Page 9 - Drumul_socialismului_1969_06
P. 9
PROLETARI DIN TOATE 7ĂRILE. UNIŢI VÂ!
Anul X X I Redacţia
Nr. 4484 şi administraţia ziarului
DEVA, str Di Petm Groza, nr 35
Miercuri
4 iunie telefoane : redactoi şef — 1588 ; redactoi şet adjunct
secretai de redacţie şi secţia viaţa de partid — 2133; sec
ţiile cultură sport si probleme cetăţeneşti - 8317 ; secţio
1969 scrisori, documentate şi eileine — 2317 ; secţia industrie
si administraţia — 1275 ; telefon de serviciu intre orele
16-24 - 1585.
4 PAGINI, 30 BANI ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA; Al PCR Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Re}e!e de drum uri TELEX
Impresionanta perspec prin zonele muntoase
încrezători in tivă a energeticii Deva extinde in acest an cu peste 100 km reţeaua d ru ACORD
In trcp r nderii de construcţii
Colectivul
forestiere
COMERCIAL
m urilor auto în zonele muntoase. Noile artere dc c ir
culaţie pătrund tot mai m ult în „îm părăţia aurului ver ROMÂNO-CHINEZ
de", creind condiţii optime dc transport a m aterialului In urma tratativelor
lemnos spre unităţile beneficiare şi dc industrializare. Ele dintre delegaţiile comer
viitorul luminos director general al întreprinderii constituie în acelaşi tim p im portante trasee turistice sau ciale guvernamentale ale
Ing. IERONIM RUSAN
dc legătură intre localităţile de munte îndepărtate şi aşe
Republicii Socialiste Româ
electrocentrole Deva
zările urbane.
A fost recepţionat şi dat in exploatare drum ul nia şi Republicii Populare
Chineze, desfăşurate in
auto, reconstruit, in lungime dc 6 km. care face legătura tr-o atmosferă de priete
Am c itit cu m ultă atenţie şi peste două ori mai m u lt decît
satisfacţie Tezele C C al P C R puterea instalată în cei 25 de intre satul Lăpugiu de Sus .şi pădurea Valea Seacă. S-a nie şi inţelegere recipr ■
Fiecare zi ce a tre cu t de la publicarea H o lâ rîrii cu pentru Congresul al X -lea al ani care au trecut de la e li term inat de construit $ porţiunea dc drum auto Topliţa că, la 3 iunie s-a semnat
p riv ire la convocarea celui de-al X -lea Congres al p a rtid u lu i si P roiectul D ire c ti berarea p a trie i noastre (plus — Vălar, pînă la prim îl parchet forestier, aflat deja în la Bucureşti Acordul pri
P a rtid u lu i C om unist Român a fost o zi de aşteptare. velor Congresului al X -lca al m oştenirea de In regim ul bur- exploatare. Este în lucr i, urmînd a fi term inat in semes vind schimbul de mărfuri
M in e rii, toţi oam enii m uncii din Valea .Jiului, fă u ra rii P C R. p riv in d planul cincinal ghezo-moşieresc). tru! urm ător, un drum uito forestier şi turistic în M unţii şi plăţile dintre cele două
ob ie ctivelo r sta b ilite de cel de-al IX -leu Congres voiau pe anii 11)71— 1D?5 si lin iile di- Apuseni, care face legătura pc Valea C rişului Alb. intre ţâri pe anul 1969.
să ştie. să cunoască cu lm ile pe care le va atinge ţara recloare ale d e zvo ltă rii econo Im p o rta n t este fa p tu l că în In baza documentului,
la fine le v iito ru lu i cin cina l, d ru m u l pe care-1 vom p a r clapa urm ătoare se va acorda B lăjcnii de Criş şi Vidra. volumul schimburilor co
m ici naţionale pc perioada o atenţie deosebită co n stru cţi
curge spre desăvirşirea societăţii socialiste. J u s tific a ţi Se lucrează intens şi la executarea drum ului auto merciale dintre Republica
1 97(3— I9HU Ceea ce m-a im ei de centrale nuclcaro-electri-
nerăbdare, pentru că, de la un congres al p a rtid u lu i la pc „Valea Frumoasei", in m unţii Sebeşului, care va face Socialistă România şi Re
presionat foarte m ult este ce pentru folosirea resurselor
a ltu l, de la un cin cin a l la a ltu l. Valea C ă rbu nelui a cu publica Populară Chineză
perspecliva care se deschide de uraniu de care dispune ţa legătura peste Voievodal cu bazinul carbonifer al Văii
noscut m etam orfoze ce şi-nu pus am prente adinei in va continua să crească in
de zvo ltă rii energeticii în u r ra noastră Astfel, se prevede Jiului. El va constitui cel mai scurt traseu posibil : 35 km,
munca si viata oam enilor, din adîncuri si pînă sus anul 1969 faţă de volu
m ătorul deceniu. Dacă la sfîr- să fie in sta la ţi în asemenea
spre cu lm ile P a rîn g u lu i şi R etezatului In aceşti ani au faţă dc 230 km cit trebuie să parcurgă în prezent lemnul mul schimburilor anului
ş iiu l an ului trecut puterea to centrale circa 1800— 2 400
cunoscut începutul viito a re le m ine L ivez.cni si Bărbă- tală instalată în centralele e- La cazangeria U.M.M.R. de mină din acest bazin forestier pînă Ia locurile de d iri precedent.
leni. şi-n p rim it botezul produ cţiei m ina Paroşeni iar le clrice din ţară era de aproa Simeria, se pregăteşte pentru jare spre abataje. România va livra in
vechile exp lo a tă ri şi-au adăugat n lrib u le lo r de h ă r pe 5 700 MW . pînă la s fîrş itu l proba de presiune la rece un R.P. Chineză maşini-unel-
nicie si pe acela al m od ern izării Fiecare d in tre aceste a n u lu i 11)80 aceasta va creste lantinuore in pog. o 2* cazan de locomotivă. te, autocamioane şi piese
obiective, ponte nu în form a lo r concretă, au fost în cu încă 13 800 M W , adică de de schimb pentru acestea,
scrise în h o tă rîrile celui de-al IX -leo Congres Acum cargouri, ţevi de oţel,
ele sînt perm anenţe cotidiene, au in tra t în ritm u l tre produse petroliere şi chi
pidant al v ie ţii. Dar m îine ce ne va aduce ? mice şi alte mărfuri.
întrebarea pe care şi-au pus-o oam enii Văi) .Jiului a Angajamentul patriotic Industria hunedoreană după 5 luni de întrecere La rinduf ei, R.P. Chine
vizat perspectiva Răspunsul a ven it, o dala cu p u b li ză vo livro in România
carea Tezelor C o m ite tu lu i C entral al P a rtid u lu i C om u laminate de oţel, moşini-
nist Rom ân pentru Congresul al X -len al p a rtid u lu i, cu unelte, scule, produse mi
P roiectul rle D irective. al siderurgiştilor Maximă intensitate activităţii nerale şi chimice, textile,
Cerneala tip a ru lu i nu s-a uscat încă si zia rul a de bunuri de consum şi afte
mărfuri. 1
venit un obiect de studiu ..Fiecare cu vţn t parcă mi-a
fost spus m ie A m văzut în docum entele puse de p a rti
dul nostru în dezbatere, v iito ru l nostru, al tu tu ro r, al FARURI NOI
tă rii — spunea m in e ru l N icolac A c ftin c ă i, şeful unei din Călan fiecărei întreprinderi PENTRU
brigăzi de la Lupeni S in t convins că le vom realiza,
aşa cum am realizat tonte sarcinile pe care p a rtid u l ni AUTOVEHICULE
le-a în cre d in ţa t". Ziarele cnie publicau Te co le ctivu lu i de a-şi pune în angajam entul anual. T rebuie întreprinderea „Electro-
încredere bazată pe fapte, pe re a lită ţi palpabile, pe zele C C . al P C R ., pentru treaga capacitate de muncă în rem arcat că Io u n ită ţile cu de banat" din Timişoara a in
care m in e rii V ăii J iu lu i le trăiesc. ..Documentele supu Congresul al X -lea al p a rti slujba d e zvo ltă rii continue a ® Valoarea producţiei globale obţinute păşiri statornice la acest in d i trodus in fabricaţie farul
d u lu i şi P roiectul de D irective R om âniei socialiste. cator. cum sin t C S H . U V. asimetric pentru autovehi
se de p a rtid dezbaterii com uniştilor. în tre g u lu i popor, suplimentar în judeţ este dc 54,4 milioa
p riv in d plan ul cin cina l pe anii — Pe cele cinci lu n i — spu Călan. F.C, Oră.şlie, I.IC cule şi farul tropicalizat,
vorbesc despre noi, despre v iito ru l nostru, despre lo l ce 1971 — 1975 .şi lin iile directoare nea p rim -fu rn n h s iu l loan Stă- ne lei, iar a producţiei mari a vindutâ şi Deva şi I F, Deva. se a- care prin formele lor con
avem de în fă p tu it Le vom în d e p lin i pentru că sint in ale d e zvo ltă rii econom iei na n ilo iu — ani dat peste plan daugâ în tre p rin d e rile ..M a r structive, putere si distan
folosul tă rii". A u re l Todosiun. şeful unui schim b din ţionale pe perioada 197(3— 1980 m ai bine de 800 tone fontă A- încasată de 73,7 milioane lei. m u ra " şi ..In d u slria la p ţă de focalizare a luminii
au făcut ocolul uzinei, au tre ceasia ne îndreptăţeşte să n- te lu i" Sim eria şi cele din in au calităţi superioare. De
brigada lu i C onstantin Purdea de la P elrila . vorbea cu ® S-au realizat peste prevederi : du stria locală care. p rin tr-u n
cui din m ină în m ină. au fost . fn m â m că angajam entul anu- asemenea, au fost puse in
acea încredere pe care ţi-o dă num ai v ^ C je a te a în 18 570 tone cărbune, 1 035 tone fier în lă u d a b il e fo rt şi sîrguinţă co- fabricaţie mai multe vari
c itite in grup. afişate la lo curi aţ lu a t în întrecere îl în d e p li
practica. nim in cinstea celui d e a l rtk fiv ă au recuperat in în tre ante de corpuri de ilumi
vizibile. L u in d cunoştinţă de minereu marfă, 20 038 tone fontă, gim e restantele, in re g istrîn d
C om uniştii au fost p rim ii care au început stu d iu l atent, X -lea Congres al p a rtid u lu i. nat fluorescent si de ilu
spre co n ţin u tu l acestor docu 12 27G tone oţel, 3 180 tone laminate fini depăşiri. Nu poate fi însă tre minat cu vapori de mercur,
aprofundat al Tezelor si P ro ie ctu lu i de D irective care C u vin te sim ple, dar pline cută cu .vederea ..constanţa"
m ente de o excepţională im de miez, de ho tâ rîre m u n cito produse mult solicitate şi
vo r fi supuse spre aprobarea celui de-al X -lea Congres. te pline, 2 703 metri cubi cherestea, mobi cu care I M. Barza. I.F. Haţeg pentru export.
portanţă. s id e ru rg iş lii din Că rească ! lă in valoare de 532 000 Ici şi însemnate şi O răştie acum ulează restan
lan şi-au e xp rim at, p rin anga Ide ile de bază cuprinse In te In cele 5 luni. aceste u n i
Tezele C C al P C R şi în cantităţi de preparate din carne, unt şi ELICE DE 5
(Conlinuort in pog.t-* 2«o) jam ente şi fapte, adeziunea P roiectul de D irective au gă tă ţi au d im in u a i p o s ib ilită ţile
deplină la p o litica internă şi sit un larg ecou şi in rin d u ri- brinzeturi. de creştere a producţiei in du s TONE
tria le cu 13.2 m ilioa ne Ici. din
externă a p a rtid u lu i, voinţa le c e lo rla lţi oam eni ai m un cii rare num ai în luna trecută cu La şantierul naval din
• Printr-un efort lăudabil I.M. Hune
de la Uzina „V ic to ria " Călan 4.4 m ilioa ne lei Galaţi a fost realizată
doara, „Marmura** şi „Industria laplelui‘; prima elice pentru cargo
— E xperienţa organizatorică P reocupări susţinute au e-
acum ulată, m ăsurile pe care Simeria şi unităţile industriei locale au re x is ln t şi în cc priveşte în d e p li uri de transportat mărfuri
nirea p la n u lu i la producţia generale, cu o greutate la
le vont lua în lum ina s a rc in i cuperat restanţele. turnare sub 5 000 kg. Per-
n im fă vînd ută şi încasată. In
lo r m obilizatoare cuprinse în mod deosebii se im pune colec fecţionind continuu teh
Tezele CC. al PC .R . şi in tiv u l s id e ru rg iş tilo r hunedu- nologia de fabricaţie, spe
P roiectul de D irective — de reni care au o b ţin u i o depăşi cialiştii şantierului au reu
şit in ciţivo ani să reducă
clara Iulian Sirbu, şef de b r i S-n încheiat încă o lună dc ţia judeţeană de statistică re re a aceslui in d ica to r cu (Î2.5 volumul materialelor ne
m uncă rodnică in în tre p rin levă ca deosebit dc im p o rta n t m ilioa ne lei Pe ansam blul ju
gadă la tu rn ă to rii — creează d e ţu lu i s-a înregistrat., pe 5 cesitate de turnarea unei
deri şi s-a in tra t în tr-o p e ri fa p tu l că în luna m ai şi. m ai
po sib ilita te a ca la dala cînd se oadă cînd întreaga a c tiv i talc cu seamă in u ltim a decadă, lu ni. o depăşire de 73,7 m ili asemenea elice cu 4 to
va ţine Congresul al X -lea să economica a ju d e ţu lu i trebuie com itetele dc direcţie, org a n i oane lei dar, ca un aspect ne ne şi al manoperei cu 20
25 la sută.
ne prezentăm cu angajam en să se desfăşoare cu o in te n s i z a ţiile de p a rtid şi colectivele gativ, trebu ie su b lin ia t că în
tate şi vigoare m nxim e, în de m uncă nu v a lo rific a t mai luna m ai pre ved erile n-au fost
tele anuale înd eplinite .
vederea re a liz ă rii exem plare din p lin rezervele de sporire în d e p lin ite cu 2,20 m ilioa ne CAMPIONATELE
In cele cinci lu n i, la Călan a pro du cţiei, asigurînd depăşi
a s a rcin ilo r dc plan pc p rim u l lei. Aceasta din cauza I M EUROPENE
s-au produs sup lim e ntar 1 061 rea p re ve d e rilo r lu na re cu
sem estru şi angajam entelor Barza, ..Viscoza" Lupeni şi a
peste 13 m ilioa ne lei. P lin a DE BOX
AL. NAGY luate în întrecerea închinată ceastă creştere, valoarea pro AL. VALER1U
C ongresului al X-lea al p a rti du cţiei globale sup lim e ntare „Semiuşoru!" Calistral
Cuţov a fost primul pugi-
d u lu i şi a n ive rsă rii a 25 de pe ansam blul ju d e ţu lu i se r i list român calificat in se
(Continuare in pog. a 2-a)
ani de la eliberarea p a triei. dică la 54 4 m ilioa ne lei, ceea mifinalele campionatelor
(C ontinuo* in pagi o 2*o)
Datele centralizate la D ire c ce reprezintă 3G 2 la sută din europene de box care
continuă pe arena „23
August" din Capitafă. fn
meciul cu Zvonimar Vu-
jin (Iugoslavia), un boxer
nedoarei şi veţi trai
acest,
Florile Hunedoarei sentiment, n î veţi convinţ/c tenace şi rezistent, Cuţov
a trebuit să se întrebuin
de ce c in stare răspunde
rea civică pentru aspectul ţeze serios pentru a obţi
ne victoria la puncte. Bo
Cobor dimineaţa in Hune $lii, o intuieşti, mai binc-zis şi dc mălin K o beţie a par oraşului, o răspundere civi xerul român şi-a confir
doara, Nu m-am mai in ti Inii sentimentul ci, domolit în fumului. că stimulată de. nevoia de. mat valoarea, iar în an
cu ca dc aproape trei săptă- calmul, şi. in prospeţimea r!>• Sint atiţia trandafiri in n- frumos şi prospeţime. samblul celor trei repri
mini. O viaţii dc floare. Flu- pe străzi, te fac să trăieşti raştd acesta ca fiecărui mtă- S a încheiat in urmă cu a ze loviturile sale au fost
luroşii solei inului au murii beţia unei dimineţi optimis tcan ii aparţine cile unul şi proope o lună o prim ă ela mai precise decît ale par
pc. raldarim şi clopoţelul la te. Oamenii Hunedoarei sint mai rărnin şi pentru cei ce pă a marii întreceri pentru tenerului. La aceeaşi cate
lelei s-a spart in ţăndări. Ce in întrecere otit in cetatea i.or mai veni olraşi dc forţa cel mai frumos, ccl mai bine gorie, sportivul sovietic
Grafic întocmit pe baia datelor publicate in Proiectul de Directive ale Congresului al viaţă scurtă au florile! Dar dc metal, cit şi în afara ei. irezistibilă a industrializării. gospodărit oraş. S-a înche Serghei Lomakin a obţi
X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile direc chiar fără parfum de salcim Oraşul e atit dc proaspăt Peste o sută dc mii de tran ia t doar in scripte. Pentru nut o victorie clară Io
toare ole dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976— 1960. şi cupe de lalele oraşul res pentru că cetăţenii săi aspi dafiri impinzesc peluzele, huncdorcnii care au sădit In puncte in dauna irlande
piră prospefime, cu toate ră cu toată îndrăzneala la o scuarurile, parcurile, grădi primăvară trandafirii ce zului Tracey,
stradelele şi străzile, cu m i noarea de a fi primii în a nile. F vremea cind tranda „ ard* acum pc străzi care In limitele categoriei
nunata i magistrală. F, a do ceastă confruntare sau pur firii îşi etalează parfnmnrilc mijlocie, Horst Stumpf
pierdut la
(România) a
ua intllnire. rnalinală cu H u şi simplu pentru că aşa le şi culorile. Roşul, aprins n au plantat pomişorii care au puncte în faţa bulgarului
Ce trebuie făcut pentru nedoara în primăvara asta, place. inundat oraşul Stăruie in năpădit oraşul cu verdeaţă, Gheorghiev. Deşi in ulti
gri file. gospodăreşti nu s-an
Forţa. de. dincolo dc zidurile
aerul său o beţie a parfumu
S au spart, clopoţeii, lalele
ma repriză pugilishil ro
şi
cetăţii in care ard zi
mân a avut iniţiativa, o-
ca e o exagerare. Poposiţi dis-
noapte luceferi dc metal, lor, au murit fluturaţii sal- lui şi a culorii. Să nu ziceţi terminat. vantajul luat de Gheor
r.imului. F. vremea
rozelor.
forţa pe care o cunoşti, o Pluteşte in aer miros de. roză de dimineaţă pc străzile Hu ION CIOCLEI ghiev in primele două re
asigurarea seminţelor cordorea deciziei
prize o fost hotăritor în a-
In gala de marţi sea
ra, doi pugilişti români au
An de an, unităţile agrico în acest stadiu boabele pose terminat învingători. La
le din judeţul nostru fac chel La cerealele păioa- dă capacitatea de in co lţire . categoria muscă, Constan
tuie li de zeci si sute dc m ii spicele nu trebuie lăsate in tin Ciucâ a ciştigat prin
de lei pentru procurarea unor se şi leguminoase lan in tru c ît ele pol fi n sursă abandon dictat de arbi
seminţe care pot şi trebuie să de în ip u rific a ie la recoltat tru in repriza I in faţa
fie produse în C.A.P, şi I.A.S. P entru a asigura sem inţele C oncom itent cu pu rifica re a la lui Warnke (R.D. Germa
D atorită insă deficienţelor ma necesare din pro du cţie p ro n u rilo r. este necesar să fie e- nă). Boxerul român a fost
nifestate în p rivin ţa organi prie, o lucrare deosebit de lim m a te şi spicele de tăciune net superior, pinâ la pro
zării lo tu rilo r scminccrc $i c- im p ortan tă este pu rifica re a lo M enţinerea în stare curată nunţarea deciziei Warnke
xecutării la un nivel agroteh tu rilo r de cereale păioase des de b u ruieni. p rin prnşilc re fiind de doua ori trimis la
nic corespunzător a lucrărilor tinate o b ţin e rii se m in ţe lo r petate a lo tu rilo r semincere podea.
de întreţinere, producţia dc Lucrarea se începe ta înspicai de fasole constituie acţiunea In limitele categoriei
seminţe este scăzută sau chiar şi continuă pînă aproape la p rincip ală care pe rm ite o b ţi cocoş, Aurel Dumitrescu
compromisă. recoltare. E lim ina rea b u ru ie nerea unor p ro d u cţii sporite l-o învins clar la puncte
Pentru a evita asemenea n ilo r şi p lan te lor străine c u l şi de calitate superioară. pe suedezul Fredriksson.
neajunsuri, ciinoscînd că pc Pe lo tu rile semincere de le Boxerul român Aurel
seama fo losirii unor seminţe tu rii de bază se face p rin p li guminoase. în afară de com Mihai (categ. semimuscâ)
cu calităţi superioare se obţin virea acestora, de îndată ce baterea o b lig a to rie a g ă rg ă ri a pierdut la puncte întîl-
sporuri insemnate de recoltă, se pot pune in evidenţă însu ţei la mazăre, de m are im p o r nirea susţinuta cu polone
sc impune ca in fiecare unita ş irile caracteristice ale soiu tanţă este pu rifica re a c u ltu ri zul Rozek.
te agricolă să fie acordată ma lor. Această lucrare se desfă In cadrul categoriei se-
ximă atenţie efectuării lucră lu i (talia plantelor, prezenţa şoară in două faze : la în flo rit mi-mijlocie, reprezentantul
rilo r specifice lo tu rilo r semin- sau absenţa aristelor. culoarea Ing. ŞTEFAN HOMORODEAN ţârii noastre Victor Silber-
cere. Ce trebuie întreprins în spicului). îndepărtarea p la n te mon l-a învins (a puncte
acest sens ? lată întrebarea la pe cehoslovacul Cerny,
lo r ce se deosebesc după cu Revirio lagărelor morgoil este o operaţiune pe care lăcătuşii loan Pavel, loan Topan şi loan Sima, de la
care ne răspund specialişti din atelierul calificindu-se în sferturile
cadrul S taţiunii agricole expe loare, se efectuează în stadiul (Continuare In pog. a 2*o) strungâriei de cilindri din cadrul C.S.H., o execută cu multă atenţie şi pricepere. Foto : V. ONOIU de finală.
rimentale Geoagiu. de coacere în pîrgă. Deoarece