Page 14 - Drumul_socialismului_1969_07

Pag. 2 .i i i , . i - ■ DRUMUL SOCIALISMULUI - VINCRl 4 lULfC 1969

„CIT MAI MULTE SUCCESE !N CONSTRUCŢIA SOCIALISTA. IN ÎNFLORIREA PATRIEI".

Io cooperativele agricole

PRODUCŢII STABILE,

CIT M A I M A R I !

Subredacţia mobilă a ziarului „Drumul socialismului" în cooperativele agricole de producţie

Reporteri : A. DAVlD, N GADIU, N. TlRCOB

CONTRACTELE DE LEGUME Cu toate că timpul o

A iM ia iiiu t iI devine fost nefavorabil executării
lucrărilor de
întreţinere,
SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII printr-o organizare temei­
nică a muncii, cooperato­
rii din Boz, Haţeg, Jcbco
şi din olte unităţi ou reu­
Modul de îndeplinire u sarcinilor con Spini Sîncrai. Şoirnuş şi în alte coopera­ şit să execute proşilele în
Iracluale la producţia de legume şi fructe tive, oferă slabe garanţii câ recoltele vor condiţii bune pe mojorito-
constituie un criteriu principal de aprecie­ aduce venituri care macar să acopere chel­ tca suprafeţelor, Ca ur-
re a e forturiloi pe care le Lac u n ilă ţilc a- tuielile făcute pînâ la recoltare. Ce sâ mai marc. gradul de imburu-
grieole cooperatiste de a se angaja cu toa­ vorbim atunci de beneficii ? •enore o culturilor este
te resursele şi posibilităţile in întrecerea Încercarea inginerului Teodor Pâtescu. destul de redus. Exista
iniţiată pe judeţ. Dacă unele unităţi au de la C A P Unirea, de a ne convinge că însă cooperative agricole
Cind am lansat chemarea la întrecere in cinstea depus eforturi susţinute penlru a nu înre­ totuşi „treburile la grădină merg" nu are unde nu s-o intervenit Io
Congresului al X-lea al partidului >i a zilei de 23 Au­ gistra restanţe la predarea produselor, mei un suport temeinic. A livra doar 2 400
gust, către toate cooperativele agricole din judeţul nos­ exista din păcate un număr însemnai dc kg ceapă, pînă la această dală. eslc cu to­
tru, comitetul de partid, consiliul de conducere şi coope­ cooperative agricole care îşi neglijează tul departe de a reflecta o activitate cît
ratorii din Simeria au chibzuit temeinic asupra direcţiilor obligaţiile ce le revin. Aşa se expiicâ dc de cil satisfăcătoare Din cele In hectare
in care trebuie acţionat pentru a ne respecta punct • u ce in trim estrul doi al acestui an s-a înre­ planificate există cultivate doar 11 hecta­
punct angajamentele luate. Făcind un scurt bi.anţ ia ju ­ Pentru a evita perioadele cind soarta recoltei de legume gistrat o restanţă de 130 tone legume şi re Nefiind p livită la tim p. ceapa din sâ- Culturile nu
mătatea anului, constatăm cu satisfacţie că măsurile m* este ameninţată de secetă, cooperatorii din Simeria au asigu­ 155 tone fructe, nefiind onorate peste 30 la m inţă de pe 2 hectare s-a compromis. iar
treprinse încep să-şi aiale roadele. Citeva ciire sint edi­ rat udarea culturilor cu ajutorul aspersoarelor. sută din cantităţile de produse prevăzute acum se „aşteaptă" prim irea arpagicului se întreţin
ficatoare in această privinţă. Foto : V. ONOIU în contracte. pentru cultivarea a 3 hectare.
In sectorul zootehnic, unde producţia este ritmică, Departe de a considera câ „num ai con­
se poate aprecia mai bine mersul îndeplinirii sarcini­ d iţiile atmosferice au îm piedicat livrarea Imaginea întîlnitâ la grădina de legume cu motivări
lor propuse. In ceea ce priveşte realizarea efectivelor, produselor" — cum se încearcă in unele a C A P. Leşnic este de-a dreptul dezolan­
fată de angajamentul de a le depăşi cu 2 la sută, avem TEMELIE TRAINICA locuri sâ se motiveze restanţele — în spa­ tă C ulturile nu se mai văd din buruieni.
Pe unele suprafeţe s-a încercat o soluţie
dejo in plus peste această prevedere 65 bovine şi 74 tele nerealizârilor se ascund multe neajun­ de ultim ă oră ; cosiren lor. In asemenea
ovine. Demn de remarcat este insă faptul că realizarea suri. Asemenea „scuze" nu fac altceva de timp cu măsuri hotârîte
efectivelor s-a făcut in condiţiile depăşirii obligaţiilor cît să acopere o serie de deficienţe organi­ condiţii e lesne de Înţeles câ nu se poate pentru stîrpirea buruieni­
asumate prin contracte. Spre exemplu, din planul de 270 recoltei de legum e zatorice, care însă înjumătăţesc veniturile face legum icultura. Nici la C A P. Toleşli. lor. Aşa se explică de ce
capete tineret bovin, ce trebuie să le livrăm m întregul unităţilor. Citeva exemple sint edificatoa pe 20 de hectare, nu s-a aplicat nici o pra- Io C AP Mărtineşti, Vai-
an, am predat deja 238, o parte din ele fiind livrate re. Unele cooperative agricole, cum sini şilâ cu ltu rilo r de legume, ceea ce denotă dei, Batiz, Ginţogo, Piu
pentru export. Pine la sfirşitul anului avem condiţii să In urma analizei tom cîni- încă dc la scoaterea răsadu­ cele din Sintâmâria, Foit, Leşnic şi altele, câ realizarea contractului de peste 200 to­ de Mori, Roşeam etc.. pc
valorificăm incă 122 capete, ceea ce înseamnă o de­ re a posibilităţilor de care. rilo r în cîmp plantele să ai­ nici nu au însâm înţal in întregime supra­ ne legume este pusă sub semnul între­ unele torlale cu greu se
bării.
păşire o prevedeiilov cu 90 de capete. O problemă ce dispune unitatea noastră in bă create condiţii optim e dc feţele prevăzute. De unde sâ livreze atunci pol distinge culturile din
va fi rezolvată în perioada următoare este realizarea privinţa creşterii producţiei creştere şi dezvoltare. Drept cantităţile de legume contractate V Ba nun Date fiin d restanţele serioase la livrarea ropiţo, polămidă sau cos-
efectivului molcă la bovine, unde avem un minus ce se agricole. între altele, coope­ urmare, stadiul în care se m ult, in alte unităţi (C A.P. Deva, Brâniş- legumelor şi fructelor se impune cu acui­ trei Pe sute de hectare
va acoperi prin cumpărări şi din prâsilâ proprie. ratorii din Dobra s-au anga­ află acum cu ltu rile de legu­ ca. Gurasada etc.), unele culturi de legu­ tate ca toţi factorii răspunzători de soarta ocupate cu porumb, eoo-
In atenţia noastră a stat permanent şi preocuparea jat să depăşească prevederi­ me şi cartofii dc vară pe cele me au avut o soartă năpăstuită, pierzin- producţiei — cooperatori, consilii populare perolorii din Unirea, Roş­
pentru depăşirea producţiei de lapte şi carne. Faptul că le planului cu 1 000 kg le­ 09 de hectare planificate ne du-se din cauza nerecoltării la tim p şi organe agricole judeţene — sâ m anifes­ eam şi Mărtineşti nu au
în primul semestiu am obţinut peste 60 fa sută din pre- gume la hectar, reprezentând oferă garanţia câ angajamen­ Cu totul de neînţeles este faptul câ sub te maximă răspundere faţă de organiza­ aplicot nici măcar prima
ducţia anuală de lapte planificată pe cap de vacă ne-a un spor total de 00 tone pro­ tul va fi chiar depăşit. A fir ­ p riv irile binevoitoare ale consiliilor de rea a ctiv ită ţii în sectoarele de producţie praşilo, în timp ce în alte
dat posibilitatea să livrăm in plus faţă de cantitatea con­ duse. Dindu-nc seama câ maţia poate fi susţinută şi cu conducere şi cooperatorilor, legumele de respective penlru ca angajamentele luate unităţi s-o efectuat şi ceo
tractată 32 000 litri. Apreciem că in loc de 100 I lapte sarcina ce ne-am asumat-o alte argumente. Bunăoară, pe suprafeţe însemnate sînt în situaţia de în întrecere sâ fie îndeplinite fără nici o de-o doua. In asemenea
pe cap de vacă peste prevederile planului, cit reprezintă nu este de loc uşoară. încă din din cele 020 de tone legume a se compromite, buruienile dim inuind re­ concesie. Orice râmînore în urmă nu poate condiţii, se poate oare
angajamentul nostru anual, vom obţine circa 300 I prin primele luni ale anului au şi cartofi tim p u rii contracta­ colta. Nu trebuie sâ fii specialist în mate­ fi decit păgubitoare, pe de o parte ne- aşteplo ca recoltele să fie
valorificarea superioară a rezervelor interne de care dis­ fost stabilite o serie de mă­ te cu d ife riţi beneficiari, pi- rie pentru a ţi da seama că starea în care asigurînd o aprovizionare corespunzătoare mulţumitoare ?
pune cooperativa. Rezultate superioare celor stabilite în suri menile să asigure o ba­ nâ la începutul lu n ii iulie se află unele cultu ri — ceapa, râdâcinoa- a pieţelor, iar pe de alta. dim inuind sim ­ Desigur că nu se pot
angajament s-au înregistrat şi la greutatea medie o ani­ ză trainică recoltei de legu­ a c , cooperativa a liv ra t 61) sele sau varza — la C.A.P. Leşnic, Turdaş. ţito r veniturile cooperativelor agricole. crea după voie condiţii
malelor livrate, la producţia de lina, brinzo de oaie şi me. de tone produse intre care speciale care sâ permită
la alte produse. executarea lucrărilor ogri-
Pe lingă lucrările de pre­ ponderea o deţine varza şi
Eficienţa activităţii desfăşurate in sectorul zootehnic gătire şi fertilizare a terenu­ cartofii de vară, spanacul şi colc. acolo unde există
se concretizează de altfel în depăşirea veniturilor pre­ lui. accentul s-a pus pe ob­ rădâcinoasele din râritură. In insă preocupore susţinu­
văzute pentiu primul semestru cu 245 000 lei. ţinerea unor răsaduri de ca­ aceste zile sc vor face liv ră ri tă in „ferestrele" dintre
Nu au fost neglijate nici celelalte sectoare de pro­ litate. precum şi pe organi­ în cantităţi m ult mai mari de ploi, s-o ieşit in cîmp cu
ducţie ale cooperativei. De la grădina de legume s-au zarea producerii legumelor varză, fasole verde, castra­ toate forţele, neoşteplîn-
valorificat produse a căror valoare--întrece cu 46 000 lei în sisterpn 1 de cu lturi prote­ veţi din solar şi câdâcinoa- du-se neapărat zile înso­
pe cea plonificatâ a se obţine în prima jumătate a anu­ jate. Aslfel. în răsadniţele se. rite pentru începerea son
lui, iar stadiul lucrărilor de intreţinere a culturilor, cu amenajate s-au produs peste Cooperatorii care lucrează continuoreo oraşilelor prea
In unele locuri.
toate condiţiile climatice mai puţin favorabile, ne oferă un m ilion de fire de răsad, în legum iculturâ şi-au fă­ puţine la număr, s-a tre­
garonţia că angajamentul va fi îndeplinit în totalitate. acoperind întregul necesar al cut o chestiune dc onoare cut totuşi Io smulgerea
Pentru a avea certitudinea respectării angajamen­ cooperativei. In ceea ce p ri­ din preocuparea pentru ono­ buruienilor din culturi,
tului. comitetul de partid şi consiliul de conducere al veşte culturile protejate, caic rarea la tim p, în cantităţile dor nu s-a intreprins a ­
cooperativei au repartizat sarcini concrete tuturor brigâ- oferă posibilitatea va lorifică ­ şi sortim entele stabilite, a proape nimic pentru scurqe-
rilor şi pe oameni, a căror îndeplinire se analizează pe­ rii mai tim p u rii a legumelor prevederilor contractuale. rea apelor de pe tere­
riodic. La ultima analiză făcută in ziua de 29 iunie a.c., şi încasării de venituri spo­ Bazîndu-ne pe experienţa nurile unde acestea băl­
rite Ia unitatea de suprafaţă,
pe primul loc in întrecere in cadrul cooperativei s-a si­ si hărnicia cooperatorilor tesc. Este de aşteptai ca
s-au rezervat 4 000 de mp mecor acum. cind starea
tuat brigada din satul Uroi. Obiectivele întrecerii sint Deoarece soarta recoltei de loan Sîndea, brigadier. Loti- vremii s o ameliorat, să
popularizate şi cunoscute de către toţi cooperatorii, ceea legume este hotărîtâ în mare ţia Oprean, Iulian Baba, Si- se organizeze, cu sprijinul
donia Preseean şi a altor le­
ce permite ca toate forţele unităţii să fie angajate la în­ parte de efectuarea în condi­ gum icultori sintem siguri câ consiliilor populare. oc-
ţii agrotehnice superioare
făptuirea lor. angajamentul nostru va fi în­ ţiuni largi, de masă. la
a lu cră rilo r dc plantare în întreţinereo culturilor cu
OTILIA TEODORCSCU cîmp, întreţinerea cu ltu rilo r deplinit în totalitate. toate forţele existente în
secretara comitetului de partid şi m ol tarea produselor, ac­ unitălî.
PĂUN RAVAŞ tivitatea la grădină a fost Ing. MIHAI CAZACINCU Culturile de legume protejate se bucură de multă grijă din partea cooperatorilor din
preşedintele CAP. Simeria judicios organizată pentru ea C.A.P. Dobra Dobra.

A De ce diminuaţi Pom icultura p o a te mari

venituri
a d u c e
m ai
averea
Unităţile agricole socialiste din judeţul nostru au condiţii, prielnice pentru lucerna şi trifo i s-a efectuat pe supra­ obştească ? Situată într-unul din ma­ mai binc-zis cum îl explică re. Staţiunea expL'iimcntalâ
creşterea animalelor. Marile suprafeţe de fineţe şi de păşuni alpine constituie feţe mici. I vile bazine pomicole ale ju ­ inginera Eufrosina Bufnea V agricolă din Geoagiu are o
surse importante de furaje, completate bineînţeles şi cu cele cultivate, — Ne-au prins ploile — a fost p rin c i­ deţului — Ţara Haţegului — Dînsn spunea râ o parte din livadă cu meri, cireşi, vişini,
In cadrul angajamentelor asumo te in intrecerea socialistă la care au subscris palul argum ent în dosul căruia au cooperativa agricolă dc pro­ livadă este hâlrinâ şi în fie­ coacăze. tra n d a firi pentru
Ap4r,nrca şi sporirea p rin toa­
şi membrii cooperativelor agricole de producţie din judeţul nostru, un obiectiv im- căutat să se ascundă m ajoritatea in te r­ te m ijloa cele a a v e rii obşteşti ducţie clin Pcşteana îşi dez­ care an m ulţi pomi sc usu­ dulceaţă.
portant il constituie dezvoltarea sedo rului zootehnic. Desigur câ sporirea efective- locutorilor noştri — preşedinţi de csie o calc sigurft de con soli­ voltă. pe lingă celelalte ra­ că şi terenul râmînc numai
ior, îngrijirea lor, asistenţa zooveterina râ constituie preocupări diurne, de mare im- CAP. , secretari ai organizaţiilor de dare econom ic* a coo pera tive­ m uri ale a g ricu ltu rii şi po­ pentru fineţe. La aceasta V eniturile realizate do sta
portantă pentru lucrătorii din fermele tootehmce. Dar sporirea producţiei omma- partid, ingineri, brigadieri lo r agricole, dc respectare a m icultura. pentru care arc ro n trih u ic insă şi faptul câ ţiunc de pe un hectar se r i­
lierc nu se poate face fără o bază fu rejeră consistentă, variată, in cantităţi îndes- n n g a ja m cn lclo r luate in în tre ­ condiţii dc clim ă şi sol deo­ livada nu sc bucură dc aten­ dică la 60—70 000 lei anual.
cere. Pc ici, pe colo sc gftse.se
tulăloaie. Tocmai acest „punct nevrol gic", care a dat şi continuă să dea dureri de Este adevărat câ prim ăvara şi vara InsA u n ii oam eni care ncsoco- sebit dc favorabile. Livada ţia cuvenită din partea con­ Deci aici sc realizează pe A
cap lucrătorilor din zootehnie (şi nu numai lor), a constituit obiectul unui raid- acestui an au fost bogate în ploi Tot tesc legile şi atenteazft la bu ­ ocupă în prezent o suprafaţa ducerii cooperativei, a spe­ hectare dc livadă, tot a tit cît
anchetă, intreprins de subredacţia noa stră mobilă, prin citeva unităţi agricole coo- atît de adevărat este insă câ au existat n u rile p ro p rie ta te obşicasc.1. de 134 ha. din care 69 fia cialiştilor. Lucrările de în­ realizează C.A.P dc pc 69
peratiste din judeţul Hunedoara. şi multe zile călduroase, care au permis Aş-a este cazul in tlln it la sint pe rod In plantaţie pre­ g rijire şi întreţinere la pomi hectare. Desigur, p o sib ilită ţi­
ieşirea la cîmp. recoltarea, uscarea şi C.A.P. Boşorod unde m ai m u lţi le nu sînt aceleaşi şi acest lu ­
depozitarea furajelor. cetft(eni s-au în fru p ta t din a- domină insă prunul. M ărul nu sc fac aşa cum cere a­ cru este de înţeles. Totuşi,
datâ ce se iveşte o fereastră în această M ulte unităţi agricole din judeţul vup a coo pera tivei. V ic to ria n o ­ ocupă numai 40 hectare, din grotehnica pom icullurii. Tn dacă C A P ar realiza numai
Totul porneşte perioadă a ploilor, oamenii merg la nostru s au „frip t pe degete", în anii tln d 1' cft nu cile se adunft toam ­ care IB hectare în plantaţii ju ru l pom ilor clin fineţe nu jum ătate din cît se obţine la
xa şi
Iţozalia P lrlo va n ,,ul-
coasă, întorc finu l cosit şi îl ridică pe trecuţi, din cauza lipsei de furaje. De na, au cules deja peste 230 kg intensive Din suprafaţa to­ se sapă, terenul nu se îngra­ st.iţiune de pe un hectar do
prepeleci... nici o seamă de râm ineri în urmă la nuci verzi. N lcotae IHIgnea a tală anul acesta s-au plantat, şă. iar stropirile contra dău­ livadă, veniturile sale ar a­
— Din ci te am înţeles, contaţi pe o achitarea contractelor la lapte şi carne, cosit R00 kg trifo i din ta rla ­ aşa cum era prevăzut în nătorilor şi bolilor nu sc fac junge la peste 2 milioane lei
de U organizare bază furajeră consistentă. Puteţi să ne la întreţinerea unor efective de anim a­ n ilo i ş( Ion Doandft au adus plan. 10 hectare livadă. Dc la tim pul cuvenit. Aceasta anual, lată deci cum o sursă
lele coo pera tivei, Iar Petru Dft-
spuneţi ceva şi despre producţiile ani le într-o stare corespunzătoare. Normal u n iiA (ii o pagubft de aproape cc nu se plantează şi alte explică dc ce veniturile cc sc im portantă dc venituri c ne­
maliere ? (întrebarea i am adresat-o to­ ar fi fost ca în vara acestui an nici o 3 Ofio le|, Iftsind an im alele p ro ­ specii de pomi — cireşi, v i­ obţin din livadă scad în loc glijată. nu î sc «acordă aten­
varăşei Adela Munleanu, inginer zoo­ prie tate personal* sft pftşuneze şini clc. — este greu cîe în­ sâ crească dc la an la an. De ţia cuvenită
Cooperatorii din Toteşti au un sector tehnist al cooperativei agricole). lucrare sâ nu se fi amînat de pe o zi In lo cu ri neperm ise. ţeles. exemplu, anul trecut venitul
zootehnic destul de bine pus la punct pe alta şi cu atit mai m ult recoltarea Procedeele a m in tite nu au n i­ A ici se constată şi un alt realizat din livadă s-a ridicat Nu ştim cinc-i opreşte pe
(Poate că n-ar strica să se pună o dată — îm i voi călca pe inimă şi voi în­ şi depozitarea furajelor. m ic com un eu m unca în s u fle ­ fenomen ciudat. Tn loc ca la peste 400 000 Ici. iar anul cooperatorii din Pcşteana sâ
piciorul în prag pentru înlocuirea a n i­ cepe cu cc i mai greu. respectiv cu lap­ Anul acesla impunea cu stringenţă o ţit* depusă de coo pera tori pen­ suprafaţa ocupată cu livadă înveţe din experienţa vecini­
malelor slab productive, cu altele de tele de vacă. A ici încă mai avem greu­ bună organizare a muncii în toate sec­ tru a ob (inc rezultate cit mai sâ crească, ea scade de la acesta s-a planificat a se oh- lor — respectiv Staţiunea
rasă). In iarna care a trecut, ei au avut tăţi. Producţiile sint slabe — sub 1000 toarele de activitate, inclusiv pentru bune în întrecere. De aceea o r­ un an la altul De la lă3 ha ţinc un vcnît de numai experim entală — în organi­
furaje suficiente. Actualul an agricol se litri pe cap de vacă, după prim ul se obţinerea unor rezultate de prestigiu in ganele com petente au da to ria în 19611, de exemplu, s-a re­ 2611 000 lei, adică în ju r de zarea livezii, îngrijirea şi în-
pare câ va fi şi mai darnic cu coope mestru — din care cauză nici n-am sectorul zootehnic. întrecerea socialis­ sA ia m ftsurlle cuvenite îm po­ I circa 3 3B5 Ici la hectar. ‘ (reţinerea pomilor. Aşteptăm
dus în acest an la 134 Iun, rloşi
retorii rlin Toteşti. „D ărnicia" naturii reuşit să onorăm contractul în întregi­ tă în înlîm pinarea Congresului al X-lea triv a celor ce dim inuează a­ s-au plantat 10 hectare. Cum In acelaşi hotar al comu­ sâ ne-o spună consiliul do
are însă unele izvoare în însâmînţarea me Avem certitudinea insă câ restan­ al PC R. şi a aniversării a 25 de ani
la tim p a furajelor cultivate, întreţine ţele le vom recupera In ceea ce p ri­ de la eliberarea patriei de sub jugul verea obştească. sc expiicâ acest fenomen, sau nei, pe terenuri asemănătoa­ conducere al cooperativei.
rea lor etc. veşte angajamentele privind lina şi fascist. în care sînt antrenate toate coo­
— Totul porneşte de la organizare, brînza de oaie, precum şi carnea dc bo­ perativele agricole, este un puternic s ti­
ne spunea tovarăşul Pavel Tureu, pre vină, la ora actuală obiectivele stabilite mulent pentru mobilizarea activă la
şedinţele u nităţii. Cind au fost date pu­ au fost depăşite deja muncă, pentru înregistrarea unor suc­ / T \
b lic ită ţii obiectivele chemării la între­ cese valoroase O rganizaţiile de partid DOUA JUNMCI, DOUA...
cere, Lansată de sumerieni, ne-am făcut şî consiliile de conducere din coopera­
dunării generale a m em brilor coopera Itu lăsa pe mîine munale trebuie sâ facă totul pentru ca
şi noii socotelile noastre. Cu p rile ju l a­ tivele agricole, consiliile populare co­ i S E M N A U
tori. oamenii au fost inform aţi despre această întrecere sâ înnobileze „carate­ W rasă. de la care se preconi­ Acesta a fo\t sinqurul răs­ ţiei obşteşti f.a Densul
ce este vorba. Ne-am prins deci şi noi le" muncii pe ogoare In «acest context zează să se obţină produşi puns primit. Sâ nu mint. fn mi-am pus deci întrebarea
cu nădejde în întrecere. ce poţi face azi! se impun măsuri care sâ conducă )a valoroşi, precum şi... pro­ f/incrnl şi un paznic al coo­ de ce această nepăsore per,
— Despre baza furajeră să ne spu­ depăşirea „m om entului critic". Salaria­ In realitate sînt vreo două­ ducţii sporite de lapte. perativei parcă au schiţat şi tru soarta tinerelului bovin ?
/ -am vizitat pe cooperato­
neţi cîte ceva ţii de in consiliile populare, din coope zeci. Oameni f/ospodori, coo­ rii din Densuş intr-o zi cind un f/est de dare din umeri, Cooperatorii de o ici vor avea
peratorii din Dcnsuş
s-au
a neputinţă.
— Sperăm câ vom asigura o bază fu ­ Se pare că majoritatea cooperatorilor rativele agricole şi cu atît mai m ult (jindit să şi completeze a c e­ norii centrau o ploaie m ă­ probabil. pretenţii şi. ta pre
ducţii sporite dc lapte de. la
rajeră îndestulătoare S-a efectuat p ri­ din judeţul nostru n-au ţinut seama de cooperatorii înşişi — care sînt direct rea obştească, !.ăudahil aind. runtă, de durată. Cu toate a- Am intilnit in judeţul Hu hteicle animale. \
ma coasă la lucerna şi trifo i, urm înd temeinicia zicalei sus-amintite. Cu p ri­ interesaţi în obţinerea unor rezultate S-au organizat citeca şedin­ cestea, bietele animale, stă­ nedoara numeroase unităţi
ca de îndată ce vremea se va încălzi, lejul raidului in iţia t de subredacţia mo­ economice cît mai bune — au datoria ţe. s-au luai hoLărfri. s-au teau in ploaie, in noroi, de-ţi aqricolc cooperatiste în cău Oameni buni ! he-aţi creat
să-l transportăm la grajduri Suculente­ bilă, in puţine locuri s-a constatat o asiaural hani şi, bineînţeles, era mai mare mila. tare de animate pentru corn f'ondiţiile necesare ? ta pin I
le, grosierele şi concentratele (600. 900 preocupare susţinută pentiu asigurarea sâ impulsioneze ritm ul de recoltare a s a trecut la fapte. După in- — Mu răcesc dacă le ţineţi pictarea efectivelor matcă. di ţi-vă bine. De fapt, v a 4 \
şi respectiv 260 de tone), urmează să le unei baze furajere consistente. La Ttir- furajelor, să facă lotul pentru ca «ani­ x-esluiaţii in stinqa şi,-n afară ? — l-am întrebat pc Am intilnit şi acea preocu­ sfătui să luaţi. <let urţ/cnţă u
asigurăm pe parcurs. daş, M ărtineşti. Spini, Băeia. Batiz. m alelor proprietate obştească să li se drept a, s-an procurat anim a­ in<i. Griqnre Don(a. pare. caracteristică omului ncle măsuri pentru adăposti ,
rea în condiţii optime a ani
— A m inteaţi ceva de organizare. . Ruşi. Bretea-Strei. Sarmizegetusa, Peş- asigure o hr«onă consistentă şi in can­ lele. Juninci frumoase, de — ba da. qospodar, pentru soarta avu­ malclor.
— Da. Suprafeţele de teren au fost teana. Unirea, m ari suprafeţe de f i ­
repartizate pe braţe dc muncă. De în neţe n-au fost recoltate, iar coasa I la tită ţi îndestulătoare. .