Page 1 - Drumul_socialismului_1969_07

Red
p r o le t a r i d in t o a t e ŢĂRILE, u n i ţ i v ă ?
Anul XXI
şi ar

Nr. 4507
ziarul

DEVA,
Mărfi

telefoane :
1 iulie doctor şei
ţie şi secţie
secţiile culţi
ţeneştl - 8
1969 mentare şi i
dustrie şi oi
ton de serv
O B B T aI COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P. C. R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1585.
4 PAGINI, 30 BANI

Tezele şi proiectul de Directive în dezbatere publică Sărbătorirea

DL U lei învăţătorii.

Ziua învăţătorului — sărbă­ Com itetului executiv al Con­ ţii-, a tit prin conţinutul ş tiin ţi­
toare tradiţională a întregului siliului popular m unicipal — fic mai profund al lecţiilor,
corp profesoral din patria la PcVoşEini ; Viorel Faur. folosirea largă a metodelor
noastră — a p rile ju it şi in ju ­ pium-s(\Tetar al Com itetului moderne dc predaie şi a m ij­
loacelor audio-vizuale, cît
DL DEPLINA DĂRUIRE PtlIIDD OBŢINEREA emoţionante adunări festive meria ; Sabin Iloticiu. vice­ prin intensificarea a ctivită ţilo r
şi
deţul nostru organizarea unor
judeţean, al U.T.C. — la Si-
dc educaţie politică şi moral
ale cadrelor didactice
din
preşedinte al Com itetului e-
xecutlv a1 C onsiliului popular
şcolile generale, licee si şcoli
Studiind cu profunzim e Di
profesionale, din învâţâm intul judeţean — la Câlan. cetăţenească a elevilor.
tehnic şi superior. La adunări Au mai participat reprezen­ re ctivd c C.C ol P.CR. pri
au luat parte tovarăşii Ion tanţi ai M inisterului fnvâţă- vind dezvoltarea şi perfecţio
Lungu, secretar al C om itetu­ m întului. Inspectoratului şco­ narea învâţâm întului, cît $
lui judeţean Hunedoara al lar judeţean, organelor locale noua Lege a învâţâm întului
P.C.R. — la Deva : Aron Col- de partid si de stat. organiza­ corpul profcsoial din judeţe
cer, şef de secţie la Comitetul ţiilo r de masă şi obşteşti Hunedoara s-a străduit şi
judeţean de partid — la Ha­ Tn cadrul adunărilor festive, reuşit să răspundă în bun
ţeg : loan Sîrbu, şef de secţie cadrele didactice au analizat ' parte sarcinilor cc-i revin per
la Comitetul judeţean de rezultatele obţinute în. anul
partid — Ja Orâştie ; Em il de învăţăm înt 1908—10G9. sar­
Pleşa, membru al biroului Co­ cinile ce revin şcolilor, corpu­ {Continifare in pag. a 2-a
lui profesoral, în lum ina Te­
Adunări organizate m itetului judeţean de partid zelor şi proiectului de Direc­
— la Brad ; Gheorglie Vasiu
prim-seeretar al C om itetului tive ale Congresului al X-lcs
m unicipal Hunedoara al P.C.R., al P.C.R..
de consiliile Frontului preşedintele C om itetului exe­ încheiat a p rile ju it constata­
Anul de învăţăm int recent,
cutiv al C onsiliului popular
m unicipal — la Hunedoara ; rea unanimă că în toate u n i­
David Lazăr, priin-secietar al tăţile şcolare din judeţul noa-
Unităţii Socialiste C om itetului m unicipal Petro­ tru s-a desfăşurat un proces
instructiv-cdueativ îm bunâtâ-
şani al P.CR..
preşedintele
In aceste zile continuă să cale ale F rontului U nităţii So­
sc organizeze de către consi­ cialiste cu oamenii muncii de CONVENŢIE ROMANO-
liile locale ale Frontului U ni­ la Fabrica „V id ra 1' Orâştie, intrat în funcţiune SOVIETICA PENTRU
tăţii Socialiste adunări in în ­ şantierul de construcţii Rîr- DESFIINŢAREA VIZELOR
treprinderi industriale. de cea, Direcţia judeţeană DE CĂLĂTORIE
construcţii. în in s titu ţii, co­ P.T.T.R. Deva. C.A.F. Sime-
operative agricole de produc­ ria, din comunele Orăştioara. întreprinderea de Fn urina tratativelor
ţie, comune etc., în cadrul că­ K ibita. r erlej. cu salariaţii care au nv\jt loc. In 30
rora se dezbat cu oamenii (lin don iMl m oflirn-ionilai- « - i — î ------- 4 - ^ iunie a fost «eronată, ta
m uncii Tezele C.C. pentru din Dev Hiii’ii-'— ■"
Congresul al X-lea al p a rti­ şi-au sp i . i-l V:
V I ‘
dului şi proiectul de Directive cument'
privind planul cincinal pe rc şi s-
1971-1975 şi lin iile direc- de acţi
toare^TiW dezvoltării econo­ prinse
miei naţionale -pe. perioada întîm pi
^ ...c n iu c aie organizaţiilor de partid Pulsul viguros al Hune­ 1976-1980. cu rezi
doarei industriale se sim­ La adunări au participat . toate (
te puternic in marea În­ membri ai consiliilor jude­ Parti
trecere inchinatâ Congre­ ţean, m unicipale, orăşeneşti adopta
> o r d o n a te n o i sului al X-lea al P-C.R, ţi ale Frontului U n ită ţii Socia­ m itelu
lui Coi
a aniversării unui sfert de
veac de la eliberarea liste. precum şi cadre de şului N
prin c
României de sub jugul conducere de la organizaţiile unea lf
de masă, obşteşti şi profesio­
o rtu rilo r creatoare fascist. Oţelarii hunedo- nale aderente la Front, care lui og’
reni au elaborai in plus
<0 7io i« ic «le-oţel; fuma-' aii-Lwâ* cuvîntal şi aii *ul>ii-' ho tari
liştii de Io secţia a ll-a niat im portanţa Congresului conlri
„V ictoria" din Câlan producţiei globale a fost de­ peste 23 000 tone fontă, şi a documentelor puse în viată
at pulsul pe măsura păşit cu 1,7 milioane de lei. faminatorii mai bine de dezbatere. ci făr.
iţelor pe care le vom cel al producţiei marfă vîn- A 000 tone laminate. Recent, la adunările orga­ ţine ş
in acest an — Con- dutâ şi încasată cu 3.0 m ili­ nizate de către consiliile lo­ bite !
c. - X-lca al partidului oane de lei, existînd reale po­
;area unui sfert de sib ilită ţi ca la data descinde­
- a eliberarea patriei rii congresului toate angaja­
jgul fascist. Nume- mentele să fie substanţial de­
iţiu n i de lucru rapor- păşite
nerea unor succese Obţlnei^ea unor aseme-
u, îndeplinirea ina- ncn rezultate dă un senti­ Viteze accelerate în cicl
. men a angajamen- ment de legitim ă mîndrie, dar
ite în întrecere, O incumbă — remarcau tovară­
concludentă asupra şii ing. Aurel M itroîan. Gheor-
dim ensiunilor preocupărilor ghe Dcminescu, Traian Mun-
acestui colectiv am desprins teanu — o înaltă răspundere vizionare-
din lucrările conferinţei ex­ pentru îndeplinirea ireproşa­ -de
traordinare a com itetului de bilă a sarcinilor ce ne revin
partid pe uzină care a dezbă­ din documentele £>e care le
tu t cu profunzim e şi a apro­ dezbatem îm bunătăţirea cali­
bat in unanim itate Tezele CC. tă ţii producţiei şi diversifica­ Preocuparea permanentă a rn
al P.CR., pentru Congresul al rea ei, creşterea productivită­ partidului nostru pentru creş­ IOAN VINT1LA tîbi
X-lea, obiectivele de o deose­ ţii muncii, rentabilizarea tu tu ­ terea eficienţei economice in director adjunct al Sucursalei ten
bită însemnătate cuprinse în ror produselor sînt direcţii toate seotoareic de activitate judeţene a Băncii Naţionale dec
proiectul de Directive. majore în care organizaţiile se înscrie )a loc de cinste p rin ­ slo«
Documentele de înaltă ţin u ­ noastre de partid trebuie sâ tre obiectivele stabilite in Te­ pre
tă. teoretică, ce jalonează v ii­ acţioneze cu mai m ultă fe r­ zele C C şi proiectul de.Direc­ rile materiale şi băneşti ne­ O T .
torul României socialiste — a- m itate şi răspundere. tive ale celui de-al X -lca Con­ cesare realizării sarcinilor de cur:___ ..
râtau în cuvînlul lor tovarăşii Obiectivele măreţe prezon- gres al P.C.R. plan trebuie stabilite eît mai rind de la aceste cerinţe tre ­
C.beorgbe Andrea. Ghcorghe tate în documentele de partid Creşterea eficienţei econo­ aproape de realitate, funda­ buie operat ncîntîrziat pentru
Naum, Andrei Ilie şi a lţii — pe care le dezbatem şi pe care mice poate fi concepută nu­ mentate ş tiin ţific, nu după n- lichidarea nccloi- stocuri de
le aprobăm cu toată căldura, le aprobăm în totalitate — mai prin folosirea raţională a precîeri şi transcrieri mecani­ prisos, pentru punerea în circu­ culturi agricole. Umtaţne
le susţinem prin înfăptuirea spunea tovarăşul A dolf D ru­ tuturor m ijloacelor materiale ce din anii trecuţi. Planul fi laţie a tuturor valorilor. acestui serviciu sini u-
lilale cu tehnică dc prim
neabâtutâ a sarcinilor ce ne meţ'. directorul uzinei — des­ şi băneşti aflate in circuitul nanciar trebuie să reliefeze rang. Zona dc formare a
revin din hotârîrile Congresu­ chid perspectiva unei a ctivi­ economic, prin accelerarea sinteza conlucrării tuturor ca­ In lucrările de asim ilare de grindinii in nori este de­
lui al IX -lca şi ale C onferin­ tăţi rodnice, m ultilaterale, per­ permanentă a circu itu lu i aces­ drelor de specialitate, fenome­ noi produse, a raţionalizâriloi1 lectată cu ajutorul rada­
ţei Naţionale a partidului In spectivă spre care păşim prin tor valoi i. Se impune, prin u r­ nele economice să se oglin­ proceselor productive existen­ relor. Apoi. în direcţia
u ltim ii trei ani sidcrurgişlii realizarea sarcinilor ce nc mare, realizarea cît mai rapi­ dească in mod obiectiv în in ­ te trebuie să se dea prioritate respectivă este lansat un
din Câlan au fost prc/.cnti în revin din planul de sfat pe dă a ciclului nprovizionare- dicatorii planului financiar. acelor soluţii care asigură ccl obuz dc antiaeriană sau
întrecere eu 10 090 tone fontă. I%!) — an botărîtor pentru producţic-desfaccre. Acţionlnd în lum ina sarci­ mai scurt ciclu productiv. A ­ o rachetă, care disper­
2 440 tone piese turnate. 13 485 AL NAGV Pentru re a liz a ta acestor n ilor trasate de documentele vem obligaţia să promovăm sează o substanţă caro
lone scmieoc.s şi alte produse Congi'esului al X-lea al P.C.R., în acest sens în practică cu împiedică agregarea boa­
siderurgice date peste plan. deziderate, comitetele de direc­ specialiştii din economic sînt m ult cui-aj soluţiile stabilite belor dc grindină. Un tun
Perioada rare a trecui din ţie din întreprinderi trebuie datori să procedeze în mod In procesele experimentale, să aerian sau o instalaţie
acest an este. de asemenea, tCcniinuare in pag. a 2-o) să acoi de o deosebită atenţie hotărît pentru aprovizionarea fim receptivi faţă dc tot <'c a- pentru lansarea rachete­
bogată în realizări : planul in prim ul rind m odului cum
sc întocmesc planurile finan­ optimă a proceselor de pro­ In laboratorul de încercări al I.M. Ban0 tehnicianul Pavel lor poate apăra dc g rin ­
ciare. urmârîndu-se m obiliza­ ducţie. Această optimizare nu (Continuare in pag. a 2-a) Popa determină cu rigurozitate calităţile mecanice ale materia* dină un teritoriu de 8U0
rea tuturor rezervelor de care trebuie însă măsurată exclusiv lelor' Foto : V. ONOIU ha.
In atenţia minerilor dispun. In acest sens, fondu- în cantitatea globală de mate- ciul nnligrindină proiec­
fn anii următori, servi­
tează să ia sub protecţia
sa o suprafaţă totală de
5-6 milioane ha.
din Lupeni-sporirea Căutind mărfuri prin unităţile alimentare din Orâştie, am găsit întocm ire a comenzilor pen­ EMISIUNE CONSACRATA
De fiecare dată se ţine cont
f » • • • tru fiecare unitate în parte. LUI GEORGE COŞBUC
encienţei economice de cerinţele consumatorilor şi algeriană n prezentat o
Recent, radiodifuziunea
ale gestionarilor de magazi­
ne".
tului George Cnşbuc. Dc
.A m p rim it Tezele Comite­ m ativ 5 GDf) tone de cărbune, 0 reţea slab organizată, „Preocupare" o fi, dar re­ emisiune consacrată poe­
tului Central şi proiectul de în 19611 producţia realizată zultatele absentează sistema­ asemenea, in cadrul . e-
tic !
Directive ale celui de-al X-lea prin tăiere cu combina sau m iskinii „Basme pentru
Congres cu acea încredere pe plugul s a ridicat la 138 000 copii", radio Alger pre­
metalic a o conducere care ignoră cerinţele
care ţi-o dă confirmarea şi ve­ tone. In aceeaşi perioadă vo­ zintă săptămînal poveşti
rificarea in viaţă a politicii lum ul de cărbune extras din dc Ion Creangă. t
înţelepte a partidului nostru. abataje susţinute La discrefia
Sim ţim această confirm are în crescut de la 760 000 lone la S-A ÎNCHEIAT TURUL
viaţa de fiecare zi sau in a- peste 920 000 tone. Dacă în a­ CICLIST AL ROMÂNIEI
dîncul m inei11 — şi-a început ceşti trei ani exploatarea a Un num ăr marc dc locuitori din oraşul Orâştie brînzeturî, produse zaharoase păstrează produsele respecti­
cuvînlul inginerul loan Ungu- depăşit cu 200 000 tone de căr­ au sesizat redacţiei noastre, in scris şi verbal, că şi de cofetărie, iar din u n ită ţi­ ve, pentru care gestionarii se merceologului. Duminică după-amiază
reanu în cadrul dezbaterilor bune capacitatea prevăzută aprovizionarea populaţiei cu produse alim entare şi le C.L.F. sortimente de legu­ feresc să facă comenzi mari. a luat sfîrşil Turul ci­
ce au avut loc cu p rile ju l con­ prin studiul tehnico-economic. industriale se face uneori defectuos, fără să se ţină me şi fructe de sezon. De ase­ Se naşte întrebarea : conduce­ clist al României. După
ferinţei extraordinare a orga­ aceasta s-a realizat pe seama cont de cerinţele şi necesităţile oamenilor. Acest lu­ menea, ni s-au mai relatat de rea cooperativei de consum să In discuţiile cu gestionarii 1504 hm îm părţiţi în 12
nizaţiei de partid de la E.M. modernizării continue a pro­ cru a fost 'rid ica i şi de către cîţiva delegaţi Ia re­ către consumatori că in unele nu fi avut tim p nici pînâ a­ magazinelor alim entare din O- etape fără nici o z.i de
Lupeni. ceselor tehnologice, a spori­ centa conferinţă a organizaţiei de partid la fabrica perioade, produsele de panifi­ cum să pună la punct agre- râştie ni s-a spus : ne lipsesc odihnă, victoria a reve­
rii productivităţii muncii. nit alergătorului Jurgeu
Care altă exploatare din chimică. Pornind de Ia aceste sesizări, redacţia ziaru­ caţie sint deficitare în ceea ce gatete frig o rifice pentru ano­ specialităţile de paste făinoa­ Wanzlik (R j). Germană).
Valea Jiului ar putea consti­ In acest an. m inerii de la lui nostru a organizai un raid-anchclă prin unităţile priveşte calitatea. tim pul călduros ? se care sînt foarte m ult soli­ Prim ii trei <ffus?a(i sînt :
tui cel mai bun exemplu de exploatarea care a cucerit alimentare şi de legume şi fructe din Orâştie. S a observat că în m ajorita­ citate de cumpărători. Comen­ 1. WanzIiU (R.D G.) 36 h
m aterializare a p o liiicii p arti­ înalta apreciere de colectiv tea u n ită ţilor alim entate lip ­ zile pe care le facem nu sînt 41* 16’* (medic orară a
dului, de dezvoltare şi moder­ fruntaş pe ram ură şi-au în­ sesc unele produse, in special competiţiei 41,120 Ion). 2.
nizare continuă a procesului scris din nou numele iu ma­ onoiate de depozitul în tre ­
rea întrecere. Cele peste 27 000 com poturile şi Sortimentele de Tudor Vasifc (România)
de extracţie dccît Lupeniul ? tone de cărbune extras in plus Reproşuri pe deplin înti conserve de tomate şi legume, prinderii comerciale judeţene )a 2’ 23’*: 3. Sofronic
In anii actualului cincinal ex­ faţă de plan sînt dovada en­ articole de cofetărie ca cioco­ (România) la 2’ 23".
ploatarea a fost; dotată cu a- tuziasmului cu care întiegul Din discuţiile purtate cu cei provizî lată cu lapte, jeleuri, drajeu.î, N. BADIU Clasamentul pe cchîpc :
proxim ntiv P000 de slîlpi h i­ colectiv se pregăteşte să în- care zi de zi pornesc cu saco- laţiei. i , , - ;*i*-| cafea boabe (pină şi unele sor­ GH. I. NEGREA 1. România B 110 h 1T 59";
draulici, cinci combine de tă­ tim ente de pnrfuineric (7 !). 2. R.D. Germană; 3.
S. POP jele prin magazine după cum- zâ pe I n . p a n a it: sc u
iat cărbune, pluguri, transpor­ pârâturi a reieşit că a tit coo- tivei d> 'a-. C A Tovarăşul Gheorghe Stîrcu, şe­ Franţa : “ 4. Steaua ; 5.
toare blindate s-a extins ex­ perativa de consum, cît şi o că din ful serviciului comercial al România A : 6. Belgia :
ploatarea în abataje cu front parte din unităţile de desface- perioadi Cooperativei de consum din 7. Norvegia ; 8. Dezrobi­
lu n i Dacă în 1965 s-au extras (Continuare, in pag. a 2*0) re a legumelor şi fructelor mente c i OC/'C:, (Continuare in pagi a 2-a) rea Rrpşov ; 9. Olanda
prin tăiere mecanică aproxi­ sînt deficitare în privinţa a- şl frueti Orâştie. ne relata cu seninăta­ etc.
"■'•'■'i 'a io tn te că „există preocupare de