Page 28 - Drumul_socialismului_1969_07

DRUMUL SOCIALISMULUI — MARTI 8 IUUE 1969
Pag 4

^ssevam im m TioNALE

C riza guvernam entala Vesti din tarile socialiste

j *
din Italia Uniunea Sovietică de creştere a producţiei. Ast­ luni. instala fio a dat rezul~

late foarte bune.
fe l. in anul care s-a scurs,
producţia, (le energie electri­
că a fost de 638 miliarde,
t.a Krasno'iarsk, pe cursul
• Un interviu al secretarului general al P.C. der al arip e i de „sting ă" a superior al fluviului siberian kw /h . adică cu 10 la sută R.S. Cehoslovacă
mai mare decit producţia a-
dem ocrat-creştin,
P a rtid u lu i
a m en ţion at că gruparea E nişei, se desfăşoară lucră­ nuiui 1907.
Italian, Luigi Longo • Declaraţia fostului pe care o conduce, nu rile de construcţie o unei F abrica de geam uri şî de
va accepta form area un ui hidrocentrale d oiaie cu tur­ sticlă tehnică din Eiratisloco.
prim-ministru, Aldo Moro nou guvern de coa liţie de cen- waţi. Noul obiectiv energe- R.S.F. lugosiavia a început producţia unor
bine de cile 500 000 kilo­
pereţi din tuburi dc sticlă.
tru-sting a din com ponenţa că­
ruia a r lip si rep reze ntan ţii cu­ lic, îm preună cu centrala hi Pereţii grefabricaţi din Stic
R O M A . — Corespondentul al P. C Ita lia n a m enţionat, re n tu lu i pe care-1 conduce. La droelectrică de la Saianu- Specialiştii de ta Combi Ifi pol fi folosiţi la construc­
Agerpres, N. Puicea, tra n s m i­ de asemenea, că este necesară rîn d u l lor. lid e rii noii fo rm a ­ Ş u şenskoc, care in faza fi­ natul petrolier „Naftaplin" ţia de casc dc vară, de b i­
te : Incepînd de sîm bâtâ, Ita ­ din partea tuturor forţelor de­ ţiu n i p o litice „P a rtid u l Socia­ nală va avea o putere in sta din Zagreb au construit o in­ rouri şj ni industrie.
lia se a flă din nou, după şa­ mocratice, care au creat îm ­ lis t U n ita r", au declarat că nu lată de 0,-1 m iliarde kilow aţi, stalaţie care oferă condiţii,
se lu n i şi jum ătate, în faţa u ­ preună Republica, din partea concep ca reprezentanţii aces­ vor contribui considerabil la dc siguranţă sporite la son ­
nei noi crize guvernam entale tuturor forţelor dc inspiraţie tu i p a rtid să in tre în tr-u n e­ sporirea producţiei sovietice dele dc ţiţei. R.D. Germană
cauzate de sciziunea in te rv e n i­ populară şi. îndeosebi. din ven tual guvern, a lă tu ri de cei de energie electrică şi la scă­ Noua instalaţie sem n ali­
tă în rîn d u l P a rtid u lu i Socia­ partea celor care se pronunţe ai g ru p ă rii de „stînga" a derea preţului ei de cost. zează la timp sondorilor toa­
lis t Ita lia n , u n u l din partene­ pentru socialism, cea mai ma­ P.S.I.. în tru c it sciziunea a in ­ In prezent. aproxim ativ te m odificările survenite in In R.D. G erm ană se afld
r ii co a liţie i de centru-slînga. re vigilenţă şi o puternică te rv e n it în urm a unor grave a cincea parte <i capacităţii stratul productiv de ţiţei şi în toi pregătirile in vederea
P o triv it a p re c ie rilo r z ia ru lu i prezenţă, o amplă in iţia tivă divergenţe de fond tuturor centralelor electrice in sondă, avertizînd astfel a ­ cam paniei de recoltare a c e­
.C o rrie rre de lla Sera", această politică a maselor populare şi In aceste co n d iţii, observa­ aflate. in funcţiune in supra eventualei posibilităţi realelor, care au fost insă-
criză „este cea m ai com plexă a tuturor organizaţiilor lor. to rii p o litic i consideră că s in ­ U.R.S.S. revine hidrocentra (le erupţie sau de alte a cci­ minţate in acest, an pe o su­
de după cel de-al doilea răz­ Sarcina principală a forţelor gura p o sib ilita te de so lu ţio n a ­ lelor. Acestea furnizează 10 dente prafaţă (le 2 200 000 ha In
boi m o n d ia l". de stingă, laice şi catolice, re a crizei guvernam entale la sulă din întreaga cantita­ Această instalaţie, conside­ agricultura R.D.G. lucrează
a spus L u ig i Longo, este aceea
In tr-u n in te rv iu acordat zia­ din Ita lia ar fi form area unui te dc energie electrică produ rată de specialiştii iugoslavi în prezent peste 130 000 trac­
ru lu i „L 'U n ita ", pe m arginea a căutării, in cadrul autono­ guvern de tra n z iţie dem ocrat- ca fiind unică in lume. func­ toare şi 19 000 com bin e ce.-
s itu a ţie i care s-a creat în Ita ­ miei reciproce, a punctelor dc creştin, care să se bucure de R. P. BULGARIA. - Institutul de electrotehnica „S. M. Kirov" să in ţară. ţionează autom at, cu ajutorul realiere. care. vor asigura
lia , Luig i Longo, secretar ge­ convergentă care pornesc de s p rijin u l ta c it al celor două din Sofia. Energetica sovietică a în­ unor flotoare electrom agn e­ stringerea recoltei in tr-u n
neral al P.C. Ita lia n , a decla­ la recunoaşterea necesităţii de p a rtid e socialiste şi al re p u ­ registrat, im anul 1968. unul tice. In cursul ex perien ţelor. term en scurt, şi cu cit mai
ra t că sciziunea din cadrul a se avansa o politică de re­ b lic a n ilo r. Sarcina acestui g u ­ din ritmurile cele mat înalte fa r e au durat mai multe puţine pierderi.
P.S.I. creează, fără îndoială, o înnoire democratică şi dc vern va fi redusă, el urrrund
dreptate socială, capabilă s i
situaţie p o litic i nouă. care să rezolve problem ele curente
impune tuturor forţelor stîn- dea un răspuns pozitiv necesi­ ale ţă rii pînă la organizarea
gii, laice şi catolice, inclusiv tă ţilo r şi cerinţelor maselor de noi alegeri generale. (M an­ Vietnamul de sud
P.C. Italian, o reflectare şi populare şi ansamblului socie­ d a tul a ctu a lu lu i pa rla m e nt ita ­
căutare a m odalităţilor ric a tă ţii italiene. lian, ales în m ai 196B, urm a
depăşi dezbinarea şi neîncre­ ir in p rin c ip iu să exp ire in p r i­
derea. încă existente. în vede­ R O M A 7 (Agerpres) — In ­ m ăvara an ului 1973). CURIER • CURIE R • CURIER
rea In iţie rii unor acţiuni care tr-o de claraţie făcută la Ro­ în a in te de a se a ju n g r la o p o ziţii deţinute de d iv iz ia a-
să perm ită o convergenţă de ma. A ld o M oro. fost p rim -m i­ astfel de fo rm ulă, preşedintele Din nou o recrudes­ m ericanâ „A m ilc a r" în p ro ­
contribuţii. S ecretarul general n is tru al Ita lie i, actu alu l li- Ita lie i mai are po sib ilita te a să vin cia Quang T in , a p o z iţiilo r
studieze dacă nu există o altă cenţă a activităţii am ericane din pro vin cia B in h
cale de a rezolva actuala c ri­ Duong şi bom bardarea cu ra ­
ză cu p a rticip area reprezen­ militare chete a taberei m ilita re de la Luni a sosit intr-o vizită ţatc printr-o lege in 1948. va fi prom ulgata în R.P.Y.S.
ta n ţilo r a ctu a lu lu i parlam ent. Dong Ha (în apropiere de oficială la Moscova, la in v i­ sini însărcinate să suprave­ El a menţionat, totodată, câ
Hue). reprezintă cele m ai im ­ taţia C C. al P.C U.S. şi a gu­ gheze loirH '~ ‘ ca funcţionari­ se fac pregătiri in vederea
In acest sens. el î$i va înce­
pe con sultă rile cu lid e rii p rin ­ S A IG O N 7 (Agerpres) — portante a cţiu n i ofensive ale vernului sovietic, o delegaţie lor în întreaga adm inistraţie constituirii unui consiliu na­
cip ale lo r g ru p u ri pa rla m e nta­ D in nou o recrudescenţă a p a trio ţilo r sud-vietnam ezî. dc partid şi guvernamentală cl o slal a ci recita ţional. care va avea rolul dc
re la 10 iulie. In p rin c ip iu . în a c tiv ită ţii m ilita re in cea mai In ceea ce priveşte an ga ja­ a R.U. Germane, condusă de ❖ o o înalt for legislativ.
A APELUL SECRETARULUI GENERAL AL O.N.U., ADRESAT m om entul de faţă o astfel de m are pa rte a re g iu n ilo r sud- m entele terestre. com anda­ W iili Stopli, membru al B i­ Duminică a avut loc la
ISRAELULUI SI VECINILOR SÂI ARABI GUVERNUL MALA- p o sib ilita te există. Pe plan vietnam eze : în u ltim e le 24 de m entul am erican de la Saigon roului Politie al C. C. al Damasc prima şedinţă dc lu ­ Alte 69 dc persoane au
YEZIAN A PROPUS CONVOCAREA UNEI CONFERINJE LA teoretic, dem ocra t-crcştin ii. ca­ ore. p o triv it re la tă rilo r cores­ a sem nalat lu pte puternice în P.S.U.G.. preşedintele Consi­ cru a celei de a 9-a Confe­ fost arestate la Kuala. Lum.
ÎNALT NIVEL A TARILOR ISLAMICE 0 DESCOPERIREA UNEI RE­ re deţin 2G5 din to ta lu l de 630 p o n d e n ţilo r de presă, forţele pro vin cia B in h Duong. din a ­ liu lu i dc M iniştri a) R.D.G. rinţe a Federaţiei Interna­ pur ca urm are a noilor in ci­
ŢELE DE SPIONAJ LA CAIRO 0 CRIZA DE GUVERN DIN LIBAN de m andate în Camera D epu­ p a trio tice au bom bardat cu co­ propierea capitalei. P o trivit presei dîn R.D.G.. ţionale a învăţătorilor. L u ­ dente semnalate in capitala
ta ţilo r. pot constitui o m ajo­ buze. m ortie re şi rachete, 15 W altcr U lbriclit, prim-sccre- crările conferinţei, care se malayc'/iană — a anunţat a­
NEW Y O R K 7 (Agerpres). K U A L A L U M P U R 7 (Ager- rita te cu so cia liştii de „s tîn ­ obiective m ilita re inam ice, Comitet popular revo­ tar al C.C. al P.S.U.G., care vor desfăşura pinâ la 9 iulie, genţia Reuter.
S ecretarul genera) al O N U . pres). G uve rn ul m alayezian a ga". care au în Camera In fe ­ provocînd tru p e lo r am ericano- urma să conducă delegaţia, a sint conduse dc Paul Dcla-
U Thant. a adresat lu n i un propus convocarea unei con­ rioară a P a rla m e n tu lu i ita lia n saigoneze p ierd eri serioase în rămas Ia Berlin, din motive noue (Franţa). preşedintele ♦ © ♦
ra p o rt C o n siliu lu i de S ecuri­ fe rin ţe la nivel în a lt a ţâ ri­ 61 de m andate din cele 91, cit oameni şi m ateriale. D in tre a­ luţionar în provincia dc sănătate. Federaţiei Internaţionale a Fostul guvernator britanic
tate, în care subliniază că lo r islam ice, consacrată exa­ aveau în a in te de sciziune. cestea, bom bardarea a două Sindicatelor învăţătorilor. în Rhodesia. Hum phrcy
„n iv e lu l v io le n ţe i in O rie n tu l m in ă rii im p lic a ţiilo r co n tro ­ Soc Trang-Bac Lieu La 7 iulie. Teodor Mari- Gibbs, a părăsit duminică
A p ro p ia t a atins un punct lu lu i m ilita r israelîan asupra nescu, ambasadorul Republi­ d e fin itiv clădirea guverna­
m ai rid ic a t" decît o ricin d dc p ă rţii arabe a Ie ru sa lim u lu i. cii Socialisto România in U­ Cele trei mari centrale sin­ mentală din Sallsbury. După
la încheierea o s tilită ţilo r din La cererea Io rda niei, această S A IG O N 7 (Agerpres). — niunea Sovietică, a fost p ri­ dicale din Italia — C.G.I.L., cum se ştie. Gibbs şi-a pre­
iu n ie 1967. problem ă a fost discutată re­ COREEA DE SUD: Demonstraţiile In pro vin cia sud-vietnam ezâ m it, la cererea sa. de K. F. C.I.S.L. şi U I L. — au liotă- zentat demisia In urm a aşa-
cent în C o nsiliu l de S ecuri­ Soc Trang-Bac Lieu a fost in ­ Kaluşev, secretar al C.C. al rit să declanşeze la II iulie zisului referendum organizat
R a p o rtu l subliniază, pe de s titu it un C om itet popu lar re­ a.c., o grevă generală de 24 dc guvernul rasist a) lui
a ltă parte, că ob serva to rii m i­ tate. care. în rezoluţia adop­ studenţilor continuă vo lu ţio n a r. anunţă agenţia P.C.LI.S. Cu acest p rile j, a ore in Sicllia. Documentul Stnith cu scopul de a „le­
tată. a condam nat orice m ă­ avut loc o convorbire priete­
lita ri ai O.N.U. din zona Ca­ „G iai Phong". C o m itetul revo­ publicat dc sindicate preci­ galiza" dom inaţia m in o rită ţii
suri m enite să ducă la o ane­ nească.
n a lu lu i de Suez „activează in lu ţio n a r p ro vin cia l a a b o lit zează cA această acţiune va albe în Rhodesia. Această
c o n d iţiile unui pericol perm a­ xare a p ă rţii arabe a Ierusa­ SEUL 7 (Agerpres). Studenţii de la diferite instituie sistem ul a d m in is tra tiv saigo- ♦ © ♦ fi o „m anifestare comună acţiune a o fic ia lită ţilo r de la
nent" şi aduce la cunoştinţa lim u lu i. de invăţăm înt superior din Seul au reluat luni demonstra­ nez în pro vin cia respectivă şî Agenţia TASS anunţă că pentru a atrage atenţia opi­ Salisbury a constituit o nouă
C o n s iliu lu i de Securitate că, ★ ţiile de stradă în semn de protest îm potriva propunerilor dc a adoptat totodată un pro ­ o escadră de nave m ilitare niei publice asupra gra vită ţii şi flagrantă sfidare a M arii
dacă situ a ţia actuală se va B E IR U T 7 (Agerpres). P re ­ revizuire a actualei constituţii pentru a perm ite lui Pak gram de acţiune în sensul sovietice, eompusâ dintr-un situaţiei din S icllia'1. B rita n ii
m en ţine nu va exista altă a­ şedintele L ib a n u lu i. Charles Cî.jan I ii de ă fi ales pentru ă treid oară în funcţia dc pre­ im p u ls io n ă rii luptei pentru crucişător purtător de rache­
legere decit să se recom ande Helou. a avut lu n i o nouă şedinte al regim ului din Coreea de sud. P otrivit agenţiei v ic to ria fo rţe lo r p a trio tice şi te. două nave de însoţire, Peste 300 de locuitori dîn Agenţia United Press In ­
C o n s iliu lu i de Securitate, ea consultare cu p re m ie ru l de­ UPI. circa 3 000 de studenţi au organizai. înaintea demon­ totodată pentru îm bun ătăţire a două submarine şi nave a- Nagasalci, victim e ale bom­ tern a tio n a l citind postul de
după consultă ri cu guvernele semnat. Rashid K aram c. in straţiilor. un m iting cevînd lui PaU Cijan Hi să nu schim­ c o n d iţiilo r de tra i a populaţiei nexâ, care efectuează navi­ bardam entului atomic, au în ­ radio Tunis, anunţă câ dea­
care furnizează observatori, să legătură cu p o s ib ilită ţile de be actuala constituţie. Intre studenţi şi politic au avut loc gaţie de instruire in zona ceput dum inică un inars pr supra Tunisiei au fost ob­
exam ineze a c ţiu n ile viitoare, soluţionare a crize i guverna­ incidente. Actuala constituţie nu permite şefului statului sud-vietnam eze centrală a Oceanului A tla n­ Itinerarul Nagasakî—Iliroşî- servate 2 obiecte zburătoare t
ineluzînd ch ia r posib ilita te a m entale. să ceară reînnoirea pentru a treia oară a mandatului său. C om itetul şi-a e xp rim a t, de tic, va face o vizită dc prie­ ma. Tim p dc o lună. p a rti­ neidentificate. P rim ul obiect
unei retrag eri a ob se rva to ri­ ★ In cazul în care amendamentele propuse dc partidul do asemenea. încrederea în con­ tenie în portul Havana, in ­ cipanţii la marş vor parcur­ zburător neidentificat a fost
tre 20 şi 27 iulie. Ia invitaţia
lor. C A IR O 7 (Agerpres). Of i guvernăm int nu vor fi acceptate după expirarea actualului ducerea g u ve rn u lu i re v o lu ţio ­ guvernului cubanez. ge 300 dc km p in i Ia Hi- observat la ora 21.54 ora Du-
V T h a n t a adresat un apei c ia lită ţilc R A U au descope­ mandat, Pak Cijan Hi nu va mai fi ales preşedinte. nar pro vizo riu a) R epublicii roşhna. unde vor participa curoştiului. şi avea o formă
„în te rm e n ii cei m ai energici" r it la C airo o reţea de spionaj Corespondentul din Seul al agenţiei UPI relatează că la 6 august, la ceremonia sferică. Corpul, de culoare
Is ra e lu lu i şi ve c in ilo r săi arabi care acţiona in favoarea Israe­ liderul opoziţiei, Yu-Ching, a adresat o scrisoare lui Pale V ie tn a m u lu i de sud şî s-a an ­ Judecătorul federal din organizată cu ocazia îm nlînî- albastră, a trecut pe deasu- .
să înceteze im e dia t „toate o ­ lu lu i. anunţă agenţia M EN. Cijan l l i în care ii cere acestuia să-şi expună clar poziţia, gajat să m ilite ze pe ntru tra ­ provincia argcnlinianâ Cor- rii a 24 dc ani de la bom­ pra Tunisiei tim p de 3—4
doba. a declarat drept anti­
p e ra ţiile ofensive m ilita re ", T o ţi m e m b rii reţelei respecti­ dacă se pronunţă sau nu în favoarea amendamentelor ducerea în via ţă a pro gra m u­ constituţionale acţiunile t r i­ bardamentul atomic asupra minute şi apoi a dispărut.
îndeosebi în zona C ana lului ve au fost arestaţi. propuse. lu i său în 12 puncte. bunalelor m ilitare care au Hiroşimei. Cel dc-al 2-lea a apărut la
de Suez. „Cer p ă rţilo r să re­ condamnat la închisoare mai ora 21.55. ora Bucureştiubd.
vin ă la respectarea în ce tă rii m u lţi cetăţeni arestaţi în O dclcsaţie parlamentară şi după ce a evoluat tim p de
fo cu lu i spre a se evita un e­ cursul recentelor acţiuni re­ japoneză a plecat în R. P. citeva m inute pc cer a explo­
tru resta b ilire a păcii în O ri­ Situaţia din statul S tare de alarm ă vendicative desfăşurate in Mongolă, la in vita ţia guver­ dat dind o lum ină puternică
şec al e fo rtu rilo r în curs pen­
nului acestei ţâri. Delegaţia
entul A p ro p ia t". In acelaşi Argentina. Judecătorul a ce­ va fi prim ită dc Jum jaaghliit ş* „avînd toate caracteristi­
cile unei explozii atomice*.
ru t ca toate persoanele con­
sens. cl a ceru t m e m b rilo r Tn K en ya damnate de tribunale m ili­ Ţcdenbal, preşedintele Con-
C o n s iliu lu i de S ecuritate şi indian Andhra Pradesh tare. să fie puse la- dispozi­ s lliu lu i dc M in iştri, şi de a lţi
O violentă furtună. In ur­
tu tu ro r ţâ rilo r m em bre ale ţia organelor judiciare civile. conducători mongoli. ma căreia şase persoane au
O M U . să exercite întreaga N A IR O B I 7 (Agerpres). rin Nyanza locuită de Luo. m urit înecate, s-a abătut
lo r in flu e n ţă posibilă. D E L H I 7 (Agerpres). P a rti­ lu iro a ci in tr-u n stal separat. P o liţia kenyotâ a fost pu ­ îndată după com unicarea ş ti­ P rintr-o hotârîre m iniste­ Intr-un interviu acordat
dul C ongresului d in statul in ­ In acest sens, ei sc p ro n u n ­ să în stare de alarm ă, şi pe r ii ru p riv ire la asasinarea rială, publicată în Buletinul corespondentului din Aden dum inică după-amiază asu­
pra coastei bretone a Fran­
dian A nd hra Pradesh a cerut ţau pentru dem isia lu i B ra h ­ toate d ru m u rile ţâ rii pa tru le m in is tru lu i econom iei. In pre­ oficial, se arată că Comitetul al cotidianului egiptean „A l ţei. O situaţie asemănătoare
p rim u lu i m in is tru al sta tu lu i m ananda Reddy din fu n cţia le m ârşâluicsc fără înrpta rc zent. apreciază o fic ia lită ţile special disciplinar al Consi­ A hram ", preşedintele Consi­
N. Rockefeller respectiv, B rahm ananda Reddy de p rîm -m in is tru al sta tu lu i O fic ia lită ţile dc la N a iro b i au kenvote. situaţia e calmă, dar liu lu i de Stat a fost reinnoit liu lu i prezidenţial al Repu­ s-a semnalat şi în alte ţâ ri
să-şi asume in con tinu are A ndhra Pradesh (ca o con diţie ad op ta i această h o lâ rîre pe n­ aceasta nu excJudc existenţa în urma recentelor demisii şi b licii Populare a Yemenului dîn vestul Europei. îndeosebi
in Marea Rritanie. In Olan­
şi-a încheiat fu n c ţiile sale ceea ce, după prealabilă o rică ro r negocieri tru a preveni declanşarea u ­ p e rico lu lu i de declanşare a u­ num iri în acest organism. de Sud. Salem Rabci, a de­ da, Belgia tim pul se menţine
cum apreciază corespondentul pentru renunţarea la m an ifes­ nor serioase incidente trib a le nor noi şi serioase incidenţe C onsiliile disciplinare în fiin - clarat că o nouă constituţie rece şî ploios.
turneul său M ei France Presse, echi­ ta ţii) precum şi pentru rnn- în tre m e m b rii g ru p u lu i etnie trib a le
valează cu declanşarea unei 1 ro lu l d ire ct al preşedintelui Luo. din care făcea parte si In acest tim p. la N a irob i
In d ie i asupra a d m in is tră rii a­
latino-american c o n fru n tă ri directe în tre ad ­ rest ui*. m in is tru l econom iei. Tom «şiragurile flu tu ră pe ju m ă ta te
NT'Boyn. asasinat în u rin ă
eu
A n d h re i Pradesh
m in is tra ţia
şi separatiştii din Telengana Reddy si-a prezentat d e m i­ două zile. şî cei ni K yku yu . r'ohoritc in bornă. în semn do
doliu o ficia l, in s titu it pînă la
NEW Y O R K 7 (Agerpres). Despre ce este vorba ? De sia in ru rs u l lu n ii trecute, irîb u l dom in ant al K e n y ri. fu n e ra liile lu i Tom M ’Bova
G u ve rn a to ru l Nelson Rocke­ d n d a g ita ţiile se in te n sifica ­ S em nalul de alarm ă l-au C l IRIER •
aproape 17 lu n i. punctate con­ Acesta urm ează să fie în m o r­ CURIER • CURIER
feller. trim is u l special al p re ­ seră. dar cererea sa urm a să c o n stitu it incidentele, m inen* mântat oonform tra d iţie i. în
şed intelui S.U.A., R iehard N'i- tin u u cu diverse incidente, fie exam inată de către P a rti­ încă. care au izb u cn it în ca­ locul undo s-a născut : Insula
xon. în A m erica L a tină , s-a soldate cu 12 m o rţi şi mai dul Congresului. pitală şi îndeosebi în p ro vin - Rushinga din Iacul V icto ria .
înapoiat du m in ică scara la m u lţi ră n iţi, o serie de lo cu i­
N ew Y ork, venind d in B rid - .......... g a
getown, Barbados, u ltim a eta­ to ri ai Telenganei au cerut
pă a tu rn e u lu i său sud-am eri- desprinderea acestei re g iu n i
can. dîn A n d h ra Pradesh si eonsli-
„Rheinubung" Secvenţe din al ll-lea război mondial (V) niţii. lor blindajul punţii este
slab Ceea ce Amirolitoteo bri­
tanică cunoştea de mult timp.
Amiralul Gunter Lutjens se
„Bfsmarck" deschide
focul.
urca în acea după-omioză din Tunurile împroaşcă moarte. Cî­
moi 1941, pe puntea superioa­
Agendă economică ră, pe core fusese adunat în­ Cum a fost torpilat crucişătorul Jismarck“ te o solvă Io 22 secunde.
„Hood" ripostează. Dor vice­
tregul echipoj : 2 403 oameni
Totul nu o durat decît 2-3 mi­ amiralul Holland comite o gre­
nute Măsuri drastice : suspen­ şeală. El confundă pe „Prinz
^ Unul din coi mai mari tro lu lu i şi unele instalaţii darea concediilor, suspendoreo Eugen", care a trecut în frunte,
parteneri com erciali neeuro- pentru exploatarea gazului permisiilor, fiecare om Io locul nit - botolio novolă in Atlan­ Eugen" : spre primejdiooso forţelor oeriene britanice), o cişătoare şi patru distrugă­ cu „Bismorck", şi concentrează
peni ai Poloniei, este B razi­ metan. său. Nimeni nu ştie ce s-a în- tic. strîmtoare daneză a Skogerro interzis orice decolare După toare. focul pe „Prinz Eugen", core
lia. Acordul comercial şi de tîmplat, dor fiecare işi închi­ Oomenilor care îşi termină kuluî. indelungote trototive, în spate­ Io 24 moi 1941, după 36 de ore o putere de foc moi mică.
plăţi dintre cclc două părţi 0 Statisticile U niunii In ­ puie ce vo urma. „Bismorck'' tura, li se importe rachiu. Bi­ le unor uşi încuiate, un volun­ ore şi 5 minute de Io pornirea Mareo arde. Un infern de fum,
a fost prelungit pină in oc­ ternaţionale a A genţiilor dc se moi odă in roda portului donul plin ochi cu alcool, d e ­ Unde este tar — căpitanul Rotherhom — in larg, „Bismarck" şi „Prinz oţel şi foc.
tom brie 3972. Conform docu­ Voiaj arată că Ita lia este Gotenhafen, Era un colos din vine tovarăşul de noapte al obţine autorizaţia specială Cu Eugen" reperează o puternică . Hood" se deplosează într-o
m entului semnat la Rio de ţara care ciştigâ cel mal oţel - 251 metri lungime. 36 motrozilor. Ei nu ştiu ce se în- „Bismarck" ? un oporot „Moryland", el în­ unitate navală înomică Servi­ poziţie de luptă moi favora­
.lanciro. Polonia va exporta m ult dc pe urma turism ului. metri lăţime, 46 000 tone, 89 tîmplă cu nava. In noaptea e- cearcă imposibilul. Dacă zboa­ ciul de recunooştere raportea­ bilă. Tirziu - preo tirzîu ! Tra­
în B razilila nave m aritim e, Excedentul balanţei privind tunuri, dintre core opt pe cele terno a punţilor inferioare, o- ră preo sus, nu are vizibilitate: ză : „Navă de luptă. circa ge o salvă - rotată. Imediot.
şine de cale ferată, alum i­ cheltuielile tu riştilo r străini 4 turele. 190 000 grenade, proope dispare noţiunea tim­ încă înointe de o se termina dacă zboorâ prea jos. intră in 46 000 tone. patru turele cu o solvă de pe „Bismorck". O
niu. m aşini-unellc, maşini a- tn Ita lia şi cele efectuate dc 175 000 coi putere Blindaj din pului Echipajul nici nu ştia că provizia de rachiu, se do alar­ roza de ocţiune o rodar-ului. cîte două tunuri, de calibrul flocără urioşă ţîşneşte spre
gricolc, rulm enţi, chimicale, italieni în străinătate s-a ci­ plăci de cuirasă din crom-ni- crucişătorul „Bismorck" a şi a ­ ma. recent descoperit. Trebuie deci 40.6". Fără îndoială, trebuie să cer. Un fulger. Cele 46 000 to­
produse farmaceutice. Brazi­ frat anul trecut la 1.12 m i­ chel core asigură imunitoteo juns la Bergen. In clădirea Amiralităţii din să 2boare sub plafonul infe­ fie „Hood". Cu 2 400 oameni, ne ofe lui „H ood" sar in aer,
lia. la rindul ei, exportă in liarde dolari. Spania ocupi impolrivo torpilelor După ju ­ Operaţiunea „Rheinubung" Londra, informaţiile se încruci­ rior ol fasciculelor de roze ra­ cu instoloţie radar, cu noile într-o frinturo de secundă. M e­
Polonia m aterii prime pen­ locul al doilea cu un sold mătate de oro, turbinele se o fost pregătită cu cea moi ma­ şează, iţele se încurcă. Un a ­ dar. Io numoi 70 metri înălţi­ lunuri antiaeriene denumite talul înroşit dispore în odincul
tru producţia siderurgică, activ de 1.10 m iliarde dolari. pun în mişcare, ancorele sînt re minuţiozitole Unităţi de in­ gent din Norvegia ropodeoză me, Rotherhom survolează fior­ cvodrupleţîi „pong-pong", opelor. o dota cu 2 397 vieţi
bumbac, cacao, piei, furaje Urmează in ordine Mexicul, ridîcote. şi, sub consemnul fanterie sint aduse Io Bergen, că o novă mare germană a durile norvegiene, portul Ber­ omeneşti. „Hood" nu moi exis­
concentrate, grăsimi. Austria, Irlanda şî Grecia. „Rheinubung" (Exerciţiu pe in port sînt adunate unităţi na­ ancorat la Bergen. O navă. gen. luptă cu nori şi fulgere, tă. Numai trei oomeni ou su-
Rin), iese in larg cea moi mare vale, vose de potrulare se pentru britanici, fără nume. pentru o constata în cele din Duel între coloşi provieţuit. Toţi ceilalţi ou pierit
£ Intre guvernul libian şi 0 Agenţia guvernamenta­ novo germano de război. Ast­ plimbă in sus şi în jos de-a „Bismarck" se bucuro de o fa*- urmă co rado este goală. o dotă cu lovitura pe care
companiile petroliere au fost lă japoneză pentru planifica­ fel o început unul din cele mai lungul coastei. Adversarul tre­ mă legendoro. core neliniştea Amirolitoteo britanică tri­ In 30 de minute, cei doi co­ „Hood" a primit-o în depozi­
purtate negocieri în urma re econom ici a anunţat c i dramatice episoade ale războ­ buie indus în eroare, el nu şi pe lemerarii lupi de mare mite imediot : crucişătoarele loşi s-ou pus în poziţie de tul de muniţii. !n timp ce vice-
cărora s-au încheiat acorduri în anul trecui, produsul na­ iului navol din ultimo confla­ trebuie să ştie doco „Bis- incă de pe cînd se moi aflo în ..Suffolk" şi „Norfolk" - spre luptă „Hood" este moi mare. omîrolul Walker de pe „Prince
care prevăd o creştere de 65 ţional brut al Japoniei a a­ graţie mondiala morck" sprijină o invazie în ls- şontier. Dor în Anglio nimeni Skogerrok. „Hood" - ceo moi „Bismarck" este mai modern of Wales" trimitea la Londra
la 75 la sută a rcdcvenţclor tins cifra de 141 900 m ilioa­ In solo hărţilor, amiralul londo. dacă conduce un con­ nu ştia că uriaşul german a mare novă dm lume - „Prince S-ou opropiot pînă fa circa 20 mesajul loconic : „The „Hood"
pe care companiile străine Ic ne dolari, fn felul acesta. Lutjens explică celor patru o­ voi uriaş, sau dacă intervine fost lonsot Io opă. of Woles" şi olte 6 crucişo- mile morine unul de celăloft has blown up" („Hood a sorit
plătesc Libiei. Conform acor­ Japonia se află pe locul doi fiţeri din statul său mojor : in războiul din Atlantic Amiralul britanic, sir John toore - in zono fiordului Hvol, Un ordin răsună de ambele în aer"), pe bordul lui „Bis­
d u rilor. companiile rare ex­ în lumea capitalistă, după Noaptea, crucişătorul „Tirpitz" „Bismorck" părăseşte încet Tovey trebuie să afle dacă şi crucişătoarele „Birmingham" şî părţi : o dotă în germonă, o morck" izbucneau urlete fre­
ploatează terenurile petrolie­ S.U A. Republica Federală a va oncoro în locul nostru, pen­ fiordul norvegian de la Ber cu ce efective, unităţile nova- ..Monchester" — în apele din dotă în engleză. Mîini febrile netice de victorie „Bismarck"
re concesionate lor dc Libia, Germaniei, aflată pe locui tru o ne comullo plecareo gen, urmat îndeaproape dc le germone ou părăsit cortul vestul blondei, crucişătorul „A- manevrează şi leogo centurile, scopo de sub urmărire şi dis­
vor trebui să construiască în trei in lumea capitalistă, a Dimineaţa ne vom aflo in opc- crucişătorul .Prinz Eugen", Bergen. Numai avioanele de rethuso" şi 5 distrugătoare - de luptă : moşea de gaze, cio­ pare.
acpaslâ ţară o rafinărie, un realizat în 1908 un produs le norvegiene şi. după o scur­ pentru co în Iorg sa se lase recunoostere or putea do răs­ in vestul Scoţiei. In urmărirea canul, vesto de salvare. ..Bis­ La Amiralitatea britanică, o­
complex petrochim ic, con­ naţional brut în valoare dc tă oprire Io Bergen, ne vom o- floncot de nave de ocoperue punsul Dor, in zuo oceeo, 21 lui „Bismark” ou pornit nova- morck", ovînd lateral pe „Prinz fiţerii nu şi-au mai scos tuni­
ducte pentru transportul pe­ 132 200 milioane dolari. loturo crucişătorului „Prinz Eu­ „Bismorck" îşi schimbă la un mai 1941. condiţiile olmosferice omirol o lui Tovey, „Kmg Eugen", ovonseoză pentru cile de zile şi nopţi. Aceeaşi
gen". Direcţia — strimtooreo moment dot direcţia, urmot de erou atît de prooste. incit Ro George V". escortată de port­ otac. „Hood" are un călcîi al întrebare se repetă neîncetat:
Skagerrak. Ansamblul operoţiu- dota aceasta numai de „P/inz ya 1 Air Force (Comondamentuî avionul „Victorious". de 7 cru- lui Achitfe — depozitul de mu- Unde este „BîsmarckV ?
TIPARUL s întreprinderea poligrafici Hopedoara-Dera
44 065