Page 2 - Drumul_socialismului_1969_07

DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 1 IULIE 1W9

£ele şi proiectul de Sărbătorirea

Zilei învăţătorului
jrective în d ezb atere publica

tul corpului profesoral din ju ­ subliniat principalele sarcini
(Urmare din pag. 1) deţul nostru de a m ilita cu ce revin lu cră to rilo r din şcoli
întreaga energie şi elan crea­ In lum ina Tezelor şi proiectu­
Coordonate noi In atenţia minerilor tru asigurarea pregătirii mai tor la îndeplinirea acestor o­ lu i de D irective ale Congresu­
biective.
lu i al X-lea al P.C.R. V orbi­
O
atenţie deosebită a fost a-
temeinice a noilor generaţii de cordatâ aspectelor legate de to rii au adresat apoi calde fe­
lic ită ri corpului profesoral din
eforturilor creatoare din Lupeni-sporirea elevi şi studenţi. Rezultatele pregătirea co n d iţiilo r începe­ judeţul nostru, urări de suc­
mai bune obţinute la încheie­
ces în munca de viito r, de fe­
rii învăţăm întului la clasele
rea anului de învăţâm int. creş­
terea gradului de prom ovabi- a IX -a ale şcolii generale de ric ire în viaţa personală.
8 000 tone de cocs, ia r prin o • • 10 ani — obiectiv de seamă Cu p rile ju l Z ilei învăţătoru­
term inarea instalaţiei de eon- litate, calificativele superioare prevăzut in proiectul de D i­ lu i. unui mare număr de cadre
(Urrnort din pag. 1) casare şi sortare a m inereuri­ ehcienţei economice obţinute la examenele de ba­ rective — a cărui realizare im ­ didactice le-au fost conferite
lo r consumul de cocs va scă­ calaureat, in sesiunea dc exa­ pune asigurarea spaţiului de ordine şi medalii ale Repu­
mene şi la examenul de stat
dea cu alte 10 procente. Im ­ şcolarizare, dotarea cu mobi­ blicii Socialiste România, dis­
soarta actualului cincinal. În ­ portante aspecte am desprins tă rii noastre un nucleu puter­ al studenţilor, alături de nive­ lie r şi m aterial didactic, re­ tin c ţii, evidenţieri şl gratifica­
deplinirea exemplară a pre­ din documentele de partid pe n ic — com uniştii — care au do­ lu l rid ica t al cunoştinţelor e­ partizarea unor cadre adecva­ ţii de m erit din partea M inis­
vederilor planului pe 19G9— care le dezbatem şi în ce p ri­ (Urmare din pâg. 1) vedit prin fapte că ştiu le vilo r candidaţi la examene­ te p ro filu lui acestor clase, pre­ terului Invâţâm intului.
1970 cere m ultă dăruire, tena­ veşte creşterea ca lifică rii, poli­ sâ se mobilizeze, să se le de adm itere sînt în măsu­ gătirea profesională m ultilate­
citate în coordonarea efortu­ calificarea. utilizarea raţiona­ afle în fruntea întregu­ ră sâ constituie progrese de rală pentru noile obiecte dc P a rticipanţii la adunările
rilo r în fiecare form aţie de lă a forţei de muncă şi repar­ Irtnpine Congresul partidului. lui colectiv pentru îndeplini­ seamă ale m uncii instruetiv- învâlâm înt. De asemenea, au festive din Deva. Hunedoara.
lucru, schimb şi secţie. In a­ tizarea ei judicioasă în cadrul „A m luat cunoştinţă cu mîn- rea sarcinilor şi angajamen­ educative. fost analizate căile de perfec­ Petroşani, Brad. Orăştie şi Ha­
cest clim a t de activitate crea­ schim burilor. drie de documentele de partid. telor. Ne am propus să ex­ Tezele şi proiectul de D i­ ţionare a in s tru irii teoretice ţeg au adresat Com itetului
toare trebuie să fie prezent C ifrele înscrise în proiectul de tragem în acest an 35 000 to­ rective ale Congresului al şl practice a elevilor din în- Central al P.CR., tovarăşului
în tr-o măsură creseîndă apor­ Coordonatele perspectivei la D irective au o bază solidă — ne de cărbune cocsificabil X -lea al P.C.R. ridică în faţa văţăm întul profesional şi teh­ N IC O LAE CEAUŞESCU. tele­
tu l nostru, al com uniştilor ; să Uzina „V icto ria " Câlan sînt realitatea noastră socialistă, peste plan, din care pînă la nic. a) studenţilor I M. Petro­ grame în care îşi exprim ă re­
fim — aşa cum se subliniază prezente şi sub alte aspecte. entuziasmul cu care se m un­ Congresul partidului 28 000 lucrăto rilo r din şcoli sarcini şani şi a secţiilor de subingi- cunoştinţa pentru înalta pre­
Dezvoltarea producţia' uzinei,
în documente — model de ac­ de pildă, va cunoaşt* un ritm ceşte perftru realizarea sarci­ tone. încă de pe acum angaja­ sporite în dezvoltarea şi per­ neri. aflate la un an de acti­ ţu ire ce li se acordă de către
tivita te şi conştiinciozitate. n ilo r actualului cincinal. Iată m entul este îndeplinit. Acest fecţionarea învăţăm întului. partidul şi statul nostfu, pen­
superior celui prevârut în pro­ de ce sînt convins că preve­ lucru reprezintă expresia a­ vitate. tru m inunatele condiţii de
Paralel cu bilanţul însufle- iectul de D irective pentru în ­ derile cuprinse in proiectul de Numeroşi participanţi Ia dis­ viaţă şl muncă ce Ie sînt crea­
ţito r al succeselor dobîndite treaga industrie republicană. D irective se vor realiza. In deziunii depline a tu tu ro r co­ cu ţii au subliniat angajamen- Luind cuvîntul in cadrul a- te. In telegrame se afirm ă ho-
exploatarea
din
m uniştilor
în înfăptuirea h o tă rîrilo r Con­ Pe Valea S treiulul vor fi du­ ceea ce ne priveşte, dispu­ noastră, a întregului colectiv, dunâril, m em brii biroului Co­ târîrea unanimă a corpului
gresului al IX -Iea, conferinţa rate noi obiective, cele exis­ nem încă de însemnate rezer­ faţă de Tezele C om itetului m itetului judeţean de partid profesoral de a înfăptui pro­
extraordinară a jalonat per­ tente vor fi modernizate şi ve de creştere a productivită­ Central şi proiectul de Direc­ au exprim at înalta apreciere
spectivele frumoase ce se des­ lărgite, introdueîndu-se noi ţii muncii. Mă refer la utiliza­ tive ale celui de-al X-lea a partidului şi statului nostru, gramul de dezvoltare şi per­
chid colectivului de siderur- flu x u ri tehnologice de mare rea raţională a capacităţii ma­ Congres al partid ului nostru". fecţionare a invâtâm întului
gişti. In v iito ru l plan cincinal randament şi cu un grad co­ şin ilo r şi u tilajelor, a tim pului In entuziasmul general, de­ a întregului popor, pentru nostru, adeziunea deplină la
— subliniau în cuvîntul lor respunzător de economicitate. de lucru şi a forţei de muncă** legaţii Ia conferinţa organiza­ Felicitări, copii! munca nobilă a cadrelor di­ Tezele şî proiectul de D irec­
tovarăşii ing Doinei Frenţoni. Toţi participanţii la discuţii au — a arătat în cuvîntul său ţiei de partid au adresat Co­ dactice in creşterea şi educa­
ing. Schonberger Francisc şi dat o înaltă apreciere g rijii m inerul şef de brigadă Petre m itetului Central al P artidu­ rea tinerelor generaţii de con­ tive ale Congresului al X-lea
a lţii — producţia globală va partidului pentru dezvoltarea Constantin. lu i Comunist Român, tovară­ structori ai socialism ului, au al P.C.R.
spori cu aproxim ativ 340 m i­ siderurgiei româneşti, dezvol­ Exprim indu-şi adeziunea de­ şului N IC O LAE CEAUŞESCU, Ieri, la sărbătoarea dascălilor din m unicipiul Deva, pro­
lioane de lei, iar p roductivi­ tă ri întregii economii naţiona­ plină fată de Tezele şi proiec­ o telegramă în care îşi e xp ri­ fesoara Doina Gîrboveanu spunea, printre altele : „Absol­
tatea m uncii va înregistra un le angajîndu-se să întîm pino tul de D irective supuse dez­ mă adeziunea deplină faţă de venţii Şcolii generale Dr. Petru Groza ne-au oferit, de ziua Momente emoţionante
spor de 30 la sută. Atingerea Congresul al X-lea, aniversa­ baterii. participanţii la discu­ program ul în su fleţito r de dez­ noastră, un dar dc preţ prin rezultatele frumoase şi foarte Se poate afirma, fără tea-
acestor nivele presupune lua­ rea a 25 de ani de la elibe­ ţiile purtate în conferinţa de voltare a României socialiste, frumoase obţinute la concursul de admitere în licee şl p rin Ziua învăţătorului, cu întrea­ mu de a greşi, câ polimerii,
rea unor măsuri încă în eta­ rarea patriei de sub jugul fas­ partid, p rin tre care Vasile Ru- aprobarea unanim ă a p o liti­ bucuria pe care am inccrcat-o dum inică, urm ărind emisiu- ga gamă de manifestări ce i-au produşi ai chimiei moderne,
pa actuală. Aşa, de pildă, pînă cist cu rezultate d in tre cele şitoru, Mircea $uba, Alexa cii înţelepte, profund ş tiin ţi­ nea-concurs a televiziunii „L a şase paşi dc o excursie", un­ fost dedicate, a cunoscut un au pătruns în viaţa cotidiană.
la finele anului 1970 trebuie mai bune, să muncească cu Furdui, Constantin Nistor, Io- fice prom ovată de partidul de, pentru a doua oară, elevii noştri au reprezentat cu cin­ şir de momente emoţionante, Ii întîlnim transformaţi in
rezolvată problema reampla- toată dăruirea pentru realiza­ sif Lenghel, Petru Carabă şi nostru, hotărîrea de a îndepli­ ste şcoala deveană, judeţul Hunedoara**. pline de candoare şt afectivi­ cele *mai diferite articole de
sării cauperelor. E fortul «e rea neabătută a po liticii p a rti­ a lţii, au relevat caracterul ni fără preget sarcinile ce B ucuria despre care vorbea profesoara Doina Gîrboveanu tate. Participanţii la adunarea uz casnic, ii purtam ca veş­
care îl vom depune în rezol­ dului de dcsâvîrşjre m u ltila ­ profund realist al obiectivelor vor reveni exploatării. am încercat-o. dum inică, fiecare dintre noi, părinţi* profe­ festivă din municipiul Deva — minte, frumoase şl durabile,
varea acestei probleme va fi terală a socialism ului în cuprinse în documentele de In semn de cinstire a Con­ sori. elevi sau sim pli telespectatori. de exemplu — nu vor uita Ii admirăm privind luciu)
răsplătit prin economisirea a România. partid. gresului al X-lea al partidului F elicitări, copii ! F elicită ri Io n Arimescu. Marcela Cojocaru, multă vrem e momentele so­ mobilelor, sînt prezenţi In
.Aşa cum se prevede, ex­ şi a celei de-a 25-a aniversa­ M ihaicla Sintim brcanu. Gcorgela Bărbănţan, L iv iu Kreind- lemne ale inminării distincţi­ caroseriile autovehiculelor şi
ploatarea noastră va trebui să re a e liberării patriei, comu­ Icr, A drian Ţăruş, Olga M ardirosevîci. Eugenia C ristian ! ilor, cind profesorul Aurel Do- în cele mai complicate insta­
Sporeşte volumul atingă in 1975 o producţie de niştii se angajează să-şi mo­ Răspunsurile voastre n-au fost rezultatul unor pregătiri dc roga nu-şt putea stăpini em o­ laţii industriale, nu lipsesc
1 900 000 tone de cărbune coc- bilizeze şi mai m ult forţele moment, ci corolarul sîrguinţci de care aţi dat dovadă din ţia in faţa mărturiei de înaltă de r>« ♦trenurile agricole.
prestaţiilor de servicii sificabîl, spor ce se va realiza pentru a spori productivitatea ziua cind aţi păşit pentru prim a oară pragul şcolii genera­ preţuire pentru polim erilor în ţara
îndeosebi pe seama creşterii m uncii ca 30 kg cărbune pe le. Sînt m îndri de voi p ă rin ţii, profesorii Şcolii generale început o dată cu
La intrarea principa­ cele dc la Vaţa de Jos. productivităţii m uncii şi a pu­ post, şl să realizeze 600 000 Dr. Petra Groza. organizaţia de pionieri, care s-au ocu •etrochimiel, / '- ‘«tiiv»*
lă în m unicipiul H u­ Crâciuncşti. Orăştie şi nerii In exploatare de noi ca­ Ici economii la preţul dc cost. de creşterea, instraîrca şi educarea voastră. Sînt m îndri p , tînărâ la
nedoara şi-a început ac­ oiţele. Au fost asim ila­ pacităţi — a spus în cuvîntul „N e vom strădui în perm a­ tru că munca lor. strădania depusă pentru a vă pregăti de dezvo,___ -
tivitatea o nouă staţie te si introduse în fa b ri­ său inginerul Vasile C iriperu, nenţă — se spune în telegra­ fiţi dem ni dc societatea in care creşteţi, dă roadele aştep ît. Sec^rul pet.
de reparaţii auto-moto caţie. de la începutul a­ şeful exploatării. Dacă urm ă­ mă —, vom depune tot ela­ te. In fiecare an aţi fost mereu in fruntea celor *nal bu 'reprezentat anu.
Şi pentru deservirea po­ nului şi pînă acum. J5 rim dinam ica producţiei şi îm ­ nul nostru pentru a traduce şcolari, aţi încheiat cursurile şcolii generale cu la u rii si a sută din produc-
sesorilor de autoturis­ produse şi sortim ente bogăţirea dotării tehnice în în viaţă politica p a rtid u lu i în­ ceselor, aţi făcut p rim ii paşi spre licee cu cele mai m& „ *lei chimice. Pon-
me. Amplasată pe acest noi printre care covoa­ u ltim ii ani, extinderea exploa­ dreptată spre înflorirea con­ medii. Bucuria pe care nc-at* p rilejult-o din nou la co mai însemnată au
im portant traseu tu ris ­ re orientale şi cu m oti­ tă rii in abataje frontale de tinuă a scumpei noastre pa­ cursul televizat duminica, ne dă convingerea că veţi meri olim erii: s-au rea-
tic. noua unitate, apar- ve naţionale, menghine, mare productivitate, dacă ţ i­ trii — Republica Socialistă cu paşi siguri p« drum ul studiului, spre a deveni cadrele ) —23 la sută mal
ţinînd în tre p rin d e rii de pavele şi borduri din nem seama că vom fi dotaţi România". care Ic aşteaptă societatea noastră socialistă. îriale plastice şi
industrie locală din o­ andezit, terasit de cal­ cu noi m ijloace mecanice, că P' «....etice, fire textile
raş. este prevăzută cu car. diverse tiv.*,puri de dispunem de rezerve însem­ relon şi fibre melana. A gri­
spaţii de lucru şi u tilaje m obilier. Mai trebuie nate în ceea ce priveşte u tili­ cultura a prim it de 2,8 ori
pentru repararea a 2 400 precizat încă un fapt zarea lor, se poate afirm a cu mal multe folii de polietlle- j
autoturisme pe an. care ilustrează dezvol­ certitudine că exploatarea producţie obţinut într-un ciclu ud. I
între p rin d e rile de in ­ tarea ascendentă a aces­ noastră va realiza la sfirşitul CICLUL APROVIZIONARE- complet angajează m ijloace Industria petrochimică •
dustrie locală din Jude­ tor unităţi. De Ia înce­ v iito ru lu i cincinal sarcinile m ateriale şi băneşti în canti­ sporeşte în ;
ţul nostru şi-au extins putul cincinalului şi ce-i vor reveni din D irectivele tăţi m ult prea mari. Este ade­ ţi a cu aproî •
anul acesta reţeaua uni­ pînă acum, valoarea Congresului al X-lea al p a rti­ vărat. s-au făcut progrese e­ intra In fi
tă ţilo r prestatoare de • producţiei realizată de dului. Dar cifrele nu se reali­ vidente în toate fazeJe pwx»». ■ >ohiactive,..p. i •
servicii pentru populaţie industria locală a* jude­ zează singure Va trebui să ne seioi economice, dar acestea blnatde- eh*. • . .,
şi dc fabricare a bunu­ ţu lu i a crescut cu peste mobilizăm şi mai m ult pentru nu se reflectă in aceeaşi mâ-
rilo r de larg consum 56 la sută, creştere care a pune în valoare toate rezer­ - sură si in eliberări de m ijlo a ­
- -in înfiinţarea dc noi reprezintă în cif-e ab­ vele, să acordăm atenţie deo­ ce circulante. Ba mai m ult. u­
nu bună ştiinţă, „pentru orice Per
**4 Iii şi ateliere. Din- solute mai pyul\ de 80 sebită creşterii eficienţei eco­ nele cadre economice stabilesc I U
*ec' acestea am intim pe m ilioane le: ' nomice, reducerii preţului de
tre mediere. S-au făcut o serie de acelaşi trim estru s-a realizat
; / î...... cost. Există în cadrul exploa­ eventualitate", norm ative de
renunţări la re p a rtiţii pentru cu o accelerare dc 9 zile faţă mijloace circulante m ult pes­
(Urmare din pag. 1)
m aterialele aflate deja in can­ de plan. iar la I.F. Deva vite ­ te necesităţi. Iezind pe această tive
tită ţi suficiente şl s-a cerut za de rotaţie a m ijloacelor c ir­ cale eficienta Ilu stra tiv este
s p rijin u l organelor tutelare culante s-a accelerat cu 5 zile. faptul câ în urma unui recent
pare nou în u n ităţile econo­ pentru redistribuirea unor In contrast cu aceste rezul­ control făcut de organele f i­
şi-au prod
mice. stocuri disponibile. De aseme­ tate bune mai sînt unităţi nanciare şi bancare la anumite
nea, în cursul p rim u lu i tr i­ unităţi din judeţ, s-au consta­
Accelerarea vitezei de rota­ care nu-şi gospodăresc cu su­ Li.
ţie a m ijloacelor circulante mestru al anului s-au refăcut ficientă chibzuinţă m ijloacele tat cazuri cind acestea
şi im p lic it creşterea eficienţei planurile de aprovizionare in circulante de care dispun. Din sta b ilit norm ative ale m ijlo a ­
economice pot fi am plificate funcţie de stocurile existente această cauză, cu toate că ma­ celor circulante peste necesar
la începutul anului. Punerea
şi in faza desfacerii. în d e p li­ in practică a acestor măsuri joritatea stocurilor supranor­ Pentru preîntîm pinarea in poli­
nirea ritm ică a planului de mative şi disponibile existen­ v iito r a unor asemenea ten­
producţie, respectarea discipli­ nu a în tirzia t să-şi arate re­ te la începutul anului au fost dinţe, propun ca ta p la n ifi­
nei sortim entale, ridicarea ca­ zultatele. Astfel, pe prim ele 5 lichidate. în cursul celor 5 luni carea indicatorilor financiari
lită ţii produselor, onorarea la luni din acest an s-au lichidat din acest an s-au form at alte anuali la in tre p rin d o ri su par­ meri
tim p a comenzilor beneficia­ pe ansamblul ju deţului stocuri stocuri supranorm ative, care ticipe în unele cazuri experţi
rilo r, elim inarea depozitelor supranorm ative şi disponibile .imobilizează im portante m ij­ din cadrul M inisterului Finan­
ţelor. cu sarcini de coordona­
interm ediare şi altele sînt doar de peste 69 m ilioane let. loace circulante. La finele lu­ re şi control, aducindu-şi în
riteva din dire cţiile in care P rin realizarea şi depăşirea n ii mai. aceste stocuri au re­ şi Rîmnicu Vîl
se poate acţiona. planului producţiei m arfă vin- prezentat pe întregul judeţ va­ acelaşi li mp contribuţia efectivă noi la Combina
dută şi încasată, precum şi ca la mobilizarea rezervelor in ­ sintetic şi proc
U n ităţile economice din ju ­ lori importante. terne. mice dc pe Val
deţ au întreprins o scrie de urmare a reducerii stocurilor Dată fiin d im portanţa dc Polimerii — m;
de valori materiale, o seric de
acţiuni menite sâ contribuie u nităţi din judeţ au accelerat care o prezintă această proble­ Sarcinile economice curente răşinile sintetic*
la readucerea In circu itul eco­ viteza dc rotaţie a m ijloacelor mă pentru sporirea eficienţei şi de perspectivă trasate de lirele sintetice, » •
nomic a stocurilor supranor- circulante. De pildă, pe tr i­ economice, este necesar sâ sc partid impun com itetelor de astfel creşteri !.
rnative şî de prisos, la accele­ mestrul I 19G9 com binatul din stabilească în cadrul fiecărei direcţie şi aparatului bancar ta sută. Polietil*
rarea vitezei de rotaţie a m ij­ întreprinderi, colective formate saltul cel mai
loacelor circulante. In această Hunedoara a acclcrat viteza de din reprezentanţi ai tu tu ro r să manifeste o neslâbită grijă prin punerea în
rotaţie a m ijloacelor circulan­
direcţie, la începutul anului te ce se normează cu 3 zile serviciilor de ba2â, care sâ pentru găsirea celor mai po­ instalaţiei din cs
s-au întocm it grafice eşalona­ faţă de plan, căreia îi cores­ răspundă de lichidarea stocu­ triv ite căi care sâ ducă la ac­ natului petrochi r
te de consum a stocurilor exis­ punde o eliberare dc mijloace rilo r şi să propună comitete­ celerarea vitezei de rotaţie a înrogistrînd un
tente peste norm ativ, după, circulante de GG m ilioane lei lo r de direcţie măsuri cores­ la sută faţă de r
care s-a u rm ă rit in mod per­ punzătoare. m ijloacelor m ateriale şi bă­ nului trecut. Cri
Această eliberare a fost de­
manent introducerea lor în neşti. contribuind prin aceasta ducţiei de mater.
Cu arhitectonica sa modernă, Casa de cultură din Petroşani se înscrie organic in noul operă, iar acolo unde s-au con­ term inată de depăşirea planu­ Analizînd lu cru rile în sp iri­ la intensificarea reproducţiei va avea ca urme
peisaj urbanistic al oraşului. statat neajunsuri, s-au luat în lui de realizări din vînzâri şi tul sarcinilor trasate prin pro­ socialiste lărgite, la sporirea rea utilizării lor
prin reducerea stocurilor. La
iectul de Directive, consider
tim p oportun măsuri de re­ I.M. Deva viteza de rotaţie pe * Ii că la ora actuală volum ul dc avuţiei naţionale. sectoare ale econt
nale. Numai penti
electrotehnică se
creştere a product
nule din policlori
nil de 44 Ia sută.
ci Popescu, clatină din cap : sifoane). In tot oraşul nu e- laţiei, pentru câ aceste cerin­ Pe lîngâ diversifi >i
xistâ o sticlă de apă m inerală
ţe de cele mai m ulte ori nu
„Da, bat-o norocu*. A m dat-o
0 reţea slab organizată la Popescu". Dar, „a dat-o" de medicinală Dar la depozitul se cunosc, nu se urmăresc, nu ducţiei de fibre şi
tice, se vor produ
la începutul anului şi sîntem
sînt luate în seamă, sînt igno­
prima dată în ţara
ICOMCOOP Deva am găsit
la jumătatea lui !
6 000 de sticle. Nu le cere n i­ rate chiar. Aşa întîm pinâ, aşa fibrele poliestericc,
Ii aducem preşedintelui la meni. Comenzile pe care le primesc în general, unităţile va contribui la obţ
cunoştinţă neregulile de la a- din reţeaua alim entară a O- nei producţii de fi)
ceastâ unitate. Sare ca ars. fac gestionarii nu reflectă ce­ tice cu circa 44 la i
râştie, deşi ele sînt solicitate rolul şi menirea sa ? De ce aruncate la întîm plare. In ma­ rinţele şi necesităţile popu­ râştiei cum părătorii !
sâptâmînal în notele de co­ sînt obligaţi cetăţenii unui gazie toată dezordinea găsită „Ce-aţi mai scrie dumneavoas­ mare decît anul ti
(Urmata din pag. 1) mandă ? Notele de comandă, oraş să consume pastele fă i­ în unitate capătă dim ensiuni tră în ziar dacă ar fi ordine ceasta va face ca
ne-au spus, dînşii, sînt aduse noase pe caic le vrea T rifa şi mai mari. O cutie cu he­ peste tot ?**. Dar ne asigură că Am stat dc vorbă cu un marc num ăr dc cumpă­ firelor şi fibrelor cl
la depozit de Ioan T rifa, mer­ şi nu ei, consumatorii ? Aşa ringi stricaţi, aduşi de la altă nici nu va apare a rtico lu l şi rători. N em ulţum irile lor sînt m ari şi mai m ult decît totalul m ateriilor p io-
a cooperativelor de consum ceologul cu produse alim enta­ înţelege oare conducerea coo­ unitate pentru a fi vin duţi — unitatea va fi pusă la punct. îndreptăţite. Dar conducerea cooperativei manifestă losite în întreprind*
din Deva. Eu, ne spunea V a­ re al cooperativei de consum perativei de consum din Orâş- zice gestionara — din ordinul A r fi fost bine dacă nu ne-ar neglijenţă faţă de satisfacerea lor. A ltfe l nu se ex­ dustriei uşoare sâ a.
sile Tomescu, gestionarul celui din Orăştie. In comenzi sînt lie sâ satisfacă cerinţele şi merceologului Ioan T rifa ! ? fi aşteptat pe noi. Ii mai fa­ plică dezinteresul arătat dc către gestionari şi vinză- acest an la 36 la si . u
mai mare magazin alim entar solicitate asemenea produse, gusturile cum părătorilor ? Despre condică de sugestii cem cunoscut că la unitatea lo ri pentru cunoaşterea preferinţelor şl necesităţilor de 2G la sută în 1965.
cu autoservire din oraş, n-am dar merceologul T rifa le taie şi sesizări, gestionara n-a au­ Autoservire nr. 2 se vinde sa­ cum părătorilor, nu sc notează aceste cerinţe, nu sc Dezvoltarea produ*
p rim it specialităţi de paste de fiecare dată din notele de zit, despre caietul pentru no­ lam stricat. Replica : „Să-şi intocmesc comenzi judicioase, regulile de igienă sînt materiale plastice dt
făinoase decît o singură dată comandă Ne-am convins şi Cum sînt întâmpi­ tarea cerinţelor cum părători­ repare statul agregatele frigo­ complet ignorate, ca să nu mai vorbim despre solici­ totodată creşterea di
in acest an, atunci cînd am noi câ lu cru rile se petrec aşa lor, la fel. Noroc câ este., rifice" ! ? tudinea. am abilitatea, respectul lucrătorilor faţă dc lului pentru export. .
fost personal la depozit. La cum spun cei de la depozit. controlată. U ltim ul control i Neorînduialâ, slabă aprovi­ cumpărători. vede exportul a 45 .
Deva în depozit, spun gestio­ A m văzut notele de comandă naţi cumpărătorii l-a făcut merceplogul T rifa zionare, sînt alte caracteristici din producţia de poli
narii, se găsesc sortim entele din care aceste produse erau în... 23 noiembrie 1968. A gă­ ale u n ită ţilo r alim entare din Trebuie s-o spunem deschis că unii dintre con­ de vinii şi a 39 la st
de paste făinoase pe care le tăiate şi scria în dreptul lor : A m ajuns Ia uşa magazinu­ sit câ, „localul nu era estetic, Orăştie. La mezeluri şi brîn- ducătorii cooperativei de consum Orăştie işi închi­ producţia de polietilen
solicităm de la începutul anu­ depozit şi semna T rifa lu i alim entar nr. 3 (de la in ­ aranjarea vitrinelor lăsa de zeturi — unitate specializată, puie că au fu n cţii şi altceva nim ic. Răspunderile faţă Trebuie subliniat fap
lui, dar noi nu le-am p rim it De ce face merceologul T ri­ trarea în Fabrica chimică O- dorit, vînzătoarea sâ poarte după cum îi spune firm a — (le aprovizionarea oraşului, cred dinşii, le revin al­ paralel cu realizarea
in magazine fa acest lucru ? Pentru câ in răştie) după 40 de m inute de alt batic", drept pentru care se vind sardele în ulei, specia­ tora. Ei au doar fu n c ţii onorifice. Dar aşa ceva nu noi investiţii, atingere;
Mergînd pe filie ra magazin- depozitul cooperativei din O- la închidere. Gestionara Mnria a încheiat un proces verbal şi lită ţile de mezeluri sînt la alte credem că există în statul de funcţiuni al cooperati­ centelor amintite este
depozit-magazin, am consta­ răştie este un mare stoc de Voicu se mai afla în unitate, l-a sem nat! unităţi. La alim entara nr. 16, vei dc consum din Orăştie, sau in nom enclatorul U ni­ ţionati şi de preoci:
pentru lărgirea gamei
tat câ, deşi in notele de co­ paste făinoase comune şi pînâ iar vînzătoarea Floarea N istor Gheorghe Jibotean şi Ion singur raionul de băuturi ţine unii judeţene a cooperativelor de consum 1 Preşedin­
mandă ale magazinelor sînt nu se epuizează acesta, nu plecase dem ult O ricît ne-am Boleta, preşedintele şi respec­ caietul pentru notarea cerin­ tele, vicepreşedintele, şefii de servicii, merceologii mentelor şi îmbunat
solicitate în fiecare săptâmînâ vrea sâ bage pe reţea şi paste strădui nu vom putea reda tiv vicepreşedintele cooperati­ ţelor cum părătorilor la zi. Şi c(c„ nu sînt onorifici. Primesc un salariu şi, prin u r­ continuă a calităţii proc. c
de cert
sortim entele şi cantităţile de făinoase extra. felul cum întîm pinâ această u­ vei de consum Orăştie, au nici domneşte dezordinea. La mare, au o marc responsabilitate faţă de buna apro­ ţiei. U nităţile şi iaboratc
specializate
specialităţi de paste făinoase, Consumatorii din Orăştie nu nitate comercială cumpărăto­ controlat unitatea în 5 iunie toate unităţile fondul de mar­ vizionare a oraşului, a Întregii populaţii din Orăştie. uzinale de cercetări dir.
ele nu sînt onorate. De ce ? pot cumpăra din magazinele rii In p rim ul rînd slab apro­ 1968. Au găsit „dezordine com­ fă nu este bine gospodărit, în Pentru actualele nereguli şl deficienţe din re­ drul întreprinderilor pr
Acest lucru l-am a fla t la De­ cooperativei fidea extra, vizionată. Dar mai apoi, se a- pletă. m urdărie <^tc.". Reco­ schimb se poartă o mare g ri­ ţeaua alim entară a Orăştîci, care dăinuie de m ultă câtoare şi prelucrătoare
va. Tovarăşii Gheorghe Niţes- scoici, melcişori, funduliţe, daugâ o completă dezordine mandă „să se spele, si se a­ jă... muştelor. Acestea se hră­ vreme, o mare răspundere revine şi conducerii materiale plastice aduc
cu, şeful serviciului comer­ spirale, macaronete, cuş-cuj, şi harababură, m urdărie, a li­ ranjeze în ra ftu ri". Coustatâri. U.J.C.C. Hunedoara—Deva. Repetatele sesizări şi prezent o contribuţie im
cial al în trep rind e rii comer­ mente stricate, vitrin e în constatări, constatări^. Toate nesc după preferinţe Ce-or fi semnale critice nu şi-au găsit ecoul cuvenit la forul tantâ, atlt Ia obţinerea
ciale judeţene a cooperative­ salamine şi alte specialităţi de neorînduialâ, sărace, geamuri rămase pe hîrtie. ' fâcînd igieniştii A lexandru cooperatist judeţean, au fost privite, tratate şi rezol­ polimeri cu caracteristi-
Doneţ şi Lucian Vasilca ? Sim ­
lo r de consum şi Gheorghe paste făinoase pentru că nu pline de praf, ra ftu ri goale A nul acesta uni* 'tea n-a plu. Iau salarii. Dar conduce­ vate cu m ultă superficialitate. Toate acestea au dus respunzâtori utilizării i
Orha, şeful depozitului de pro­ vrea merceologul T rifa Cetă­ etc., etc. Săpunul lîngâ m ar­ fost niciodată conţi ită. Cel rea cooperativei, merceologii la autoinulţum irc, la ncsoluţionarca sesizărilor şi pro­ menii cît mai variate,
duse alim entare, ne-au spus ţenii din Orăştie sînt nevoiţi meladă. smîntîna neacoperitâ. puţin n-are nici v proces punerilor cum părătorilor, pe care lc-am mai semnalat la stabilirea tehnologii]'
câ au în depozit şi specialităţi să-şi procure aceste produse lapte stricat în mai multe s il­ verbal întocm it ■ ^heor- etc. ? prelucrare.
de paste făinoase şi câ livrea­ din alte localităţi. De ce apro­ ele, salam, slănină, pîine. toa­ ghe Jibotean — ’Uele In Orăştie au fost zile cînd în ziar. Se impune, credem, analizarea dc urgenţă a
ză tu tu ro r acelora care lc so­ vizionarea unui oraş întreg te de-a valma, peste 60 de pa­ — nici nu ştie c s-a făcut coadă la... apă mine­ situaţiei reţelei alim entaro din Orăştie, tragerea Ia GH. PREC
este lăsată la bunul plac al rală ! (Nu este nici o unitate răspundere cu toată asprimea a celor vinovaţi de
licită. unui merceolog care, dupi chete de unt stricat, m ezeluri­ răspunde de ac' *£• crearea ci 1
De ce nu se dau asemenea le şi brinza la fel, sticle goale, Cind îl spune specializată pentru a schimba
produse şi magazinelor din O- cum se vede, nu-şi înţelege