Page 12 - Drumul_socialismului_1969_07
P. 12
V
Pftff. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 3 IULIE 1969
Vizita tovarăşii
Nicolae Ceauşescu
Evenimentele
în municipiul Constau din Orientul Apropiat
& b ă t ă l ie a er ia n a e g ip t e a n o -is r a e l ia n a
Nicolae Ceauşescu recomandă Ca peste tot, m uncitorii de $ ŞEDINŢA CONSILIULUI DE SECURITATE
organelor locale de partid şi pe platform a industrială a © NOTA AMBASADORILOR LA O.N.U. AI CELOR
de stat să urmărească îndea Constanţei şi-au manifestat în PATRU MARI PUTERI ADRESATA ISRAELULUI
semenea, într-un ritm intens. proape îndeplinirea sarcinilor crederea şi dragostea faţă de CAIRO 2 (Agerpres) — Do cipat fără drept de vot repre
Exprim îndu-şi Snorederea în de plan, să depună eforturi partid, pentru politica sa uă form a ţii de avioane israe- zentanţii Iordaniei, Israelului,
sporite pentru darea în func
capacitatea constructorilor de consacrată în flo ririi patriei, liene au viola t m iercuri d im i R epublicii Arabe Unite, Ara-
ţiune la termen sau chiar
a fructifica avansul ciştigat înainte de termen a tuturor pentru tovarăşul Nicoiae neaţa spaţiul aerian al Repu biei Saudite, M arocului, Ira
pînă la ora actuală, tovarăşul obiectivelor. Ceauşescu. b lic ii Arabe Unite, se m enţio ku lui şi Indoneziei. Au luat
nează într-un comunicat m ili cuvîntul reprezentanţii Repu
tar difuzat de postul de radio b lic ii Arabe Unite, U niunii
Sovietice, Franţei, Statelor U
In slujba omului, a sănătăţii sale Cairo. Agenţia France Presse nite, Israelului, M a rii B rita n ii,
menţionează că aviaţia egip
teană a intervenit, doborînd S iriei, Algeriei şi A rabiei Sau
în cursul luptei două avioane dite
israeliene.
T o v a r ă ş u l u i N i c o i a e o acordă o crotirii sănătăţii p rin tre care se află m u lţi tu VIETNAMUL DE SUD. - Un atac al unităţii „Dona Xoay" la est de Nam Bo.
C e a u ş e s c u îi este prezen populaţiei, pentru construirea riş ti din Cehoslovacia, R.D. ★ NEW YORK 2 (Agerpres). elită a FNL.
tată în continuare una dintre acestui modern spital, care va Germană, Polonia, ţările scan TEL A V IV 2 (Agerpres). — — Agenţia United Press In
realizările de seamă ale oame aduce o contribuţie substan dinave şi din alte ţari — salu Un purtător de cuvint m ilita r ternational relatează că am
n ilo r m uncii din Constanţa, ţială ta ridicarea nivelului n- tă cu căldură pe tovarăşul israelian a anunţat că m iercuri basadorii la O.N.U. ai Statelor
im punătorul, modernul edificiu sistenţei medicale, a tit in ora Nicolae Ceauşescu. M u lţi d in dim ineaţa aviaţia de vînâtoa- Unite, U niunii Sovietice, M a
al spitalului unificat dat în şul, c it şi in judeţul Constan tre ci oferă flo ri ; se scandea re israeliană a angajat o pu rii B rita n ii şi Franţei au a Fortificaţii americano-saigoneze bombăn ii1!.
folosinţă în prim ăvara acestui ţa ză : „Ceauşescu*', „Ceauşescu" ; ternică luptă aeriană cu avia dresat o notă oficială Israelu
an. S pitalul este una dintre O expresie a g rijii pentru să t>o fotografiază şi se filmează. ţia R.A.U. deasupra G olfului lui in cadrul căreia se su blinia
ză că deşi în prezent Israelul
cele mai bine înzestrate uni nătate, pentru odihna cetăţeni Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu Suez. In cursul luptei, aprecia exercită controlul asupra în de patriofii sud-vietnamezi
tăţi sanitare din ţară. iar po li lo r sînt şi m inunatele com răspunde aclam aţiilor. tă de agenţia France Presse
clinica. care asigură circa plexe de odihnă de pe litoral. O ca fiin d cea mai mare bătălie tregului Ierusalim , ca urm are
aeriană după războiul din iu
600 000 de consultaţii pe an, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu V izita pe care tovarăşul nie 1967, au fost doborîte pa a cuceririlor teritoriale din SAIGON 2 (Agerpres) — In forţele patriotice şi trupele
şi laboratoarele sînt utilate face o scurtă vizită prin sta ţi Nicolae Ceauşescu a fâcut-o tru avioane aparţinînd R.A.U. tim p ul războiului din 1967, cursul nopţii de m arţi spre inamice. SAIGON 2
conform celor mai exigente ce unea Mamaia, pe drept cuvînt- acum, in preajm a celui de-al totuşi drepturile sale în aces m iercuri, „fortăreţele zbură In ultim ele 24 de ore, 10 fo r M a rţi dim ineaţ
rinţe ale tehnicii medicale. Să supranum ită „perla lito ra lu X -lca Congres al partidului, in ★ te te rito rii sin t ale unei pu toare" americane „B-52" au tific a ţii deţinute de trupele a- vie ardea pe :
lile de operaţie şi tratamente lu i'. De pe terasa hotelului m unicipiul Constanta, discu NEW YO RK 2 (Agerpres). teri ocupante şi, de aceea, nu lansat aproxim ativ 1 000 tone mericano-saigoneze în diverse lâ a Saigonului
diverse pentru adulţi şi copii „R iviera", una dintre construc ţiile purtate cu organele loca- . — C onsiliul de Securitate s-a are dreptul să m odifice statu de bombe în îm p re jurim ile ta regiuni sud-vietnameze au fost •dist care înţelei
reprezintă o m îndrie a cadre ţiile noi ale Mamaiei, se desfă le de partid şi de stat, cu ca în tru n it din nou m arţi pentru tul acestui oraş. Nota celor berei forţe lor speciale ale bombardate de forţele FNE. să protesteze
lor sanitare din localitate. şoară o largă panoramă a în drele de conducere din uni a discuta situaţia din partea patru ambasadori a fost adre S.U.A. de la Ben Het — re Noi ciocniri între detaşa m ului lui Thie
S pitalul impresionează nu nu tregii staţiuni. De aici, de îa tă ţi economice, cu oamenii arabă a oraşului Ierusalim , a- sată Israelului m arţi după-a latează corespondentul agenţi mentele p a trio ţilo r şi unitâ ti personaj p o litii
mai prin moderna sa utilare, nivelul al paisprezecelea, ma m uncii se înscrie pe lin ia prac flatâ sub ocupaţia trupelor is miază în urma dezbaterilor ca ei France Presse. Acest sector m ilitare americano-saigoneze Cel care şi-a d<
re au avut loc în cadrul Con
ci şi prîn soluţiile constructi chetele şi schiţele prezentate ticată de partidu l nostru de a raeliene. La lucrări au parti- s iliu lu i de Securitate, în tru n it a fost tim p d e -58 de zile tea au avut loc, de asemenea, la s-a stropit cu j
ve. prin g rija cu care proiec la începutul vizitei în Constan dezbate cu cetăţenii probleme la cererea Iordaniei. tru l unor lupte violente între numai 18 kilom etri sud-vest parte din forţe
ta n ţii şi constructorii au lucrat ţa se desfăşoară aievea în faţa le m ajore ale p o litic ii interne de capitala sud-vietnameză. goneze, chemate
la ridicarea lui. ochilor. Sînt din nou discutate şi externe a p artid u lu i şi sta precum şi în provincia Tav potriva p a trio ţii
V izitînd laboratoare, săli de perspectivele de dezvoltare a tu lu i nostru, aLe dezvoltării Ninh. mezi.
operaţie, saloane. tovarăşu* zonei de nord a lito ra lu lu i. m ultilaterale şi armonioase a
Nicolae Ceauşescu se intere P rin folosirea judicioasă a te tu tu ro r judeţelor ţării. P retu Sesiunea Adu SITUAŢIA DIN NIGERIA
sează do cele mai d iferite as re n u rilo r din ju ru l lacului Siut- tindeni, oamenii m uncii au ra
pecte ale a ctivită ţii desfăşura ghiol şi a plajei se creează portat cu m îndrie succesele ob nării de Stat
te aici şi dă indicaţii pentru posibilitatea m ă ririi staţiunii ţinute în acest an ju b ilia r şi # AVIAŢIA FEDERALA A BOMBARDAT MAI MUL
folosirea cit mai chibzuită a de la 2*1000 de locuri in pre s-au angajat să muncească TE BAZE BIAFREZE CURIER- CUFÎ>
spaţiului de spitalizare. D irec zent la *10 000 de locuri. neobosit şi pe mai departe a Ungariei 0 UN RAPORT AL GRUPULUI DE OBSERVATORI
torul spitalului, dr. Ion Alupoa- In fata hotelului „R iviera", pentru îndeplinirea m ăreţelor INTERNAŢIONALI
ie. m ulţum eşte secretarului ge ca şi pe întregul traseu din sarcini care le stau în faţă, 0 ACORD PRIVIND TRIMITEREA DE AJUTOARE IN
neral al partid u lu i pentru g ri Mamaia, un mare num ăr de pentru prosperitatea României BUDAPESTA 2. — Cores TERITORIUL CONTROLAT DE FORŢELE BIAFREZE UN NOU PAS PE C ALEA D EZIN TEG R Ă R II E
ja permanentă pe care partidul cetăţeni veniţi la odihnă — socialiste. pondentul Agerpres, A l. Pin- L U I.
tea, transm ite : La Budapesta LAGOS 2 (Agerpres). — A I a arm atei federale, observa
au început lucrările sesiunii viaţia federală nigerianâ a e to rii internaţionali au rem ar _ LUXEMBURG Z (Agerpres).— Comisia mi
A dun ă rii de Stat a Ungariei. fectuat o serie de ra id u ri asu cat că. cu toate că num ărul ce Piefei comune a stabilit, in cadrul unei şedinţe <
Pe ordinea de zi se află dez pra unor baze cam uflate bia- lo r a fla ţi în taberele de re fu loc la Luxemburg, necesitatea continuării colabo
Delegaţia parlamentară română baterea problem elor p rivin d freze situate în apropierea lo giaţi s-a micşorat m ult în u lti şase" în domeniul cercetărilor nucleare. Observa
ma vreme, un mare num ăr de
îndeplinirea bugetului de stat
tici apreciază însă că aprobarea dc către acest o
ca lită ţilo r Aba, Onitsha şi O-
pe anul 1968, precum şi dez kigw i, anunţă un comunicat persoane depind încă de aju CEE a unor proiecte bi sau multilaterale dc coop
voltarea economiei apelor. La m ilita r dat p u b licită ţii la La toarele acordate de diferitele rilor membre ale Pieţei comune în domeniul nuc
p rim u l punct de pe ordinea de gos Se precizează că mai m ul organizaţii internaţionale. tuie un nou pas pe calea dezintegrării Euratomuh
şi-a încheiat vizita în Anglia zi a prezentat un raport Valy te vehicule şi instalaţii m ilita G uvernul federal nigerian şi nitatea europeană pentru energia atomică. Dificu M
☆
Peter, m in istru l finanţelor.
borării în cadrul Euratomului au fost încă o da
re biafreze au fost distruse.
Lucrările sesiunii continuă.
reprezentanţii la Lagos ai
16
☆
G rupul de observatori in te r organizaţii internaţionale, care evidenţă de faptul că o liolărîre definitivă privin
unui program comun de cercetare a fost aminat-
LO N D RA — Corespondentul dintre cele două ţâri. La între piere între cele două popoare. i naţionali care se află in Nige iau parte la acţiunea de aju to de la 1 iulie pinâ la 1 noiembrie a.c.
Agerpres, L iv iu Rodescu, vedere a participat Vasile Pun- In continuare, parlam entarii ria, reprezentanţi ai Canadei, rare a victim elor civile ale
tra n s m ite : Delegaţia parla gan, ambasadorul R epublicii rom âni au avut o în tîln ire a- Vizita primului Poloniei. Suediei şi M arii B ri războiului, au căzut de acord Intre obiectele ce vor fi nat şi m uncitori
mentară română, condusă de Socialiste România la Londra. micalâ cu m em brii grupului tanii, a dat p u b licită ţii un ra asupra co n d iţiilo r de trim itere lăsate pe Lună de astronauţii Iarizarea va putei .'or
preşedintele M a rii Adunări După-amiază, delegaţia M a parlam entar anglo-român. ministru a! R.D.G. port în care arată că „războiul a ajutoarelor în te rito riu l con am ericani N cil Arm strong şi în termen de 48
Naţionale, Ştefan Voitec, a a rii A dunări Naţionale s-a in tîl- M em brii delegaţiei au p a rti c iv il nigerian. început în urmă tro la t de forţele biafreze. Co Edwin A ld rin se află şi o acelaşi tim p. 2 00(
vut m iercuri o întrevedere ou n it la Palatul W estm insler cu cipat, apoi, la o recepţie oferi cu aproape doi ani, se desfă m unicatul oficial dat p ublici plachetă pe care este gravată din *portul Solit 1
Michael S tew art. m inistrul a grupul .britanic al U niunii in tă in cinstea lor dc Centrul în Cehoslovacia şoară in prezent numai in tr-o tă ţii precizează că zborurile a harta globului şi conţine ur* continuă greva rt
facerilor externe şi Common- terparlam entare, form at din Marea Britanie-Europa dc Ră zonă a provinciei de eentru-est. vioanelor vor putea fi efectua mătoarea inscripţie : „A ic i o cererii dc majora
w calthului al M arii B ritanii. In membri ai Camerei Comune sărit, la care au luat parte G il- iar forţele biafreze nu contro te între orele 9.00 şi 18,00 GM T m ul de pe planeta Pămînt a îlor.
cadrul discuţiei, care a avut lor şi Camerei Lorzilor. Cu a bert Longden, membru al Ca PRAGA 2 (Agerpres). — lează decît o suprafaţă puţin şi vor avea ca punct de plecare păşit pentru prim a oară pe
loc in tr-o atmosferă cordială, cest p rile j, a avut loc un larg merei Comunelor şi preşedin P rim ul m inistru al R D. G er mai mare decît 1 la sută dm obligatoriu aeroportul din L a Lună. Sin tem p u rtă to rii unui ♦ © ♦
au fost abordate probleme ale schimb de vederi privind con tele C entrului, reprezentanţi ai mane, W illy Stoph, a sosit întregul te rito riu al N igeriei". gos, pentru a perm ite efectua mesaj de pace al întregii o- M in istru l oland
re la ţiilo r dintre România şi trib u ţia parlam entelor din ce m inisterelor afacerilor externe m iercuri la Praga, la invitaţia Observatorii, care au v iz itit rea unui control federal asu n icn iri*. rii, W illem Den
Marea Britanie, precum şi pro le două ţâri, cit şi a grupurilor şi Com m onwealthului, Tehno lu i O ldrich Cernik, preşedinte recent regiunile unde se des pra ajutoarelor Vor putea fi Placheta poartă, de aseme uunţat m arţi la
bleme actuale ale v ie ţii inter de prietenie anglo-român şi logiei şi Com erţului, m em bri le guvernului R.S. Cehoslova făşoară operaţiunile m ilitare, transportate : produse alim en nea. sem năturile preşedinte landa nu va lua |
naţionale. Au fost apreciate româno-englez la intensifica ai Parlam entului britanic, re ce. In cursul tratativelor care afirm ă că guvernul federal a tare, medicamente şi îm bră lui N ixon şi ale m em brilor Uzarea proiectul
posibilităţile reale existente rea colaborării reciproce, la o prezentanţi ai unor in s titu ţii vor avea loc cu p rile ju l v iz i restabilit controlul asupra în căminte. echipajului navei spaţiale struire a avionu
pentru dezvoltarea colaborării mai bună cunoaştere şi a pro- centrale de cultură. ştiinţă tei, principala atenţie, m enţio tregii regiuni dc ccntru-vest Comunicatul menţionează că .A p o llo -ll". italo-anglo-vest-i
precum şi al unor m ari firm e nează agenţia CTK, va fi a şi aproape în cea mai mare reprezentantul C om itetului In nistrul olandez a
industriale. cordată colaborării economice parte din regiunea de sud-esl Preşedintele Franţei, Geor- în urma analiză
şi tehnico-ştiinţifice dintre ce Tn tim pul unei vizite făcute In ternaţional al C rucii Roşii nu
La încheierea vizitei în M a le două ţări. zona de operaţiuni a diviziei a subscris acordului. ges Pompidou, a avut la Pa lui, care va fi i
Armele chimice şi bac rea B ritanic a delegaţiei M arii cru cu prim ul m inistru. Jac- în 1975, s-a const
latul Elysee o în tîln ire de lu
A dunări
Naţionale,
Horaee
este corcspunzăl
King, preşedintele Camerei ques Cliaban-Delmas. şi cu ţilo r olandeze, a
teriologice afectează Comunelor, a o fe rit un dineu Ecoul re fo rm e i a g ra re m in istru l economiei şi fin a n de vedere m ilili
nomic.
ţelor, V a lcry Giscard
d'Es-
la Palatul
W estm insler
Au
participat mem bri ni Camerei taing. în cursul căreia a fost
securitatea fiecărei ţări Comunelor şi Camerei Lo rzi Peru în A m e rica Latină examinată situaţia economi P o trivit datei
lor, personalităţi de seamă ale
că şt financiară a ţâ rii şi au
vie ţii politice din Marea B ri fost luate măsuri pentru pre de In s titu tu l dc
tanic. In tim pul dineului, rar» venirea n e m u lţu m irii sindi planificare al
NEW YO RK 2 (Agerpres). dezvoltarea lor nu poate duce s-a desfăşurat în tr-o atmosfe L IM A 2 (Agerpres) — Re catelor în ce priveşte nivelul din Santiago de
— Secretarul general al decît la intensificarea cursei ră cordială, Horncc K ing şi form a agrară din Peru va fi părere că reform a agrară peru- „Standard O ii" din New Jer- sa lariilo r şi costului vieţii. na iunie a aces
vianâ „lichidează m arile pro
O.N.U., U Thant, a p rim it ra înarm ărilor, punînd în peri Ştefan V oiter au rostit toasturi. completată cu o serie de re prietăţi rurale" spre deosebire sey, şi recenta reformă agra ♦ O * ju l a atins un
portul grupului de experţi în col securitatea fiecărei ţări. Preşedintele Camerei Comune gulamente privin d cooperativi de m ăsurile sim ilare adoptate ră dezvăluie existenţa unui Seulul a fost din nou ridicat. Din toti
sărcinat să studieze efectele R aportul apreciază că întrueît lor s-a re fe rit In dezvoltarea zarea m arilor complexe agro in alte ţâri latino-americane. program de „reînnoire naţio m iercuri teatrul unor de muncă din Chi
dezastruoase pentru omenire armele chimice şi bacteriolo re la ţiilo r dintre Marca B rita industriale şi un cod de u tili In acest context „C orreiro da nală". Aplicarea acestui pro m onstraţii ale studenţilor lucru 7.1 la sut
în cazul folosirii arm elor chi gice au un caracter d ife rit fa nic ŞÎ România, apreciind v i zare a resurselor de apă, a M anlia" din B razilia sublinia gram, consideră ziarul, va de îm potriva intenţiei auto a in cluderii ur
mice şi bacteriologice. In ra tă de alte arme, deoarece ele zita delegaţiei parlam entare declarat m inistrul peruvian al ză fap tul că dacă reform a va pinde de faptul dacă guvernul rită ţilo r dc a amenda deri din provim
port se constată că „potenţia nu atacă decît materia vie, in române ca un p rile j pentru a g ricu ltu rii, generalul Jorge fi corect aplicată ea va schim peruvian va avea „suficientă constituţia pentru a perm ite şi Antofagasta.
lu l de dezvoltare a unui a r terdicţia lo r universală nu va strîngerea contactelor a tit în Barandarian Pagador. El a ba întreaga structură econo putere pentru a elim ina noul realegerea pentru a treia oa to ri au devenit
duşman pe care şi l-a făcut",
senal de arme chimice şi bac afecta deci cu nim ic securita tre parlamente, eît si înlro precizat că întregul teren ara mică şi socială a Perului „T re respectiv oligarhia funciară ră a lui Pak C ijau H i în func
teriologice a sporit considera tea fiecărei ţ&ri, indiferent popoarele relor două ţări In b il al ţă rii va fi afectat de buie să vedem cum va fi ea peruviană. ţia de preşedinte al regim ului
b il in u ltim ii ani nu numat care ar fi ea. răspunsul său. Si.efnn Voif.ee. reformă. M in istru l a apelat In aplicată, scrie ziarul, şi care de la Seul. P o trivit agenţiei Daunele cau
sub raport num eric, ci şi al Raportul, care va fi'lr im ls nresedin.fele M arii Adunări studenţi pentru a s p rijin i e va fi reacţia oligarhiei care Salutînd reform a agrară ca France Presse, la aceste de torenţiale care
gradului de toxicitate şi al di ca document Conferinţei pen Naţionale, a m ulţum ii; pentru fo rtu rile de aplicare a refor nu intenţionează să renunţe un eveniment de seamă, lide m onstraţii au luat parte pes supra insulei j
versităţii efectelor". Se men tru dezarmare de la Geneva, ospitalitatea gazdelor, nrătînd mei. uşor la p riv ile g ii". „C orreiro rul „Asociaţiei Ţ ăranilor Inde te G 000 de studenţi de la d i hu. provocînd inundaţii şi a
ţionează, pe de altă parte, că precum şi viitoarei sesiuni a ră vizita delegaţiei parlam en da Manha" apreciază că „re pendenţi" din Mexic. Alfonso ferite in s titu ţii de învăţăm înt lunecări de teren, se ridică la
în cazul în care ar fi folosită A dună rii Generale a O.N.U., ☆ forma agrară peruviană arată Garzon Santibanez. a a ve rti superior din Seul. S-au pro aproxim ativ 10 m iliarde de
o armă bacteriologică sau chi cuprinde, de asemenea, un a tare române se înscrie în eon- Reforma agrară decretată zat guvernul şi poporul peru
mică într-un război, aceasta pel al lui U Thant către toate texlul general al bunelor re sâptâmina trecută de guvernul că mişcarea m ilitară care a vian că va avea de înfru nta t dus incidente în tim pul căro yeni. Au fost distruse 2eci de
ar duce im p licit la riscul unei ţările în vederea încheierii u la ţii dintre cele două ţări. per peruvian a s lîrn it un mare e răsturnat pe preşedintele Fer- multe d ific u ltă ţi din cauza o ra au fost ră n iţi circa 100 de clădiri, iar şoselele şi căile
studenţi şi 77 de poliţişti.
nando Belaunde Terry nu es
escalade, fie prin recurgerea nui acord pentru încetarea miţând să se constate existenta cou în Am erica Latină Ziarul te o lovitură de stat obişnui poziţiei la tifu n d ia rilo r interni ferate din regiunea sinistrată
la arme de acelaşi gen, fie cercetării, producţiei şi stocă mexican „E l Dia“ califică a tă". Ziarul relevă în acest sens şi externi care vor încerca să O au fost în marc parte avaria
te.
prin folosirea alto r arme de rii arm elor chimice şi bacte unor perspective favorabile ceastă măsură drept un „eve împiedice aplicarea reformei. Agenţia U PI anunţă că în
distrugere în masă Existenţa riologice, precum şi pentru pentru lărgirea contactelor şi nim ent sem nificaliv pentru că atitudinea constantă a gu El a apelat la solidaritatea tim pul incidentelor de m arţi ♦ O *
arm elor chimice şi bacteriolo reafirm area prevederilor con colaborării reciproce, în inte v iito ru l popoarelor A m ericii vernului In conflictul declan tu tu ro r tira n ilo r din America de la Seu) dintre p o litic şi In tr-u n a din nopţile trecu
gice, relevă raportul, contri venţiei de la Geneva din 1925, resul ambelor popoare, al des Latine". P ublicaţiile brazilie şat de naţionalizarea societăţii Latină, arâtind că „astfel pe- studenţi, au fost rănite peste te. doi bărbaţi au atacat o
buie la menţinerea tensiunii care interzic folosirea gazelor ne „Journal do B rasil" şi „O „International Petroleum Com- ru vienil vor reuşi să învingă .100 de persoane. A u to rită ţile tînără purtind m inijupă, pe
în relaţiile internaţionale, iar toxice. tin d e rii şi păcii. Estado do Sao Paulo" sînt de pany", filia la concernului toate obstacolele". au comunicat că peste 100 dc o alee întunecoasă a unui
studenţi au fost arestaţi. parc new-yorkez. Nu mică
le-a fost surpriderea celor
doi atacatori cînd au consta
germon, continuă Peter Town buşindu-se co un bolovan la într-un vîrtej formidabil de aer. 9 000 dc docheri din portul tat că victim a lor era dc fapt
SECVENŢE DIN AL send. Nu ştiu nici astăzi în ce pămînt. Deasupra mea, lupto O pădurice deasă de brozi se Liverponl au declarat marţi un poliţist — îm brăcat în...
apropie repede de mine. Slovă
a constat greşeolo mea. Ordi
aeriană continuo. Cerul este pre
o grevă, pentru o perioadă
haine civile. Ei au fost im e
nele şi consemnele nu pot înlo
gile verzi au amortizat căderea.
germane „Messerschmitt". Şan
cui norocul soldotului în război. sărat cu avioanele de vinâtoare domnului, şi in clipa aceea cren nedeterminată, paralizînd în diat arestaţi. P oliţia am eri
w treaga activitate a instalaţi cană a început să se foloseas
Dumnezeule ! M-a înhăţat, mă sele camarazilor mei sînt slabe. Simţeam dureri infernale în pi ilor portuare. Ca urmare. 75 că de astfel de „m om eli" în
RĂZBOI MONDIAL (I) gindeam în efipo aceea. Salva Pîntecele albastru al avioane ciorul rănit. Am tras paraşuta de cargouri sint imobilizate efortul de a pune capăt vo
avionului de bombardament ger
la pămînt. Abia atunci am ob
lor de vinâtoare germane obio
în port. Reprezentanţii sindi
tului dc vio lu ri, ja fu ri şi alte
mon m-a lovit în plin, doborîn-
Prin urmare, este odevărot : pi
du-mo de la o înălţime de se deosebeau de albastrul ce servat că avea o gaură mare. catelor şi-au exprimat spe acte de violentă comise in
rului, în acea vară britanică.
ranţa că litigiul dintre patro
ultim a vreme în parcuri.
3 000 metri. Mai aveam 500 de Ca dîn neant se ivesc noi şi lotul german, după ce mi-a do-
germane ! Eu unul le aminteam metri pinâ la pămînt, şi apara noi Messerschmitt-uri, fie nâpus- borît avionul, a căutat sâ mă
Incepînd cu acest număr, publicăm reportaje asupra unore- neîncetat piloţilor din grupul tul meu se rostogolea vertigi tindu-se asupra noastră in pi lichideze în timp ce atîrnam de ŞEDINŢA CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL GRECIEI
pisoade hotârîtoare ale celui de-al doilea război mondial, de meu : Atacaţi cu soarele în nos spre cîmpiile şi pădurile de caj, fie repezindu-se pe verti paraşută I Iniţiativă proprie ?“
care ne despart trei decenii. Aceste reportaje - reluate după spate ! Nu uitaţi vechiul pro la Tonbridge Wells. Timp de trei cală pentru a căuta o nouă po ATENA 2 (Agerpres). — Consiliul de Miniştri al Greci
„Neue Revue" - au la bază documente, precum şi memorii şi re verb al piloţilor din primul răz minute am încercat să redresez ziţie de atac - sînt pur şi sim ei. întrunit marţi scara la Atena, l-a numit pe generalul
latări ale unor personaje cu un rol mai mult sau mai puţin ho- boi mondial : Apărâ-te de Hurrîcane-ul meu lovit mortal. plu - mai rapide decît apara Un ordin dement, Spyridon Vellianitis. fostul şef al Direcţiei generale a secu
ţărilor pentru evoluţia ultimei conflagraţii mondiale. începem tele noastre. rităţii naţionale, In funcţia de comisar guvernamental pentru
seria de reportaje cu : care sfidează legi problemele administrative.
In timp ce câdeom spre pă
gliei - îşi deapănă amintirile mînt. căutam, prin balansoreo In cadrul aceluiaşi consiliu. Biroul Consiliului dc Stat
Peter Townsend, osul aviaţiei picioarelor, so-mi asigur poziţia le războiului al ţării, compus dintr-un preşedinte şi trei vicepreşedinţi,
Bătălia pentru militare britanice în timpul celui neomţul din soare ! Şi maî spu Apoi, motorul a ieşit din func necesară aterizării. Dar deoda a fost completat prin numirea ca vicepreşedinte a lui Apos-
de-al doilea război mondial, ca neam ceva oamenilor mei : Ho- ţie. Benzina se scurgea in car tă văd o umbră more deasupra „Intr-o zi, relata Adolf Gal- tolos Papalambrou. în locul lui Dîonisos Karvellas. care şi-a
prezentat demisia. După cum s*a mai anunţat, preşedintele
Anglia re ulterior o devenit comandan tărîtor este totdeauna să dis lingă. Gazele mă sufocau. Deo paraşutei mele. Un aparat ger lond, asul incontestabil al pilo Consiliului dc Stat este Alexandros Dimitsas numit in lo
tul unei escadrile de bombardie trugi avioanele inamice, nicio dată, dureri atroce în piciorul mon s-a repezit osupra mea. ţilor de vinâtoare oi Germaniei
re şi odjutont ol regelui Geor- dată să vînezi recorduri perso sting. Neamţul nu a nimerit nu Am văzut ţeava înroşită a mi hitleriste. oflot în Spania, sînt cul lui Miliail Stossiuopoulos. iar ceilalţi doi vicepreşedinţi
ge al Vl-lea. „Aparatele noastre nale de doborîre". mai în motor şi in rezervorul de tralierei de bord îndreptată spre chemat, împreună cu colonelul Ilias Glykofridis şi Athns Tsoutsos.
Iulie 1940. Hitler îşi dădeo mine. Este 31 august 1940, mi-a
seama că invadarea Insulelor Hurricane şi Spitlire (avioane de benzină, ci şi în mine. 200 trecut prin cap în clipa aceeo. Molders, la mareşalul Goring.
încă 300 de metri ! încă
Britanice - plan pe care l-a luptă) au fost repartizate în ba Dumnezeule, de metri ! Trebuie sâ sar I Era Să fie ultima zi din viaţa meo ? Ne-o spus : Experienţa ne ara
denumii „Seelowe", Leul de ma ze cît mai mici, împrăştiate pe mai bine sâ sar cu poroşuto de Moi am 70 de metri pinâ Io tă că tancurile, avioanele de
re - va fi posibilă numai după aproape întreg cuprinsul ţoriî. m-a înhăţat! cît so rămin închis într-o ladă pămînt. încă 60 încă 40. Inco luptă, toate armele perfecţiona
lichidarea aviaţiei de lupta bri Consemnul principal : Romîneţi ce se prăbuşea. Sar ! In clipa 25. Pilotul germon coborîse în te folosite în război sînt uşor
tanice. „Aşa incit noi. aviatorii grupaţi ! Nu vă angajaţi în lup in care declanşez resortul para tre timp sub mine şi se ridica de înlocuit, dor nu luptâtorîî
britanici, am fost ţinto principa te cu avioanele de vinâtoare „Şi eu om respectat aceste şutei, aporatul meu, torţă şueră- vertical spre cer, la cîţivo me care folosesc aceste arme. De
lă o bătăliei dezlănţuite de Ger germane ! Toate forţele concen consemne in ziua cînd am fost oplicot la britanici !"
mania hitleristâ împotriva An- trate împotriva bombardierelor alocat si doborit de un avion toare, trece pe lîngo mine pro- tri de paraşută, care o intrat (Va urma)
TIPARUL t întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva 44 065