-ţi exprimi păre - Tine-ţi gura !
să-ţl exprimi o părere utilă ? ol construcţiei rea despre vreme ? - Văd. Există oare cîneva In cursul zilei de m arţi, poziţia francu cărei rezolvare urgentă este aşteptată dc
Al cumva occes Io informaţiile „C-5A". Scuză-mă congresme- — Poate oş avea voie să aici, vreunul core or putea lui a continuat să fie fermă la Bursa din la noul preşedinte. Gcorges Pompidou, şi
hipersecreie accesibile numai ne I de RUSSELL BAKER spun ceva despre problema ra să-mi indice un subiect asupra Paris. Acest proces, apreciază agenţia de la guvernul său. fn acest sens, cercu
Pentagonului ? - Ţine-ţ» gura I sială. Te-oş ruga să mă ierţi, căruia ml-ar fi permis să-mi Rculer, constituie o consecinţă a anunţării rile politice şi dc afaceri din întreaga lu
- De fapt, eu am citit cu- - Dar, aş dori totuşi să vă bunul meu prieten, numai da exprim părereo ? listei noului guvern francez, care a fost me aşteaptă cu un viu interes prezentarea
- Tine-ţl gura I
vînt cu cuvînt toate informa of Iu părerea, sir. că im) permiţi,,. foarte bine prim ită în cercurile financia astăzi (joi) în Adunarea Naţională de că
ţiile hipersecrete pe core Pen - Ai cumva occes la infor - De ce nu vrei să-ţi ţii gu ☆ re. Cu toate acestea, situaţia economică a tre prim ul m inistru Jacques Chabban-Del-
tagonul le-o publicat pentru maţiile strict confidenţiale ale se „subţiază" continuu. ra măcar pînâ cînd vei înţe Franţei şi poziţia francului continuă sâ mas. a program ului p o liticii generale a
a-şi susţine argumentele în fa- Pentagonului asupra condiţii - Exclus, nu poţi să-ţi for lege că lucrurile sînt aşa cum Cert este că oamenii core rămînă cea mai im portantă problemă a noului guvern.
voorea ABM şi bozîndu-mă pe lor de livrare, core sint accesi mezi o părere deoarece nu ştii sint ? Atîto timp cit nu poţi să ştiu tot ce e moi bine pentru
acest fopt oş putea să cred bile numai comisiei mele ? nimic. întri în pieleo oltuio, n-ai po tine ar foce cel moi mor
că... - Aş ovea sir. dacă oi bine - N-aş puteo să mă cert sibilitatea să deţii destule in rău docă nu te-or ţine depar
formaţii pentru o fi îndreptăţit
te de el şî nu ţî-or astupa gu
- N-ai ce să crezi, deoare voi să-mi spui ceva. cu dumneata pe tema asta, să oi o părere personală osu- ro lo timp.
ce n-ai citit toate informaţiile - Ce ? Să-ţi expun informo- sir. lato-l pe directorul Depar par părerii lui.
super-hipersecrete, căci nu ţii calificote extrem de confi tamentului core se ocupă de - lartă-mă. Aş vreo să-l în (Din „Internaţional CI IRIER • CURIER • CURIER
le-am publicat încă. denţiale, care ar putea să fie treburile războiului din Viet Herald Tribune")
- După părerea mea... inestimabile pentru duşman ? nam. Poate el mi-ar permite treb atunci pe studentul acela,
T1PABUL i Intrcprloderea poligrafică Hunedoara-Deva 14 068 ,